Scînteia Tineretului, octombrie 1961 (Anul 17, nr. 3850-3875)

1961-10-15 / nr. 3862

Primirea de către tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a pilotului cosmonaut G. S. Titov Sîmbătă la amiază tova­răşul , Gheorghe Gheorghiu- Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliu­lui de Stat, a primit La Pala­tul R. P. Române pe pilotul cosmonaut sovietic maiorul Gherman Titov. La primire au fost de faţă tovarăşii Gheorghe Apostol, Emil Bodinăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Moghioroş, Dumi­tru Coliu, Leonte Răutu, general de armată Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Mi­hai Dalea.­­ A fost prezent I. K. Jega­­lin, ambasadorul Uniunii So­vietice la Bucureşti, precum şi membrii delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne, în frunte cu N. F. Pisarenko, conducătoarea delegaţiei, care ne vizitează ţara cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovie­­tice. în timpul întrevederii, to­varăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej l-a felicitat din inimă pe pilotul cosmonaut pentru fap­ta sa eroică, care a demons­trat o dată mai mult în faţa întregii omeniri superioritatea ştiinţei şi tehnicii sovietice, a orînduirii sovietice. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a exprimat bucuria poporului nostru de a-l avea în mijlocul său pe Gherman Titov — fiu vrednic al marii Uniuni Sovietice şi i-a urat să se simtă cit mai bine în ţara noastră. Răspunzînd, maiorul Gher­man Titov, a mulţumit încă o dată pentru invitaţia ce i-a fost făcută de a vizita Repu­blica Populară Romînă şi de a cunoaşte nemijlocit succese­le obţinute de poporul român în opera de construcţie socia­listă. El a arătat apoi că este profund impresionat de pri­mirea entuziastă pe care i-au făcut-o locuitorii Bucureştiu­­lui. Solemnitatea înmînării Ordinului Steaua R.P.R. clasa I-a lui G.S. Titov După ce a fost primit de to­varășul Gheorghe Gheorghiu- Dej, pilotului cosmonaut Gher­man Stepanovici Titov i s-a înmînat, în cadrul unei solem­nități, Ordinul „Steaua Repu­blicii Populare Române“ cla­să I. S-a dat citire Decretului Consiliului de Stat prin care se conferă Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ clasa I­ a cosmonautului so­vietic Gherman Stepanovici Titov, pentru contribuţia adu­să cauzei păcii şi socialismu­lui prin fapta de eroism fără precedent — efectuarea celui de-al doilea zbor cosmic în jurul Pămîntului pe bordul na­vei sovietice „Vostok-2“, înmînîndu-i Ordinul şi fe­­licitîndu-l pe gloriosul cosmo­naut în numele Comitetului Central al Partidului Munci­toresc Romín, al Consiliului de Stat şi al guvernului R. P. Romíno, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat că distincţia acordată este o expresie a dragostei şi recu­noştinţei poporului român faţă de poporul sovietic care l-a a­­jutat şi îl ajută să-şi con­struiască viaţa sa nouă, ferici­tă. Dv. personal, ca şi celor­lalţi piloţi sovietici care se pregătesc pentru noi zboruri în Cosmos — a spus tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej — vă urez noi mari succese spre cinstea Uniuniii Sovieti­ce şi spre binele nostru,, al tuturor. Felicit pe oamenii de ştiinţă, inginerii, tehnicienii, poporul sovietic că are aseme­nea fii cu care se poate mîndri. în încheiere, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a urat lui Gherman Titov, soţiei şi părinţilor săi multă sănăta­te şi fericire. în cuvîntul său, maiorul Gherman Stepanovici Titov a mulţumit călduros conducăto­rilor de partid, şi de stat ai R. P. Române pentru înalta distincţie ce i-a fost conferi­tă. El a arătat că aceasta re­flectă aprecierea pe care po­porul român o acordă realiză­rilor oamenilor de ştiinţă, teh­nicienilor şi muncitorilor so­vietici — constructori ai unor nave minunate ca „Vostok-2“, muncii întregului popor so­vietic. Toţi cosmonauţii sovietici — a spus Gherman Titov - sunt gata să ducă la îndepli­nire orice sarcină trasată de P.C.U.S. şi guvernul sovietic. Conducătorii de partid şi de stat, precum şi ceilalţi participanţi la solemnitate — membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai gu­vernului, generali şi ofiţeri superiori — s-au întreţinut cordial cu Gherman Titov şi cu membrii delegaţiei Asocia­ţiei de prietenie sovieto-romî­ne care ne vizitează ţara cu prilejul Lunii prieteniei romî­­no-sovietice. . (Agerpres) în vizită prin Capitală Pilotul cosmonaut maiorul Gherman Stepanovici Titov a făcut o scurtă vizită prin Bucureşti în după-amiaza zilei de sîmbătă. Oaspetele a fost însoţit de tova­răşii Dumitru Diaconescu, preşedin­tele Sfatului Popular al Capitalei, general-locotenent de aviaţie Ion Ioniţă, precum şi de I. K. Jega­­lin, ambasadorul Uniunii Sovieti­ce la Bucureşti. După ce s-a oprit în Piaţa Pa­latului R. P. Româno, maiorul Gherman Titov a făcut o plimbare cu maşina pe calea Griviţei, pe bulevardele 1 Mai, Ştefan cel Mare, Mihai Bravu şi pe alte ar­tere bucureştene care îşi schim­bă astăzi înfăţişarea. Oaspetele a vizitat, de asemenea, noul car­tier Florească, Circul de Stat şi stadionul „23 August". Masaţi pe trotuare, la balcoa­nele caselor, pe schelele de con­strucţii sau pe macaralele turn, oa­menii muncii bucureşteni aclamau pe eroul Cosmosului, îi aruncau flori. Maiorul Gherman Titov a răs­puns­­ cu căldură la manifestarea de dragoste făcută de bucureșteni. * In seara aceleiași zile maiorul Gherman Titov a asistat la un spectacol prezentat la Circul de Stat. Din partea cosmonautului so­vietic a fost oferit artiştilor un coş cu flori. (Agerpres) Aşteptam cu nerăbdare ateriza­rea lui Gherman Stepanovici Titov. Timpul trecea încet. Părea că stă pe loc. Şi, deodată, din nenumă­rate piepturi­­ . — „Aterizează“ ! în aceeaşi clipă, ziarişti, fotore­porteri, operatori cinematografici, au pornit în goană spre avion. Deşi n-am fost la locul de ateri­zare al navei „Vostok-2“ sunt con­vins că acest tablou petrecut ieri pe aeroportul Băneasa la sosirea avionului 11. 18 s-a petrecut ae­­vea şi la locul de aterizare a na­vei „Vostok-2“. Nerăbdarea, ad­miraţia, preţuirea sînt unanime ! în sfîrşit, iată-i ! Omul care a Cucerit inimile semenilor săi de pe întreg globul, care a dovedit Încă odată pînă pe ce culmi se poate înălţa ştiinţa sovietică, a pă­şit zîmbitor, cu o privire bună, omenească, curată. A fost un mo­ment de entuziasm copleşitor. Miile, zecile de mii de oameni aflaţi pe aeroport, şi mai tîrziu pe bulevardele principale ale Ca­pitalei, l-au primit pe Gherman Titov, Cu bucurie, cu sentimente frăţeşti. Să încercăm să relatăm chiar şi sumar, cîteva din primele cu­vinte ale bucureştenilor la vede­rea oaspetelui lor drag. — Priviţi-l pe Titov al nostru ! (un muncitor de la Electrolapara­­ta/'j. — Cit de bucuros sint că-l văd pe cosmonautul Titov I (un stu­dent de la Facultatea de energe­tică al Institutului politehnic). — Priviți-i copii, pe Gherman Titov, om sovietic, un soț al pă­cii (o mamă înălțîndu-și cit mai sus copilul). Cel mai adesea, bucureștenii, rostind numele lui Titov — cople­­şindu-l cu Hori ori făcîndu-i semn cu steguleţe tricolore şi roşii, a­­dăugau familiar cuvintele : „al nostru“. Da, Titov este al nostrul Este o mîndrie pentru noi că Gherman Stepanovici Titov, acest om curajos, este unul din fiii ma­relui popor sovietic, constructor al comunismului, care a deschis o eră nouă în istoria popoarelor . Sîntem mîndri, deoarece ţările noastre unite în cadrul marelui la­găr al socialismului păşesc îm­preună în lupta pentru pace şi un viitor fericit al omenirii, pen­tru zădărnicirea uneltirilor cercu­rilor agresive imperialiste. Gheorghe Colceag, pionier, elev în clasa a VI-a a şcolii­ elementare nr. 14Î este unul dintre cei ce au deschis şirul întîlnirilor emo­ţionante cu neînfricatul cosmonaut. El a avut cinstea să-i prindă lui Gherman Titov cravata de pionier, să-l anunţe cu un glas emoţionat, că din acel moment Gherman Titov a devenit pionier e de onoare. L-a îmbrăţişat pe eroicul cosmo­naut la pieptul său plăpînd încă şi l-a sărutat cu multă dragoste- In Gherman. Titov el vede atît omul curajos, temerar, despicător de drumuri in Cosmos, dar şi un eroic fiu al marelui Partid Comu­nist al Uniunii Sovietice. Deşi are numai 11, ani, Colceag Gheorghe înţelege că socialismul este ram­pa de pe care , Uniunea Sovietică a lansat minunatele sale nave cos­mice, şi de aceea în­­ Gherman Titov el apreciază la fel de muit cosmonautul, cit şi comunistul . Pe bulevardul Ana Ipătescu, în mulţimea compactă se afla un mare grup de muncitori de la Uzinele „Vasile Roaită". La tre­cerea automobilului decapotat în care se afla Gherrrîan Titov, din piepturile lor a ţişnit o lozincă : „Trăiască prietenia frăţească ro­­mîno-sovietică !“. Printre aceştia se alia şi Grigore Iorgu de la uzină. — Pentru mine, ca şi pentru to­varăşii mei Titov este un frate, un prieten, aşa cum poporul so­vietic reprezintă pentru oamenii muncii din ţara noastră un prie­ten drag, un frate... De la Grigore Iorgu am aflat cît de impresionat s-a intors el în urmă cu doi ani de la Moscova, unde i-a cunoscut bine pe oame­nii sovietici, la ei acasă. — Cînd am vizitat Expoziţia unională sovietică, ne-a spus el, navele „Vostok" nu-şi lua­seră încă zborul in Cos­mos. Prietenii moscoviţi îmi spuneau că se aşteaptă ca un om să plece în cosmos... Şi iată, as­tăzi, în Luna prieteniei romîno-so­­vietice, am bucuria să primesc eu, tovarăşii mei, pe unul din pri­mii cosmonauţi sovietici ! Fără în­doială că această vizită petrecută în aceste zile va duce la întări­rea şi mai departe a prieteniei frăţeşti dintre popoarele noastre. Dar dacă despre sentimentele de adîncă bucurie ale bucureşte­nilor am relatati,pînă aci, se cu­vine a-l înfăţişa cititorilor noştri mai îndeaproape şi pe omul care a stirnit admiraţia unanimă. Cit de simplu, cit de deschis, cit de prieteneşte ştie el să-i pri­vească pe oameni ! Acest om, po­­sedind un curaj ce a devenit le­gendar, are alături de fermitatea şi hotărîrea lui ce-i sunt trăsături de caracter, o simplitate şi o mo­destie manifestate în toate gestu­rile şi comportările sale, care far­mecă de-a dreptul. Pe Gherman Titov nu-l pără­seşte nici o secundă buna dispo­ziţie. Scria Titov, după zborul na­vei cosmice „Vostok-2“ : „Buna dispoziţie nu m-a părăsit nici pentru o clipă în timpul zboru­lui". Cînd făce un drum drag, a­­tunci se simte bine. Şi în timpul vizitei prin Bucureşti mărturisea unui interlocutor: „Mă simt foar­te bine, sînt extrem de bine dis­pus... Îmi place tot ceea ce văd. Oamenii, realizările poporului ro­mân, feţele zîmbitoare, priete­neşti".­­ In timpul primei zile petrecute în Bucureşti, oaspetelui i-a fost prezentată Sala Palatului R.P.R. Gherman Tifov asculta cu interes explicaţiile despre caracteristicile acestei construcţii impresionante din centrul Capitalei noastre. — Îmi place extrem de mult a­­ceastă sală. Este măreaţă, simplă, nimic nu aglomerează... Atunci cînd cineva i-a relatat că în com­plexul din jurul Palatului locuiesc sute de copii şi că aceştia îngri­jesc cu atenţie întinsele spaţii verzi dimprejur, Gherman Tifov a adăugat : — Aci, este vorba de educa­ţia pe care părinţii o fac copiilor lor... Dragostea pentru oameni, pen­tru locuitorii tineri şi vîrstnici ai Bucureştiului, care l-au aclamat în­delung, s-a vădit necontenit la Gherman Titov. Aflat la tribuna centrală a Stadionului „23 Au­gust“, de unde i s-au expli­cat oaspetelui diferite amă­nunte privind stadionul, un mare număr de tineri şi copii a­­flaţi pe băncile de la tribuna­l-a au aplaudat tot timpul. întors la reşedinţa sa, de unde peste citeva minute urma să plece la mitingul din Sala Palatului, l-am întrebat pe cosmonautul so­vietic care sunt gîndurile sale pri­vind tînăra generaţie. Acesta ne-a răspuns : „Câteodată mi se pune o ast­fel de întrebare : ce să facă ti­neretul din ţări în care nu există rachete cosmice ? Oare merită să se pregătească pentru zborurile cosmice ? Desigur că merită ! Intrucît e­­xistă expediţii ştiinţifice complexe, de exemplu în Antarctica, unde oamenii de ştiinţă din diferite ţări colaborează, de ce nu ar exista expediţii complexe şi în Cosmos? Pot exista ! Să ne pregătim pen­tru aceasta. Rachetele sovietice pot ridica în Cosmos pe toţi doritorii". L-am rugat apoi pe Gherman Stepanovici Titov, ca prin interme­diul ziarului nostru să adreseze citeva cuvinte tineretului român. Gherman Titov ne-a satisfăcut do­rinţa. Iată ce ne-a declarat : Aş dori să urez tineretului ro­mân, tineret căruia îi revine sar­cina să construiască comunismul, cea mai minunată orînduire de pe pămînt, ca toată viaţa, pînă la o vîrstă cit de înaintată să rămînă veşnic cu un suflet tînăr. Şi la 50 şi la 60 de ani să rămînă cu acelaşi suflet, cu aceeaşi energie ca la 18 ani ! Fiind întrebat care sunt primele sale ginduri cu privire la Capitala noastră, Gherman Titov a răspuns: — M-a impresionat în primul rind primirea caldă, la fel de caldă ca şi la Moscova. Acum am vizitat într-un răstimp scurt ora­şul. Mi-a plăcut mult. Cînd te uiţi la noile construcţii, zîmbeşti, te simţi vesel. Oraşul este tînăr, ca şi întreaga ţară. Este o Capi­tală a tinereţii. Fiecare tînăr din lumea noastră socialistă, are un viitor luminos, înaintea sa. La fel şi Bucureştiul dumneavoastră, care va creşte, se va înfrumuseţa, va înflori, spre bucuria întregii ţări şi a întregu­lui nostru lagăr socialist. Gherman Stepanovici Titov se află printre noi, este oaspete al ţării noastre. Salutînd pe Gherman Titov, îi salutăm din toată inima pe minunaţii constructori ai comu­nismului, făuritorii visurilor de veacuri ale omenirii. CAROL ROMAN Gherman Stepanovici al nostru Oameni ai muncii din Capitală s-au întîlnit cu G. S. Titov Reprezentanţi ai oamenilor muncii din Capitală s-au întîl­­nit sîmbătă după-amiază cu cosmonautul Gherman Titov la mitingul ce a avut loc în sala Palatului R. P. Român d­in sală se aflau muncitori fruntaşi, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, activişti de partid şi de stat, militari, nu­meroşi tineri. Erau prezenţi membri ai C. C. al P.M.R., membri ai Consiliului de Stat şi ai guver­nului, conducători ai organiza­ţiilor obşteşti. Dragă Gherman Stepanovici Titov, Dragi, tovarăşi, îngăduiţi-mi înainte de toate să exprim deosebita bucurie pe care o resimţim, avîndu-l în mijlocul nostru pe pilotul cosmonaut, Erou al Uniunii Sovietice, tovarăşul Gherman Stepanovici Titov. Au trecut puţine ore, oaspete drag, de cînd aţi păşit pe pămîntul ţării noastre. Dar căldura cu care zecile de mii de oameni v-au întîmpinat, întâlnirea pe care aţi avut-o cu conducătorii de partid şi de stat din ţara noastră, în frunte cu tovară­şul Gheorghe Gheorghiu-Dej, însufleţirea ce domneşte la mitingul de faţă, arată din plin sentimentele de dragoste şi admiraţie pe care vi le nu­treşte poporul român. în a­­ceastă primire îşi găseşte expresia înalta preţuire pe care o acordă poporul nostru măreţei dumneavoastră fapte de eroism, săvîrşită sub stea­gul comunismului, în numele păcii şi progresului umani­tăţii. în persoana dumneavoastră, fiu devotat al primului stat socialist, salutăm din adîncul inimii marele popor sovietic, prieten şi frate, deschizător de drumuri spre viitorul luminos al întregii omeniri. Ne amintim cu­ cită, emoţie şi entuziasm a urmărit po­porul român, alături de întrea­ga omenire, evoluţia din Cos­mos a navei-satelit „Vos­tok-2“, cu cită mîndrie şi sa­tisfacţie a salutat el reuşita a­­cestui zbor epocal — adevărat triumf al muncii, ştiinţei şi raţiunii. O coincidenţă a făcut ca acest eveniment istoric să aibă loc în timpul vizitei în Uniunea Sovietică a delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării noastre, în declaraţia fă­cută în acele zile la Moscova, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, exprimând gîndurile şi simţămintele cele mai profun­de ale poporului nostru, a spus : „Aceasta este o uriaşă victorie a ştiinţei, tehnicii so­vietice, a oamenilor sovietici, a statului sovietic, a animato­rului tuturor izbînzilor glo­rioase ale poporului sovietic — partidul lui Lenin. Felicitămi din toată inima pentru acest nou pas în cu­cerirea Cosmosului poporul so­vietic. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniu­nii Sovietice, guvernul sovie­tic şi personal pe Nikita Ser­­gheevici Hruşciov, pe toţi oa­menii de ştiinţă care au con­tribuit la înfăptuirea acestui zbor, pe cutezătorul cosmo­naut, Titov“. Prin călătoriile lor legen­dare în jurul globului pămân­tesc, cosmonauţii sovietici au apărut în ool.ii popoarelor ca mesageri ai realizărilor tehni­­co-ştiinţifice fără egal ale U­­niunii Sovietice, mesageri ai păcii, prieteniei şi frăţiei în­tre popoare. Vor trece dece­nii şi secole,spaţiile extrate­restre îşi vor dezvălui larg tainele în faţa omului, dar epopeea zborurilor primilor cosmonauţi va dăinui cu ace­eaşi strălucire în filele isto­riei. Este pentru întîia oară cînd tovarăşul Gherman Titov ne vizitează ţara. Dar numele său, ca şi al lui Iuri Gagarin, este apropiat şi scump fiecă­în loja corpului diplomatic se aflau şefi ai unor misiuni diplomatice şi alţi membri ai corpului diplomatic­ Asistenţa izbucneşte în a­­plauze puternice la sosirea în sală a cosmonautului sovietic şi a conducătorilor partidului şi guvernului care au partici­pat la miting. In prezidiu au luat loc tovarăşii: Gheorghe Apostol, Petre Borilă, Alexan­dru Drăghici, Alexandru Mo­ghioroş, Dumitru Coliu,, Leon­nul cetăţean al patriei noas­tre. Faptele lor pline de măre­ţie insuflă o încredere nemăr­ginită în forţele omului, înari­pează imaginaţia tineretului nostru, constituie pentru el un exemplu de slujire devotată a celor mai nobile idealuri ale umanităţii; aceste fapte repre­zintă un model de conduită, în care eroul comunist dă la iveală, odată cu simplitatea şi modestia ce-i sunt caracteris­tice, înaltele sale calităţi mo­rale — voinţa nestrămutată, curajul şi vitejia fără seamăn. Inaugurând o eră nouă în is­torie — era cuceririi Cosmosu­lui de către om — excepţio­nalele performanţe sovietice în acest domeniu sunt o expre­sie a atotbiruitoarelor idei ale leninismului. Ele reflectă forţa şi vitalitatea socialismului, marea lui superioritate în toate domeniile vieţii socie­tăţii, mersul său ascendent spre cele mai înalte culmi ale civilizaţiei. Admirând eroismul piloţilor cosmonauţi, gîndurile noastre se îndreaptă în mod firesc spre partidul care conduce cu mînă sigură poporul sovietic spre victorii fără precedent în construcţia paşnică, spre fău­rirea societăţii comuniste a că­rei misiune istorică este de a instaura pe pământ Pacea, Munca, Libertatea, Egalitatea şi Fericirea tuturor popoare­lor, în marele partid al lui Le­nin, partidul nostru — ca şi celelalte partide frăţeşti — vede detaşamentul de frunte al mişcării comuniste şi mun­citoreşti internaţionale, care deschide drumuri nebătătorite încă, în istorie, aduce princi­pala contribuţie la îmbogăţirea tezaurului teoretic al marxism­­leninismului, în fiecare etapă a evoluţiei istorice. Glorie Partidului Comunist al Uniu­nii Sovietice călăuzitorul în­ţelept al poporului sovietic pe calea comunismului ! Peste cîteva zile se va des­chide la Moscova cel de-al XXII-lea Congres al Partidu­lui Comunist al Uniunii So­vietice, eveniment de istorică însemnătate în viaţa mişcării comuniste şi muncitoreşti in­ternaţionale, care va adopta programul construcţiei desfă­şurate a comunismului în U.R.S.S., program ce va exer­cita o puternică influenţă a­­supra întregii evoluţii a ome­nirii, asupra luptei oamenilor mu­ncii şi a tuturor popoare­lor pentru pace şi progres Profund şi puternic este in­teresul trezit în ţara noastră de acest măreţ eveniment, de strălucitul document al marx­ismului creator. Citind şi stu­diind cu cea mai mare atenţie proiectul de Program al Parti­dului Comunist al Uniunii So­vietice, oamenii muncii din patria noastră găsesc în el un nesecat izvor de energie, o imagine concretă, însufleţi­­toare, a propriilor lor perspec­tive de viitor. Vizitând ţara noastră veţi putea cunoaşte nemijlocit, dragă Gherman Stepanovici, însufleţirea şi hotărîrea cu care poporul român, înfăp­tuind cu încredere politica partidului său marxist-leni­­nist, îşi clădeşte viitorul lu­minos şi fericit spre care a năzuit. Infăptuind o vastă operă de tin Sălăjan, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, G. S. Titov, I.K. Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, Nata­lia Pisarenko, conducătoarea delegaţiei Asociaţiei de priete­nie sovieto-române, Florian Dănălache, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Bucu­reşti, al P.M.R., Isac Martin, preşedintele C.C.S., Virgil Trofin, prim-secretar al C. C. al U. T. M., P. Constanti­­nescu-Iaşi, vicepreşedinte al construcţie şi înaintând strîns unite pe calea progresului, po­poarele ţărilor socialiste pre­ţuiesc şi respectă munca paş­nică a tuturor popoarelor. Tocmai de aceea ţările noas­tre nu cunosc pe plan extern preocupare mai de seamă, sar­cină mai nobilă, decit asigu­rarea unei păci trainice în lume. Zborul­ navelor cosmice so­vietice demonstrează cu tărie o concepţie fundamentală a ţărilor socialiste, un deziderat major al întregii omeniri — a­­num­e că realizările raţiunii şi muncii umane trebuie folosite nu împotriva omului, ci pen­tru binele şi fericirea lui. Ne închipuim cu toţii ce forţă uriaşă au rachetele care sfărâmă bariera de granit a gravitaţiei terestre şi expedia­ză în spaţiul cosmic nave ca aceea cu care a călătorit oas­petele nostru. Dar toată lu­mea vede că, deşi posedă ase­menea rachete fără egal, deşi superioritatea ei pe tărâmul tehnicii militare nu poate fi pusă la îndoială. Uniunea So­vietică se afirmă ca cel mai dîrz militant pentru desfiin­ţarea tuturor mijloacelor de exterminare a oamenilor. Să lichidăm rămăşiţele războiului trecut, să facem imposibil un nou război în viitor ! — Iată în esenţă marile ţeluri urmă­rite de Uniunea Sovietică, de ţările lagărului socialist, prin eforturile lor neobosite, în­dreptate spre încheierea Tra­tatului de pace cu Germania şi normalizarea, pe această bază, a situaţiei din Berlinul occidental, spre înfăptuirea dezarmării generale şi totale, pentru menţinerea şi consoli­darea păcii. Ca şi pînă acum, poporul român, ţara noastră, îşi vor a­­duce şi de aci înainte o con­tribuţie activă la lupta pen­tru apărarea păcii şi secu­rităţii popoarelor, pentru de­mascarea şi zădărnicirea unei­A­ R.L-U.S­, Suzana Gîdea, vicepreşedintă a Consiliului Naţional al femeilor, general­­colonel Ion­ Tutoveanu, gene­ral-locotenent Ion Ioniţă, Re­mus Răduleţ, directorul Insti­tutului de energetică al Aca­demiei R. P. Române, general­­maior Dumitru Constanti­­nescu, Nicolae­ Domnişan, maistru oţelar la Uzinele „Griviţa Roşie”, Ioana Petre, muncitoare fruntaşă la Fa­brica de confecţii şi tricotaje Bucureşti, Costache Cristea, uirilor cercurilor agresive im­perialiste, pentru promovarea principiilor coexistenţei paşni­ce între statele cu orânduiri sociale diferite. Aţi sosit pe meleagurile noastre, scumpe oaspete, în zilele în care oamenii muncii de pe tot cuprinsul ţării­­­­ sărbătoresc cu entuziasm Luna prieteniei romîno-sovie­­tice. Tot mai bogate sânt roa­dele acestei prietenii, ale co­laborării frăţeşti reciproce, în cadrul căreia ajutorul inter­naţionalist primit din partea Uniunii Sovietice înlesneşte considerabil construcţia socia­lismului în ţara noastră. Mînă în mînă, unite printr-o solidaritate de nezdruncinat, prin comunitatea intereselor şi ţelurilor lor fundamentale, — construirea socialismului şi comunismului,­­ prin ideolo­gia comună marxist-leninistă, aşa merg şi vor merge neabă­tut înainte popoarele român şi sovietic. Adâncirea şi dezvol­tarea continuă a prieteniei dintre ele, ca şi dintre toate popoarele frăţeşti, contribuie la întărirea unităţii întregu­lui lagăr socialist. Primindu-vă cu toată căldu­ra, cu braţele deschise, po­porul nostru vă urează dum­neavoastră, Gherman Stepano­vici Titov, şi întregului popor sovietic, a cărui solie de prie­tenie ne-aţi adus-o, noi înfăp­tuiri măreţe, spre bucuria şi mîndria tuturor popoarelor iubitoare de pace şi progres. Trăiască eroicii cosmonauţi sovietici; trăiască oamenii de ştiinţă, muncitorii, tehnicienii şi inginerii sovietici — reali­zatorii zborurilor cosmice . Trăiască marele popor so­vietic, gloriosul Partid Comu­nist al Uniunii Sovietice, Co­mitetul său Central leninist în frunte cu tovarăşul Nikita Sergheevici Hruşciov ! Trăiască în veci prietenia frăţească româno-sovietică ! Trăiască pacea în lumea în­treagă ! la minorist la Uzinele „Repu­blica”, Eleonora Toma, stu­dentă la Universitatea „C. I. Parhon“, Gina Stegărescu, elevă la Şcoala medie nr. 4 Mitingul a fost deschis de tov. Florian Dănălache, care a dat cuvîntul tovarăşului Mi­hai Dalea, secretar al C.C. al P.M.R. Au rostit apoi cuvîntări de salut: maistrul oţelar Nicolae Domnişan, prof. ing. Remus Răduleţ şi studenta Eleonora Toma. Primit cu ovaţii de asis­tenţă, a luat cuvîntul cosmo­nautul Gherman Titov. Mitingul s-a desfăşurat în­­tr-o atmosferă deosebit de în­sufleţită. In repetate rînduri, în sală s-a scandat „U.R.S­ S.", „R.P.R.-U .R.S.S.”. Din mulţi­mea de glasuri se auzea „GLORIE P.C." S.I, „SCUMP EROU COSMONAUT, DE LA NOI UN CALD SALUT !” (Agerpres) Cuvîntarea tovarăşului Mih­ai Dalea Cuvîntul maistrului oţelar­­Nicolae Domnişan Iubite tovarăşe Titov, ne bucurăm în mod deosebit că astăzi avem prilejul să vă sa­lutăm în mijlocul nostru, pe dumneavoastră glorios fiu al poporului sovietic care aţi purtat in nesfîrşitele întinderi ale Cosmosului solia comunis­mului şi păcii, a spus vorbito­rul. Gîndurile noastre vă înso­ţeau în epoca la călătorie cos­mică, dragă Gherman Stepa­­novici. Aşteptam cu nerăbdare buletinele de ştiri transmise prin difuzoare în fiecare sec­ţie, iar cînd vocea crainicului rostea cuvîntul Moscova, nume scump cunoscut tuturor celor ce muncesc de pretutin­deni, ne încordam auzul ca să nu pierdem nici o vorbuliţă. Zborul lui Gherman Titov, ca şi cel al tovarăşului Iuri Ga­garin, vorbeşte limpede şi pe înţelesul tuturor despre marea forţă a statului sovietic, a a­celui stat care a deschis­ dru­muri noi în istoria omenirii şi care înfăptuieşte visul­ de aur al popoarelor - comunis­mul Poporul român nutreşte sen­timente de profundă­ dragoste faţă de oamenii sovietici, faţă de glorioasa lor patrie. Oame­nii sovietici sunt fraţii noştri. Ne bucurăm că veţi vedea cum munceşte şi trăieşte, po­porul nostru, care, sub condu­cerea Partidului Muncitoresc Român, a Comitetului său,Cen­tral în frunte cu iubitul nos­tru tovarăş Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, făureşte d­e succes viaţa nouă, socialistă Cuvîntul prof. ing. Ramis Răduleţ In cuvîntul său prof. ing. R. Răduleţ, a spus printre al­tele : Cînd felicităm din toată inima pe Gherman Stepano­vici Titov, erou al luptei pen­tru cucerirea Cosmosului, ne trec ca fulgerul prin minte principalele etape străbătute de ştiinţa şi tehnica glorioasei sale patrii sovietice pentru deschiderea epocii navigaţiei cosmice. Prin informaţiile ştiinţifice culese care privesc câmpurile magnetice ale Pămîntului şi Lunii, intensitatea şi structura radiaţiei cosmice, particulele meteorice şi compoziţia mate­riei interplanetare, rachetele cosmice au avut o importanţă capitală prinvind explorarea şi prevederea condiţiilor în care se va face viitoarea navi­gaţie cosmică. Ele au stabilit­ prioritatea pe plan mondial a Uniunii Sovietice în domeniul combustibililor şi motoarelor de rachetă şi al teleghidajului de precizie pe distanţe foarte lungi. Prin fapta sa eroică, Gher­man Titov a contribuit în mod deosebit la deschiderea dru­mului cosmonauţilor care, de­păşind pragul Cosmosului, se vor îndrepta spre Lună sau spre alte corpuri cereşti. Un prilej cum este cel de acum ne face să înţelegem şi mai­ bine secretul succeselor istorice ale patriei socialismului care au lăsat departe în urmă palidele încercări ale Apusului. El se sprijină pe superioritatea orîn­duirii socialiste, care a creat noi posibilităţi pentru dezvol­tarea energiilor creatoare ale omului. Cuvîntul studentei Eleonora Toma Transmiţînd cosmonautului salutul studenţilor din Capi­tală, Eleonora Toma a spus : Sîntem mîndri că avem posi­bilitatea să cunoaştem pe a­­cela care prin curajul şi băr­băţia de care a dat dovadă în efectuarea celui de-al doilea zbor cosmic a devenit un ade­­­­vărat erou al zilelor noastre.. Oamenii sovietici au putut să rupă cei dinţii lanţul gravita­ţiei, pentru că au fost primii în istorie care au rupt cătu­şele exploatării omului de către om. Vedem în victoria obţinută atit de Iuri Gagarin, la 12 aprilie, cit şi de dv. la 6 august, rezultatul strălucit al muncii paşnice creatoare a poporului sovietic, care înfăp­tuieşte cu succes în zilele noastre construcţia desfăşu­rată a comunismului. Biruinţa cosmonauţilor so­vietici înflăcărează toate con­ştiinţele iar nouă, tineretu­lui, ne întăreşte şi mai mult încrederea în destinul nostru, în viitorul luminos spre care ne conduce partidul nostru drag. Cuvîntarea lui Gherman Titov Dragi prieteni, îngăduiţi-mi ca, în numele delegaţiei noastre, să transmit sincere mulţumiri Comitetului Central al Partidului Munci­toresc Romín, guvernului Re­publicii Populare Romíne pentru invitaţia de a vizita ţara dv., pentru prilejul ce ni s-a oferit de a cunoaşte viaţa poporului român. Poporul so­vietic este un prieten adevărat al poporului romín. Oamenii sovietici se bucură de succe­sele poporului romín în con­struirea vieţii sale noi. Ţin, de asemenea, să profit de prilej pentru a transmite tuturor oamenilor muncii din Republi­ca Populară Romînă un salut cordial din partea tuturor cos­monauţilor din Uniunea So­vietică. 12 aprilie 1961 a fost ziua cînd omenirea a aruncat pen­tru prima oară în istorie o privire în Cosmos. De mult a luat naştere acest vis. Şi iată că am ajuns în ziua cînd în faţa noastră o rachetă cosmi­că, vlăstar al minţii omeneşti, a înălţat pe om în Cosmos. S-a împlinit visul ilustrului nostru compatriot savantul autodidact Eduard Konstanti­­novici Ţiolkovski. Zborurile navelor­­cosmice sovietice de la 12 aprilie, 6 şi 7 august 1961 constituie, fo­losind limbajul lui Ţiolkovski, un pas timid dincolo de limi­tele atmosferei noastre, timid deoarece ne-am plasat numai pe o orbită în jurul Pămîn­tului. Omenirea a pătruns însă dincolo de limitele at­mosferei. Aceasta înseamnă că ea va cuceri întregul spaţiu perisular. Şi, fără îndoială, pri­mul om care va păşi pe o planetă a sistemului solar va fi omul sovietic. Acestea nu sunt simple vor­be. Această afirmaţie are o bază profundă. Nikita Ser­gheevici Hruşciov spune că rampa de lansare de pe care îşi iau zborul navele cosmice sovietice este socialismul. Nu­mai socialismul poate crea condiţiile în care poporul liber în creaţia sa, eliberat de asu­prire, poate realiza nave cos­mice atît de minunate. Şi dacă astăzi noi, oamenii sovietici, a­­doptăm programul construc­ţiei comuniste în ţara noastră, aceasta înseamnă că baza noastră tehnică materială se va întări şi dezvolta, aceasta înseamnă că poporul va dez­volta la maximum posibilită­ţile sale creatoare. în ţara noastră vor apare deci noi nave cosmice care, fără îndo­ială, vor atinge planete ale sistemului nostru solar. Adesea ni se pune întreba­rea, mai ales din partea zia­riştilor din America, Anglia şi alte ţări occidentale , ce urare pot adresa cosmonauţii din Uniunea Sovietică cosmonau­ţilor din America. Ce li se poate ura ? Desigur, apreciem după merit curajul lui Shep­pard şi Grissom care au efec­tuat nu chiar zboruri cosmice, dar au făcut o săritură în Cos­mos şi înapoi. Apreciem cu­rajul lor deoarece trebuie în­­tr-adevăr să ai o voinţă puter­nică pentru a accepta să efec­­tuiezi un zbor pe o rachetă care cînd zboară, cînd explo­dează. Dar în acelaşi timp trebuie spus că zborurile cosmonauţi­lor americani sunt în princi­piu altfel de zboruri. Iar din moment ce aceste zboruri nu sunt la fel cu ale noastre, nu îi putem sfătui nimic în a­­cest domeniu. Putem să le dăm un singur sfat: dacă vreţi să aveţi nave cosmice ca cele de care dispune Uniunea Sovietică, ca să puteţi zbura în Cosmos, aşa cum zburăm noi, construiţi rampa de lansare, construiţi socialismul. Zborul navei cosmice „Vos­tok 2“ din 6 şi 7 august 1961 a constituit o nouă etapă în cucerirea Cosmosului. Precum ştiţi, acest zbor s-a deosebit de primul zbor cosmic al lui Iuri Alexeevici Gagarin în primul rînd prin durata sa. Nava cosmică a străbătut timp de peste 25 ore întinderile uni­versului. Sarcina principală care a stat în faţa celui de-al doilea zbor cosmic a fost stu­dierea posibilităţii omului de a trăi şi de a munci în condi­ţiile imponderabilităţii de lun­gă durată. . A doua sarcină a fost veri­ficarea dirijării manuale a navei cosmice. A treia mare sarcină a fost verificarea posibilităţii de a se asigura legăturile prin radio cu nava cosmică. în afară de acestea, au existat încă o se­rie de alte sarcini ca alimen­tarea şi odihna omului în Cosmos. Ce se poate spune despre rezultatele zborului ? Deocam­dată materialele se află în curs de prelucrare. Se pot însă trage de pe acum unele concluzii preliminare. Problema principală este că : omul poate trăi şi munci în Cosmos. Şi că aceasta nu este o vorbă goală, vă puteţi convinge dv. înşivă , precum vedeţi, trăiesc şi muncesc. Este adevărat, aşa cum a spus Nikita Sergheevici Hruş­ciov, că zborul în Cosmos nu este o plimbare, este o muncă grea. Deocamdată, fireşte, este încă prematur să vorbim des­pre vremurile cînd oamenii vor zbura în Cosmos pentru odihnă în loc de a pleca, de pildă, pe litoralul Mării Negre. Dar pînă atunci, va mai tre­ce timp. Oamenii de ştiinţă, inginerii sovietici şi, fireşte, cosmonauţii din Uniunea So­vietică, mai au mult de mun­cit. Vă încredinţez însă, to­varăşi, că ei vor depune toa­te eforturile pentru a realiza aceasta, în conformitate cu progra­mul de zbor — a spus în con­tinuare Gherman Titov, am­­ avut posibilitatea să dirijez peste o oră și jumătate nava cosmică. Relaitînd despre zborul lui Sheppard, ziarele americane scriau că deși Gagarin a zbu­rat în jurul pămîntului el nu a dirijat nava cosmică. In timp ce, în cursul zborului său de 15 minute, Sheppard aflîn­­du-se în stare de impondera­bilitate 5 minute a reuşit să dirijeze nava cosmică. Ştiam că ei au pus proble­ma în acest fel pentru că nu aveau ce să opună zborului lui Iuri Alexeevici Gagarin, şi încercau în felul acesta să înşele opinia publică din A­­merica. Dacă ar fi fost nevoie și Iuri Alexeevici Gagarin ar fi putut să folosească sistemul de dirijare manuală a navei. Dar nu a fost nevoie de a­­ceasta. Sistemele automate sunt foarte sigure. Gherman Titov a arătat a­­poi că în timpul celui de-al doilea zbor cosmic s-a consta­tat că nava cosmică se diri­jează uşor şi sigur şi că sis­temul de comandă creat de in­ginerii sovietici este foarte bun. Cosmonauţii Uniunii Sovie­tice au posibilitatea de a efectua aterizarea navelor cosmice în orice punct al glo­bului pământesc. Nu ştiu ce părere au alţii, însă nouă a­­cest­­ lucru ne place. Există un proverb care spune : „Mai bine să vezi odată decît să auzi de 100 ori“. Aşadar, în timp ce pre­găteam cel de-al doilea zbor cosmic, noi am hotărît că este mai bine ca oamenii din întreaga lume să vadă odătă cum arată pămîntul nostru din Cosmos, decît să povestim de 100 de ori ce frumos este. De aceea, am luat la bord un aparat de filmat, un­ aparat foto­­rafic pentru reportaje, „Konvas“, de fabricaţie sovie­tică, şi cîţiva metri de film co­lorat. Am adus un film care rulează astăzi pe­ ecranele Uniunii Sovietice. Filmul se numeşte „Din nou spre stele“ şi este consacrat celui de-al doilea zbor cosmic. în acest film au intrat secvenţele pe care am reuşit să le filmez în Cosmos şi s-a folosit înre­gistrarea vocii mele din Cos­mos sincronizată cu imagini­le transmise de camerele de televiziune. Zborurile de la 12 aprilie și de la 6—7 august — a spus mai departe Gherman Titov,, nu sînt decît un început. Este începutul unui mare drum, al marelui drum spre Cosmos. Fără îndoială că zborurile ur­mătoare vor fi mai complexe decît cele precedente. Așa se întîmplă întotdeauna. La în­ceput aveam avioane care zburau cu o viteză de 50—100 km. pe oră. Astăzi, în Uniu­nea Sovietică a fost stabilit un record mondial de viteză — 2.730 kilometri pe oră. Aşa v­a fi şi în cucerirea spaţiului cosmic. Omul înaintează de la ceea ce este simplu la ceea ce este complex. Drumurile noastre spre Cos­mos vor merge mai departe, mai sus. Mai avem şi alţi cosmo­nauţi, care nu sunt cîtuşi de puţin mai slab pregătiţi pen­tru zboruri decît Iuri Alexee­vici Gagarin şi cu mine. Vă în­credinţez că cosmonauţii din Uniunea Sovietică vor înde­plini orice sarcină trasată de partid şi guvern şi o vor în­deplini excelent. ■ Consider că înalta distincţie ce mi s-a conferit în Republi­ca voastră înseamnă­­­ recu­noaşterea de către poporul român a muncii titanice a oa­menilor de ştiinţă, a ingineri­lor şi tehnicienilor sovietici în cucerirea spaţiului cosmic. Voi povesti prietenilor mei, oamenilor sovietici, cum­­ am fost primiţi în Romînia, ce calde sentimente de prietenie nutreşte poporul român faţă de poporul sovietic. Din par­tea mea, personal, şi­ în nu­mele delegaţiei noastre vreau să vă mulţumesc pentru acea­stă primire caldă, cordială. Vă mulțumesc mult, dragi prie­teni !

Next