Scînteia Tineretului, octombrie 1961 (Anul 17, nr. 3850-3875)
1961-10-15 / nr. 3862
Primirea de către tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a pilotului cosmonaut G. S. Titov Sîmbătă la amiază tovarăşul , Gheorghe Gheorghiu- Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat, a primit La Palatul R. P. Române pe pilotul cosmonaut sovietic maiorul Gherman Titov. La primire au fost de faţă tovarăşii Gheorghe Apostol, Emil Bodinăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Moghioroş, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, general de armată Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Mihai Dalea. A fost prezent I. K. Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, precum şi membrii delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne, în frunte cu N. F. Pisarenko, conducătoarea delegaţiei, care ne vizitează ţara cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovietice. în timpul întrevederii, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej l-a felicitat din inimă pe pilotul cosmonaut pentru fapta sa eroică, care a demonstrat o dată mai mult în faţa întregii omeniri superioritatea ştiinţei şi tehnicii sovietice, a orînduirii sovietice. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a exprimat bucuria poporului nostru de a-l avea în mijlocul său pe Gherman Titov — fiu vrednic al marii Uniuni Sovietice şi i-a urat să se simtă cit mai bine în ţara noastră. Răspunzînd, maiorul Gherman Titov, a mulţumit încă o dată pentru invitaţia ce i-a fost făcută de a vizita Republica Populară Romînă şi de a cunoaşte nemijlocit succesele obţinute de poporul român în opera de construcţie socialistă. El a arătat apoi că este profund impresionat de primirea entuziastă pe care i-au făcut-o locuitorii Bucureştiului. Solemnitatea înmînării Ordinului Steaua R.P.R. clasa I-a lui G.S. Titov După ce a fost primit de tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej, pilotului cosmonaut Gherman Stepanovici Titov i s-a înmînat, în cadrul unei solemnități, Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ clasă I. S-a dat citire Decretului Consiliului de Stat prin care se conferă Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ clasa I a cosmonautului sovietic Gherman Stepanovici Titov, pentru contribuţia adusă cauzei păcii şi socialismului prin fapta de eroism fără precedent — efectuarea celui de-al doilea zbor cosmic în jurul Pămîntului pe bordul navei sovietice „Vostok-2“, înmînîndu-i Ordinul şi felicitîndu-l pe gloriosul cosmonaut în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Stat şi al guvernului R. P. Romíno, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat că distincţia acordată este o expresie a dragostei şi recunoştinţei poporului român faţă de poporul sovietic care l-a ajutat şi îl ajută să-şi construiască viaţa sa nouă, fericită. Dv. personal, ca şi celorlalţi piloţi sovietici care se pregătesc pentru noi zboruri în Cosmos — a spus tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej — vă urez noi mari succese spre cinstea Uniuniii Sovietice şi spre binele nostru,, al tuturor. Felicit pe oamenii de ştiinţă, inginerii, tehnicienii, poporul sovietic că are asemenea fii cu care se poate mîndri. în încheiere, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a urat lui Gherman Titov, soţiei şi părinţilor săi multă sănătate şi fericire. în cuvîntul său, maiorul Gherman Stepanovici Titov a mulţumit călduros conducătorilor de partid, şi de stat ai R. P. Române pentru înalta distincţie ce i-a fost conferită. El a arătat că aceasta reflectă aprecierea pe care poporul român o acordă realizărilor oamenilor de ştiinţă, tehnicienilor şi muncitorilor sovietici — constructori ai unor nave minunate ca „Vostok-2“, muncii întregului popor sovietic. Toţi cosmonauţii sovietici — a spus Gherman Titov - sunt gata să ducă la îndeplinire orice sarcină trasată de P.C.U.S. şi guvernul sovietic. Conducătorii de partid şi de stat, precum şi ceilalţi participanţi la solemnitate — membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, generali şi ofiţeri superiori — s-au întreţinut cordial cu Gherman Titov şi cu membrii delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne care ne vizitează ţara cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovietice. . (Agerpres) în vizită prin Capitală Pilotul cosmonaut maiorul Gherman Stepanovici Titov a făcut o scurtă vizită prin Bucureşti în după-amiaza zilei de sîmbătă. Oaspetele a fost însoţit de tovarăşii Dumitru Diaconescu, preşedintele Sfatului Popular al Capitalei, general-locotenent de aviaţie Ion Ioniţă, precum şi de I. K. Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. După ce s-a oprit în Piaţa Palatului R. P. Româno, maiorul Gherman Titov a făcut o plimbare cu maşina pe calea Griviţei, pe bulevardele 1 Mai, Ştefan cel Mare, Mihai Bravu şi pe alte artere bucureştene care îşi schimbă astăzi înfăţişarea. Oaspetele a vizitat, de asemenea, noul cartier Florească, Circul de Stat şi stadionul „23 August". Masaţi pe trotuare, la balcoanele caselor, pe schelele de construcţii sau pe macaralele turn, oamenii muncii bucureşteni aclamau pe eroul Cosmosului, îi aruncau flori. Maiorul Gherman Titov a răspuns cu căldură la manifestarea de dragoste făcută de bucureșteni. * In seara aceleiași zile maiorul Gherman Titov a asistat la un spectacol prezentat la Circul de Stat. Din partea cosmonautului sovietic a fost oferit artiştilor un coş cu flori. (Agerpres) Aşteptam cu nerăbdare aterizarea lui Gherman Stepanovici Titov. Timpul trecea încet. Părea că stă pe loc. Şi, deodată, din nenumărate piepturi . — „Aterizează“ ! în aceeaşi clipă, ziarişti, fotoreporteri, operatori cinematografici, au pornit în goană spre avion. Deşi n-am fost la locul de aterizare al navei „Vostok-2“ sunt convins că acest tablou petrecut ieri pe aeroportul Băneasa la sosirea avionului 11. 18 s-a petrecut aevea şi la locul de aterizare a navei „Vostok-2“. Nerăbdarea, admiraţia, preţuirea sînt unanime ! în sfîrşit, iată-i ! Omul care a Cucerit inimile semenilor săi de pe întreg globul, care a dovedit Încă odată pînă pe ce culmi se poate înălţa ştiinţa sovietică, a păşit zîmbitor, cu o privire bună, omenească, curată. A fost un moment de entuziasm copleşitor. Miile, zecile de mii de oameni aflaţi pe aeroport, şi mai tîrziu pe bulevardele principale ale Capitalei, l-au primit pe Gherman Titov, Cu bucurie, cu sentimente frăţeşti. Să încercăm să relatăm chiar şi sumar, cîteva din primele cuvinte ale bucureştenilor la vederea oaspetelui lor drag. — Priviţi-l pe Titov al nostru ! (un muncitor de la Electrolaparata/'j. — Cit de bucuros sint că-l văd pe cosmonautul Titov I (un student de la Facultatea de energetică al Institutului politehnic). — Priviți-i copii, pe Gherman Titov, om sovietic, un soț al păcii (o mamă înălțîndu-și cit mai sus copilul). Cel mai adesea, bucureștenii, rostind numele lui Titov — copleşindu-l cu Hori ori făcîndu-i semn cu steguleţe tricolore şi roşii, adăugau familiar cuvintele : „al nostru“. Da, Titov este al nostrul Este o mîndrie pentru noi că Gherman Stepanovici Titov, acest om curajos, este unul din fiii marelui popor sovietic, constructor al comunismului, care a deschis o eră nouă în istoria popoarelor . Sîntem mîndri, deoarece ţările noastre unite în cadrul marelui lagăr al socialismului păşesc împreună în lupta pentru pace şi un viitor fericit al omenirii, pentru zădărnicirea uneltirilor cercurilor agresive imperialiste. Gheorghe Colceag, pionier, elev în clasa a VI-a a şcolii elementare nr. 14Î este unul dintre cei ce au deschis şirul întîlnirilor emoţionante cu neînfricatul cosmonaut. El a avut cinstea să-i prindă lui Gherman Titov cravata de pionier, să-l anunţe cu un glas emoţionat, că din acel moment Gherman Titov a devenit pionier e de onoare. L-a îmbrăţişat pe eroicul cosmonaut la pieptul său plăpînd încă şi l-a sărutat cu multă dragoste- In Gherman. Titov el vede atît omul curajos, temerar, despicător de drumuri in Cosmos, dar şi un eroic fiu al marelui Partid Comunist al Uniunii Sovietice. Deşi are numai 11, ani, Colceag Gheorghe înţelege că socialismul este rampa de pe care , Uniunea Sovietică a lansat minunatele sale nave cosmice, şi de aceea în Gherman Titov el apreciază la fel de muit cosmonautul, cit şi comunistul . Pe bulevardul Ana Ipătescu, în mulţimea compactă se afla un mare grup de muncitori de la Uzinele „Vasile Roaită". La trecerea automobilului decapotat în care se afla Gherrrîan Titov, din piepturile lor a ţişnit o lozincă : „Trăiască prietenia frăţească romîno-sovietică !“. Printre aceştia se alia şi Grigore Iorgu de la uzină. — Pentru mine, ca şi pentru tovarăşii mei Titov este un frate, un prieten, aşa cum poporul sovietic reprezintă pentru oamenii muncii din ţara noastră un prieten drag, un frate... De la Grigore Iorgu am aflat cît de impresionat s-a intors el în urmă cu doi ani de la Moscova, unde i-a cunoscut bine pe oamenii sovietici, la ei acasă. — Cînd am vizitat Expoziţia unională sovietică, ne-a spus el, navele „Vostok" nu-şi luaseră încă zborul in Cosmos. Prietenii moscoviţi îmi spuneau că se aşteaptă ca un om să plece în cosmos... Şi iată, astăzi, în Luna prieteniei romîno-sovietice, am bucuria să primesc eu, tovarăşii mei, pe unul din primii cosmonauţi sovietici ! Fără îndoială că această vizită petrecută în aceste zile va duce la întărirea şi mai departe a prieteniei frăţeşti dintre popoarele noastre. Dar dacă despre sentimentele de adîncă bucurie ale bucureştenilor am relatati,pînă aci, se cuvine a-l înfăţişa cititorilor noştri mai îndeaproape şi pe omul care a stirnit admiraţia unanimă. Cit de simplu, cit de deschis, cit de prieteneşte ştie el să-i privească pe oameni ! Acest om, posedind un curaj ce a devenit legendar, are alături de fermitatea şi hotărîrea lui ce-i sunt trăsături de caracter, o simplitate şi o modestie manifestate în toate gesturile şi comportările sale, care farmecă de-a dreptul. Pe Gherman Titov nu-l părăseşte nici o secundă buna dispoziţie. Scria Titov, după zborul navei cosmice „Vostok-2“ : „Buna dispoziţie nu m-a părăsit nici pentru o clipă în timpul zborului". Cînd făce un drum drag, atunci se simte bine. Şi în timpul vizitei prin Bucureşti mărturisea unui interlocutor: „Mă simt foarte bine, sînt extrem de bine dispus... Îmi place tot ceea ce văd. Oamenii, realizările poporului român, feţele zîmbitoare, prieteneşti". In timpul primei zile petrecute în Bucureşti, oaspetelui i-a fost prezentată Sala Palatului R.P.R. Gherman Tifov asculta cu interes explicaţiile despre caracteristicile acestei construcţii impresionante din centrul Capitalei noastre. — Îmi place extrem de mult această sală. Este măreaţă, simplă, nimic nu aglomerează... Atunci cînd cineva i-a relatat că în complexul din jurul Palatului locuiesc sute de copii şi că aceştia îngrijesc cu atenţie întinsele spaţii verzi dimprejur, Gherman Tifov a adăugat : — Aci, este vorba de educaţia pe care părinţii o fac copiilor lor... Dragostea pentru oameni, pentru locuitorii tineri şi vîrstnici ai Bucureştiului, care l-au aclamat îndelung, s-a vădit necontenit la Gherman Titov. Aflat la tribuna centrală a Stadionului „23 August“, de unde i s-au explicat oaspetelui diferite amănunte privind stadionul, un mare număr de tineri şi copii aflaţi pe băncile de la tribunal-a au aplaudat tot timpul. întors la reşedinţa sa, de unde peste citeva minute urma să plece la mitingul din Sala Palatului, l-am întrebat pe cosmonautul sovietic care sunt gîndurile sale privind tînăra generaţie. Acesta ne-a răspuns : „Câteodată mi se pune o astfel de întrebare : ce să facă tineretul din ţări în care nu există rachete cosmice ? Oare merită să se pregătească pentru zborurile cosmice ? Desigur că merită ! Intrucît există expediţii ştiinţifice complexe, de exemplu în Antarctica, unde oamenii de ştiinţă din diferite ţări colaborează, de ce nu ar exista expediţii complexe şi în Cosmos? Pot exista ! Să ne pregătim pentru aceasta. Rachetele sovietice pot ridica în Cosmos pe toţi doritorii". L-am rugat apoi pe Gherman Stepanovici Titov, ca prin intermediul ziarului nostru să adreseze citeva cuvinte tineretului român. Gherman Titov ne-a satisfăcut dorinţa. Iată ce ne-a declarat : Aş dori să urez tineretului român, tineret căruia îi revine sarcina să construiască comunismul, cea mai minunată orînduire de pe pămînt, ca toată viaţa, pînă la o vîrstă cit de înaintată să rămînă veşnic cu un suflet tînăr. Şi la 50 şi la 60 de ani să rămînă cu acelaşi suflet, cu aceeaşi energie ca la 18 ani ! Fiind întrebat care sunt primele sale ginduri cu privire la Capitala noastră, Gherman Titov a răspuns: — M-a impresionat în primul rind primirea caldă, la fel de caldă ca şi la Moscova. Acum am vizitat într-un răstimp scurt oraşul. Mi-a plăcut mult. Cînd te uiţi la noile construcţii, zîmbeşti, te simţi vesel. Oraşul este tînăr, ca şi întreaga ţară. Este o Capitală a tinereţii. Fiecare tînăr din lumea noastră socialistă, are un viitor luminos, înaintea sa. La fel şi Bucureştiul dumneavoastră, care va creşte, se va înfrumuseţa, va înflori, spre bucuria întregii ţări şi a întregului nostru lagăr socialist. Gherman Stepanovici Titov se află printre noi, este oaspete al ţării noastre. Salutînd pe Gherman Titov, îi salutăm din toată inima pe minunaţii constructori ai comunismului, făuritorii visurilor de veacuri ale omenirii. CAROL ROMAN Gherman Stepanovici al nostru Oameni ai muncii din Capitală s-au întîlnit cu G. S. Titov Reprezentanţi ai oamenilor muncii din Capitală s-au întîlnit sîmbătă după-amiază cu cosmonautul Gherman Titov la mitingul ce a avut loc în sala Palatului R. P. Român din sală se aflau muncitori fruntaşi, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, activişti de partid şi de stat, militari, numeroşi tineri. Erau prezenţi membri ai C. C. al P.M.R., membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai organizaţiilor obşteşti. Dragă Gherman Stepanovici Titov, Dragi, tovarăşi, îngăduiţi-mi înainte de toate să exprim deosebita bucurie pe care o resimţim, avîndu-l în mijlocul nostru pe pilotul cosmonaut, Erou al Uniunii Sovietice, tovarăşul Gherman Stepanovici Titov. Au trecut puţine ore, oaspete drag, de cînd aţi păşit pe pămîntul ţării noastre. Dar căldura cu care zecile de mii de oameni v-au întîmpinat, întâlnirea pe care aţi avut-o cu conducătorii de partid şi de stat din ţara noastră, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, însufleţirea ce domneşte la mitingul de faţă, arată din plin sentimentele de dragoste şi admiraţie pe care vi le nutreşte poporul român. în această primire îşi găseşte expresia înalta preţuire pe care o acordă poporul nostru măreţei dumneavoastră fapte de eroism, săvîrşită sub steagul comunismului, în numele păcii şi progresului umanităţii. în persoana dumneavoastră, fiu devotat al primului stat socialist, salutăm din adîncul inimii marele popor sovietic, prieten şi frate, deschizător de drumuri spre viitorul luminos al întregii omeniri. Ne amintim cu cită, emoţie şi entuziasm a urmărit poporul român, alături de întreaga omenire, evoluţia din Cosmos a navei-satelit „Vostok-2“, cu cită mîndrie şi satisfacţie a salutat el reuşita acestui zbor epocal — adevărat triumf al muncii, ştiinţei şi raţiunii. O coincidenţă a făcut ca acest eveniment istoric să aibă loc în timpul vizitei în Uniunea Sovietică a delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării noastre, în declaraţia făcută în acele zile la Moscova, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, exprimând gîndurile şi simţămintele cele mai profunde ale poporului nostru, a spus : „Aceasta este o uriaşă victorie a ştiinţei, tehnicii sovietice, a oamenilor sovietici, a statului sovietic, a animatorului tuturor izbînzilor glorioase ale poporului sovietic — partidul lui Lenin. Felicitămi din toată inima pentru acest nou pas în cucerirea Cosmosului poporul sovietic. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, guvernul sovietic şi personal pe Nikita Sergheevici Hruşciov, pe toţi oamenii de ştiinţă care au contribuit la înfăptuirea acestui zbor, pe cutezătorul cosmonaut, Titov“. Prin călătoriile lor legendare în jurul globului pământesc, cosmonauţii sovietici au apărut în ool.ii popoarelor ca mesageri ai realizărilor tehnico-ştiinţifice fără egal ale Uniunii Sovietice, mesageri ai păcii, prieteniei şi frăţiei între popoare. Vor trece decenii şi secole,spaţiile extraterestre îşi vor dezvălui larg tainele în faţa omului, dar epopeea zborurilor primilor cosmonauţi va dăinui cu aceeaşi strălucire în filele istoriei. Este pentru întîia oară cînd tovarăşul Gherman Titov ne vizitează ţara. Dar numele său, ca şi al lui Iuri Gagarin, este apropiat şi scump fiecăîn loja corpului diplomatic se aflau şefi ai unor misiuni diplomatice şi alţi membri ai corpului diplomatic Asistenţa izbucneşte în aplauze puternice la sosirea în sală a cosmonautului sovietic şi a conducătorilor partidului şi guvernului care au participat la miting. In prezidiu au luat loc tovarăşii: Gheorghe Apostol, Petre Borilă, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, Dumitru Coliu,, Leonnul cetăţean al patriei noastre. Faptele lor pline de măreţie insuflă o încredere nemărginită în forţele omului, înaripează imaginaţia tineretului nostru, constituie pentru el un exemplu de slujire devotată a celor mai nobile idealuri ale umanităţii; aceste fapte reprezintă un model de conduită, în care eroul comunist dă la iveală, odată cu simplitatea şi modestia ce-i sunt caracteristice, înaltele sale calităţi morale — voinţa nestrămutată, curajul şi vitejia fără seamăn. Inaugurând o eră nouă în istorie — era cuceririi Cosmosului de către om — excepţionalele performanţe sovietice în acest domeniu sunt o expresie a atotbiruitoarelor idei ale leninismului. Ele reflectă forţa şi vitalitatea socialismului, marea lui superioritate în toate domeniile vieţii societăţii, mersul său ascendent spre cele mai înalte culmi ale civilizaţiei. Admirând eroismul piloţilor cosmonauţi, gîndurile noastre se îndreaptă în mod firesc spre partidul care conduce cu mînă sigură poporul sovietic spre victorii fără precedent în construcţia paşnică, spre făurirea societăţii comuniste a cărei misiune istorică este de a instaura pe pământ Pacea, Munca, Libertatea, Egalitatea şi Fericirea tuturor popoarelor, în marele partid al lui Lenin, partidul nostru — ca şi celelalte partide frăţeşti — vede detaşamentul de frunte al mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, care deschide drumuri nebătătorite încă, în istorie, aduce principala contribuţie la îmbogăţirea tezaurului teoretic al marxismleninismului, în fiecare etapă a evoluţiei istorice. Glorie Partidului Comunist al Uniunii Sovietice călăuzitorul înţelept al poporului sovietic pe calea comunismului ! Peste cîteva zile se va deschide la Moscova cel de-al XXII-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, eveniment de istorică însemnătate în viaţa mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, care va adopta programul construcţiei desfăşurate a comunismului în U.R.S.S., program ce va exercita o puternică influenţă asupra întregii evoluţii a omenirii, asupra luptei oamenilor muncii şi a tuturor popoarelor pentru pace şi progres Profund şi puternic este interesul trezit în ţara noastră de acest măreţ eveniment, de strălucitul document al marxismului creator. Citind şi studiind cu cea mai mare atenţie proiectul de Program al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, oamenii muncii din patria noastră găsesc în el un nesecat izvor de energie, o imagine concretă, însufleţitoare, a propriilor lor perspective de viitor. Vizitând ţara noastră veţi putea cunoaşte nemijlocit, dragă Gherman Stepanovici, însufleţirea şi hotărîrea cu care poporul român, înfăptuind cu încredere politica partidului său marxist-leninist, îşi clădeşte viitorul luminos şi fericit spre care a năzuit. Infăptuind o vastă operă de tin Sălăjan, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, G. S. Titov, I.K. Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, Natalia Pisarenko, conducătoarea delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-române, Florian Dănălache, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti, al P.M.R., Isac Martin, preşedintele C.C.S., Virgil Trofin, prim-secretar al C. C. al U. T. M., P. Constantinescu-Iaşi, vicepreşedinte al construcţie şi înaintând strîns unite pe calea progresului, popoarele ţărilor socialiste preţuiesc şi respectă munca paşnică a tuturor popoarelor. Tocmai de aceea ţările noastre nu cunosc pe plan extern preocupare mai de seamă, sarcină mai nobilă, decit asigurarea unei păci trainice în lume. Zborul navelor cosmice sovietice demonstrează cu tărie o concepţie fundamentală a ţărilor socialiste, un deziderat major al întregii omeniri — anume că realizările raţiunii şi muncii umane trebuie folosite nu împotriva omului, ci pentru binele şi fericirea lui. Ne închipuim cu toţii ce forţă uriaşă au rachetele care sfărâmă bariera de granit a gravitaţiei terestre şi expediază în spaţiul cosmic nave ca aceea cu care a călătorit oaspetele nostru. Dar toată lumea vede că, deşi posedă asemenea rachete fără egal, deşi superioritatea ei pe tărâmul tehnicii militare nu poate fi pusă la îndoială. Uniunea Sovietică se afirmă ca cel mai dîrz militant pentru desfiinţarea tuturor mijloacelor de exterminare a oamenilor. Să lichidăm rămăşiţele războiului trecut, să facem imposibil un nou război în viitor ! — Iată în esenţă marile ţeluri urmărite de Uniunea Sovietică, de ţările lagărului socialist, prin eforturile lor neobosite, îndreptate spre încheierea Tratatului de pace cu Germania şi normalizarea, pe această bază, a situaţiei din Berlinul occidental, spre înfăptuirea dezarmării generale şi totale, pentru menţinerea şi consolidarea păcii. Ca şi pînă acum, poporul român, ţara noastră, îşi vor aduce şi de aci înainte o contribuţie activă la lupta pentru apărarea păcii şi securităţii popoarelor, pentru demascarea şi zădărnicirea uneiA R.L-U.S, Suzana Gîdea, vicepreşedintă a Consiliului Naţional al femeilor, generalcolonel Ion Tutoveanu, general-locotenent Ion Ioniţă, Remus Răduleţ, directorul Institutului de energetică al Academiei R. P. Române, generalmaior Dumitru Constantinescu, Nicolae Domnişan, maistru oţelar la Uzinele „Griviţa Roşie”, Ioana Petre, muncitoare fruntaşă la Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti, Costache Cristea, uirilor cercurilor agresive imperialiste, pentru promovarea principiilor coexistenţei paşnice între statele cu orânduiri sociale diferite. Aţi sosit pe meleagurile noastre, scumpe oaspete, în zilele în care oamenii muncii de pe tot cuprinsul ţării sărbătoresc cu entuziasm Luna prieteniei romîno-sovietice. Tot mai bogate sânt roadele acestei prietenii, ale colaborării frăţeşti reciproce, în cadrul căreia ajutorul internaţionalist primit din partea Uniunii Sovietice înlesneşte considerabil construcţia socialismului în ţara noastră. Mînă în mînă, unite printr-o solidaritate de nezdruncinat, prin comunitatea intereselor şi ţelurilor lor fundamentale, — construirea socialismului şi comunismului, prin ideologia comună marxist-leninistă, aşa merg şi vor merge neabătut înainte popoarele român şi sovietic. Adâncirea şi dezvoltarea continuă a prieteniei dintre ele, ca şi dintre toate popoarele frăţeşti, contribuie la întărirea unităţii întregului lagăr socialist. Primindu-vă cu toată căldura, cu braţele deschise, poporul nostru vă urează dumneavoastră, Gherman Stepanovici Titov, şi întregului popor sovietic, a cărui solie de prietenie ne-aţi adus-o, noi înfăptuiri măreţe, spre bucuria şi mîndria tuturor popoarelor iubitoare de pace şi progres. Trăiască eroicii cosmonauţi sovietici; trăiască oamenii de ştiinţă, muncitorii, tehnicienii şi inginerii sovietici — realizatorii zborurilor cosmice . Trăiască marele popor sovietic, gloriosul Partid Comunist al Uniunii Sovietice, Comitetul său Central leninist în frunte cu tovarăşul Nikita Sergheevici Hruşciov ! Trăiască în veci prietenia frăţească româno-sovietică ! Trăiască pacea în lumea întreagă ! la minorist la Uzinele „Republica”, Eleonora Toma, studentă la Universitatea „C. I. Parhon“, Gina Stegărescu, elevă la Şcoala medie nr. 4 Mitingul a fost deschis de tov. Florian Dănălache, care a dat cuvîntul tovarăşului Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.M.R. Au rostit apoi cuvîntări de salut: maistrul oţelar Nicolae Domnişan, prof. ing. Remus Răduleţ şi studenta Eleonora Toma. Primit cu ovaţii de asistenţă, a luat cuvîntul cosmonautul Gherman Titov. Mitingul s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebit de însufleţită. In repetate rînduri, în sală s-a scandat „U.R.S S.", „R.P.R.-U .R.S.S.”. Din mulţimea de glasuri se auzea „GLORIE P.C." S.I, „SCUMP EROU COSMONAUT, DE LA NOI UN CALD SALUT !” (Agerpres) Cuvîntarea tovarăşului Mihai Dalea Cuvîntul maistrului oţelarNicolae Domnişan Iubite tovarăşe Titov, ne bucurăm în mod deosebit că astăzi avem prilejul să vă salutăm în mijlocul nostru, pe dumneavoastră glorios fiu al poporului sovietic care aţi purtat in nesfîrşitele întinderi ale Cosmosului solia comunismului şi păcii, a spus vorbitorul. Gîndurile noastre vă însoţeau în epoca la călătorie cosmică, dragă Gherman Stepanovici. Aşteptam cu nerăbdare buletinele de ştiri transmise prin difuzoare în fiecare secţie, iar cînd vocea crainicului rostea cuvîntul Moscova, nume scump cunoscut tuturor celor ce muncesc de pretutindeni, ne încordam auzul ca să nu pierdem nici o vorbuliţă. Zborul lui Gherman Titov, ca şi cel al tovarăşului Iuri Gagarin, vorbeşte limpede şi pe înţelesul tuturor despre marea forţă a statului sovietic, a acelui stat care a deschis drumuri noi în istoria omenirii şi care înfăptuieşte visul de aur al popoarelor - comunismul Poporul român nutreşte sentimente de profundă dragoste faţă de oamenii sovietici, faţă de glorioasa lor patrie. Oamenii sovietici sunt fraţii noştri. Ne bucurăm că veţi vedea cum munceşte şi trăieşte, poporul nostru, care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, a Comitetului său,Central în frunte cu iubitul nostru tovarăş Gheorghe Gheorghiu-Dej, făureşte de succes viaţa nouă, socialistă Cuvîntul prof. ing. Ramis Răduleţ In cuvîntul său prof. ing. R. Răduleţ, a spus printre altele : Cînd felicităm din toată inima pe Gherman Stepanovici Titov, erou al luptei pentru cucerirea Cosmosului, ne trec ca fulgerul prin minte principalele etape străbătute de ştiinţa şi tehnica glorioasei sale patrii sovietice pentru deschiderea epocii navigaţiei cosmice. Prin informaţiile ştiinţifice culese care privesc câmpurile magnetice ale Pămîntului şi Lunii, intensitatea şi structura radiaţiei cosmice, particulele meteorice şi compoziţia materiei interplanetare, rachetele cosmice au avut o importanţă capitală prinvind explorarea şi prevederea condiţiilor în care se va face viitoarea navigaţie cosmică. Ele au stabilit prioritatea pe plan mondial a Uniunii Sovietice în domeniul combustibililor şi motoarelor de rachetă şi al teleghidajului de precizie pe distanţe foarte lungi. Prin fapta sa eroică, Gherman Titov a contribuit în mod deosebit la deschiderea drumului cosmonauţilor care, depăşind pragul Cosmosului, se vor îndrepta spre Lună sau spre alte corpuri cereşti. Un prilej cum este cel de acum ne face să înţelegem şi mai bine secretul succeselor istorice ale patriei socialismului care au lăsat departe în urmă palidele încercări ale Apusului. El se sprijină pe superioritatea orînduirii socialiste, care a creat noi posibilităţi pentru dezvoltarea energiilor creatoare ale omului. Cuvîntul studentei Eleonora Toma Transmiţînd cosmonautului salutul studenţilor din Capitală, Eleonora Toma a spus : Sîntem mîndri că avem posibilitatea să cunoaştem pe acela care prin curajul şi bărbăţia de care a dat dovadă în efectuarea celui de-al doilea zbor cosmic a devenit un adevărat erou al zilelor noastre.. Oamenii sovietici au putut să rupă cei dinţii lanţul gravitaţiei, pentru că au fost primii în istorie care au rupt cătuşele exploatării omului de către om. Vedem în victoria obţinută atit de Iuri Gagarin, la 12 aprilie, cit şi de dv. la 6 august, rezultatul strălucit al muncii paşnice creatoare a poporului sovietic, care înfăptuieşte cu succes în zilele noastre construcţia desfăşurată a comunismului. Biruinţa cosmonauţilor sovietici înflăcărează toate conştiinţele iar nouă, tineretului, ne întăreşte şi mai mult încrederea în destinul nostru, în viitorul luminos spre care ne conduce partidul nostru drag. Cuvîntarea lui Gherman Titov Dragi prieteni, îngăduiţi-mi ca, în numele delegaţiei noastre, să transmit sincere mulţumiri Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, guvernului Republicii Populare Romíne pentru invitaţia de a vizita ţara dv., pentru prilejul ce ni s-a oferit de a cunoaşte viaţa poporului român. Poporul sovietic este un prieten adevărat al poporului romín. Oamenii sovietici se bucură de succesele poporului romín în construirea vieţii sale noi. Ţin, de asemenea, să profit de prilej pentru a transmite tuturor oamenilor muncii din Republica Populară Romînă un salut cordial din partea tuturor cosmonauţilor din Uniunea Sovietică. 12 aprilie 1961 a fost ziua cînd omenirea a aruncat pentru prima oară în istorie o privire în Cosmos. De mult a luat naştere acest vis. Şi iată că am ajuns în ziua cînd în faţa noastră o rachetă cosmică, vlăstar al minţii omeneşti, a înălţat pe om în Cosmos. S-a împlinit visul ilustrului nostru compatriot savantul autodidact Eduard Konstantinovici Ţiolkovski. Zborurile navelorcosmice sovietice de la 12 aprilie, 6 şi 7 august 1961 constituie, folosind limbajul lui Ţiolkovski, un pas timid dincolo de limitele atmosferei noastre, timid deoarece ne-am plasat numai pe o orbită în jurul Pămîntului. Omenirea a pătruns însă dincolo de limitele atmosferei. Aceasta înseamnă că ea va cuceri întregul spaţiu perisular. Şi, fără îndoială, primul om care va păşi pe o planetă a sistemului solar va fi omul sovietic. Acestea nu sunt simple vorbe. Această afirmaţie are o bază profundă. Nikita Sergheevici Hruşciov spune că rampa de lansare de pe care îşi iau zborul navele cosmice sovietice este socialismul. Numai socialismul poate crea condiţiile în care poporul liber în creaţia sa, eliberat de asuprire, poate realiza nave cosmice atît de minunate. Şi dacă astăzi noi, oamenii sovietici, adoptăm programul construcţiei comuniste în ţara noastră, aceasta înseamnă că baza noastră tehnică materială se va întări şi dezvolta, aceasta înseamnă că poporul va dezvolta la maximum posibilităţile sale creatoare. în ţara noastră vor apare deci noi nave cosmice care, fără îndoială, vor atinge planete ale sistemului nostru solar. Adesea ni se pune întrebarea, mai ales din partea ziariştilor din America, Anglia şi alte ţări occidentale , ce urare pot adresa cosmonauţii din Uniunea Sovietică cosmonauţilor din America. Ce li se poate ura ? Desigur, apreciem după merit curajul lui Sheppard şi Grissom care au efectuat nu chiar zboruri cosmice, dar au făcut o săritură în Cosmos şi înapoi. Apreciem curajul lor deoarece trebuie într-adevăr să ai o voinţă puternică pentru a accepta să efectuiezi un zbor pe o rachetă care cînd zboară, cînd explodează. Dar în acelaşi timp trebuie spus că zborurile cosmonauţilor americani sunt în principiu altfel de zboruri. Iar din moment ce aceste zboruri nu sunt la fel cu ale noastre, nu îi putem sfătui nimic în acest domeniu. Putem să le dăm un singur sfat: dacă vreţi să aveţi nave cosmice ca cele de care dispune Uniunea Sovietică, ca să puteţi zbura în Cosmos, aşa cum zburăm noi, construiţi rampa de lansare, construiţi socialismul. Zborul navei cosmice „Vostok 2“ din 6 şi 7 august 1961 a constituit o nouă etapă în cucerirea Cosmosului. Precum ştiţi, acest zbor s-a deosebit de primul zbor cosmic al lui Iuri Alexeevici Gagarin în primul rînd prin durata sa. Nava cosmică a străbătut timp de peste 25 ore întinderile universului. Sarcina principală care a stat în faţa celui de-al doilea zbor cosmic a fost studierea posibilităţii omului de a trăi şi de a munci în condiţiile imponderabilităţii de lungă durată. . A doua sarcină a fost verificarea dirijării manuale a navei cosmice. A treia mare sarcină a fost verificarea posibilităţii de a se asigura legăturile prin radio cu nava cosmică. în afară de acestea, au existat încă o serie de alte sarcini ca alimentarea şi odihna omului în Cosmos. Ce se poate spune despre rezultatele zborului ? Deocamdată materialele se află în curs de prelucrare. Se pot însă trage de pe acum unele concluzii preliminare. Problema principală este că : omul poate trăi şi munci în Cosmos. Şi că aceasta nu este o vorbă goală, vă puteţi convinge dv. înşivă , precum vedeţi, trăiesc şi muncesc. Este adevărat, aşa cum a spus Nikita Sergheevici Hruşciov, că zborul în Cosmos nu este o plimbare, este o muncă grea. Deocamdată, fireşte, este încă prematur să vorbim despre vremurile cînd oamenii vor zbura în Cosmos pentru odihnă în loc de a pleca, de pildă, pe litoralul Mării Negre. Dar pînă atunci, va mai trece timp. Oamenii de ştiinţă, inginerii sovietici şi, fireşte, cosmonauţii din Uniunea Sovietică, mai au mult de muncit. Vă încredinţez însă, tovarăşi, că ei vor depune toate eforturile pentru a realiza aceasta, în conformitate cu programul de zbor — a spus în continuare Gherman Titov, am avut posibilitatea să dirijez peste o oră și jumătate nava cosmică. Relaitînd despre zborul lui Sheppard, ziarele americane scriau că deși Gagarin a zburat în jurul pămîntului el nu a dirijat nava cosmică. In timp ce, în cursul zborului său de 15 minute, Sheppard aflîndu-se în stare de imponderabilitate 5 minute a reuşit să dirijeze nava cosmică. Ştiam că ei au pus problema în acest fel pentru că nu aveau ce să opună zborului lui Iuri Alexeevici Gagarin, şi încercau în felul acesta să înşele opinia publică din America. Dacă ar fi fost nevoie și Iuri Alexeevici Gagarin ar fi putut să folosească sistemul de dirijare manuală a navei. Dar nu a fost nevoie de aceasta. Sistemele automate sunt foarte sigure. Gherman Titov a arătat apoi că în timpul celui de-al doilea zbor cosmic s-a constatat că nava cosmică se dirijează uşor şi sigur şi că sistemul de comandă creat de inginerii sovietici este foarte bun. Cosmonauţii Uniunii Sovietice au posibilitatea de a efectua aterizarea navelor cosmice în orice punct al globului pământesc. Nu ştiu ce părere au alţii, însă nouă acest lucru ne place. Există un proverb care spune : „Mai bine să vezi odată decît să auzi de 100 ori“. Aşadar, în timp ce pregăteam cel de-al doilea zbor cosmic, noi am hotărît că este mai bine ca oamenii din întreaga lume să vadă odătă cum arată pămîntul nostru din Cosmos, decît să povestim de 100 de ori ce frumos este. De aceea, am luat la bord un aparat de filmat, un aparat fotorafic pentru reportaje, „Konvas“, de fabricaţie sovietică, şi cîţiva metri de film colorat. Am adus un film care rulează astăzi pe ecranele Uniunii Sovietice. Filmul se numeşte „Din nou spre stele“ şi este consacrat celui de-al doilea zbor cosmic. în acest film au intrat secvenţele pe care am reuşit să le filmez în Cosmos şi s-a folosit înregistrarea vocii mele din Cosmos sincronizată cu imaginile transmise de camerele de televiziune. Zborurile de la 12 aprilie și de la 6—7 august — a spus mai departe Gherman Titov,, nu sînt decît un început. Este începutul unui mare drum, al marelui drum spre Cosmos. Fără îndoială că zborurile următoare vor fi mai complexe decît cele precedente. Așa se întîmplă întotdeauna. La început aveam avioane care zburau cu o viteză de 50—100 km. pe oră. Astăzi, în Uniunea Sovietică a fost stabilit un record mondial de viteză — 2.730 kilometri pe oră. Aşa va fi şi în cucerirea spaţiului cosmic. Omul înaintează de la ceea ce este simplu la ceea ce este complex. Drumurile noastre spre Cosmos vor merge mai departe, mai sus. Mai avem şi alţi cosmonauţi, care nu sunt cîtuşi de puţin mai slab pregătiţi pentru zboruri decît Iuri Alexeevici Gagarin şi cu mine. Vă încredinţez că cosmonauţii din Uniunea Sovietică vor îndeplini orice sarcină trasată de partid şi guvern şi o vor îndeplini excelent. ■ Consider că înalta distincţie ce mi s-a conferit în Republica voastră înseamnă recunoaşterea de către poporul român a muncii titanice a oamenilor de ştiinţă, a inginerilor şi tehnicienilor sovietici în cucerirea spaţiului cosmic. Voi povesti prietenilor mei, oamenilor sovietici, cum am fost primiţi în Romînia, ce calde sentimente de prietenie nutreşte poporul român faţă de poporul sovietic. Din partea mea, personal, şi în numele delegaţiei noastre vreau să vă mulţumesc pentru această primire caldă, cordială. Vă mulțumesc mult, dragi prieteni !