Scînteia Tineretului, ianuarie 1956 (Anul 11, nr. 2077-2099)
1956-01-26 / nr. 2095
Calcule gospodăreşti Cine nu-şi face calcule ? Chiar ţi gospo- ;dina cind merge la piaţă işi face calculul cheltuielilor. De calcule nu se poate lipsi nici un gospodar. Şi Ilie V. Cruţ, membru al gospodăriei agricole colective „1907“ din comuna Vlăsineşti, raionul Săveni, îşi face adeseori anu-mite calcule, împreună cu soţia şi cu fiica sa, utemista Aneta Cruţel nu-şi calculează numai cheltuielile, ci şi marile venituri pe care le primeşte pentru munca lui şi a familiei sale. De curînd, în gospodăria colectivă din Vlăsineşti au fost prelucrate documentele celui de al II-lea Congres al partidului. Cu acest prilej, Hie V. Cruţ şi-a notat o sumedenie de probleme. Şi-a însemnat în carnet că în al doilea plan cincinal, gospodăria colectivă se va dezvolta mult şi, în acelaşi timp, va creşte şi nivelul de trai al colectiviştilor. Seara, împreună cu familia sa, Ilie V. Cruţ şi-a făcut un mic calcul. Voia să afle cu cit a fost mai mare venitul său în anul 1955, decît în primul an de la înfiinţarea gospodăriei. Prin faţa ochilor îi trec imagini de la prima împărţire a veniturilor, în anul 1953. Se vede cum îşi ridică cele 8.108 kg. cereale. Notează cifra pe o hîrtie albă. Hîrtia se umple apoi cu alte cifre: 15 kg. brînză, peste 5 kg. lînă, 22 litri vin, 8.950 kg. furaje. Calculul pentru 1955 e însă mai greu de făcut. E nevoie şi de intervenţia fiicei sale, care-i mai aminteşte de numeroasele feluri de produse primite. De data aceasta, cifrele sînt mai mari şi la calcule s-au adăugat produse care nu figurau în socotelile anului 1953. Ilie V. Cruţ priveşte cu bucurie hîrtia. — Carevasăzică, în 1955 am ridicat, tot cu trei braţe de muncă, 11.442 kg. cereale, 10.700 kg. furaje, peste 48 kg. brînză, peste 13 kg. lînă, peste 53 litri vin, peste 86 kg. zarzavat şi 5.885 lei. Fiica lui, Aneta, îi aminteşte că au mai primit şi 13 kg. bulion, 87 kg. zahăr şi multe altele. Cele de pe listă se află în casa şi hambarele sale. Niciodată Ilie V. Cruţ n-a avutcasa atît de îndestulată. Deseori, odată cu calculele, colectiviştii din Vlăsineşti fac anumite comparaţii, intr-unu din zile un grup de colectivişti a discutat despre mai mulţi ţărani muncitori din sat care nu sunt încă colectivişti. L-au luat de exemplu pe ţăranul cu gospodărie mijlocie Ariciuc I. V. Alexandru, care stăpîneşte 4,30 hectare de pămînt. El este un bun gospodar şi îşi îngrijeşte bine pămîntul, lucru recunoscut de întreg satul Care sînt însă rezultatele muncii lui şi a celor trei membri ai familiei sale în anul agricol 1955? Veniturile lui nu ajung pe cele ale colectiviştilor. De pe un hectar şi jumătate cu grîu, el a scos 2.600 kg., de pe două hectare cu porumb a recoltat 3.250 kg. ştiuleţi, de pe o jumătate de hectar semănat cu orz a scos 850 kg., iar pentru sfecla de zahăr recoltată şi valorificată a primit 847 lei. Din aceste produse, Ariciuc I. V. Alexandru şi-a achitat obligaţiile către stat şi a mai rămas cu 5.368 kg. cereale. Colectivistul Ilie V. Cruţ, şi ca el mulţi alţii, a ridicat tot în anul acesta 11.442 kilograme cereale, în afară de celelalte produse. Veniturile colectiviştilor din Vlăsineşti au crescut an de an. Dezvoltarea continuă a avutului obştesc este izvorul principal de venituri al colectiviştilor. Ion Lebădă este preşedintele gospodăriei încă din toamna anului 1952, de la înfiinţare. Bun gospodar, împreună cu consiliul de conducere, el a organizat an de an munca celor trei brigăzi în spiritul respectării stricte a statutului, ceea ce a dus la continua dezvoltare a gospodăriei. Ion Lebădă are multe fapte însemnate în carneţelul său cu scoarţele roase. Oricînd l-ai întreba el îţi poate povesti şi documenta cu cifre şi fapte cum s-a dezvoltat gospodăria colectivă în decursul celor trei ani. Printre însemnările mai vechi, în carneţelul preşedintelui găsim notat: 1952. Fondul de bază al gospodăriei — 38.475 lei. Fond indivizibil — 657 lei. Dar gospodăria a crescut an de an, grija pentru dezvoltarea avutului obştesc fiind o preocupare de seamă a consiliului de conducere, a fiecărui colectivist. Acum, fondul de bază reprezintă 320.000 lei, iar fondul indivizibil 102.065 lei. — La început, explică preşedintele, gospodăria era mică şi săracă. Prin munca noastră, a tuturora, gospodăria a devenit acum mare şi puternică. Iată noua magazie cu o capacitate de 50 vagoane şi noua remiză pentru adăpostul uneltelor. Cînd o raită prin gospodărie preşedintele ne arată cu mîndrie noul grajd în care pot fi adăpostite 30 de vite. Noul saivan, cu o capacitate de 1000 oi este cam mare în prezent, dar totuşi mic pentru viitor. La constituire, gospodăria avea doar 15 oi; azi are 420 iar pînă la sfîrşitul lui 1956 şi-a planificat să ajungă pînă la 600 oi. Colectivistul Vasiliniuc Constantin ne povesteşte că pe lîngă dezvoltarea creşterii animalelor, proprietate obştească, căreia i-au dat o atenţie de prim ordin, din cele 77 de familii din colectivă, 65 de familii au cite o vacă şi 5-10 oi în proprietate personală. Acum ei şi-au pus în plan ca în anii ce vin fiecare colectivist să aibă cîte o vacă şi oi. Tînărul Cruţ Vasile este brigadier la brigada de cîmp. Cu toate că este iarnă el are totuşi multe griji. Uneltele sínt gata pentru muncă, seminţele sínt selecţionate, gunoiul se cară la timp dar cu toate acestea cite mai sínt de făcut într-o gospodărie de oameni harnici. Munca bine chibzuită, lucrarea pămîntului după metode înaintate agrotehnice i-au adus mulţumirea întregului colectiv. In anul 1955 gospodăria a obţinut o producţie de grîu de 2880 kilograme la nectar, iar la porumb de 4200 kilograme. E drept că la obţinerea acestor producţii alături de colectivişti un aport preţios au adus şi tractoriştii de la S.M.T. Săveni. Porumbul a fost semănat în cuiburi aşezate în pătrat, dînd posibilitate ca prăşitul să se execute mecanic. De fapt la colectiva din Vlăsineşti, în anul trecut toate culturile prăşitoare au fost semănate în cuiburi aşezate în pătrat cărora li s-au aplicat , trei praşile. Despre metodele înaintate pentru obţinerea unor producţii mari se poate vorbi şi la sectorul legumicol unde peste 5000 răsaduri au fost pregătite în cuiburi nutritive. Autocamionul „Molotov" cumpărat de curînd, cele 8,300 kilograme grîu, 9,500 kilograme porumb şi cei 11 lei reveniţi pentru fiecare zi muncă, ca şi sporirea veniturilor gospodăriei cu 300.000 lei peste plan din valorificarea animalelor şi a sfeclei sunt rezultate ale muncii colective, rezultate ale creşterii avutului obştesc. La creşterea avutului obştesc au contribuit toţi colectiviştii. Au contribuit prin munca lor şi tinerii brigadieri Vasile Cruţ şi Vasile Cricleviţ, au contribuit şi tinerii colectivişti Floarea Isar, Maria D. Maximiuc, Aspazia Şologan şi alţii. Odată cu aceasta creşte şi nivelul lor de trai. Colectiviştii din Vlăsineşti au multe planuri de viitor. Ei sînt hotărîţi să lupte pentru ca recoltele să fie mai mari la hectar, să mărească numărul vacilor cu lapte şi al oilor, să construiască o maternitate pentru porci. De asemenea ei vor să mărească numărul familiilor de albine de la 10 cît au acum la 50 în anul 1957. Planurile colectiviştilor din Vlăsineşti vor fi îndeplinite cu siguranţă, întrucît ele oglindesc dorinţa fierbinte a fiecărui colectivist. Comuniştii şi utemiştii mobilizează pe toţi colectiviştii la îndeplinirea planurilor de viitor, la îndeplinirea sarcinilor trasate de cel de al II-lea Congres al partidului. Peste cîţiva ani colectiva din Vlăsineşti va fi milionară. Aşa şi-au pus în gînd colectiviştii şi aşa va fi. AURELIA CACINA corespondenta „Scînteii tineretului" pentru regiunea Suceava Constituirea comitetului „Pro Mozart“ In vederea coordonării şi patronării festivităţilor închinate comemorării compozitorului Wolfgang Amadeus Mozart, marţi a avut loc la Ministerul Culturii şedinţa de constituire a Comitetului „Pro Mozart". Au fost aleşi : Bucholtz Dagobert, artist emerit al R.P.R.; Bugeanu Constantin, director al Direcţiei muzicii din Ministerul Culturii; Chisadji Anatol, directorul Operei române de stat din Cluj; Cornea Paul, conferențiar universitar, director general adjunct în Ministerul Culturii; Cottescu Panait Victor, artist emerit al R.P.R., laureat al Premiului de Stat, directorul Teatrului de Operă și Balet; Deleanu Gabriela, profesor universitar, director al orchestrei cinematografiei ; Dinicu Dimitrie, artist emerit al R.P.R., laureat al Premiului de stat, directorul Conservatorului „Ciprian Porumbescu“ din București; Dumitrescu Ion, maestru emerit al artei din R.P.R., laureat al Premiului de Stat, secretar al Uniunii Compozitorilor din R.P.R.; George Breazul, profesor universitar, muzicolog ; Georgescu George, artist al poporului din R.P.R., laureat al Premiului de Stat, directorul Filarmonicii de stat „George Enescu“; acad. Jóra Mihail, maestru emerit al artei din R.P.R., laureat al Premiului de Stat; Katz Mîndru, artist emerit al R.P.R., laureat al Premiului de Stat; Mendelsohn Alfred, maestru emerit al artei din R.P.R., laureat al Premiului de Stat, secretar al Uniunii Compozitorilor din R.P.R.; Nicola Ioana, artistă emerită a R.P.R., laureată a Premiului de Stat, solistă a Teatrului de Operă și Balet; Niculescu Basu George, artist al poporului din R.P.R., solist al Teatrului de Operă şi Balet; Palade Radu, compozitor; Silvestru Constantin, maestru emerit al artei din R.P.R., laureat al Premiului de Stat; Szalay Margareta, artistă emerită a R.P.R., solistă a Operei maghiare de stat din Cluj; Topor Iuliu, director general adjunct al Direcţiei generale Radio; Vancea Zeno, maestru emerit al artei din R.P.R., laureat al Premiului de Stat; acad. Vianu Tudor, profesor universitar. Preşedintele comitetului a fost ales George Georgescu, artist al poporului din R.P.R., laureat al Premiului de Stat, directorul Filarmonicii de stat „George Enescu“. (Agerpres) Decorări la Prezidiul Marii Adunări Naţionale De curînd a avut loc la Prezidiul Marii Adunări Naţionale solemnitatea decorării unor tovarăşi, care au participat la executarea lucrărilor de desfiinţare a sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii şi reducerea preţurilor. Au participat tovarăşii dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, M. Mujic, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, A. Bunaciu secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, şi I. Vrabie, directorul Cancelariei. A fost înmînat Ordinul Muncii clasa I-a tovarăşilor: Radu Mănescu, S. Zeigher, J. Podoleanu, S. Arsene, Pascu Ştefănescu. Ordinul Muncii clasa II-a tovarăşilor : Ladislau Vass, Horaţiu Atanasiu, Petre Bălăceanu, Roman Moldovan, Gheorghe Fenyő, Gheorghe Siclovan, Simion Daniel, Alexandru Sobaru, Nicolae Schwartz, Nicolae Bozdog, Constantin Itigan, Ion Stroiescu, Isac Marcus, Paul Coppelovici, Dudu Loveanu. Cu ordinul Muncii clasa IlI-a au fost decoraţi 53 tovarăşi. De asemenea au fost distinşi cu Medalia Muncii un număr de 237 tovarăşi. Din activitatea Sfaturilor Populare In Editura de stat pentru literatură politică au apărut: T. MANDA — Sfaturile Populare gospodăresc oraşele și comunele. 48 pag. 45 bani DUMITRU MIRCEA - Muncim pentru culturalizarea maselor. însemnări despre activitatea unor Sfaturi Populare. 48 pag. 60 bani — Activiste pe tărîm obștesc. (Din activitatea comisiilor de femei de pe lingă Sfaturile Populare). 80 pag. 105 lei Corespondentul nostru special pentru Olimpiada de iarnă vă prezintă: Cortina d'Ampezzo Cu puține zile înainte a fost aprinsă pe Capitoliu la Roma făclia olimpică (flacăra ei, este simbol al jocurilor olimpice, al fraternităţii şi al păcii). In dimineaţa zilei de 26 ianuarie, ziua deschiderii jocurilor olimpice, o ştafetă condusă de învingătorul olimpic la slalom, Zeno Colo va purta făclia olimpică pînă la stadionul de gheața de la Cortina d’Ampezzo, unde se desfăşoară jocurile şi unde aceasta va arde fără întrerupere în tot timpul celor II zile de jocuri. Aci activitatea este atât de intensă incit s-ar putea crede că olimpiadele ar fi început deja. Cortina d'Ampezzo, stadioanele și pistele sale sunt împodobite cu insignele olimpice și cu stemele celor 32 de țări participante, care au trimis aci un total de 1300 de sportivi. Hotelurile de pe toate văile munţilor înconjurători sunt de pe acum înţesate de turişti Olimpiada se deschide oficial la 26 ianuarie orele 11:30, printr-o solemnă ceremonie inaugurală şi va lua sfârşit la 5 februarie, după 11 zile de întreceri neîntrerupte. Şase sunt disciplinele programate: schi, hochei pe gheaţă, patinaj artistic, patinaj viteză, bob. Competiţiile de patinaj cuprind întreceri de patinaj artistic şi viteză: la 500 metri, 1500 metri, 5000 metri şi 10.000 metri. Patinajul artistic va cuprinde întreceri individuale şi perechi, masculine şi feminine, cu figuri la liberă alegere şi figuri obligatorii. Competiţiile de hochei prevăd un turneu cu trei grupe eliminatorii şi o finală. Grupa A — cuprinde Canada, Italia, Austria şi Germania, grupa B. — Cehoslovacia, Statele Unite şi Polonia, grupa C. — Uniunea Sovietică, Suedia şi Elveţia. Canada, Cehoslovacia şi Uniunea Sovietică sunt capi de serie, avîndu-se în vedere rezultatele lor mai bune obţinute la campionatele mondiale de anul trecut. întrecerile de schi cuprind curse alpine şi curse nordice. Probele alpine cuprind coborirea, slalomul şi slalomul uriaş, masculin şi feminin; probele nordice cuprind cursele de fond pe 15 km, 30 şi 50 de kilometri, „combinată“ (sărituri şi fond), sărituri speciale şi ştafeta 4x10 km., in timp ce cursele feminine se limitează la fondul pe distanţa de 10 km. şi la ştafeta 3x5 km. S-au depus eforturi organizatorice considerabile pentru a se garanta cea mai bună reuşită a jocurilor. Stadioanele, pistele, trambulinele, toate instalaţiile tehnice au fost complect renovate. „Stadionul de gheaţă" „Stadionul de gheaţă" pe care se vor disputa întrecerile de hochei are o suprafaţă totală de 10.000 metri patraţi. El este nou, construcţia lui fiind terminată în vederea olimpiadei, cu 2 luni în urmă. Pista este construită în straturi diferite şi suprapuse, primul din ciment armat, al doilea din piatră ponce, care acţionează ca izolant şi apoi asfalt, carton bituminat, nisip şi un strat de ciment, cuprinzînd 58 km. de tuburi în serpentină pentru congelare, care funcţionează cu amoniac. Tribunele, construite in formă de potcoavă, vor permite să asiste la jocuri 12.000 de persoane. Ziariştii nu vor avea nici o dificultate in desfăşurarea febrilei lor activităţi, avînd la dispoziţie 22 cabine radio, 34 cabine telefonice şi o instalaţie de teleimprimator. Mai sunt şi alte două stadioane mai mici, complimentare şi in sfirşit „stadionul zăpezii“, de unde vor pleca şi unde vor sosi cursele de fond masculin şi feminin de schi cît şi cursele de ştafetă. La circa 2 kilometri de stadionul de la Cortina se înalţă „trambulina Italia", de unde sportivii se vor lansa în zborurile lor pe schi. Pista de lansare se compune dintr-un turn vertical de 50 metri înălţime şi 80 metri lungime, care coboară înspre punctul de săritură cu o înclinaţie de 35 grade. Sportivii se vor urca sus cu ascensorul. Panta de sosire pe care concurenţii vor ateriza după săritură, are o lungime de 120 metri şi, spre partea finală, se lărgeşte într-o pantă mai dulce care frmează cursa. Tribunele vor flanca partea centrală a pistei de aterizare. Arbitrii întrecerii vor sta în două turnuri. 80 linii telefonice şi un centru de teleimprimator vor asigura şi aci transmiterea rapidă a rezultatelor in toate părţile lumii. Pe lacul Misurina O altă instalaţie importantă este pista din Misurna, pe lacul Misurina, care este unul din punctele cele mai frumoase ale Alpilor italieni, la o înălţime de 1775 metri şi la circa 13 km. depărtare de Cortina. Aci vor avea loc întrecerile de patinaj viteză. Pista este croită intr-o suprafaţă îngheţată in partea de nord a lacului şi are forma unui mei cu lungimea reglementară de 400 metri. După părerea tehnicienilor, ea este una din pistele cele mai rapide existente in lume. Din tribune circa 8000 de persoane vor putea urmări întrecerile. Rămîn să mai fie descrise pistele pentru specialităţile alpine de schi, desigur cele mai emoţionante şi clasice dintre toate întrecerile. Cursa de coborîre bărbaţi va fi disputată pe pista „Olimpia" cu o lungime de 3160 metri, avînd o diferenţă de nivel de 902 metri. Pista, care porneşte de la cota 2282 este rapidă chiar de la început: după 150 de metri ea se strecoară printre două stinci mari intr-un coboriş cu o diferenţă de nivel de 200 metri. Apoi urmează un traseu ondulat intrind într-o zonă păduroasă. Coborirea continuă pe o distanţă cu o diferenţă de nivel de 300 metri cu curbe dificile, apoi in diagonală prin cimpii înclinate, ajunge intr-o zonă unde terenul este nestabil şi în sfîrşit se termină intr-o zonă plată. Pentru proba rezervată femeilor, traseul este mai puţin dificil; cursele se vor desfăşura pe pista de la Canalone delle Tofane care are o lungime de 1552 metri cu o diferenţă de nivel de 502 metri. Cursele de slalom special masculin şi feminin vor fi disputate pe pista de la Col Druscle. Cursa masculină se va desfăşura pe o distanţă de 612 metri cu o diferenţă de nivel de 251 metri, cea feminină pe 455 metri cu o diferenţă de nivel de 166 metri. Circa două treimi ale parcursului vor fi deosebit de dificile din cauza traseului abrupt. Pe traseul probelor masculine vor fi aşezate 75—80 de porţi, pe acela al probei feminine, 45. Cursele de slalom uriaş, masculin şi feminin, se vor desfăşura pe pista ,,Ilio Colii", pe pantele muntelui Faleria. Traseul va avea o lungime de 2660 metri, cu o diferenţă de nivel de 623 metri pentru cursa masculină, şi de 2280 metri, cu o diferenţă de nivel de 495 metri, pentru cursa feminină. Pista, care işi croieşte drum prin pădure, este la început abruptă şi înclinată, de aceea e lesne de parcurs, apoi plată şi în sfirşit dificilă cu o puternică pantă. Este un parcurs lung, cu pasaje dificile care cer o apreciere sigură. Parcursul masculin va avea circa 35 de porţi. Cine va cîştiga ? Prevederi, pronosticuri ? Pentru moment nu se fac. Toţi sunt acum prea preocupaţi cu punerea la punct a pregătirilor. Competiţiile îşi vor spune ultimul cuvînt şi nu rămâne decit să aşteptăm începerea lor. Timp de 11 zile milioane de sportivi din lumea întreagă le vor urmări cu o curiozitate aprinsă. Noi, ca italieni, ne socotim fericiţi că ţara noastră a fost aleasă pentru această competiţie paşnică care ajută şi ea la doborirea barierelor artificiale ridicate intre popoare. LUIGI PINTOR Deşi pînă la primul joc mai este mult timp, juniorii noştri se pregătesc folosind timpul prielnic. Antrenorul A. Botescu explică tinerilor o schemă tactică. CEI MAI BUNI FII AI POPORULUI PROPUŞI CANDIDAU IN ALEGERILE PENTRU SFATURILE POPULARE Tovarăşul Dumitru Coliu propus candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală orăşenească nr. 22 Ploeşti PLOEŞTI. In sala clubului Rafinăriei nr. 2 Ploeşti s-au adunat muncitori, tehnicieni, ingineri, funcţionari pentru a propune un candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală orăşenească nr. 22. Tov. Dumitru Balalia, prim secretar al Comitetului regional de partid Ploeşti a arătat însemnătatea alegerii deputaţilor în sfaturile populare, organe locale ale puterii de stat, care antrenează cele mai largi mase la conducerea treburilor obşteşti. El a subliniat totodată succesele obţinute de colectivul Rafinăriei nr. 2 în întrecerea pornită sub lozinca : „Să valorificăm cît mai bine fiecare tonă de ţiţei“. Vorbitorul a propus apoi, în aplauzele prelungite ale celor prezenţi, drept candidat al F.D.P. pe tovarăşul Dumitru Coliu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. şi preşedintele Comisiei Controlului de Stat. „Noi, muncitorii din secţia construcţii — a spus tov. Ion Lăudoiu — susţinem din toată inima propunerea făcută. In cinstea alegerilor de la 11 martie ne angajăm să lucrăm cu forţe sporite pentru realizarea sarcinilor ce ne revin în cadrul noului cincinal“. Propunerea a mai fost susţinută de inginerul Vasile Ştefănescu, Aurel Bosoancă, Gheorghe Stănescu şi de alţi vorbitori care şi-au manifestat cu putere ataşamentul faţă de partidul nostru, faţă de regimul democrat popular. In unanimitate, adunarea a hotărît să propună pe tovarăşul Dumitru Coliu drept candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală orăşenească nr. 22 Ploeşti. Tovarăşul Leontin Sălăjan propus candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală regională nr. 10 Constanţa CONSTANŢA. — In sala mare a administraţiei portului Constanţa, peste 600 de muncitori portuari, marinari şi ofiţeri din flota comercială, matrozi, cartnici şi ofiţeri din forţele maritime militare ale R.P.R., s-au adunat pentru a propune candidatul F.D.P. în circumscripţia electorală regională nr. 10. Tov. Ion Nicolaescu, vicepreşedinte al sfatului popular regional, a subliniat însemnătatea alegerilor de la 11 martie, menite să ducă la întărirea şi îmbunătăţirea activităţii Sfaturilor populare. A luat apoi cuvîntul tov. Gh. Moldoveanu, şeful secţiei de instalaţii portuare, care a propus, în aplauzele puternice ale celor prezenţi, candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală regională nr. 10 pe tovarăşul general-colonel Leontin Sălăjan, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., ministrul Forţelor Armate ale R.P.R. Vorbitorul a subliniat dragostea şi ataşamentul oamenilor muncii pentru partid, pentru statul democrat-popular, pentru armata noastră populară, apărătoarea păcii, a cuceririlor revoluţionare ale poporului muncitor. Muncitorii Costache Dumitru, Chiriţă Constantin, Idiceanu Viorica şi alţii au susţinut cu căldură propunerea făcută. In unanimitate adunarea a hotărît să propună drept candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală regională nr. 10 pe tovarăşul general-colonel Leontin Sălăjan. Tovarăşul Leonte Răutu propus candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală regională nr. 85 — Cluj TURDA. Colectivul fabricii de ciment„Victoria Socialistă“ din Turda s-a adunat intr-un cadru festiv pentru a face propuneri de candidaţi ai F.D.P. în circumscripţia electorală regională nr. 85 şi într-o serie de circumscripţii electorale orăşeneşti. A luat cuvîntul maistrul cocător Faur Simion care, în aplauzele puternice ale celor prezenţi, a propus drept candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală regională nr. 85 pe tovarăşul Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. Vorbitorul a arătat că politica partidului de industrializare socialistă a trezit la viaţă nouă regiunile patriei. Oraşul Turda s-a dezvoltat şi s-a înfrumuseţat. De asemenea, s-au dezvoltat fabricile de ciment, ceramică şi de sticlă. Propunerea făcută de tov. Faur Simion, a fost susţinută de alţi participanţi la adunare printre care Arpad Fazekaş, P. Niculae, Divaleriu Ludovic care şi-au exprimat hotărîrea de a nu precupeţi eforturile pentru traducerea în viaţă a Directivelor celui de al doilea plan cincinal. Adunarea a hotărît în unanimitate să propună drept candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală regională nr. 85 pe tovarăşul L. Răutu. Tovarăşul Ştefan Voitec propus candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală regională nr. 58 Craiova CRAIOVA. In sala liceului Mixt din oraşul Corabia a avut loc o adunare obştească la care au luat parte peste 400 de muncitori, ţărani muncitori, lucrători din instituţiile de stat, intelectuali. Tov. Ion Checheanu, lucrător din comerţul cooperatist, a propus în aplauzele puternice ale celor prezenţi drept candidat al F.D.P. pe tov. Ştefan Voitec, membru supleant în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., ministrul Comerţului Interior. Vorbitorul a subliniat sprijinul puternic pe care îl acordă masele populare politicii partidului şi guvernului, politică de dezvoltare neîntreruptă a economiei naţionale, de ridicare continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. An de an s-a dezvoltat reţeaua comerţului de stat şi cooperatist, a crescut volumul mărfurilor aflate în comerţ, s-a intensificat schimbul între oraş şi sat. Numeroşi participanţi la adunare printre care Gheorghe Ţurnea, Ştefan Stoica şi alţii au susţinut cu căldură propunerea făcută. Ei au arătat că sînt hotărîţi ca să întîmpine alegerile de deputaţi în sfaturile populare cu însemnate succese. Adunarea a aprobat la unanimitate propunerea ca tov. Şt. Voitec să fie desemnat drept candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală regională nr. 58. Maistrul topitor Ştefan Meszaroş propus candidat al F.D.P. în regiunea Baia Mare BAIA MARE. — Un mare număr de muncitori şi funcţionari de la cooperativa de producţie meşteşugărească „Tehnolemn“, Uniunea regională a cooperaţiei meşteşugăreşti şi întreprinderea de construcţii 905 din Baia Mare s-au adunat în sala de festivităţi a cooperativei „Tehnolemn“ pentru a propune un candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală regională nr. 5. Tov. Emil Luţaş a propus drept candidat pe Ştefan Meszaroş, maistru topitor la uzinele „Gh. Gheorghiu-Dej“. Vorbitorul a arătat că Ştefan Meszaroş este fruntaş al întrecerii socialiste, cunoscut şi apreciat de întregul colectiv al uzinelor. Iniţiativa lui „Să predăm fiecare schimb cu norma îndeplinită şi depăşită“ — este însuşită de un număr tot mai mare de muncitori. Adunarea s-a desfăşurat sub semnul prieteniei frăţeşti între oamenii muncii fără deosebire de naţionalitate. Participanţii la adunare au susţinut în unanimitate propunerea făcută. Ţăranul întovărăşit Ananie Fodor propus candidat în regiunea Suceava La căminul cultural din comuna Bosanci, raionul Suceava s-au adunat peste 800 de ţărani muncitori pentru a propune un candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală regională nr. 31 Suceava. învăţătorul D Bunduc a arătat cum au muncit ţăranii muncitori din comună pentru aplicarea regulilor agrotehnice, pentru dezvoltarea comunei lor din punct de vedere gospodăresc. Apoi el a propus candidatura ţăranului muncitor Ananie Fodor, fruntaşii recoltelor bogate, membru al întovărăşirii agricole din comună, bine cunoscut în Bosanci şi în împrejurimi pentru priceperea şi hărnicia cu care îşi lucrează pămîntul, pentru sporurile mari de recoltă ce le obţine 10 hectar. Propunerea a fost susţinută cu multă căldură de numeroşi ţărani muncitori participanţi la adunare, printre care Ion Irimia, Victor Oniu, N. Zăgan şi alţii. Lucia Sturdza Bulandra propusă candidată a F.D.P în Bucureşti Dimineaţă, ceaţă şi burniţă. La aparatele de radio vocea crainicului anunţă 9 ceasuri. La orele acestea — de obicei — actorii şi colectivul Teatrului Municipal din Capitală se odihnesc. In dimineaţa asta, cu toată oboseala, orele de somn sunt mai puţine. Sala de spectacole este plină. De astă dată in locul spectatorilor sunt chiar actorii. Au venit să desemneze candidatul F.D.P. în circumscripţia electorală orăşenească nr. 259. Preşedintele prezidiului adunării a fost ales actorul Jules Cazaban. El a arătat însemnătatea alegerilor de la 6 martie şi a subliniat condiţiile create de partid şi guvern oamenilor de artă, ştiinţă şi cultură pentru valorificarea deplină a capacităţii lor creatoare. S-a înscris apoi la cuvânt directoarea adjunctă a Teatrului Municipal, actriţa Beata Fredanov. Ea a propus, drept candidată a F.D.P. pe Lucia Sturdza Bulandra, artistă a poporului. Un ropot de aplauze s-a stîrnit în sală, ca o aprobare a propunerii Beatei Fredanov. Candidata nu mai puţin emoţionată a vorbit şi ea. „Toate succesele de pînă acum, trebuie să vă spun că te datorez colectivului. Idealurile mele le-am sudat cu căldura sufletului, de idealurile colectivului. Iată de unde vin şi succesele şi puterea mea — a arătat Lucia Sturdza Bulandra. Aşa cum m-aţi ajutat pînă acum — a continuat ea—aşa să mă ajutaţi şi de azi încolo. Am fost o mină de oameni la început, am devenit azi un colectiv puternic, pe care spectatorii — masele de oameni ai miuncii — îl apreciază. Datorăm aceasta regimului democratpopular, condiţiilor ce ne-au fost creiate. Să dovedim că sîntem demni de încrederea arătată. Propunerea a fost aprobată în unanimitate. * Sub lozinca „Să alegem deputaţi in sfaturile populare pe cei mai buni fii ai poporului“ în întreaga ţară au continuat să aibă loc numeroase adunări în care oamenii muncii au propus candidaţi ai Frontului Democraţiei Populare pentru alegerile de la 11 martie. Colectivul fabricii de locomotive a Combinatului Metalurgic Reşiţa a propus drept candidaţi ai F.D.P. pe tov. Vasile Constantin, secretar al comitetului de partid al combinatului, în circumscripţia electorală orăşenească nr. 49 Reşiţa, pe ing. Traian Torţa de la serviciul control tehnic în circumscripţia electorală orăşenească nr. 53 şi pe Armin Rosonovski, funcţionar al combinatului, în circumscripţia electorală orăşenească nr. 50. La Cluj, în cadrul unei adunări a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de la uzinele „Ianos Herbak“ au fost propuşi drept candidaţi ai F.D.P. tov. Gh. Mudura, fruntaş în producţie, în circumscripţia electorală nr. 30 şi muncitoarea Ana Berecki în circumscripţia electorală nr. 2. Colectivul fabricii „Reconstrucţia" din Piatra Neamţ, regiunea Bacău, a propus drept candidaţi ai F.D.P. pe muncitorii fruntaşi Petre Potoroacă în circumscripţia orăşenească nr. 59 Piatra Neamţ şi Vasile Creţu în circumscripţia electorală orăşenească nr. 52. Cetăţenii circumscripţiei electorale regionale nr. 95 Oradea au propus candidatura mulgătoarei fruntaşe Maria Isai, de la gospodăria agricolă colectivă din comuna Mădăraş. La Ploeşti, cetăţenii de pe cuprinsul circumscripţiei electorale regionale nr. 19 — muncitori, ingineri, funcţionari, gospodine etc.. — au propus drept candidat al F.D.P. pe ing. Zoe Rigani, laureată a Premiului de Stat; la Băicoi, cetăţenii circumscripţiei electorale regionale nr. 105 au propus drept candidat al F.D.P. pe brigadierul petrolist N. Croitoru. 5 ani de activitate a Orchestrei simfonice a cinematografiei De curînd, Orchestra simfonică a cinematografiei a împlinit 5 ani de activitate în acest răstimp, colectivul orchestrei, alcătuit în cea mai mare parte din tineri absolvenţi ai unor instituţii de învăţămînt muzical şi din instrumentişti amatori a făcut să crească dragostea maselor pentru muzică. Filmele romîneşti produse între anii 1951 - 1955 au fost însoţite de muzica interpretată de Orchestra simfonică a cinematografiei. Astfel, au fost imprimate 144 de lucrări pentru filmele romîneşti artistice, documentare şi jurnalele de actualităţi, precum şi 26 de lucrări muzicale pentru posturile noastre de radio. Orchestra are o bogată activitate concertistică. In anii 1951-1955 aproape 73.000 de persoane au ascultat concertele orchestrei dirijată de tineri talentaţi printre care cei trei dirijori permanenţi ai orchestrei: Edgar Cosma, Constantin Bugeanu şi Silviu Panţîru. In lunile de vară, cu prilejul turneelor întreprinse în staţiunile balneo-climaterice, orchestra a dat concerte în faţa a 16.380 de oameni ai muncii. La sfîrşitul acestui an. Orchestra simfonică a cinematografiei işi va începe activitatea în ton studioul construit la centrul de producţie cinematografică de la Buftea. O nouă hală de peşte De curînd la halele Obor din Capitală a fost dată în folosinţă o nouă clădire : hala de peşte. Ea ocupă o suprafaţă de peste 1000 m.p. In interior au fost executate instalaţii perfecţionate de ventilaţie, încălzire şi iluminat precum şi diferite amenajări care asigură condiţiile unei deserviri igienice a consumatorilor. Tinerii fotbalişti se pregătesc Dat fiind că anul acesta pe juniori, noştri ii aşteaptă o susţinută activitate, forurile de specialitate au folosit din plin „primăvara“ acestui miez de iarnă. Astfel între 5 şi 22 ianuarie, lotul republican de juniori şi-a desfăşurat un aer liber prima parte din antrenamentele sale. In pregătirea juniorilor, antrenorii C. Teaşcă şi A. Botescu au pus accent pe pregătirea fizică generală care lipsea la mulţi jucători şi in special celor selecţionaţi, din ţară. Atenţia antrenorilor s-a îndreptat şi spre pregătirea elementelor tehnice, in special corectitudinea executării unor lovituri. S-a observat aci o diferenţă de pregătire intre vechii componenţi ai lotului republican şi cei noi primiţi în lot. Aceştia din urmă, venind de la diferite colective din ţară au sistat, după terminarea campionatului, pregătirea lor pentru o durată prea mare. In prima perioadă a antrenamentului se urmăreşte punerea la punct a orientării tactice a tinerilor fotbalişti. Bină la 13 februarie jucătorii işi continuă pregătirile lor la colective. Antrenamentele lotului vor continua după 18 februarie şi vor dura plnă către sfîrșitul lunii martie, cind echipa R.P.R. va juca un meci amical cu juniorii Republicii Cehoslovace la Praga. „Scînteia tineretului“ 26 ianuarie 1956 Pag. 3-a