Scînteia Tineretului, aprilie 1961 (Anul 17, nr. 3695-3720)
1961-04-16 / nr. 3708
!- - ÎNVĂŢAŢI ACEST CÎNTEC ! " • Podoabei pămîntului nostru Nu-i ungher • Ce-ascunde Her Sa nu-l cercetăm entuziaşti Urgisit Fier ruginit Prin toc in otel să renaşti, REFREN II Prin păduri S-aud securi Dar munfii tot falnici rămin Azi sădim Puieţi ,mulţimi Şi-n veac li-va codru bătrin, • REFREN III Cot la cot Clădi-vom tot In lanţ cărămizile trec. Şi cînd ceri Trei brigadieri Venim tineretul întreg, REFREN ■ Brigăzi venim Sub cer senin Ni-e sufletul de soare şi de cîntec plin Acest pămint mindru şi bogat Ni-e dat Şi vrem Să-i dăm şi noi Podoabe noi Sclipind ca steaua unor muncitori-eroi Să farmece ochii tuturor Dăm zor ! Muzica : MAURICIU VESCAN Versuri : ŞTEFAN IUREŞ Noi produse din materiale plastice Printre vneile produce realizate in de est ande colectivul Fabricii de mase plastice București si:'numără piese pentru autobuze, autocamioane, biciclete, pentru aparate de radio,diverse piese pentru maşini electrice de uz casnic, ambalaje pentru medicamente şi noi bunuri de consum. lift.prezent se fac pregătiri pentru introducerea în fabricaţiai de serie a unor noi produse dinmateriale plastice ca: tuburi pentru canalizări, noi tipuri de robineţi,accesorii- -pentru: tuburile folosite la instalaţiile electrice, cutii pentrupăstrarea alimentelor, rechizite şcolare şi alte bunuri de târg consum. Pe turmaîmbunătăţirii produselor a fost schimbată reţeta de fabricaţie a ţevilor pentru hidroamelioraţii, obţinindu-se acum ţevi cu o rezistenţă sporită. Sunt în curs de aplicare numeroase alte măsuripentru îmbunătăţirea calităţii altor produse. (Agerpres) TEATRE Rigoletto, 11; Traviata, 19,30: Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R.; Oameni care tac, 10; Siciliana, 15; Anna Karenina, 19,30: Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Comedia); Hangiţa, 10; Dezertorul, 15; Ascultă-ţi inima, 19,30: sala Studio; Pygmalion, 10; Scandaloasa legătură dintre dl. Kettle şi d-na Moon, 15,30; Fiul secolului, 19,30: Teatrul „C. Nottara“ (sala Magheru); Văduva isteaţă, 10; In căutarea extraordinarului, 16; Viori de primăvară, 20; (sala Studio); Passacaglia, 19,30: Teatrul Municipal (sala Matei Milie); Un strugure in soare, 10; Menajeria de sticlă, 19,30 (sala Filimon Sîrbu); Vecini de apartament, 15; Dl. Pintila şi sluga sa Matti, 19,30; Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giuleşti; Scrisori de dragoste, 15; Nila, 19,30; Teatrul pentru copii şi tineret (sala din C. Miile) ; Cocoşelul neascultător, 15; Mariţienii, 19,30; (sala Libertatea); Celebrul 702, 11; Burghezul gentilom, 19,30 Teatrul de Comedie; Steaua fără nume, 10; O scrisoare pierdută, 20; Institutul de Artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale“ ; Ciri-Biri-Bom, 20; Teatrul Evreiesc de Stat;Dăruiţi iubitelor lalele, 10,30; Lăsaţi-mă să cint, 19,30: Teatrul de Stat de Operetă; Artiştii pădurii, 17: Teatrul Ţăndărică (sala Orfeu); Galoşul fermecat, 11: (sala Orfeu); Revista oglinzilor 20: Teatrul Satiric-Muzical „C. Tănase“ (sala Savoy); Concert express, 20: (sala Victoria); O seară de circ, 16,30 şi 20,30: Circul de Stat; Balada patriei, 11: Ansamblul de cîntece şi dansuri al S.P.C. CINEMATOGRAFE Garibaldi: Patria, Bucureşti; Două etaje de fericire: Elena Pavel, Volga ; Taina cetăţii: Magheru, Lumina, Munca, Moşilor; Stele in plină zi: V. Alecsandri, I. C. Frimu, Donca Simo, G. Coşbuc; Mindrie: Central, Gh. Doja, Al. Sahia,. 23 August; Mama India : Victoria ; Războiul vesel: Maxim Gorki; Urmaşii: 16 Februarie; Manuscrisele lui Lenin — Pictorul Skalea — Locuinţe unifamiliale — Pe malurile riului Lhassa — Toţi îl ajută pe Tedy — Metale rare: Timpuri Noi ; Program special pentru copii (dimineaţa); Dama de pică (după amiază): 13 Septembrie; Sfioasa Tineretului; Drumul spre înalta societate: Republica, înfrăţirea între popoare, Mioriţa, Libertăţii ; Floarea zăpezii: 8 Martie, Arta, B. Delavrancea ; Regele Neapolului: Al. Popov ; Congo în luptă şi Raţiunea împotriva demenţei: Griviţa; Pe jos spre rai: Cultural; Alerg după o stea: C-tin David; Nu vreau să mă însor: 8 Mai: T. Vladimirescu, Ilie Pintilie; Viraj în noapte: V. Roaită, N. Bălcescu; Urmaşii: Unirea, Drumul Serii; Vaca şi prizonierul: Flacăra, G. Bacovia: Tosca: Popular; Pline şi trandafiri: M. Eminescu; Primul an; Floreasca; Doctorul Soim: Olga Bande: Romeo şi Julietta; 30 Decembrie; Hatifa: Aurel Vlaicu. TELEVIZIUNE 9.00 Emisiune pentru copii: Teatrul de păpuşi ..Băieţelul din Ţara Gheţurilor“ — piesă de Mioara Cremene. Prezintă un colectiv al Teatrului de păpuşi „Molănel“ din Braşov. Telejurnalul pionierilor. Să cunoaştem uzinele patriei. Uzinele „23 August" din Capitală. Poşta copiilor : 10.30: Emisiune pentru sate; 19.00: Informaţiile după-amiezii; 19,65: Din lirica romînească contemporană; 19,25: Filmul documentar; 5 „Sculptura lui Streikevici“ o producţie a studiourilor sovietice; 19,45: Filmul artistic „Confidentul'' doamnelor“ — o coproducţie franco-italiană; 21,15: Jurnalul televiziunii; 21,35: Seară de serenade şi canţonete. In încheiere ultimele ştiri şi rezultatele sportive. SPECTACOLE PE LITORAL Pregătiri pentru sezonul de vară In toate staţiunile de pe litoralul Mării Negre se fac în prezent intense pregătiri pentru a găzdui în noul sezon un număr sporit de oameni ai muncii şi a le asigura condiţii cit mai bune de tratament şi recreere. La Mamaia se finisează primele hoteluri din cele 8 ce se construiesc aici. Ele însumează 5.000 paturi şi vor fi date în folosinţă la începutul sezonului. La Vasile Roaită s-a terminat construcţia unei noi vile cu 540 locuri şi a început amenajarea noilor tabere de corturi şi cabane care vor însuma peste 360 locuri pe serie. In toate staţiunile se execută în prezent lucrări de renovare, reparare şi curăţire a vilelor, caselor de odihnă, cantinelor şi restaurantelor existente, revizuirea instalaţiilor sanitare. Continuă totodată lucrările de amenajare şi mărire a parcurilor şi spaţiilor verzi, de curăţire şi lărgire a plajelor, precum şi pentru darea în folosinţă a noi unităţi comerciale şi de alimentaţie publică. Astfel, în cadrul complexului de hoteluri de la Mamaia se construiesc 4 restaurante noi, precum şi un grup gospodăresc cuprinzînd, printre altele, un laborator de semipreparate culinare şi unul de cofetărie, o fabrică de gheaţă. La Vasile Roaită s-a terminat construcţia unui restaurant-cantină cu 1.200 locuri, iar la Eforie se construieşte un complex comercial cu 14 magazine alimentare, de textile, încălţăminte, galanterie, articole de plajă etc. şi un restaurant-cofetărie. Prin darea în folosinţă a noilor hoteluri, vile, sanatorii şi tabere, a noilor restaurante, cantine şi magazine, staţiunile de pe litoralul Mării Negre vor avea asigurate condiţii din cele mai bune pentru găzduirea în noul sezon de vară a unui număr cu circa 40.000 de oameni ai muncii mai mare decit anul trecut şi de aproximativ 5 ori mai mare decit in anul 1955, mecanizatorilor în întrecerea socialistă ce se desfăşoară în aceste zile între tractoriştii de la Sf.TCiulniţa, regiunea Bucureşti, sunt antrenaţi toţi mecanizatorii. Ea se desfăşoară pe de o parte între cele 10 brigăzi ale staţiunii, pe de altă parte intre cei 97 tractorişti (peste 80 dintre ei sunt tineri, utemişti şi candidaţi de partid). Obiectivul principal care stă în cen- • - " trul întrecerii este calitatea lucrărilor executate. Recentele Directive ale partidului nostru i-au fă- ■■ - ı cut pe tractoriştii de la S.M.T. Ciulniţa să se gîndească şi mai serios la continua ridicare a calităţii lucrărilor executate de ei pe ogoarele celor 12 gospodării colective din raionul Slobozia, pe care le deserveşte staţiunea, în scopul obţinerii unor producţii mari. Tractoriştii ştiu că brigada care va lucra mai mult şi mai bine, in aşa fel incit să obţină producţii cit mai mari, la han va ieşi fruntaşă pe staţiune. Iată de ce toată atenţia, toată străduinţa brigăzilor şi tractoriştilor de la S.M.T. Ciulniţa s-a concentrat asupra calităţii lucrărilor. Problema aceasta a fost şi este mereu discutată în cadrul brigăzilor, în grupele U.T.M. şi sindicale. Acolo unde existau încă lipsuri, tractoriştii s-au străduit să le remedieze, în brigăzile a IlI-a, a IV-a, a Vil-a şi a VIII-a de pildă, tractorişti ca Ion Preda, Aurel Cismaru, Dumitru Ilie continuau încă să mai execute arături superficiale, să semene in rînduri strîmbe ori să lase capete de ogor nearate. Şi cum aceşti tractorişti erau dintre cei mai tineri, mai noi în meserie, comitetul U.T.M. pe staţiune a luat măsurile necesare pentru ajutorarea lor. Ei au fost repartizaţi să lucreze pe tarlale alături de tractorişti fruntaşi ca Nicolae Oprea, Dumitru Vestianu Constantin Popa şi alţii. Dar lucrurile n-au rămas aci. Cei 97 tractorişti, hotărîţi să execute numai lucrări de bună calitate, au început să dea o mai mare atenţie cărţilor de specialitate din bibliotecile volante existente în fiecare brigadă. De pildă, la brigăzile a Vil-a şi a VIII-a a devenit un lucru obişnuit ca în fiecare seară tractoriştii să citească şi să discute împreună probleme mai importante legate de calitatea lucrărilor efectuate de ei. De asemenea în aceste două brigăzi, ca şi în celelalte de altfel, sfaturile inginerului agronom Avram Zeligman şi ale inginerului mecanic Ilie Popa, care se află mai în fiecare zi pe teren, au devenit indispensabile pentru tractorişti. Dar exigenţa tractoriştilor, nu a crescut numai faţă de ei înşişi ci şi faţă de lucrările executate de colectiviştii pe care-i deservesc. Tractoriştii au început să dea dovadă de mai multă atenţie la calitatea sentinţelor, la asigurarea condiţiilor necesare pentru însămânţat. In G.A.C. din comuna Pentru producţii mari - lucrări de calitate Poiana, de pildă, din neglijenţa tehnicianului Ion Dubiţ şi a brigadierului nu fuseseră pregătite jaloanele necesare. „Cum, să semănăm aşa, după ochi, ca să ne iasărindurile strimbe ? s-au întrebat tractoriştii brigăzii a V-a.„Asta în nici un caz“. Şi nu şi-au început lucrul pei~ ogoarele G.A.C. din Poiana decit după ce au făcut rostul de jaloanele necesare. J' :)i Cele 10 brigăzi ale S.M.T. Ciuj. _ ^ niţa sunt răspândite pe o mare parte a raionului Slobozia. Şi to- •• •* tuşi între ele există o legătură strînsă. Toţi urmăresc cu viu interes desfăşurarea întrecerii socialiste. Foila volante sunt aşteptate cu multă nerăbdare la sfirşitul fiecărei decade. Fiecare brigadă, fiecare tractorist vrea să ştie ce rezultate a obţinut vecinul lui şi cum stă el faţă de ceilalţi, mai ales că schimbările se petrec aci vertiginos, de la o zi la alta, de la o săptămînă la alta. Acum două săptămîni, de pildă, fruntaşă pe staţiune era brigada a II-a,iar Nicolae Oprea se afla in fruntea tractoriştilor, cu planul îndeplinit în proporţie de 106 la sută şi cu calificativul „foarte bine“ la calitate. A doua săptămină insă, pe primul loc a trecut -A brigada a V- a, iar locul lui A Nicolae Oprea l-a luat Con- .stantin Popa care a reuşit să î şi ■ i îndeplinească planul cu 167 la sută şi să nu aibă nici o lucrare respinsă la recepţie. E o luptă pasionantă, plină de satisfacţii. Insăminţările din prima epocă au fost terminate cu trei zile înainte de termenul stabilit. Până la 10 aprilie din totalul de 89.280 hectare de arătură normală cit prevede planul campaniei de primăvară, a fost deja efectuat un volum de 71.011 hectare de arătură normală. La recepţionarea lucrărilor nu a fost respins nici un hectar măcar. Cei 97 tractorişti de la S.M.T. Ciulniţa îşi respectă angajamentele luate. Cele peste 46.000 lei economii de carburanţi şi piese de schimb , realizate pînă în prezent, vin şi ele să confirme lucrul a icesta. întrecerea continuă A? acum la însăminţatul porumbului. C. DIACONU Au început antrenamentele la turnul de paraşutism din Parcul „23 August“ din Capitală. Foto: V. ORZA Partidului Am cerut zilelor întreaga lumină. Furnalelor, holdelor — întregul avint, De visul mulţimii mi-i inima plină, De-aceea-ndrăznesc să te cint... M-ai smuls din trecutul de-amar şi de zgură... O, singele citor viteji s-a prelins Pentru schela construcţiei — de pace armură, Pentru becu-n cătune aprins... N-au nume din carte oceanele-acestea De griu... Peste ele, treaz gindul se-nstrună... Credinţa in tine busolă ne este, Ne-nvinşi, navigăm spre Comună... Sunt pomul cu braţele-n slăvi, temerare, Eşti bunul, adincul, fertilul pămint. De tine-s aproape mereu, şi de soare, De-aceea, de-aceea te evit... ŞTEFAN DIMITRIU Cercul literar „I. L. Caragiale“ Ploieşti M-ai învăţat să cint!... Partidule, m-ai învăţat să cint Cu ciocirlia ce ţişneşte-n zare... Azi cintecul desfăşurat în vînt S-a-ntors ca ploaia iarăşi pe ogore. Şi-n fiecare bob ce încolţeşte. In fiecare cuvînt şoptit sau scris, In fiece contur semeţ de vis. Partidul meu, el pentru tine creşte în. ARIN Piatra Neamţ (Poezii sosite in cadrul concursului nostru organizat in cinstea aniversării partidului). Tinerii din regiunea Suceava întreţin păşunile Sute de tineri din regiunea Suceava fac in aceste zile diferite lucrări pentru întreţinerea, şi mărirea productivităţii păşunilor din munţii Dornei, ca şi a celor din luncile Moldovei şi Siretului. In primăvara aceasta pe păşunile din regiune au fost executate lucrări de curăţire şi distrugere a muşuroaielor pe o suprafaţă de 22.000 hectare, iar mai mult de 10.000 hectare au fost grăpate şi tăvălugite. Au fost de asemenea împrăştiate , însemnate cantităţi de ingrăşăminte naturale. La Obcioara Câmpulungului, Albeşti şi Lunca, din rabimul Botoşani, Cordăreni, raionul Dorohoi, şi in alte părţi ale regiunii Suceava s-au organizat 33 de păşuni model, pe care se aplică toate măsurile pentru Întreţinerea, îmbunătăţirea şi folosirea lor raţională in vederea măririi producţiei de masă verde. Maşini agricole peste plan Colectivul serviciului mecanicului-şef de la Uzinele „Vasile Roaită1" din Capitală urmăreşte zilnic funcţionarea fiecărui strung, maşini de frezat, a rabotezelor sau a ciocanelor de forjă. Controlul acestor utilaje, repararea lor la termenele stabilite şi, de multe ori, modernizarea lor de către serviciul mecanicului-şef, asigură buna desfăşurare a procesului de fabricaţie a maşinilor agricole. Aşa se explică faptul că metalurgiştii de aici au realizat cu aceleaşi utilaje, peste plan, în primul trimestru din acest an 80 de semănători universale şi de porumb şi 11 pompe pentru irigaţii. Prin realizarea unor reparaţii de calitate bună şi într-un timp mai scurt, serviciul mecanicului-şef a realizat, economii în valoare de peste 72.000 lei. In scopul îmbunătăţirii calităţii maşinilor agricole şi a celorlalte produse ce se fabrică aici, serviciul mecanicului- şef a realizat de curînd o instalaţie de cadmiat pentru cromarea unor piese, supuse uzurilor, în vederea măririi duratei lor de funcţionare. Acum acest colectiv se preocupă de extinderea mecanizării şi micii mecanizări în uzină şi de modernizare a unor maşini-unelte. (Agerpres) Pe aici a trecut Eminescu (Urmare din pag. I-a) sute de munţi fără aripi de lumină. Dacă Eminescu ar inspecta astăzi cele 8 şcoli din Zăpodeni şi satele aparţinătoare (Portari, Delea, Cioleni) poate ar nota iarăşi „local nesuficient“. Da, insă nu pentru cei 7 şcolari ai "învăţătorului îoomei şi Ciureanu, ci pentru cei peste 800 de elevi ai celor 35 de profesori şi învăţători pe care i-au trimis partidul şi statul nostru să caeă viaţă cu vîrful îndesat visurilor eminesciene. M-am gîndit la aceste lucruri în fiecare dimineaţă ascultind freamătul vocilor copilăreşti, un şuvoi spre şcoli, ascultind la ţa, minui cultural recitările şi cîr del cele pioniereşti concentrate parcă în acel refren de primăvară, atît de des auzit în toate oraşele şi satele ţării, „Mulţumim din inimă partidului“. M-am gîndit la toate, mai ales în aceste dimineţi uimitoare, cînd J am urmărit cu emolie traiectoria , j ) navei-satelit cu care un om sovietic, un comunist, a plecat şi s-a întors din Cosmos. In aripile lui de lumină am văzut triumfind omul pe care socialismul l-a des- î cătuşat din noaptea prea lungă ă analfabetismului, l-a învăţat carte pină la expresia ei maximă. Şi fete aproape copilărească a lui Iuri Alexeevici Gagarin, primul cosmonaut, copilul unor muncitori colhoznici, mi-a aminţit lefele fetişfilor frumoşi de 2—3 anişori, copiii colectiviştilor dintr-un sat moldovenesc, ce mergeau pe urmele lui Eminescu, ţinindu-se strins de mină. . ... Greu la deal, feţi-logofeţi ! Dar - iată, cartea cu aripile deschise II duce pe om şi-l aduce din Univers, după propria lui voie, pe cărări dinainte stabilite. Cartea din care lipsesc strigătele de durere împotriva nedreptăţilor şi întunecimilor, întrefinute de « lume apusă şi ea pe veci. Cartea comunistă, , Pe urmele lui Eminescu, cu inima încărcată de emoţie, pot re*peta acum in modul cel mai firesc versurile „Luceafărului1* „Porni luceafărul. Creşteau In cer a lui aripe...“. Bătălia înaltelor virtuţi (Urmare din pag. 7-6) Iată, numai pentru a-i spori eficienţa, şi aceasta cu preţul unui temporar dar vădit sacrificiu de ordin material, nu mai constituie excepţii emoţionante. Şi mă gindesc necontenit care uimar, muncind intr-o ţară capitalistă, poate înţelege um asemenea act de abnegaţie liber consimţit, pus în slujba colectivităţii ? Jungla feroce în care funcţionează legea de fier a exploatării omului de către semenul său, exclude cu desăvîrşire o asemenea tablă de valori morale. Trăsăturile pe care societatea capitalistă le cultivă în sufletul tineretului sunt ale egoismului atroce, ale cinismului, ale indiferenţei şi ale rapacităţii. Suntem fericiţi şi mîndri că trăim într-o lume în care ridicăm liberi capul spre Soare, in care ne privim semenul cu dragoste şi grijă tovărăşească, în care fiecare om năzuie la propria lui desăvîrşire, pentru fericirea lumii în care trăieşte. Cele mai mici semne ale existenţii cotidiene, ca şi deciziile esenţiale de viaţă, se înscriu pe traiectoria acestei bătălii pentru fericire, pentru demnitate, pentru mîndria condiţiei umane, in acest spirit bătălia pentru calitate este bătălia pentru dobîndirea înaltelor virtuţi imorale, eroicele, glorioasele , virtuţi ale caracterului comunist. I Pionieri din oraşul Constanţa in vizită la Palatul pionierilor din Capitală. Foto : AGERPRES