Scînteia Tineretului, ianuarie 1956 (Anul 11, nr. 2077-2099)

1956-01-26 / nr. 2095

Calcule gospodăreşti Cine nu-şi face calcule ? Chiar ţi gospo- ;­dina cind merge la piaţă işi face calculul­­ cheltuielilor. De calcule nu se poate lipsi­­ nici un gospodar.­­ Şi Ilie V. Cruţ, membru al gospodăriei agricole colective „1907“ din comuna Vlăsi­­neşti, raionul Săveni, îşi face adeseori anu-­­­mite calcule, împreună cu soţia şi cu fiica sa, utemista Aneta Cruţ­el nu-şi calculează numai cheltuielile, ci şi marile venituri pe care le primeşte pentru munca lui şi a fa­­miliei sale. De curînd, în gospodăria colectivă din Vlăsineşti au fost prelucrate documentele celui de al II-lea Congres al partidului. Cu acest prilej, Hie V. Cruţ şi-a notat o su­medenie de probleme. Şi-a însemnat în car­net că în al doilea plan cincinal, gospodăria colectivă se va dezvolta mult şi, în acelaşi timp, va creşte şi nivelul de trai al colec­tiviştilor. Seara, împreună cu familia sa, Ilie V. Cruţ şi-a făcut un mic calcul. Voia să afle cu cit a fost mai mare venitul său în anul 1955, decît în primul an de la înfiin­ţarea gospodăriei. Prin faţa ochilor îi trec imagini de la prima împărţire a veniturilor, în anul 1953. Se vede cum îşi ridică cele 8.108 kg. cereale. Notează cifra pe o hîrtie albă. Hîrtia se umple apoi cu alte cifre: 15 kg. brînză, peste 5 kg. lînă, 22 litri vin, 8.950 kg. furaje. Calculul pentru 1955 e însă mai greu de făcut. E nevoie şi de intervenţia fiicei sale, care-i mai aminteşte de numeroasele fe­luri de produse primite. De data aceasta, ci­frele sînt mai mari şi la calcule s-au adău­gat produse care nu figurau în socotelile anului 1953. Ilie V. Cruţ priveşte cu bucurie hîrtia. — Carevasăzică, în 1955 am ridicat, tot cu trei braţe de muncă, 11.442 kg. cereale, 10.700 kg. furaje, peste 48 kg. brînză, peste 13 kg. lînă, peste 53 litri vin, peste 86 kg. zarzavat şi 5.885 lei. Fiica lui, Aneta, îi a­­minteşte că au mai primit şi 13 kg. bulion, 87 kg. zahăr şi multe altele. Cele de pe listă se află în casa şi hamba­rele sale. Niciodată Ilie V. Cruţ n-a avut­­casa at­ît de îndestulată. Deseori, odată cu calculele, colectiviştii din Vlăsineşti fac anumite comparaţii, in­tr-unu din zile un grup de colectivişti a dis­cutat despre mai mulţi ţărani muncitori din sat care nu sunt încă colectivişti. L-au luat de exemplu pe ţăranul cu gospodărie mijlo­cie Ariciuc I. V. Alexandru, care stăpîneşte 4,30 hectare de pămînt. El este un bun gos­podar şi îşi îngrijeşte bine pămîntul, lucru recunoscut de întreg satul Care sînt însă rezultatele muncii lui şi a celor trei mem­bri ai familiei sale în anul agricol 1955? Veniturile lui nu ajung pe cele ale colecti­viştilor. De pe un hectar şi jumătate cu grîu, el a scos 2.600 kg., de pe două hectare cu porumb a recoltat 3.250 kg. ştiuleţi, de pe o jumătate de hectar semănat cu orz a scos 850 kg., iar pentru sfecla de zahăr recol­tată şi valorificată a primit 847 lei. Din a­­ceste produse, Ariciuc I. V. Alexandru şi-a achitat obligaţiile către stat şi a mai rămas cu 5.368 kg. cereale. Colectivistul Ilie V. Cruţ, şi ca el mulţi alţii, a ridicat tot în anul acesta 11.442 kilograme cereale, în a­­fară de celelalte produse. Veniturile colectiviştilor din Vlăsineşti au crescut an de an. Dezvoltarea continuă a a­­vutului obştesc este izvorul principal de ve­nituri al colectiviştilor. Ion Lebădă este preşedintele gospodăriei încă din toamna anului 1952, de la înfiin­ţare. Bun gospodar, împreună cu consiliul de conducere, el a organizat an de an mun­ca celor trei brigăzi în spiritul respectării stricte a statutului, ceea ce a dus la conti­nua dezvoltare a gospodăriei. Ion Lebădă are multe fapte însemnate în carneţelul său cu scoarţele roase. Oricînd l-ai întreba el îţi poate povesti şi documenta cu cifre şi fapte cum s-a dezvoltat gospodăria colecti­vă în decursul celor trei ani. Printre însem­nările mai vechi, în carneţelul preşedintelui găsim notat: 1952. Fondul de bază al gos­podăriei — 38.475 lei. Fond indivizibil — 657 lei. Dar gospodăria a crescut an de an, grija pentru dezvoltarea avutului obştesc fiind o preocupare de seamă a consiliului de conducere, a fiecărui colectivist. Acum, fondul de bază reprezintă 320.000 lei, iar fondul indivizibil 102.065 lei. — La început, explică preşedintele, gos­podăria era mică şi săracă. Prin munca noa­stră, a tuturora, gospodăria a devenit acum mare şi puternică. Iată noua magazie cu o capacitate de 50 vagoane şi noua remiză pentru adăpostul uneltelor. Cînd o raită prin gospodărie preşedintele ne arată cu mîndrie noul grajd în care pot fi adăpostite 30 de vite. Noul saivan, cu o capacitate de 1000 oi este cam mare în prezent, dar totuşi mic pentru viitor. La constituire, gospodăria avea doar 15 oi; azi are 420 iar pînă la sfîrşitul lui 1956 şi-a planificat să ajungă pînă la 600 oi. Colectivistul Vasiliniuc Constantin ne po­vesteşte că pe lîngă dezvoltarea creşterii animalelor, proprietate obştească, căreia i-au dat o atenţie de prim ordin, din cele 77 de familii din colectivă, 65 de familii au cite o vacă şi 5-10 oi în proprietate personală. Acum ei şi-au pus în plan ca în anii ce vin fiecare colectivist să aibă cîte o vacă şi oi. Tînărul Cruţ Vasile este brigadier la bri­gada de cîmp. Cu toate că este iarnă el are totuşi multe griji. Uneltele sínt gata pentru muncă, seminţele sínt selecţionate, gunoiul se cară la timp dar cu toate acestea cite mai sínt de făcut într-o gospodărie de oa­meni harnici. Munca bine chibzuită, lucrarea pămîntului după metode înaintate agroteh­nice i-au adus mulţumirea întregului colec­tiv. In anul 1955 gospodăria a obţinut o pro­ducţie de grîu de 2880 kilograme la nec­tar, iar la porumb de 4200 kilograme. E drept că la obţinerea acestor producţii ală­turi de colectivişti un aport preţios au a­­dus şi tractoriştii de la S.M.T. Săveni. Po­rumbul a fost semănat în cuiburi aşezate în pătrat, dînd posibilitate ca prăşitul să se execute mecanic. De fapt la colectiva din Vlăsineşti, în anul trecut toate culturile pră­­şitoare au fost semănate în cuiburi aşezate în pătrat cărora li s-au aplicat , trei praşile. Despre metodele înaintate pentru obţinerea unor producţii mari se poate vorbi şi la sec­torul legumicol unde peste 5000 răsaduri au fost pregătite în cuiburi nutritive. Autocamionul „Molotov" cumpărat de cu­­rînd, cele 8,300 kilograme grîu, 9,500 kilo­grame porumb şi cei 11 lei reveniţi pentru fiecare zi muncă, ca şi sporirea veniturilor gospodăriei cu 300.000 lei peste plan din va­lorificarea animalelor şi a sfeclei sunt re­zultate ale muncii colective, rezultate ale creşterii avutului obştesc. La creşterea avutului obştesc au contri­buit toţi colectiviştii. Au contribuit prin munca lor şi tinerii brigadieri Vasile Cruţ şi Vasile Cricleviţ, au contribuit şi tinerii colectivişti Floarea Isar, Maria D. Maximiuc, Aspazia Şologan şi alţii. Odată cu aceasta creşte şi nivelul lor de trai. Colectiviştii din Vlăsineşti au multe pla­nuri de viitor. Ei sînt hotărîţi să lupte pen­tru ca recoltele să fie mai mari la hectar, să mărească numărul vacilor cu lapte şi al oilor, să construiască o maternitate pentru porci. De asemenea ei vor să mărească nu­mărul familiilor de albine de la 10 cît au acum la 50 în anul 1957. Planurile colectiviştilor din Vlăsineşti vor fi îndeplinite cu siguranţă, întrucît ele oglin­desc dorinţa fierbinte a fiecărui colecti­vist. Comuniştii şi utemiştii mobilizează pe toţi colectiviştii la îndeplinirea planurilor de viitor, la îndeplinirea sarcinilor trasate de cel de al II-lea Congres al partidului. Peste cîţiva ani colectiva din Vlăsineşti va fi milionară. Aşa şi-au pus în gînd co­lectiviştii şi aşa va fi. AURELIA CACINA corespondenta „Scînteii tineretului" pentru regiunea Suceava Constituirea comitetului „Pro Mozart“ In vederea coordonării şi patronării festi­vităţilor închinate comemorării compozito­rului Wolfgang Amadeus Mozart, marţi a avut loc la Ministerul Culturii şedinţa de constituire a Comitetului „Pro Mozart". Au fost aleşi : Bucholtz Dagobert, artist emerit al R.P.R.; Bugeanu Constantin, di­rector al Direcţiei muzicii din Ministerul Culturii; Chisadji Anatol, directorul Operei române de stat din Cluj; Cornea Paul, con­ferențiar universitar, director general ad­junct în Ministerul Culturii; Cottescu Panait Victor, artist emerit al R.P.R., laureat al Premiului de Stat, directorul Teatrului de Operă și Balet; Deleanu Gabriela, profesor universitar, director al orchestrei cinemato­grafiei ; Dinicu Dimitrie, artist emerit al R.P.R., laureat al Premiului de stat, direc­torul Conservatorului „Ciprian Porumbescu“ din București; Dumitrescu Ion, maestru eme­rit al artei din R.P.R., laureat al Premiului de Stat, secretar al Uniunii Compozitorilor din R.P.R.; George Breazul, profesor uni­versitar, muzicolog ; Georgescu George, ar­tist al poporului din R.P.R., laureat al Pre­miului de Stat, directorul Filarmonicii de stat „George Enescu“; acad. Jóra Mihail, maestru emerit al artei din R.P.R., laureat al Premiului de Stat; Katz Mîndru, artist emerit al R.P.R., laureat al Premiului de Stat; Mendelsohn Alfred, maestru emerit al artei din R.P.R., laureat al Premiului de Stat, secretar al Uniunii Compozitorilor din R.P.R.; Nicola Ioana, artistă emerită a R.P.R., laureată a Premiului de Stat, solistă a Teatrului de Operă și Balet; Niculescu Basu George, artist al poporului din R.P.R., solist al Teatrului de Operă şi Balet; Palade Radu, compozitor; Silvestru Constantin, ma­estru emerit al artei din R.P.R., laureat al Premiului de Stat; Szalay Margareta, ar­tistă emerită a R.P.R., solistă a Operei ma­ghiare de stat din Cluj; Topor Iuliu, direc­tor general adjunct al Direcţiei generale Radio; Vancea Zeno, maestru emerit al ar­tei din R.P.R., laureat al Premiului de Stat; acad. Vianu Tudor, profesor universitar. Preşedintele comitetului a fost ales Geor­ge Georgescu, artist al poporului din R.P.R., laureat al Premiului de Stat, directorul Fi­larmonicii de stat „George Enescu“. (Agerpres) Decorări la Prezidiul Marii Adunări Naţionale De curînd a avut loc la Prezidiul Marii Adunări Naţionale solemnitatea decorării unor tovarăşi, care au participat la execu­tarea lucrărilor de desfiinţare a sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi ra­ţii şi reducerea preţurilor. Au participat tovarăşii dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Na­ţionale, M. Mujic, vicepreşedinte al Prezidiu­lui Marii Adunări Naţionale, A. Bunaciu secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţio­nale, şi I. Vrabie, directorul Cancelariei. A fost înmînat Ordinul Muncii clasa I-a tovarăşilor: Radu Mănescu, S. Zeigher, J. Podoleanu, S. Arsene, Pascu Ştefănescu. Ordinul Muncii clasa II-a tovarăşilor : La­­dislau Vass, Horaţiu Atanasiu, Petre Bălă­­ceanu, Roman Moldovan, Gheorghe Fenyő, Gheorghe Siclovan, Simion Daniel, Alexan­dru Sobaru, Nicolae Schwartz, Nicolae Boz­­dog, Constantin Itigan, Ion Stroiescu, Isac Marcus, Paul Coppelovici, Dudu Loveanu. Cu ordinul Muncii clasa IlI-a au fost de­coraţi 53 tovarăşi. De asemenea au fost distinşi cu Medalia Muncii un număr de 237 tovarăşi. Din activitatea Sfaturilor Populare In Editura de stat pentru literatură politică au apărut: T. MANDA — Sfaturile Populare gospo­dăresc oraşele și comunele. 48 pag. 45 bani DUMITRU MIRCEA - Muncim pentru culturalizarea maselor. însemnări des­pre activitatea unor Sfaturi Populare. 48 pag. 60 bani — Activiste pe tărîm obștesc. (Din acti­vitatea comisiilor de femei de pe lingă Sfaturile Populare). 80 pag. 1­05 lei Corespondentul nostru special pentru Olimpiada de iarnă vă prezintă: Cortina d'Ampezzo Cu puține zile înainte a fost aprinsă pe Capitoliu la Roma făclia olimpică (fla­căra ei, este simbol al jocurilor olimpice, al fraternităţii şi al păcii). In dimineaţa zilei de 26 ianuarie, ziua deschiderii jocu­rilor olimpice, o ştafetă condusă de în­vingătorul olimpic la slalom, Zeno Colo va purta făclia olimpică pînă la stadio­nul de gheața de la Cortina d’Ampezzo, unde se desfăşoară jocurile şi unde aceas­ta va arde fără întrerupere în tot timpul celor II zile de jocuri. Aci activitatea este atât de intensă incit s-ar putea crede că olimpiadele ar fi în­ceput deja. Cortina d'Ampezzo, stadioa­nele și pistele sale sunt împodobite cu in­signele olimpice și cu stemele celor 32 de țări participante, care au trimis aci un total de 1300 de sportivi. Hotelurile de pe toate văile munţilor înconjurători sunt de pe acum înţesate de turişti Olimpiada se deschide oficial la 26 ia­nuarie orele 11:30, printr-o solemnă cere­monie inaugurală şi va lua sfârşit la 5 fe­bruarie, după 11 zile de întreceri neîntre­rupte. Şase sunt disciplinele programate: schi, hochei pe gheaţă, patinaj artistic, patinaj viteză, bob. Competiţiile de patinaj cuprind întreceri de patinaj artistic şi viteză: la 500 metri, 1500 metri, 5000 metri şi 10.000 metri. Pa­tinajul artistic va cuprinde întreceri indi­viduale şi perechi, masculine şi feminine, cu figuri la liberă alegere şi figuri obli­gatorii. Competiţiile de hochei prevăd un turneu cu trei grupe eliminatorii şi o finală. Grupa A — cuprinde Canada, Italia, Austria şi Germania, grupa B. — Ceho­slovacia, Statele Unite şi Polonia, grupa C. — Uniunea Sovietică, Suedia şi El­veţia. Canada, Cehoslovacia şi Uniunea Sovietică sunt capi de serie, avîndu-se în vedere rezultatele lor mai bune obţinute la campionatele mondiale de anul trecut. întrecerile de schi cuprind curse alpine şi curse nordice. Probele alpine cuprind coborirea, slalomul şi slalomul uriaş, mas­culin şi feminin; probele nordice cuprind cursele de fond pe 15 km, 30 şi 50 de ki­lometri, „combinată“ (sărituri şi fond), sărituri speciale şi ştafeta 4x10 km., in timp ce cursele feminine se limitează la fondul pe distanţa de 10 km. şi la ştafeta 3x5 km. S-au depus eforturi organizatorice con­siderabile pentru a se garanta cea mai bună reuşită a jocurilor. Stadioanele, pis­tele, trambulinele, toate instalaţiile tehnice au fost complect renovate. „Stadionul de gheaţă" „Stadionul de gheaţă" pe care se vor disputa întrecerile de hochei are o supra­faţă totală de 10.000 metri patraţi. El este nou, construcţia lui fiind terminată în vederea olimpiadei, cu 2 luni în urmă. Pista este construită în straturi diferite şi suprapuse, primul din ciment armat, al doilea din piatră ponce, care acţionează ca izolant şi apoi asfalt, carton bituminat, nisip şi un strat de ciment, cuprinzînd 58 km. de tuburi în serpentină pentru con­gelare, care funcţionează cu amoniac. Tri­bunele, construite in formă de potcoavă, vor permite să asiste la jocuri 12.000 de persoane. Ziariştii nu vor avea nici o di­ficultate in desfăşurarea febrilei lor acti­vităţi, avînd la dispoziţie 22 cabine radio, 34 cabine telefonice şi o instalaţie de te­leimprimator. Mai sunt şi alte două stadioane mai mici, complimentare şi in sfirşit „stadio­nul zăpezii“, de unde vor pleca şi unde vor sosi cursele de fond masculin şi fe­minin de schi cît şi cursele de ştafetă. La circa 2 kilometri de stadionul de la Cortina se înalţă „trambulina Italia", de unde sportivii se vor lansa în zborurile lor pe schi. Pista de lansare se compune dintr-un turn vertical de 50 metri înălţime şi 80 metri lungime, care coboară înspre punctul de săritură cu o înclinaţie de 35 grade. Sportivii se vor urca sus cu ascen­sorul. Panta de sosire pe care concurenţii vor ateriza după săritură, are o lungime de 120 metri şi, spre partea finală, se lăr­geşte într-o pantă mai dulce care frm­ează cursa. Tribunele vor flanca partea centrală a pistei de aterizare. Arbitrii întrecerii vor sta în două turnuri. 80 linii telefonice şi un centru de teleimprimator vor asigura şi aci transmiterea rapidă a rezultatelor in toate părţile lumii. Pe lacul Misurina O altă instalaţie importantă este pista din Misurna, pe lacul Misurina, care este unul din punctele cele mai frumoase ale Alpilor italieni, la o înălţime de 1775 metri şi la circa 13 km. depărtare de Cor­tina. Aci vor avea loc întrecerile de pa­tinaj viteză. Pista este croită intr-o su­prafaţă îngheţată in partea de nord a la­cului şi are forma unui mei cu lungimea reglementară de 400 metri. După părerea tehnicienilor, ea este una din pistele cele mai rapide existente in lume. Din tribune circa 8000 de persoane vor putea urmări întrecerile. Rămîn să mai fie descrise pistele pen­tru specialităţile alpine de schi, desigur cele mai emoţionante şi clasice dintre toate întrecerile. Cursa de coborîre bărbaţi va fi disputată pe pista „Olimpia" cu o lun­gime de 3160 metri, avînd o diferenţă de nivel de 902 metri. Pista, care porneşte de la cota 2282 este rapidă chiar de la în­ceput: după 150 de metri ea se strecoară printre două stinci mari intr-un coboriş cu o diferenţă de nivel de 200 metri. Apoi urmează un traseu ondulat intrind în­tr-o zonă păduroasă. Coborirea continuă pe o distanţă cu o diferenţă de nivel de 300 metri cu curbe dificile, apoi in diago­nală prin cimpii înclinate, ajunge intr-o zonă unde terenul este nestabil şi în sfîr­­şit se termină intr-o zonă plată. Pentru proba rezervată femeilor, tra­seul este mai puţin dificil; cursele se vor desfăşura pe pista de la Canalone delle Tof­ane care are o lungime de 1552 metri cu o diferenţă de nivel de 502 metri. Cursele de slalom special masculin şi feminin vor fi disputate pe pista de la Col Druscle. Cursa masculină se va des­făşura pe o distanţă de 612 metri cu o di­ferenţă de nivel de 251 metri, cea femini­nă pe 455 metri cu o diferenţă de nivel de 166 metri. Circa două treimi ale parcursului vor fi deosebit de dificile din cauza traseului abrupt. Pe traseul probelor masculine vor fi aşezate 75—80 de porţi, pe acela al probei femi­nine, 45. Cursele de slalom uriaş, masculin şi fe­minin, se vor desfăşura pe pista ,,Ilio Colii", pe pantele muntelui Faleria. Tra­seul va avea o lungime de 2660 metri, cu o diferenţă de nivel de 623 metri pentru cursa masculină, şi de 2280 metri, cu o diferenţă de nivel de 495 metri, pentru cursa feminină. Pista, care işi croieşte drum prin pădure, este la început abruptă şi înclinată, de aceea e lesne de parcurs, apoi plată şi în sfirşit dificilă cu o puter­nică pantă. Este un parcurs lung, cu pa­saje dificile care cer o apreciere sigură. Parcursul masculin va avea circa 35 de porţi. Cine va cîştiga ? Prevederi, pronosticuri ? Pentru moment nu se fac. Toţi sunt acum prea preocu­paţi cu punerea la punct a pregătirilor. Competiţiile îşi vor spune ultimul cuvînt şi nu rămâne decit să aşteptăm începe­rea lor. Timp de 11 zile milioane de sportivi din lumea întreagă le vor urmări cu o curiozitate aprinsă. Noi, ca italieni, ne socotim fericiţi că ţara noastră a fost aleasă pentru această competiţie paşnică care ajută şi ea la doborirea barierelor artificiale ridicate intre popoare. LUIGI PINTOR Deşi pînă la primul joc mai este mult timp, juniorii noştri se pregătesc folosind timpul prielnic. Antrenorul A. Botescu explică tinerilor o schemă tactică. CEI MAI BUNI FII AI POPORULUI PROPUŞI CANDIDAU IN ALEGERILE PENTRU SFATURILE POPULARE Tovarăşul Dumitru Coliu propus candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală orăşenească nr. 22 Ploeşti PLOEŞTI.­­ In sala clubului Rafinăriei nr. 2 Ploeşti s­-au adunat muncitori, tehni­cieni, ingineri, funcţionari pentru a propune un candidat al F.D.P. în circumscripţia elec­torală orăşenească nr. 22. Tov. Dumitru Balalia, prim secretar al Comitetului regional de partid Ploeşti a ară­tat însemnătatea alegerii deputaţilor în sfa­turile populare, organe locale ale puterii de stat, care antrenează cele mai largi mase la conducerea treburilor obşteşti. El a sub­liniat totodată succesele obţinute de colec­tivul Rafinăriei nr. 2 în întrecerea pornită sub lozinca : „Să valorificăm cît mai bine fiecare tonă de ţiţei“. Vorbitorul a propus apoi, în aplauzele prelungite ale celor pre­zenţi, drept candidat al F.D.P. pe tovarăşul Dumitru Coliu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. şi preşedintele Co­misiei Controlului de Stat. „Noi, muncitorii din secţia construcţii — a spus tov. Ion Lăudoiu — susţinem din toată inima propunerea făcută. In cinstea alegeri­lor de la 11 martie ne angajăm să lucrăm cu forţe sporite pentru realizarea sarcinilor ce ne revin în cadrul noului cincinal“. Propu­nerea a mai fost susţinută de inginerul Va­sile Ştefănescu, Aurel Bosoancă, Gheorghe Stănescu şi de alţi vorbitori care şi-au ma­nifestat cu putere ataşamentul faţă de parti­dul nostru, faţă de regimul democrat popu­lar. In unanimitate, adunarea a hotărît să propună pe tovarăşul Dumitru Coliu drept candidat al F.D.P. în circumscripţia electo­rală orăşenească nr. 22 Ploeşti. Tovarăşul Leontin Sălăjan propus candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală regională nr. 10 Constanţa CONSTANŢA. — In sala mare a adminis­traţiei portului Constanţa, peste 600 de mun­citori portuari, marinari şi ofiţeri din flota comercială, matrozi, cartnici şi ofiţeri din forţele maritime militare ale R.P.R., s-au a­­dunat pentru a propune candidatul F.D.P. în circumscripţia electorală regională nr. 10. Tov. Ion Nicolaescu, vicepreşedinte al sfatu­lui popular regional, a subliniat însemnăta­tea alegerilor de la 11 martie, menite să ducă la întărirea şi îmbunătăţirea activităţii Sfaturilor populare. A luat apoi cuvîntul tov. Gh. Moldoveanu, şeful secţiei de instalaţii portuare, care a propus, în aplauzele puter­nice ale celor prezenţi, candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală regională nr. 10 pe tovarăşul general-colonel Leontin Sălă­jan, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., ministrul Forţelor Armate ale R.P.R. Vorbitorul a subliniat dragostea şi ata­şamentul oamenilor muncii pentru partid, pentru statul democrat-popular, pentru armata noastră populară, apărătoarea păcii, a cuceririlor revoluţionare ale poporului muncitor. Muncitorii Costache Dumitru, Chiriţă Con­stantin, Idiceanu Viorica şi alţii au susţinut cu căldură propunerea făcută. In unanimitate adunarea a hotărît să pro­pună drept candidat al F.D.P. în circumscrip­ţia electorală regională nr. 10 pe tovarăşul general-colonel Leontin Sălăjan. Tovarăşul Leonte Răutu propus candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală regională nr. 85 — Cluj TURDA. Colectivul fabricii de ciment­­„Victoria So­cialistă“ din Turda s-a adunat intr-un cadru festiv pentru a face propuneri de candidaţi ai F.D.P. în circumscripţia electorală regio­nală nr. 85 şi într-o serie de circumscripţii electorale orăşeneşti. A luat cuvîntul maistrul cocător Faur Simion care, în aplau­zele puternice ale celor prezenţi, a propus drept candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală regională nr. 85 pe tovarăşul­ Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. Vorbitorul a ară­tat că politica partidului de industrializare socialistă a trezit la viaţă nouă regiunile patriei. Oraşul Turda s-a dezvoltat şi s-a înfrumuseţat. De asemenea, s-au dezvoltat fabricile de ciment, ceramică şi de sticlă. Propunerea făcută de tov. Faur Simion, a fost susţinută de alţi participanţi la adu­nare printre care Arpad Fazekaş, P. Nicu­­lae, Divaleriu Ludovic care şi-au exprimat hotărîrea de a nu precupeţi eforturile pen­tru traducerea în viaţă a Directivelor celui de al doilea plan cincinal. Adunarea a hotărît în unanimitate să pro­pună drept candidat al F.D.P. în circums­cripţia electorală regională nr. 85 pe tova­răşul L. Răutu. Tovarăşul Ştefan Voitec propus candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală regională nr. 58 Craiova CRAIOVA.­­ In sala liceului Mixt din oraşul Corabia a avut loc o adunare ob­ştească la care au luat parte peste 400 de muncitori, ţărani muncitori, lucrători din instituţiile de stat, intelectuali. Tov. Ion Checheanu, lucrător din comerţul cooperatist, a propus în aplauzele puternice ale celor pre­zenţi drept candidat al F.D.P. pe tov. Ştefan Voitec, membru supleant în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., ministrul Comerţului Interior. Vorbitorul a subliniat sprijinul puternic pe care îl acordă masele populare politicii parti­dului şi guvernului, politică de dezvoltare neîntreruptă a economiei naţionale, de ridi­care continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. An de an s-a dezvoltat reţeaua co­merţului de stat şi cooperatist, a crescut vo­lumul mărfurilor aflate în comerţ, s-a inten­sificat schimbul între oraş şi sat. Numeroşi participanţi la adunare printre care Gheorghe Ţurnea, Ştefan Stoica şi alţii au susţinut cu căldură propunerea făcută. Ei au arătat că sînt hotărîţi ca să întîmpine alegerile de deputaţi în sfaturile populare cu însemnate succese. Adunarea a aprobat la unanimitate propu­nerea ca tov. Şt. Voitec să fie desemnat drept candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală regională nr. 58. Maistrul topitor Ştefan Meszaroş propus candidat al F.D.P. în regiunea Baia Mare BAIA MARE. — Un mare număr de mun­citori şi funcţionari de la cooperativa de pro­ducţie meşteşugărească „Tehnolemn“, Uniu­nea regională a cooperaţiei meşteşugăreşti şi întreprinderea de construcţii 905 din Baia Mare s-au adunat în sala de festivităţi a coo­perativei „Tehnolemn“ pentru a propune un candidat al F.D.P. în circumscripţia electo­rală regională nr. 5. Tov. Emil Luţaş a propus drept candidat pe Ştefan Meszaroş, maistru topitor la uzi­nele „Gh. Gheorghiu-Dej“. Vorbitorul a ară­tat că Ştefan Meszaroş este fruntaş al între­cerii socialiste, cunoscut şi apreciat de între­gul colectiv al uzinelor. Iniţiativa lui „Să predăm fiecare schimb cu norma îndeplinită şi depăşită“ — este însuşită de un număr tot mai mare de muncitori. Adunarea s-a desfăşurat sub semnul prie­teniei frăţeşti între oamenii muncii fără deosebire de naţionalitate. Participanţii la adunare au susţinut în una­nimitate propunerea făcută. Ţăranul întovărăşit Ananie Fodor propus candidat în regiunea Suceava La căminul cultural din comuna Bosanci, raionul Suceava s-au adunat peste 800 de ţărani muncitori pentru a propune un can­didat al F.D.P. în circumscripţia electorală regională nr. 31 Suceava. învăţătorul D Bunduc a arătat cum au muncit ţăranii muncitori din comună pentru aplicarea regulilor agrotehnice, pentru dez­voltarea comunei lor din punct de vedere gospodăresc. Apoi el a propus candidatura ţăranului muncitor Ananie Fodor, fruntaş­ii recoltelor bogate, membru al întovărăşirii a­­gricole din comună, bine cunoscut în Bo­sanci şi în împrejurimi pentru priceperea şi hărnicia cu care îşi lucrează pămîntul, pen­tru sporurile mari de recoltă ce le obţine 10 hectar. Propunerea a fost susţinută cu multă căl­dură de numeroşi ţărani muncitori partici­panţi la adunare, printre care Ion Irimia, Victor Oniu, N. Zăgan şi alţii. Lucia Sturdza Bulandra propusă candidată a F.D.P­ în Bucureşti Dimineaţă, ceaţă şi burniţă. La aparatele de radio vocea crainicului anunţă 9 ceasuri. La orele acestea — de obicei — actorii şi colectivul Teatrului Municipal din Capitală se odihnesc. In dimineaţa asta, cu toată o­­boseala, orele de somn sunt mai puţine. Sala de spectacole este plină. De astă dată in lo­cul spectatorilor sunt chiar actorii. Au venit să desemneze candidatul F.D.P. în circum­scripţia electorală orăşenească nr. 259. Preşedintele prezidiului adunării a fost ales actorul Jules Cazaban. El a arătat în­semnătatea alegerilor de la 6 martie şi a subliniat condiţiile create de partid şi gu­vern oamenilor de artă, ştiinţă şi cultură pentru valorificarea deplină a capacităţii lor creatoare. S-a înscris apoi la cuvânt directoarea ad­junctă a Teatrului Municipal, actriţa Beata Fredanov. Ea a propus, drept candidată a F.D.P. pe Lucia Sturdza Bulandra, artistă a poporului. Un ropot de aplauze s-a stîrnit în sală, ca o aprobare a propunerii Beatei Fredanov. Candidata nu mai puţin emoţionată a vor­bit şi ea. „Toate succesele de pînă acum, trebuie să vă spun că te datorez colectivului. Idealurile mele le-am sudat cu căldura su­fletului, de idealurile colectivului. Iată de unde vin şi succesele şi puterea mea — a arătat Lucia Sturdza Bulandra. Aşa cum m-aţi ajutat pînă acum — a continuat ea—­­aşa să mă ajutaţi şi de azi încolo. Am fost o mină de oameni la început, am devenit azi un colectiv puternic, pe care spectatorii — masele de oameni ai miuncii — îl apre­ciază. Datorăm aceasta regimului democrat­­popular, condiţiilor ce ne-au fost creiate. Să dovedim că sîntem demni de încrederea ară­tată. Propunerea a fost aprobată în unanimi­tate. * Sub lozinca „Să alegem deputaţi in sfatu­­rile populare pe cei mai buni fii ai poporu­lui“ în întreaga ţară au continuat să aibă loc numeroase adunări în care oamenii mun­cii au propus candidaţi ai Frontului Demo­craţiei Populare pentru alegerile de la 11 martie. Colectivul fabricii de locomotive a Combi­natului Metalurgic Reşiţa a propus drept candidaţi ai F.D.P. pe tov. Vasile Constan­tin, secretar al comitetului de partid al com­binatului, în circumscripţia electorală oră­şenească nr. 49 Reşiţa, pe ing. Traian Tor­ţa de la serviciul control tehnic în circum­scripţia electorală orăşenească nr. 53 şi pe Armin Rosonovski, funcţionar al combina­tului, în circumscripţia electorală orăşeneas­că nr. 50. La Cluj, în cadrul unei adunări a munci­torilor, inginerilor şi tehnicienilor de la uzi­nele „Ianos Herbak“ au fost propuşi drept candidaţi ai F.D.P. tov. Gh. Mudura, fruntaş în producţie, în circumscripţia electorală nr. 30 şi muncitoarea Ana Berecki în circum­scripţia electorală nr. 2. Colectivul fabricii „Reconstrucţia" din Piatra Neamţ, regiunea Bacău, a propus drept candidaţi ai F.D.P. pe muncitorii frun­taşi Petre Potoroacă în circumscripţia orăşenească nr. 59 Piatra Neamţ şi Vasile Creţu în circumscripţia electorală orăşe­nească nr. 52. Cetăţenii circumscripţiei electorale regio­nale nr. 95 Oradea au propus candidatura mulgătoarei fruntaşe Maria Isai, de la gos­podăria agricolă colectivă din comuna Mădă­­raş. La Ploeşti, cetăţenii de pe cuprinsul cir­cumscripţiei electorale regionale nr. 19 — muncitori, ingineri, funcţionari, gospodine etc.. — au propus drept candidat al F.D.P. pe ing. Zoe Rigani, laureată a Premiului de Stat; la Băicoi, cetăţenii circumscripţiei e­­lectorale regionale nr. 105 au propus drept candidat al F.D.P. pe brigadierul petrolist N. Croitoru. 5 ani de activitate a Orchestrei simfonice a cinematografiei De curînd, Orchestra simfonică a cine­matografiei a împlinit 5 ani de activitate în acest răstimp, colectivul orchestrei, alcă­tuit în cea mai mare parte din tineri absol­venţi ai unor instituţii de învăţăm­înt muzi­cal şi din instrumentişti amatori a făcut să crească dragostea maselor pentru muzică. Filmele romîneşti produse între anii 1951 - 1955 au fost însoţite de muzica interpretată de Orchestra simfonică a cinematografiei. Astfel, au fost imprimate 144 de lucrări pen­tru filmele romîneşti artistice, documentare şi jurnalele de actualităţi, precum şi 26 de lucrări muzicale pentru posturile noastre de radio. Orchestra are o bogată activitate concer­tistică. In anii 1951-1955 aproape 73.000 de persoane au ascultat concertele orchestrei dirijată de tineri talentaţi printre care cei trei dirijori permanenţi ai orchestrei: Edgar Cosma, Constantin Bugeanu şi Silviu Panţîru. In lunile de vară, cu prilejul turneelor în­treprinse în staţiunile balneo-climaterice, orchestra a dat concerte în faţa a 16.380 de oameni ai muncii. La sfîrşitul acestui an. Orchestra simfo­nică a cinematografiei işi va începe activi­tatea în ton studioul construit la centrul de producţie cinematografică de la Buftea. O nouă hală de peşte De curînd la halele Obor din Capitală a fost dată în folosinţă o nouă clădire : hala de peşte. Ea ocupă o suprafaţă de peste 1000 m.p. In interior au fost executate in­stalaţii perfecţionate de ventilaţie, încălzire şi iluminat precum şi diferite amenajări care asigură condiţiile unei deserviri igienice a consumatorilor. Tinerii fotbalişti se pregătesc Dat fiind că anul acesta pe juniori­, noş­tri ii aşteaptă o susţinută activitate, foru­rile de specialitate au folosit din plin „pri­măvara“ acestui miez de iarnă. Astfel între 5 şi 22 ianuarie, lotul republican de juniori şi-a desfăşurat un aer liber prima parte din antrenamentele sale. In pregătirea juniori­lor, antrenorii C. Teaşcă şi A. Botescu au pus accent pe pregătirea fizică generală care lipsea la mulţi jucători şi in special celor selecţionaţi, din ţară. Atenţia antrenorilor s-a îndreptat şi spre pregătirea elementelor tehnice, in special corectitudinea executării unor lovituri. S-a observat aci o diferenţă de pregătire intre vechii componenţi ai lo­tului republican şi cei noi primiţi în lot. A­­ceştia din urmă, venind de la diferite colec­tive din ţară au sistat, după terminarea campionatului, pregătirea lor pentru o durată prea mare. In prima perioadă a antrenamentului se urmăreşte punerea la punct a orientării tac­tice a tinerilor fotbalişti. Bină la 13 februa­rie jucătorii işi continuă pregătirile lor la colective. Antrenamentele lotului vor con­tinua după 18 februarie şi vor dura plnă că­tre sfîrșitul lunii martie, cind echipa R.P.R. va juca un meci amical cu juniorii Republi­cii Cehoslovace la Praga. „Scînteia tineretului“ 26 ianuarie 1956 Pag. 3-a

Next