Scînteia Tineretului, aprilie 1960 (Anul 15, nr. 3384-3409)

1960-04-05 / nr. 3387

Cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Ungariei lă, să trăiască în relaţii de sti­mă reciprocă şi prietenie. Rela­ţiile economice dintre R. P Ungară şi R. P. Romina se dezvoltă ţinînd seama de inte­rese reciproce, contribuind la accelerarea dezvoltării socialiste a ţărilor noastre. Se lărgise de asemenea relaţiile pe tărâm cul­tural. Poporul maghiar este întruto­­tul de acord cu iniţiativele de pace ale guvernului Uniunii So­vietice, cu propunerile pentru de­­zarmarea generală şi totală şi este sigur că eforturile şi po­litica de pace ale poporului so­vietic şi ale întregului lagă­r so­cialist îşi vor da roadele şi vor aduce ziua luminoasă şi fericită a păcii pentru întreaga omenire. Cu prilejul marii noastre săr­bători naţionale, a spus în în­cheiere vorbitorul, poporul nos­tru priveşte cu mîndrie la dru­mul parcurs şi, neprecupeţin­­du-şi eforturile, munceşte pen­tru realizarea cît mai grabnică a măreţului nostru ţel : construi­rea societăţii socialiste, trai al maselor, accelerarea con­strucţiei socialiste în R. P. Un­­gară. Producţia industrială a R. P. Ungare va creşte în 1965 cu 65—70 la sută faţă de 1958, iar producţia agricolă, în compara­ţie cu­ produkţia medie din 1954—1958, va înregistra o creş­tere de 30—32 la sută. Politica noastră externă — a continuat Béla Néméty — se bazează pe principiile întăririi relaţiilor frăţeşti cu ţările so­cialiste, ale luptei susţinute pen­tru pace, ale coexistenţei paşni­ce. Patria noastră luptă din toa­te puterile ca unitatea lagărului socialist să se întărească con­tinuu şi să se dezvolte între ţă­rile socialiste o colaborare tot mai largă. Relaţiile noastre prieteneşti cu R. P. Rom­înă se dezvoltă în mod îmbucurător. Eliberarea ţărilor noastre, schimbările care au avut loc pe tărâm politic-social, au dat po­sibilitatea oamenilor muncii, ca sub conducerea clasei muncitoare să lichideze învrăjbirea naţiona­ Şedinţa festivă din Capitală Luni după-amiază a avut loc la Teatrul C.C­ S. din Capitală a­­dunarea festivă organizată de Comitetul orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Capitalei, cu prilejul celei de-a 15-a aniver­sări a eliberării Ungariei de sub jugul fascist. Au luat parte tovarăşii Gheor­­ghe Apostol, Emil Bodnăraş, Alexandru Drăghici, general de armată Leontin Sălăjan, Popa Gherasim, Mihail Ralea, membri ai C.C. al P.M.R., miniştri, con­ducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, fruntaşi in producţie din între­prinderile Capitalei, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, activişti de partid şi de stat şi ai organi­zaţiilor oamenilor muncii, zia­rişti. Au participat şefi ai unor mi­siuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Adunarea a fost deschisă de tov. D. Diaconescu, preşedintele Sfatului Popular al Capitalei. După intonarea imnurilor de stat ale R. P. Române şi R. P­­Ungare au luat cuvîntul tovarăşii Ilie Murgulescu, membru al C.C. al P.M.R., ministrul Invăţămîn­­tului şi Culturii, şi ambasadorul R. P. Ungare la Bucureşti, Béla Némely. Cuvîntările au fost subliniate în repetate rînduri de aplauze puternice. In încheierea adunării festive a fost prezentat un program ar­tistic de Ansamblul de cîntece şi dansuri al Ministerului Forţe­lor Armate şi de solişti ai Tea­trului de Operă şi Balet şi ai Teatrului de Operetă din Bucu­reşti. ( Agerpres) Cuvîntarea tovarăşului Ilie Murgulescu Poporul maghiar, a spus vor­bitorul, sărbătoreşte astăzi îm­plinirea a 15 ani de la marele eveniment din istoria patriei sale : eliberarea Ungariei de sub jugul fascist. La 4 aprilie 1945 în urma luptelor eroice şi preţul unor mari jertfe, glorioa­sa armată sovietică a eliberat de sub jugul cotropitorilor hitle­­rişti şi al agenţilor lor hortişti întregul teritoriu al Ungariei, deschizînd poporului ungar dru­mul spre făurirea unei vieţi noi, libere şi independente, drumul spre socialism. Cu prilejul glorioasei aniver­sări a marii sărbători naţionale a Ungariei democrat-populare, poporul român transmite poporu­lui maghiar un fierbinte salut frăţesc. Pornind pe drumul deschis de istorica zi de 4 aprilie 1945, po­porul ungar, sub conducerea par­tidului clasei muncitoare, a în­lăturat pentru totdeauna stâpî­­nirea capitaliştilor şi grofilor, a darimat putredul aparat de stat al claselor exploatatoare şi, cu­cerind întreaga putere de stat, a devenit stăpin pe propria sa soartă, in locul unei ţări înapo­iate dirt punct de vedere econo­mic, aservită puterilor stră­ine. Ungaria a devenit in cei 15 ani de putere populară o ţară libera, al cărei popor har­nic şi talentat obţine importan­te progrese în dezvoltarea eco­­hem­iei şi Culturii, în ridicarea nivelului de trai material şi cul­tural al celor ce muncesc. Meniţionind cifre şi fapte, vor­bitorul a arătat pe larg succe­sele istorice obţinute de poporul maghiar sub conducerea parti­­dului clasei muncitoare în in­dustrializarea socialistă a ţârii, transformarea socialistă a agri­culturii, ridicarea nivelului ma­terial şi cultural al celor ce muncesc. Succesele obţinute de Repu­blica Populară Ungară — a spus în continuare vorbitorul — sunt roadele luptei clasei muncitoare şi a întregului popor maghiar, ale conducerii sale de către Par­tidul Muncitoresc Socialist Un­gar, ale aplicării în viaţă a în­văţăturii marxiot-ieniniste. Ele sunt rezultatul energiei creatoa­re a poporului liber de exploa­­tare şi al colaborării şi Intr-a­jutorării tovărăşeşti, multilate­rale, cu ţările lagărului socia­list şi, In primul rind, al ajuto­rului frăţesc primit din partea Uniunii Sovietice. In acelaşi 41­viu. « »Anin eib­ii'PCP e,int ft Hri­titirp nvOTtt otui u «v* vadă de netăgăduit a încrederii şi sprijinului de care partidul se bucură tn rîndurile maselor largi ale poporului maghiar. Rezultatele obţinute pînă a­­cum de poporul maghiar şi de care poporul român se bucură din toată inima, sînt o bază trainică pentru noi realizări în dezvoltarea pe mai departe a e­­conomiei şi culturii, pentru creş­terea continuă a nivelului de trai al poporului. „Directivele cu privire la cel de-al doilea plan cincinal al economiei naţionale“ aprobate de Congresul al VII-lea­­al Par­tidului Muncitoresc Socialist Ungar stabilesc ca obiectiv cen­tral desâvîrşirea construcţiei bazelor socialismului şi accele­rarea construirii socialismului în Ungaria. Referindu-se apoi la prietenia frăţească ce leagă popoarele ro­mân şi maghiar, tov. Mie Mur­t­ulescu a spus: Făcînd parte in marea şi puternica familie a ţărilor socialiste, popoarele român şi maghiar sînt legate printr-o prietenie sinceră şi trai­nică, bazată pe stimă reciprocă, pe colaborare şi intr-ajutorare frăţească în spiritul internaţio­­nalisrr­ului proletar, pe comuni­tatea de ţeluri a celor două po­poare — lupta pentru victoria socialismului şi comunismului. In trecut clasele exploatatoare din Rominia şi Ungaria întreţi­neau cu înverşunare vrajba în­tre popoarele noastre, cultivînd în rindurile lor otrava naţiona­lismului şi şovinismului. Dar, în ciuda acestei politici de în­vrăjbire promovată de clasele exploatatoare, nu odată în de­cursul istoriei oamenii muncii români şi maghiari au luptat îm­preună împotriva jugului exploa­tării şi asupririi, pentru liber­tate şi o viaţă mai bună. Participarea trupelor române, după victoria insurecţiei armate la 23 August, alături de trupe­le sovietice la luptele pentru a­­lungarea şi zdrobirea hoardelor hitler­iste, a constituit o nouă contribuţie la cimentarea rela­ţiilor noi de prietenie şi îrttr-a­­jutorare frăţească dintre cele două popoare. Poporul român şi-a exprimat solidaritatea sa deplină cu lupta oamenilor muncii maghiari, în frunte cu Partidul Muncitoresc Socialist Ungar şi guvernul revoluţionar muncitoresc ţără­nesc pentru infrîngerea contra­revoluţiei pusă la cale in 1956 de reacţiunea internă şi inter­naţională în scopul restaurării capitalismului în Ungaria. De mare însemnătate pentru dezvoltarea relaţiilor frăţeşti din­tre ţările noastre au fost vizi­ta făcută in noiembrie 1956 în Ungaria de delegaţia Parti­dului Muncitoresc Romin şi a guvernului Republicii Populare Rom­ne in frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi vi­zita din februarie 1958 in ţara noastră a delegaţiei guverna­mentale si de partid­a­ Republi­cii Populare Ungare, în frunte cu tovarăşul Kádár János- „Sun­tem­ hotăriţi — a spus cu acest din urmă prilej tovarăşul Gheor­ghe Gheorghiu­-Dej — să conso­lidăm şi să întărim şi pe viitor prietenia noastră, convinşi fiind că ea corespunde intereselor vi­tale atît ale poporului român cit şi ale poporului ungar, ea reprezentind în acelaşi timp un factor de seamă al întăririi pă­cii între popoare şi al unităţii indisolubile a lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică“. Prevederile declaraţiei comu­­ne semnate cu ocazia vizitei în ţara noastră a delegaţiei guver­namentale şi de partid a Repu­blicii Populare Ungare, care corespund intereselor şi voinţei popoarelor noastre, sunt traduse cu succes în viaţă. O mare dezvoltare au luat relaţiile economice dintre ţările noastre. An de an a crescut vo­lumul schimburilor comerciale dintre R. P. Romînă şi R. P. Ungară, s-a extins colaborarea tehnico-ştiinţifică. In­ vederea continuei dezvoltări a acestor relaţii dintre ţările noastre, in cursul anulu­i 1959 a fost crea­tă Comisia guvernamentală mixtă de colaborare economică. Se extind an de an relaţiile culturale. Atît în R.P. Ungară cît şi în ţara noastră stat pri­mite cu mult interes manifestă­rile comune şi schimburile reci­­proce organizate la domeniul artelor plastice, muzicii, teatru­­lui, cinematografiei. Numeroase traduceri din ope­rele literare cele mai valoroase au fost puse la dispoziţia citi­torilor din ţările noastre. Prin­tre operele poeţilor şi scriitori­lor maghiari traduse la noi în ţară se numără cele ale lui Pe­tőfi Sándor, Arany Lajos, Ady Endre, Jozsef Attila, Móricz Zsigmond, Illés Béla. In Re­publica Populară Ungară au apărut în aceşti ani traduceri de valoare ale scriitorilor Ion Creangă, I. L. Caragiale, Mihail Eminescu, Alexandru Sabia, Mihail Sadoveanu, Zah­aria Stancu şi alţii. Vorbitorul a amintit, de ase­menea, numeroasele manifestări culturale ce au luc­uot fiecare an la aniversările unor date memo­rabile din istoria popoarelor noastre: conferinţe, manifestări cu­ltural-artistice, seri literare, expoziţii, gale de filme. Sub conducerea partidelor lor marxist-leniniste, a spus în în­cheiere vorbitorul, popoarele noastre merg alături, pe dru­mul construirii socialismului, hotărite să contribuie cu toate forţele lor la întărirea unităţii lagărului socialist, a cărui forţă de neînvins constituie cea mai sigura garanţie a avîntului co­mun al tuturor ţărilor socialiste. Umăr la umăr cu celelalte ţări ale lagărului socialist, Re­publica Populară Romină şi Re­­publica Populară Ungară aduc o contribuţie activă la cauza a­­parării şi consolidării păcii, a coexistenţei paşnice intre toate statele, fără deosebire de regim social. Popoarele noastre sprijină cu hotârîre propunerile istorice ale Uniunii Sovietice privind dezar­marea generală şi totală, întru­­cît ele corespund atît intereselor vitale ale celor două ■ popoare, angajate în construcţia paşnică a unei vieţi îmbelşugate, cit şi intereselor tuturor popoarelor. Cu prilejul zilei sale naţionale, urăm poporului maghiar vecin şi prieten noi succese în munca sa paşnică, constructivă, închinată cauzei socialismului şi păcii. Cuvîntarea ambasadorului Béla Némety După ce a salutat poporul ro­mân în numele poporului ungar, vorbitorul a spus : Sunt 15 ani de cind glorioasa armata sovie­tică a izgonit de pe teritoriul Ungariei pe fasciştii germani şi pe acoliţii lor maghiari, care au pricinuit imense suferinţe multor popoare, printre care şi poporului maghiar. Ambasadorul R. P. Ungare a exprimat caldă recunoştinţă po­porului Uniunii Sovietice a că­rui glorioasă armată a contri­buit la realizarea visurilor de veacuri ale poporului maghiar : •libertatea, independenţa şi suve­ranitatea naţională. Totodată, a spus el, ne închi­năm în faţa memoriei celor mai buni fii ai poporului frate ro­mân care, prin faptele lor de vitejie şi prin curajul lor, au contribuit la eliberarea patriei noastre. După eliberare, clasa munci­toare maghiară, sub conducerea partidului ei, a dus o luptă ho­­tărîtă pentru lichidarea rămă­şiţelor trecutului, pentru dez­voltarea vieţii economice şi culturale, pentru ca puterea să treacă în mod definitiv în mîinile clasei muncitoare. E­­forturile sale au fost încunu­nate de succes. In 1949 indus­tria a produs mai mult ca ori­­cînd înainte de război, iar în 1959 s-a produs de 3,5 ori mai mult ca în 1938 și de 2,5 ori mai mult ca în 1949. În satul ungar s-au produs, de asemenea, transformări Ra­dicale. Prin reforma agrară, pes­te 642.000 de țărani au primit aproape 3,5 milioane ha de pă­­mînt. Răspunzînd îndemnului partidului şi convingîndu-se de avantajele muncii îm comun, ţă­rănimea a păşit cu încredere pe drumul agriculturii socialiste In prezent peste 70 la sută dim suprafaţa arabilă a ţării apar­ţine sectorului socialist. Revoluţia culturală ce se în­făptuieşte în ţara noastră, a spus în continuare vorbitorul, a făcut ca bunurile ştiinţei şi cul­turii să nu mai fie un monopol al claselor avute. Azi majorita­tea studenţilor şi elevilor sunt fii de muncitori şi de ţărani. Numărul elevilor din şcolile me­dii a crescut de la 52.000 în 1938 la 177.000 în 1960, iar cel al studenţilor s-a ridicat la 31.000. Pentru satisfacerea cerinţelor culturale ale celor ce muncesc există peste 2000 de cămine cul­turale, 26 teatre, 4152 cinema­tografe, aproape 4300 biblioteci. Vorbitorul s-a referit apoi la acţiunile din 1956 ale bandelor contrarevoluţionare care au ur­mărit să nimicească realizările construcţiei socialiste, să zmul­­gă Ungaria din marea familie a lagărului socialist. Evenimentele din Ungaria au dovedit că orice încercare de a restabili sistemul capitalist în ţările noastre este sortită eşe­cului. Popoarele noastre au a­­res socialismul pentru totdeau­na şi nu există nici o putere care să ne abată de la acest ţel. Evenimentele din Ungaria au dovedit odată mai mult necesi­tatea unităţii partidului mar­­xist-leninist al clasei muncitoa­re, a rolului conducător organi­zator, şi educativ al partidului, a muncii lui de îndrumare în toate domeniile vieţii politice, economice, culturale şi sociale. Poporul ungar nu v­a uita ni­ciodată ajutorul dezinteresat primit din partea prietenilor săi intr-o perioadă grea a istoriei sale, ajutor care constituie o minunată expresie a Internaţio­nalismului proletar. Partidul Muncitoresc Socialist Ungar şi-a început activitatea intr-o perioadă grea, în octom­brie 1956. Partidul este unit, puternic şi consecvent, şi se bucură de încrederea şi dragos­tea maselor. Ducind o politică fermă, consecventă, marxist-le­­niisistă, P.M.S.U. s-a dovedit capabil ca, folosind ajutorul ţă­rilor frăţeşti, să scoată ţara din haosul contrarevoluţionar, să consolideze toate domeniile vie­ţii economice, politice şi cultu­rale. Vorbitorul a arătat că succe­sele obţinute după lichidarea contrarevoluţiei au creat o bază trainică pentru o dezvoltare să­nătoasă a economiei, pentru în­făptuirea Directivelor celui de-al doilea plan cincinal, a­­probat de Congresul al VII-lea al P.M.S.U., prin care se asigură dezvoltarea intr-un ritm mai înalt a economiei, ri­dicarea continuă a nivelului de Cuvîntul ambasadorului R. P. Ungare [urmare a un [wg. grabnică a construirii social­is­­mului. Dorim din toată inima ca a­­ceastă prietenie să se dezvolte şi să se întărească în folosul po­poarelor noastre şi al întregului­­lagăr socialist. " Ingăduiţi-mi să ridic paharul în cinstea Uniunii Sovietice, în cinstea gloriosului ei Partid Co­­munist, în cinstea primului său secretar, tovarăşul M­. S. Hruş­­ciov, care aduce nemăsurate ser­vicii omenirii iubitoare de pace. Ingăduiţi-mi să ridic paharul în cinstea minunatului popor ro­­mân, în cinstea Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Romín, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ridic paharul pentru prietenia frăţească, indistructibilă, dintre poporul maghiar şi poporul ro­mân. Cuvântul tovarăşului Ciolvu Stoica ! (Urmare din pag. l-a) se pronunţă pentru coexistenţă şi colaborare paşnică. Tovarăşi şi prieteni, Daţi-mi voie ca în această zi de mare sărbătoare a poporului ungar, să toastez pentru ferici­rea şi bunăstarea poporului un­gar ! Pentru Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, pentru primul său secre­tar, tov. János Kádár ; pentru guvernul Republicii Populare Un­gare şi preşedintele său, tov. Fe­­renc Mü­nnich ; pentru preşedin­tele Consiliului Prezidenţial, tov. István Dobi ! Pentru prietenia frăţească şi de nezdruncinat dintre poporul român şi poporul ungar! Pentru prietenie şi colaborare între toate popoarele! Pentru o pace trainică în în­treaga lume ! Depuneri de coroane la Monumentul Eroilor Patriei şi la Monumentul Eroilor Sovietici Cu prilejul celei de-a 15-a a­­niversări a eliberării Ungariei de sub jugul fascist, luni dimi­neaţa, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.P. Un­gare la Bucureşti, Béla Né­mety, însoţit de membrii amba­sadei, a depus o coroană de flori la Monumentul Eroilor Patriei. După depunerea coroanei, cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere in memoria eroi­lor români căzuţi in lupta im­­­potriva fascismului. ★ In dimineaţa aceleaşi zile, am­basadorul extraordinar şi pleni­potenţiar al R. P. Ungare la Bucureşti, Béla Ném­ety, însoţit de membrii ambasadei, a depus o coroană de flori la Monu­men­­tul Eroilor Sovietici din Piaţa Victoriei. La solemnitate au luat parte reprezentanţi ai Ministerului A­­facerilor Externe şi Ministerului Forţelor Armate ale R. P. Ro­mâne. Au participat membri ai am­basadei Uniunii Sovietice în frun­te cu A. A. Episev, ambasado­rul Uniunii Sovietice la Bucu­reşti. Cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere în memo­ria eroilor sovietici căzuţi în lupta împotriva fascismului. Cuvîntarea radiotelevizată a ambasadorului R. P. Ungare Duminică seara, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Ungare la Bucureşti, Béla Némety, a ţinut o cuvintare la posturile noastre de radio şi te­leviziune, cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Un­gariei de sub jugul fascist. (Agerpres) Primirea ambasadorului cu misiune speciala al indoneziei de către ministrul Afacerilor Externe al R.P. Romíné Luni 4 aprilie, ministrul Afa­cerilor Externe al R. P. Romíné Avram Bunaciu, a primit in au­diență pe ambasadorul cu mi­siune specială al indoneziei la București, Adam Malik, la legă­tura­­cu prezentarea scrisorilor sale de acreditare. Prezentarea scrisorilor de acreditare de către ambasadorul cu misiune specială al Indoneziei La 4 aprilie, tov. Ion Gheor­ghe Maurer, preşedintele Prezi­diului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, a primit pe dl. Adam Malik care şi-a prezentat scrisorile de acre­ditare la calitate de ambasador al Republicii Indoneziei cu mi­siune specială de a pregăti vi­zita în R. P. Romînă a Preşe­­dintelui Dr. Sukarno. La depunerea scrisorilor au participat tovarăşii Vasile Du­­mitrescu, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, şi Nicu Şer­­ban, director ad-interim al Pro­tocolului Ministerului Afacerilor Externe. „Tot ceea ce am văzut mi-a plăcut“ — Declaraţiile doctorului american Irwin S. Leinbach — De cîteva zile se află în ţara noastră cunoscutul doctor ame­rican Irwin S. Leinbach, direc­torul Societăţii internaţionale şi al Comitetului naţional american pentru­ protecţia invalizilor. Intr-o convorbire cu un redac­tor al Agenţiei române de presă „Agerpres“, oaspetele a arătat că a rămas impresionat de nive­lul ridicat al ştiinţei medicale ro­­mâneşti, de activitatea ştiinţifică şi practică a cadrelor medicale. Am călătorit în 36 de ţări — a spus dînsul — şi ţin să vă de­clar cu toată sinceritatea că nu m-a­m aşteptat să văd toate aces­tea în ţara dv. Tot ceea ce am văzut mi-a plăcut. Cuvintele nu sunt suficiente pentru a exprima sentimentele pe care le am. Oaspetele a apreciat în mod deosebit realizările obţinute în ţara noastră în domeniul ortope­diei şi recuperării capacităţii de muncă, elogiind activitatea oa­menilor de ştiinţă romîni, acad. prof. Al. Rădulescu şi dr. M. Maurer, directorul Institutului de expertiză şi recuperare a ca­pacităţii de muncă . In calitatea mea de director al Societăţii internaţionale pen­tru protecţia invalizilor — a spus în continuare dr. Irwin Lein­bach — consider că este o omi­­­siune de neiertat faptul că Ro­minia nu a fost cooptată pînă acum în această societate. Voi depune toate eforturile pentru a­­filierea ţării dv. la această so­­cietate. In încheiere, oaspetele şi-a ex­primat mulţumirea pentru ospi­talitatea de care s-a bucurat in cele cîteva zile petrecute în R.P. Romînă. (Agerpres) TELEGRAME EXTERNE Seara a prieteniei sovieto-romåne MOSCOVA 4. — Coresponi­dentul Agerpres transmite : Stu­­d­enţii şi profesorii de la insti­tutul de relaţii internaţionale au organizat la 2 aprilie o seară consacrată prieteniei­­ sovieto­­romíne. Cu această ocazie la institut s-a deschis o expoziţie a cărţilor romîneşti traduse în ultima vreme în limba rusă. Deschizînd adunarea festivă, Aida Sadeţkia, şefa catedrei de limbi romanice, a relevat inte­resul crescînd ce se manifestă în Uniunea Sovietică faţă de ştiinţa şi cultura romînească. Apoi, Vladimir Pavlov, seér& tar al Asociaţiei de prietenie so­­vieto-romînă, a vorbit despre Zer­gâturile de prietenie dintre ţăi­rile noastre, din cele mai vechi timpuri pînă în zilele noastre. Intr-o frumoasă limbă romînă a vorbit studentul luri Voron■ ţov din anul IV al institutului. El a relatat despre viața cultul­rala a României democrat-popu­­lare. Studentul român Ion Voicu a făcut o interesantă expunere despre succesele poporului nos■s­tru în dezvoltarea economiei so­­cialiste. Constituirea la Londra a grupului parlamentar angio-romîn LONDRA 4 (Agerpres). — Recent a fost constituit la Lon­dra grupul parlamentar angio­­romîn, cuprinzînd deputaţi re­prezentând toate partidele poli­tice din parlamentul britanic. La întrunirea de constituire, care a avut loc în Camera Co­munelor, în prezenţa unui nu­măr mare de deputaţi, a fost ac­­easă conducerea grupului. Preşedinte a fost ales deputa­­tul conservator Sir Wavell Wa­kefield, cunoscut om politic, vi­cepreşedinte al Uniunii Naţiona­le a Industriaşilor. Deputatul laburist col. Marcus Lipton a fost ales vicepreședinte al grupului, deputatul laburist Wiliam Wilkins — trezorier, iar deputatul conservator Burnaby Drayson — secretar. 0 acţiune provocatoare a ambasadei R. F. G. de la Moscova MOSCOVA 3 (Agerpres). — TASS : La 2 aprilie, G. M. Puş­­kin, locţiitor al ministrului Afa­cerilor Externe al U.R.S.S., l-a * Invitat pe H. Kroll, ambasado­­rul Republicii Federale Ger­mane, şi i-a înminat o notă a Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. în legătură cu tri­miterea de către ambasada R.F.G. la Moscova a unei de­coraţii hitleriste cetăţeanului sovietic I. Goppe condam­nat în trecut de tribunal la închisoare pentru trădarea patriei. In 1941 I. I. Goppe, cetăţean al U.R.S.S., originar din regiu­nea Saratov, a fost încorporat în Armata Sovietică. Surind el şi-a trădat patria şi jurămîntul militar şi a trecut de partea duşmanului. Fiind în slujba hit­­lerismului, Goppe a participat activ la crimele săvirşite de co­tropitorii germano-fascişti pe teritoriul vremelnic ocupat al R.S.S. Bieloruse. La 7 iulie 1944, Goppe a fost luat prizo­nier de trupele sovietice, iar în 1945 a fost condamnat de tri­bunal la o îndelungată deten­ţiune ca trădător de patrie şi criminal de război. In 1956, Goppe a fost amnistiat şi în mo­mentul de faţă lucrează la un combinat de potasiu. In afara medaliei „Pentru campania de iarbă în răsărit 1941—1942“ în pachetul trimis de ambasadă s-a găsit o dovadă din care reiese că Goppe a fost decorat cu această medalie în numele lui Hitler. După cum arată ștampilă de pe plic, me­dalia și diploma de decorare au fost primite de ambasadă de la Ministerul Afacerilor Ex­terne al R.F. Germane. Din scrisoarea de însoţire semnată de d-l Schaton, al treilea secre­tar al ambasadei, reiese că am­basada este de mult timp în contact cu Goppe, acest fost cri­minal de război, căruia îi pro­pun să accepte cetăţenia R. F. Germane şi să plece îrn Germa­nia occidentală. In nota Ministerului Afaceri­lor Externe al U.R.S.S. se spu­ne printre altele că trimiterea de către ambasada R.F.G. a me­­daliei fasciste unui cetăţean al U.R.S.S., nu poate fi calificată altfel decit ca o acţiune provo­catoare. In legătură cu aceasta Ministerul protestează pe lingă ambasadă și insistă ca amba­sada să nu-și mai permită în viitor asemenea acţiuni. Ambasadorul a promis că va aduce la cunoştinţa guver­nului R.F. Germane conținutul acestei note. ★ Spre zero rebuturi! (Urmare din pag. l­a) acest reper mai există aseme­nea situaţie ?“ — se întreba el. A luat la mină o piesă rebu­­tată şi a studiat-o. Era masivă, grea şi plină de poroizităţi. Adaosurile mari de prelucrare provocau porozitâţile şi deci re­­butarea pieselor. La Stringarie văzuse el odată piesa prelucrată gata. Era subţire şi uşoară. Dacă rămîrte aşa de uşoară şi subţire nu se poate oare bistriţa din tablă ? Calitatea piesei ar fi a­­ceeaşi iar rebutul ar fi aproape zero. CU ghidul acesta s-a dus Duţă la Tudor Cordea, maistrul de la forjă şi l-a întrebat ce părere are. Maistrul l-a aprobat şi Duţă a şi început să-şi facă matriţa şi să înceapă confecţio­narea din tablă a acestor piese. Rezultatul ? Din 40 de piese nici una rebut! Organizaţia U.T.M. a sezisat în mod just că un procent ridi­cat de rebuturi este acolo unde sunt tinerii slab pregătiţi profe­sional şi şi-a orientat activita­tea înspre ajutorarea acestora. In această privinţă ajutorul vîrstnicilor a fost de un real fo­los. în atelierele de freze şi strun­guri din sector lucrează anul acesta foarte mulţi tineri noi, absolvenţi ai şcolii profesionale. Din cauza lipsei lor de experi­enţă, tocmai aceşti tineri dau cele mai multe rebuturi. Biroul organizaţiei de bază U.T.M. din secţi€ a sezisat această situaţie. In acest sector unde se prelu­crează zilnic zeci şi zeci de di­ferite piese nu se poate lucra bine fără o pregătire şi o expe­rienţă temeinică. Dar dobîndirea unei calificări nu se capătă peste noapte. Ea este însuşită intr-un mod mai lent, în procesul mun­cii zilnice. Din acest motiv, una dintre măsurile luate a fost a­­ceea că în sprijinul tinerilor mai slab pregătiţi să vină muncitorii cei mai calificaţi, cu experienţa cea mai bogată. Cei mai slab pregătiţi din­tre tinerii strungari şi trerori au fost daţi în grija celor mai pregătiţi dintre muncitorii vîrst­­nici. Ajutorul a început cu indica­ţiile elementare de ascuţire a cuţi­telor şi centrare a maşinii şi a ajuns la demonstraţii practice de aşchiere rapidă a metalelor. Biroul U.T.M. al secţiei s-a în­grijit ca tinerilor să le fie puse la dispoziţie şi o serie întreagă de cărţi tehnice de specialitate. Muncitorii vîrstnici i-au antre­nat să le citească, au organizat apoi cu ei discuţii colective şi le-au cerut să-şi spună părerea cum pot aplica în munca lor cele citite în cărţi. Eficacitatea acestui ajutor ca­lificat al muncitorilor vîrstnici cu experienţă de muncă şi viaţă a fost deosebit de însemnată. Tînărul trezor Vasile Budu­­lici, care a terminat şcoala pro­fesionale anul trecut, lucra foarte slab. Aproape în fiecare sâptă­­mînă dădea rebuturi. Maistrul Gavrilă Lustig l-a luat în grija lui. De multe ori i s-a întâmplat lui Vasile Budulici să nu ştie ce să facă cu o piesă. Cum s-o fi­xeze pe maşină, cu ce operaţie să înceapă. Nici desenele nu ştia el să le citească prea bine. Maistrul Lustig a fost mereu lingă el. I-a explicat totul pe în­delete, l-a pus să lucreze sub su­pravegherea lui, i-a dat să ci­tească literatura tehnică. Pri­mele succese l-au stimulat mult pe Vasile Budulici. A început să citească cu și mai multă pasiu­ne, să lucreze mai atent, să caute chiar să aducă noi îmbu­­nătăţiri în munca lui. De la bro­şurile simple de popularizare a unor metode de lucru, el a ajuns să citească manuale de speciali­tate şi tratate, îşi asaltează mai­strul cu întrebări şi tot felul de propuneri. Ajutorul maistrului l-a scos din amorţeală şi din me­­diocritatea pe care nu se cre­dea in stare s-o înlăture. Acum, pe lingă faptul că lucrează de multă vreme fără să dea nici un rebut, a ajuns să facă şi o ino­vaţie. Şi Vasile Budulici nu este sin­gurul tînăr de la sectorul pre­lucrător care nu mai dă rebu­­turi. Tovarăşii lui, Grigore Ghe­orghe şi Cioca Gheorghe, fre­zori, strungarii Gavril Gonosi, Aurel Ivăncescu, Iosif Simon şi mulţi alţii care înainte dădeau multe rebuturi, acum se numără printre muncitorii fruntaşi din sector. Şi dacă înainte vreme procentul de rebuturi era depă­şit şi din cauza acestor tineri, acum se poate spune pe drept cuvînt că este şi meritul lor că în sectorul prelucrător coeficien­tul rebuturilor este cu 0,80 la sută sub cifra admisă. Este bine ca experienţa, în­ceputul bun obţirtut de comitetul U.T.M. ori atragerea masei tine­rilor în această acţiune a între­gului Colectiv iniţiată de orga­nizaţia de partid să fie extinsă la toate organizaţiile de secţie U.T.M., în toate brigăzile de ti­neret. De asemenea posturile u­­temiste de control pot să-şi a­­ducă contribuţia lor importantă în această acţiune organizînd re­gulat, raiduri eficace, descope­rind şi luînd atitudine împotriva cauzelor care generează rebutu­rile. Există toate condiţiile ca la Uzinele „Strungul“ contribuţia tinerilor la reducerea continuă a coeficientului admis de rebuturi să fie din ce în ce mai mare­ U­Nu — noul premier al Birmaniei RANGOON 4 (Agerpres). — In cadrul primei sesiuni convo­cate la 4 aprilie la Rangoon a Camerei Deputaţilor a noii le­gislaturi (aleasă la 6 februarie cînd adepţii fostului prim­-minis­­tru U­NU, urmi din iniţiatorii convocării istoricei conferinţe de la Bandung a obţinut o impună­toare victorie în alegerile gene­rale) s-a hotărît ca noul guvern al Birmaniei să fie condus de U­Nu al cărui partid — Liga uniunii (fosta „Ligă „pură" an­tifascistă a libertăţii poporului") — dispune în prezent în pada­­ment de o majoritate de două treimi din voturi. In după-aim­iaza zilei de 4 a­­prilie U Nu a depus jurămîntul în faţa lui U Win Maung, pre­şedintele Uniunii Birmane. El va prezenta apoi deputaţilor parlamentului pe membrii noului guvern. U Nu va deveni din nou prim-mi­nistru, şi va ocupa şi alte funcţii între care pe cea de ministru al Apărării și ministru al Afacerilor Inte­r­­ne. Această hotârîre a fost adop­tată în cadrul recentului congres a! partidului, care a aprobat lista membrilor cabinetului, pro­pusă de L Nu. 450 milioane km. MOSCOVA 4 (Agerpres). — TASS : După cum arată calcu­lele, în perioada 4-6 aprilie cel de-al treilea satelit artificial so­vietic al Pământului urmează să pătrundă în păturile dense ale atmosferei și să ardă. In cursul zborului său, el a parcurs un drum de peste 450 milioane km. Astfel, el a stră­­bătut de nouă ori distanţa din­tre Pâmînt şi planeta Marte şi de 11 ori distanţa pină la Ve­nus. „Pravda" subliniază că în cursul existenţei celui de-al trei­lea satelit al Pări­întului, centrul de coordonare şi calcul a furni­zat aproximativ 56.000 informa­ţii staţiilor sovietice de observa­ţii şi peste 40.000 unor puncte străine. In acelaşi interval au fost recepţionate şi prelucrate peste 127.000 de semnale emise de postul de radioemisie „Ma­iak“, instalat la bordul satelitu­lui care continuă să funcţioneze în mod ireproşabil, precum şi a­­proximativ 28.500 de rezultate ale observaţiilor optice efectuate de staţiile sovietice de observa­ţii şi circa 19.800 trimise de cen­tre străine. Un grup de ofiţeri americani a vizitat Moscova MOSCOVA 3 (Agerpres). — TASS : La 2 aprilie mareşalul Uniunii Sovietice Ivan Bagra­mian, locţiitor al ministrului Apărării al U.R.S.Si a oferit un prînz în cinstea grupului de pro­fesori şi cursanţi ai Colegiului naţional militar al S.U.A. condus de contraamiralul Richard H. Phillips director adjunct al co­legiului. Acest grup de ofiţeri ameri­cani a sosit la 1 aprilie la Mos­cova pe bordul unui avion cvadrimotor al Forţelor Militare Aeriene ale S.U.A. Salutînd pe oaspeţi, mareşalul Bagramian a spus că Vizita lor, vorbind în limbaj militar, con­stituie încă o breşă în frontul „războiului rece“. Răspunzînd la cuvîntarea de salut a mareşalului Bagrăinian contraamiralul Richard H. Phil­lips a arătat că este întrutotul de acord cu cuvintele sale. Contraamiralul a spus că vizi­ta ofiţerilor americani la Mosco­va constituie un mijloc admira­bil pentru îmbunătăţirea înţele­gerii dintre popoarele sovietic şi american. La 4 aprilie ofiţerii americani au părăsit Moscova pe bordul u­­nui avion cvadrimotor de trans­port al forţelor aeriene militare ale S U­ A. Deschiderea Congresului U. T. S. din Cuba HAVANA 4 (Agerpres). — La 4 aprilie s-a deschis la Ha­vana Congresul Uniunii Tinere­­tului Socialist din Cuba, primul congres după victoria revoluţiei cuba­ne. La acest congres participa 600 de delegaţi ai organizaţiilor Uniunii Tineretului Socialist din Cuba, reprezentanţi ai guvernu­­lui şi ai organizaţiilor de masă din Cuba şi peste 20 de dele­gaţii din numeroase ţâri străine printre care şi din Republica Populară Romînă. La deschiderea congresului au luat cuvîntul Juan Marinello, preşedintele Partidului Socialist Popular din Cuba, Ramon Cal­cines, preşedintele Uniunii Tine­retului Socialist şi Piero Pie­­ralli, preşedintele Federaţiei Mondiale a Tineretului Demo­crat.

Next