Scînteia Tineretului, aprilie 1961 (Anul 17, nr. 3695-3720)

1961-04-16 / nr. 3708

!- - ÎNVĂŢAŢI ACEST CÎNTEC­­ ! " • Podoabe­i pămîntului nostru Nu-i ungher • Ce-ascunde Her Sa nu-l cercetăm entuziaşti Urgisit Fier ruginit Prin toc in otel să renaşti, REFREN II Prin păduri S-aud securi Dar munfii tot falnici rămin Azi sădim Puie­ţi ,mulţimi Şi-n v­eac li-va codru bătrin, •­ REFREN III Cot la cot Clădi-vom tot In lanţ cărămizile trec. Şi cînd ceri Trei brigadieri Venim tineretul întreg, REFREN ■ Brigăzi venim Sub cer senin Ni-e sufletul de soare şi de cîntec plin Acest pămint mindru şi bogat Ni-e dat Şi vrem Să-i dăm şi noi Podoabe noi Sclipind ca steaua unor muncitori-eroi Să farmece ochii tuturor Dăm zor ! Muzi­ca : MAURICIU VESCAN Versuri : ŞTEFAN IUREŞ Noi produse din materiale plastice Printre vneile produce reali­zate in de est an­­de colectivul Fabricii de mase plastice Bucu­rești si:'numără piese pentru autobu­ze, autocamioane, bi­ciclete, pentru aparate de ra­dio,­­diverse piese pentru ma­şini­­ electrice de uz casnic, ambalaje pentru medicamente şi noi bunuri de consum. lift.prezent se fac pregătiri pentru introducerea în fabri­­caţiai de­ serie a unor noi pro­duse din­­materiale plastice ca: tuburi pentru ca­nalizări, noi tipuri de robineţi,­­acce­­sorii- -pentru: tuburile folosite la instalaţiile electrice, cutii pentru­­păstrarea alimentelor, rechizite şcolare şi alte bunuri de târg consum. Pe t­u­rma­­îmbunătăţirii pro­duselor a fost schimbată re­ţeta de fabricaţie a ţevilor pentru hidroamelioraţii, ob­­ţini­ndu-se acum ţevi cu o re­zistenţă sporită. Sunt în curs de aplicare numeroase alte măsu­r­i­­pentru îmbunătăţirea calităţii­ altor produse. (Agerpres) TEATRE Rigoletto, 11; Traviata, 19,30: Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R.; Oameni care tac, 10; Siciliana, 15; Anna Karenina, 19,30: Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Comedia); Hangiţa, 10; Dezertorul, 15; Ascultă-ţi inima, 19,30: sala Studio; Pygmalion, 10; Scan­daloasa legătură dintre dl. Kettle şi d-na Moon, 15,30; Fiul secolului, 19,30: Teatrul „C. No­ttara“ (sala Magheru); Văduva isteaţă, 10; In căutarea extraordinarului, 16; Viori de primăvară, 20; (sala Studio); Passacaglia, 19,30: Teatrul Municipal (sala Matei Milie); Un strugure in soare, 10; Me­najeria de sticlă, 19,30 (sala Filimon Sîrbu); Vecini de apar­tament, 15; Dl. Pintila şi slu­ga sa Matti, 19,30; Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giuleşti; Scrisori de dragoste, 15; Nila,­­ 19,30; Teatrul pentru copii şi tineret (sala din C. Miile) ; Co­­coşelul neascultător, 15; Mari­ţienii, 19,30; (sala Libertatea); Celebrul 702, 11; Burghezul gentilom, 19,30 Teatrul de Co­medie; Steaua fără nume, 10; O scrisoare pierdută, 20; Insti­tutul de Artă teatrală şi cine­matografică „I. L. Caragiale“ ; Ciri-Biri-Bom, 20; Teatrul E­­vreiesc de Stat;Dăruiţi iubite­lor lalele, 10,30; Lăsaţi-mă să cint, 19,30: Teatrul de Stat de Operetă; Artiştii pădurii, 17: Teatrul Ţăndărică (sala Or­­feu); Galoşul fermecat, 11: (sala Orfeu); Revista oglinzilor 20: Teatrul Satiric-Muzical „C. Tănase“ (sala Savoy); Concert express, 20: (sala Victoria); O seară de circ, 16,30 şi 20,30: Circul de Stat; Balada patriei, 11: Ansamblul de cîntece şi dansuri al S.P.C. CINEMATOGRAFE Garibaldi: Patria, Bucureşti; Două etaje de fericire: Elena Pavel, Volga ; Taina cetăţii: Magheru, Lumina, Munca, Mo­şilor; Stele in plină zi: V. A­­lecsandri, I. C. Frimu, Donca Simo, G. Coşbuc; Mindrie: Central, Gh. Doja, Al. Sahia,. 23 August; Mama India : Vic­toria ; Războiul vesel: Maxim Gorki; Urmaşii: 16 Februarie; Manuscrisele lui Lenin — Pic­torul Skalea — Locuinţe unifa­­miliale — Pe malurile riului Lhassa — Toţi îl ajută pe Tedy — Metale rare: Timpuri Noi ; Program special pentru­­ copii (dimineaţa); Dama de pică (după amiază): 13 Sep­tembrie; Sfioasa­ Tineretului;­­ Drumul spre înalta societate: Republica, înfrăţirea între po­poare, Mioriţa, Libertăţii ; Floarea zăpezii: 8 Martie, Ar­ta, B. Delavrancea ; Regele Neapolului: Al. Popov ; Congo în luptă şi Raţiunea împotriva demenţei: Griviţa; Pe jos spre rai: Cultural; Alerg după o stea: C-tin David; Nu vreau să mă însor: 8 Mai: T. Vladi­­mirescu, Ilie Pintilie; Viraj în noapte: V. Roaită, N. Bălcescu; Urmaşii: Unirea, Drumul Se­rii; Vaca şi prizonierul: Fla­căra, G. Bacovia: Tosca: Popu­lar; Pline şi trandafiri: M. E­minescu; Primul an; Floreas­­ca; Doctorul Soim: Olga Ban­de: Romeo şi Julietta; 30 De­cembrie; Hatifa: Aurel Vlaicu. TELEVIZIUNE 9.00 Emisiune pentru copii: Teatrul de păpuşi ..Băieţelul din Ţara Gheţurilor“ — piesă de Mioara Cremene. Prezintă un colectiv al Teatrului de pă­puşi „Molănel“ din Braşov. Telejurnalul pionierilor. Să cu­noaştem uzinele patriei. Uzi­nele „23 August" din Capitală. Poşta copiilor : 10.30: Emisiune pentru sate; 19.00: Informaţiile după-amiezii; 19,65: Din lirica romînească contemporană; 19,25: Filmul documentar; 5 „Sculptura lui Streikevici“ o producţie a studiourilor sovie­tice; 19,45: Filmul artistic „Confidentul'' doamnelor“ — o coproducţie franco-italiană; 21,15: Jurnalul televiziunii; 21,35: Seară de serenade şi canţonete. In încheiere ulti­mele ştiri şi rezultatele spor­tive. SPECTACOLE PE LITORAL Pregătiri pentru sezonul de vară In toate staţiunile de pe li­toralul Mării Negre se fac în­ prezent intense pregătiri pen­tru a găzdui în noul sezon un număr sporit de oameni ai muncii şi a le asigura condi­ţii cit mai bune de tratament şi recreere. La Mamaia se finisează pri­mele hoteluri din cele 8 ce se construiesc aici. Ele însumează 5.000 paturi şi vor fi date în folosinţă la începutul sezonu­lui. La Vasile Roaită s-a ter­minat construcţia unei noi vile cu 540 locuri şi a început ame­najarea noilor tabere de cor­turi şi cabane care vor însuma peste 360 locuri pe serie. In toate staţiunile se execu­tă în prezent lucrări de reno­vare, reparare şi curăţire a vilelor, caselor de odihnă, can­tinelor şi restaurantelor exis­tente, revizuirea instalaţiilor sanitare. Continuă totodată lu­crările de amenajare şi mări­re a parcurilor şi spaţiilor verzi, de curăţire şi lărgire a plajelor, precum şi pentru da­rea în folosinţă a noi unităţi comerciale şi de alimentaţie publică. Astfel, în cadrul com­plexului de hoteluri de la Ma­maia se construiesc 4 restau­rante noi, precum şi un grup gospodăresc cuprinzînd, prin­tre altele, un laborator de se­­mipreparate culinare şi unul de cofetărie, o fabrică de ghea­ţă. La Vasile Roaită s-a termi­nat construcţia unui restau­­rant-cantină cu 1.200 locuri, iar la Eforie se construieşte un complex comercial cu 14 ma­gazine alimentare, de textile, încălţăminte, galanterie, arti­cole de plajă etc. şi un res­­taurant-cofetărie. Prin darea în folosinţă a noilor hoteluri, vile, sanatorii şi tabere, a noilor restaurante, cantine şi magazine, staţiuni­le de pe litoralul Mării Negre vor avea asigurate condiţii din cele mai bune pentru găz­duirea în noul sezon de vară a unui număr cu circa 40.000 de oameni ai muncii mai mare decit anul trecut şi de aproxi­mativ 5 ori mai mare decit in anul 1955, mecanizatori­l­or în întrecerea socialistă ce se desfăşoară în aceste zile între tractoriştii de la S­f.T­­Ciulniţa, regiunea Bucureşti, sunt antrenaţi toţi mecaniza­torii. Ea se desfăşoară pe de o parte între cele 10 brigăzi ale staţiunii, pe de altă parte in­tre cei 97 tractorişti (peste 80 dintre ei sunt tineri, utemişti şi candidaţi de partid). Obiec­tivul principal care stă în cen- • - " trul întrecerii es­te calitatea lu­crărilor executate. Recentele Direc­tive ale partidu­lui nostru i-au fă- ■■ - ı cut pe tractoriştii de la S.M.T. Ciulniţa să se gîndească şi mai serios la continua ridicare a calităţii lucrărilor executate de ei pe ogoarele celor 12 gospodării colective din raionul Slobo­zia, pe care le deserveşte sta­ţiunea, în scopul obţinerii unor producţii mari. Tractoriştii ştiu că brigada care va lucra mai mult şi mai bine, in aşa fel incit să obţină producţii cit mai mari, la han va ieşi fruntaşă pe staţiune. Iată de ce toată atenţia, toată străduinţa brigăzilor şi tracto­riştilor de la S.M.T. Ciulniţa s-a concentrat asupra calităţii lucrărilor. Problema aceasta a fost şi este mereu discutată în cadrul brigăzilor, în grupele U.T.M. şi sindicale. Acolo unde existau încă lipsuri, tractoriş­tii s-au străduit să le reme­dieze, în brigăzile a IlI-a, a IV-a, a Vil-a şi a VIII-a de pildă, tractorişti ca Ion Preda, Aurel Cismaru, Dumitru Ilie continuau încă să mai execute arături superficiale, să semene in rînduri strîmbe ori să lase capete de ogor nearate. Şi cum aceşti tractorişti erau dintre cei mai tineri, mai noi în meserie, comitetul U.T.M. pe staţiune a luat măsurile ne­cesare pentru ajutorarea lor. Ei au fost repartizaţi să lu­creze pe tarlale alături de tractorişti fruntaşi ca Nicolae Oprea, Dumitru Vestianu Con­stantin Popa şi alţii. Dar lu­crurile n-au rămas aci. Cei 97 tractorişti, hotărîţi să execute numai lucrări de bună cali­tate, au început să dea o mai mare atenţie cărţilor de spe­cialitate din bibliotecile vo­lante existente în fiecare bri­gadă. De pildă, la brigăzile a Vil-a şi a VIII-a a devenit un lucru obişnuit ca în fie­care seară tractoriştii să ci­tească şi să discute împreună probleme mai importante le­gate de calitatea lucrărilor efectuate de ei. De asemenea în aceste două brigăzi, ca şi în celelalte de altfel, sfaturile inginerului agronom Avram Zeligman şi ale inginerului mecanic Ilie Popa, care se a­­flă mai în fiecare zi pe teren, au devenit indispensabile pen­tru tractorişti. Dar exigenţa tractoriştilor, nu a crescut numai faţă de ei înşişi ci şi faţă de lucrările executate de colectiviştii pe care-i deservesc. Tractoriştii au început să dea dovadă de mai multă atenţie la calitatea sentinţelor, la asigurarea­ con­diţiilor necesare pentru însă­mânţat. In G.A.C. din comuna Pentru producţii mari - lucrări de calitate Poiana, de pildă­, din neglijenţa tehnicianului Ion Dubiţ şi a brigadierului nu fuseseră­ pre­gătite jaloanele necesare. „Cum, să semănăm aşa, după ochi, ca să ne iasă­­rindurile strimbe ? s-au întrebat tracto­riştii brigăzii a V-a.„­Asta în nici un caz“. Şi nu şi-au în­ceput lucrul pe­­i~ ogoarele G.A.C. din Poiana decit după ce au făcut rost­ul de jaloanele ne­cesare. J' :)i Cele 10 brigăzi ale S.M.T. Ciuj­. _ ^ niţa sunt răspân­dite pe o mare parte a raionului Slobozia. Şi­­ to- •• •* tuşi între ele există o le­gătură strînsă. Toţi urmă­resc cu viu interes desfăşu­rarea întrecerii socialiste. Foila volante sunt aşteptate cu multă nerăbdare la sfirşitul fiecărei decade. Fiecare brigadă, fie­care tractorist vrea să ştie ce rezultate a obţinut vecinul lui şi cum stă el faţă de ceilalţi, mai ales că schimbările se petrec aci vertiginos, de la o zi la alta, de la o săptămînă la alta. Acum două săptămîni, de pildă, fruntaşă pe staţiune era brigada a II-a,­iar Nicolae Oprea se afla in fruntea trac­toriştilor, cu planul îndeplinit în proporţie de 106 la sută şi cu calificativul „foarte bine“ la calitate. A doua săptămină insă, pe primul loc a trecut -A brigada a V- a, iar locul lui A Nicolae Oprea l-a luat Con- .­­stantin Popa care a reuşit să î şi ■ i îndeplinească planul cu 167 la sută şi să nu aibă nici o lu­crare respinsă la recepţie. E o luptă pasionantă, plină de satisfacţii. Insăminţările din prima epocă au fost termi­nate cu trei zile înainte de termenul stabilit. Până la 10 aprilie din totalul de 89.280 hectare de arătură normală cit prevede planul campaniei de primăvară, a fost deja efectuat un volum de 71.011 hectare de arătură normală.­ La recepţionarea lucrărilor nu a fost respins nici un hectar măcar. Cei 97 tractorişti de la S.M.T. Ciulniţa îşi respectă angajamentele luate. Cele peste 46.000 lei economii de carburanţi şi piese de schimb , realizate pînă în prezent, vin şi ele să confirme lucrul a­­­ i­­cesta. întrecerea continuă A?­­ acum la însăminţatul porum­bului. C. DIACON­U Au început antrenamentele la turnul de paraşutism din Parcul „23 August“ din Ca­pitală. Foto: V. ORZA Partidului Am cerut zilelor întreaga lumină. Furnalelor, holdelor — întregul avint, De visul mulţimii mi-i inima plină, De-aceea-ndrăznesc să te cint... M-ai smuls din trecutul de-amar şi de zgură... O, singele citor viteji s-a prelins Pentru schela construcţiei — de pace armură, Pentru becu-n cătune aprins... N-au nume din carte oceanele-aceste­a De griu... Peste ele, treaz gindul se-nstrună...­­ Credinţa in tine busolă ne este, Ne-nvinşi, navigăm spre Comună... Sunt pomul cu braţele-n slăvi, temerare, Eşti bunul, adincul, fertilul pămint. De tine-s aproape mereu, şi de soare, De-aceea, de-aceea te evit... ŞTEFAN DIMITRIU Cercul literar „I. L. Caragiale“ Ploieşti M-ai învăţat să cint!... Partidule, m-ai învăţat să cint Cu ciocirlia ce ţişneşte-n zare... Azi cintecul desfăşurat în vînt S-a-ntors ca ploaia iarăşi pe ogore. Şi-n fiecare bob ce încolţeşte. In fiecare cuvînt şoptit sau scris, In fiece contur semeţ de vis. Partidul meu, el pentru tine creşte î­n. ARIN Piatra Neamţ (Poezii sosite in cadrul concursului nostru organizat in cinstea aniversării partidului). Tinerii din regiunea Suceava întreţin păşunile Sute de tineri din regiunea Suceava fac in aceste zile diferite lucrări pentru întreţi­nerea, şi mărirea productivi­tăţii păşunilor din munţii Dor­n­ei, ca şi a celor din luncile Moldovei şi Siretului. In pri­măvara aceasta pe păşunile­­ din regiune au fost executate­­ lucrări de curăţire şi distru­gere a muşuroaielor pe o su­prafaţă de 22.000 hectare, iar­­ mai mult de 10.000 hectare au fost grăpate şi tăvălugite. Au­­ fost de asemenea împrăştiate , însemnate cantităţi de ingră­­­­şăminte naturale. La Obcioara Câmpulungului, Albeşti şi Lunca, din rabimul Botoşani, Cordăreni, raionul Dorohoi, şi in alte părţi ale regiunii Suceava s-au organi­zat 33 de păşuni model, pe care se aplică toate măsurile pentru Întreţinerea, îmbunătă­ţirea şi folosirea lor raţională in vederea măririi producţiei de masă verde. Maşini agricole peste plan Colectivul serviciului meca­­nicului-şef de la Uzinele „Va­sile Roaită1" din Capitală ur­măreşte zilnic funcţionarea fiecărui strung, maşini de fre­zat, a rabotezelor sau a cioca­nelor de forjă. Controlul aces­tor utilaje, repararea lor la termenele stabilite şi, de mul­te ori, modernizarea lor de că­tre serviciul mecanicului-şef, asigură buna desfăşurare a procesului de fabricaţie a ma­şinilor agricole. Aşa se explică faptul că metalurgiştii d­e aici au realizat cu aceleaşi utilaje, peste plan, în primul trimestru din acest an 80 de semănători universale şi de porumb şi 11 pompe pentru irigaţii. Prin realizarea unor reparaţii de calitate bună şi într-un timp mai scurt, serviciul mecanicu­­lui-şef a realizat, economii în valoare de peste 72.000 lei. In scopul îmbunătăţirii ca­lităţii maşinilor agricole şi a celorlalte produse ce se fabri­că aici, serviciul mecanicului- şef a realizat de curînd o ins­talaţie de cadmiat pentru cro­­marea unor piese, supuse uzu­rilor, în vederea măririi du­ratei lor­ de funcţionare. Acum acest colectiv se preocupă de extinderea mecanizării şi mi­cii mecanizări în uzină şi de modernizare a unor maşini-u­­nelte. (Agerpres) Pe aici a trecut Eminescu (Urmare din pag. I-a) sute de munţi fără aripi de lu­mină. Dacă Eminescu ar inspecta as­tăzi cele 8 şcoli din Zăpodeni şi satele aparţinătoare (Portari, De­­lea, Cioleni) poate ar nota iarăşi „local nesuficient“. Da, insă nu pentru cei 7 şcolari ai "învăţăto­rului îo­omei şi Ciureanu, ci pen­tru cei peste 800 de elevi ai ce­lor 35 de profesori şi învăţători pe care i-au trimis partidul şi statul nostru să caeă viaţă cu vîrf­ul îndesat visurilor eminesciene. M-am gîndit la aceste lucruri în fiecare dimineaţă ascultind freamătul vocilor copilăreşti, un şuvoi spre şcoli, ascultind la ţa­,­ minui cultural recitările şi cîr de­­l­­ cele pioniereşti concentrate par­că în acel refren de primăvară, atît de des auzit în toate oraşele şi satele ţării, „Mulţumim din inimă partidului­­“. M-am gîndit la toate, mai ales în aceste dimineţi uimitoare, cînd J am urmărit cu emolie traiectoria , j ) navei-satelit cu­ care un om so­vietic, un comunist, a plecat şi s-a întors din Cosmos. In aripile lui de lumină am văzut triumfind omul pe care socialismul l-a des- î cătuşat din noaptea prea lungă ă analfabetismului, l-a învăţat carte pină la expresia ei maximă. Şi fete aproape copilărească a lui Iuri Alexeevici Gagarin, primul cos­monaut, copilul unor muncitori colhoznici, mi-a aminţit lefele fetiş­­filor­ frumoşi de 2—3 anişori, co­piii colectiviştilor dintr-un sat­­ moldovenesc, ce mergeau pe ur­mele lui Eminescu, ţinindu-se strins de mină. . ... Greu la deal, feţi-logofeţi ! Dar - iată, cartea cu aripile deschise II duce pe om şi-l aduce din Uni­vers, după propria lui voie, pe cărări dinainte stabilite. Cartea din care lipsesc strigătele de­­ durere împotriva nedreptăţilor şi întunecimilor, întrefinute de « lume apusă şi ea pe veci. Car­tea comunistă, , Pe urmele lui Eminescu, cu ini­ma încărcată de emoţie, pot re*­peta acum in modul cel mai fi­resc versurile „Luceafărului1* „Porni luceafărul. Creşteau In cer a lui aripe...“. Bătălia înaltelor virtuţi (Urmare din pag. 7-6) Iată, numai pentru a-i spori efi­cienţa, şi aceasta cu preţul unui temporar dar vădit sacrificiu de ordin material, nu mai constituie excepţii emoţionante. Şi mă gin­­desc necontenit care uimar, mun­cind intr-o ţară capitalistă, poa­te înţelege um asemenea act de abnegaţie liber consimţit, pus în slujba colectivităţii ? Jungla fe­roce în care funcţionează­ legea de fier a exploatării omului de către semenul său, exclude cu desăvîrşire o asemenea tablă de valori morale. Trăsăturile pe care societatea capitalistă le cultivă în sufletul tineretului sunt ale egoismului atroce, ale cinismului, ale indiferenţei şi ale rapacităţii. Suntem­ fericiţi şi mîndri că trăim într-o lume în care ridicăm liberi capul spre Soare, in care ne privim semenul cu dragoste şi grijă tovărăşeas­că, în care fiecare om năzuie la propria lui desăvîrşire, pentru fe­ricirea lumii în care trăieşte. Cele mai mici semne ale exis­tenţii cotidiene, ca şi deciziile esenţiale de viaţă, se înscriu pe traiectoria acestei bătălii pentru fericire, pentru demnitate, pen­tru mîndria condiţiei umane, in acest spirit bătălia pentru cali­tate este bătălia pentru dobîn­­direa înaltelor virtuţi imorale, e­­roicele, glorioasele , virtuţi ale caracterului comunist. I Pionieri din oraşul Constanţa in vizită la Palatul pionierilor din Capitală. Foto : AGERPRES

Next