Scînteia Tineretului, iunie 1962 (Anul 18, nr. 4058-4083)
1962-06-10 / nr. 4066
Comemorarea lui I. L Caragiale La mormîntul marelui scriitor in cadrul manifestărilor consacrate comemorării lui I. L. Caragiale, sîmbătă dimineața a avut loc un peleriaj la mormîntul de la cimitirul Bellu al marelui scriitor. Au luat parte academicieni, scriitori și artiști de frunte, elfi oameni de artă şi cultură, precum şi oaspeţi din străinătate invitaţi cu prilejul comemorării. La mormîntul scriitorului, situat alături de cele ale lui Mihail Eminescu, George Coşbuc şi Mihail Sadoveanu, au fost depuse coroane de flori din partea Comitetului naţional pentru organizarea comemorării a 50 de ani de la moartea lui I. L. Caragiale, Prezidiului Academiei R.P. Române, Uniunii Scriitorilor, Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, participanţilor de peste hotare invitaţi la această comemorare, Comitetului naţional pentru apărarea păcii, Statului popular al Capitalei, Teatrului naţional „I. L. Caragiale“, Asociaţiei oamenilor de artă din instituţiile teatrale şi muzicale, Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale“, precum şi a Ecaterinei Caragiale-Logadi, fiica marelui scriitor. Scriitoarea Lucia Demetrius, în numele Comitetului naţional pentru organizarea comemorării a 50 de ani de la moartea lui I. L. Caragiale, şi Pierre Parat, în numele Consiliului naţional al păcii din Franţa au adus un omagiu strălucitului clasic al literaturii noastre. In aceeaşi zi, pe casa din str. Caragiale nr. 21-23 din Bucureşti, unde a locuit marele scriitor între anii 1901 şi 1902, s-a dezvelit o placă comemorativă. Evocînd amintirea marelui clasic, ing. Victor Constantinescu, vicepreşedinte al Sfatului popular al Capitalei, a relevat adînca cinstire adusă lui Caragiale în ţara noastră în anii de democraţie populară, preţuirea de care se bucură opera sa în lumea întreagă. Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la moartea lui I. L. Caragiale a fost pusă în circulaţie o marcă poştală. Marca, de 55 de bani, avînd culoarea roşu violet, reprezintă chipul lui Caragiale şi este tipă-rită pe hîrtie cretată. Ea face parte din emisiunea „Mari aniversări culturale — 1962“. De asemenea, a fost pusă în circulaţie o coliţă comemorativă. Cu acelaşi prilej a apărut şi un plic „Prima zi a emisiunii“, cu un desen reprezentînd siluetele unor personaje din operele lui Caragiale. ★ în faţa lui Caragiale (Urmare din pag. I) Teatrului Naţional; l-au exclus de la premiile Academiei; l-au acuzat, printrepăduşul Caion, de plagiat şi l-au achitat pe calomniatorul Caion odată dovedit; au căutat să acrediteze în mase ideea că sensul de bază al operei caragialeşti — ţintuirea la stilpul infamiei a burghezo-moşierimii cu sistemul ei „curat constituţional“ — s-ar identifica cu un pretins dispreţ faţă de naţiune. Au reuşit chiar să determine auto-exilarea scriitorului la Berlin. Dar n-au reuşit să-l înfrîngă pe Caragiale, să-i tocească ascuţişul satirei, să-l facă să tacă. Dovezi: după cele 20 de voturi contra la Academie au urmat strălucitele ediţii ale „Moftului român“, apariţia „Momentelor şi schiţelor’’; cîţiva ani după procesul Caiona Caragiale dă tiparului „Schiţe nouă“, apoi studiul „1907 — din primăvară pînă-n toamnă“ şi lucrează la proiectul piesei „Titircă, Sotircă ,et co“. Aveau de ce să se teamă Tipăteştii şi Caţavencii în faţa acestei vitalităţi creatoare. La 50 de ani de la dispariţia fizică a omului, privim cu emoţie cîteva dintre obiectele care i-au aparţinut — masa de lucru, ochelarii, o trusă port-vizit... Dar mai îndelung încă stăruim asupra mărturiilor muncii uriaşe de desăvîrşire a bijuteriilor literare. Iată scrisul subţire, nervos şi fin, pe cîteva pagini din manuscrisul „Năpastei“, ştersăturile şi revenirile care transformă „trecerea pe curat“ într-o (pentru a cîta oară ?) ciornă. Iată o schiţă de decor pentru aceeaşi piesă, aparţinînd autorului. Un catalog cu nume ne poartă în tainele acestui prestigios şi unic laborator de creaţie, unde efectul fiecărei silabe este cîntărit cu precizie farmaceutică : Cocor / eanu / ăscu / diu ; Drăgan / el / elea / ete / eu, ş.a.m.d. Iată cum punctul de plecare al „Nopţii furtunoase“ apare într-o inofensivă povestioară hazlie din „Claponul“, unde se relatează păţania unui Ghiţă Calup, băcan în mahalaua şi gardist civic, a cărui legătură de gît prăzulre e cu poveste... Expoziţia ne ajută să-l vedem pe Caragiale în vremea sa prin nenumărate facsimile, fotografii, ziare, afişe, desene şi caricaturi. îl găsim în intimitatea casei lui Vlahuţă la Dragoslavele sau în faţa monumentului lui Karl Marx din Berlin. Prietenii buni cărora le-a dăruit căldura inimii sale, marii actori cărora operele sale le-au oferit tribuna scenică de înaltă ţinută artistică, diverşii colaboratori, rudele apropiate, toţi completează cunoaşterea noastră despre cei 60 de ani 4 luni şi 3 zile cît a trăit Caragiale. Dar despre nemurirea lui ştiam şi ştim tot mai multe, pentru că ea face corp comun cu revoluţia culturală pe care o cunoaştem nemijlocit. Despre aceasta vorbesc în expoziţie imaginile luate de pe scenele teatrelor aflate pe cele mai îndepărtate meridiane ale lumii. Despre prezenţa vie a lui Caragiale mărturisesc sugestiv Moscova şi Parisul, Bagdadul şi Santiago de Chilii, Buenos Aires şi Atena, Cairo şi Berlinul, Roma şi Hanoi. Iată-l pe Agamiţă Dandanache ajuns pe paralela nordică a Finlandei, iată o Zoe chinezoaică, iată un Caţavencu perorînd pe italienește. Literatura romînă și-a trimis peste hotare, prin opera lui Caragiale, un ambasador de prim rang. Cîteva cifre clare: Caragiale în vreo 50 de ani a fost tradus cu 10 titluri în 7 limbi. Asta înainte de 23 August. Caragiale în numai 18 ani a fost tradus cu 50 de titluri în 25 de limbi. Asta după Eliberare. In sfîrşit, iată mărturii despre opera lui Caragiale pe ecran, inspirînd numeroase filme romîneşti. Apoi două opere caragialeşti în muzica romînească. Apoi (în nici un caz în ultimul rînd) iată opera lui Caragiale îmbrăţişată de teatrul de amatori. Sînt scene din piesele sale jucate de oamenii muncii, la festivalurile bienale care — nu întîmplător, desigur — poartă şi ele numele lui Caragiale... Cînd părăseşti expoziţia, ridici încă o dată privirile spre statuia albă din centrul sălii: uite, nu mai e trist nenea Iancu. Nu mai zîmbeşte maliţios şi amar. Fireşte. Inamicii lui nu mai sînt la putere în ţara romînească. Iar monumentul cel trainic înălţat lui Caragiale este dragostea întregului popor pentru tot ceea ce se leagă de numele lui Se construiesc noi şcoli De curînd, în comuna Gropeni din raionul Brăila s-a început construcţia unei şcoli noi de 8 ani, în prezent echipe de muncitori execută turnarea fundaţiei. Noua şcoală va avea 8 clase şi va fi etajată. Şcoli asemănătoare se mai construiesc în comunele Gemenele şi Movila Miresii tot din raionul Brăila. O. TUDOREL (Agerpres) Consfătuire cu colectivele posturilor utemiste de control DEVA (de la corespondentul nostru). Zilele trecute, comitetul U.T.M. de la Combinatul siderurgic Hunedoara a organizat o consfătuire cu colectivele posturilor utemiste de control din secţiile combinatului. Cu acest prilej a fost analizată activitatea desfăşurată de posturile utemiste de control pe perioada ultimelor trei luni : martie aprilie, mai. Inginerul Apolţan Ion, responsabil cu producţia şi calificarea în biroul comitetului U.T.M., a prezentat un referat asupra muncii desfăşurate, asupra formelor de muncă folosite de fiecare post utemist de control în parte. A fost generalizată, pe această cale, experienţa pozitivă a colectivelor posturilor utemiste de control de la oţelăria nr. I, laminorul de 650 mm etc. Consfătuirea a prilejuit un bun schimb de experiență. Călătoriile lmi Gunliver Reîntilnirea — după mulţi ani — cu desenul animat american ne dezamăgeşte astăzi. E drept, farmecul desenelor vioi animale — deşi nu de calitatea celor ale lui Walt Disney — veselia cîntecelor de pitici, a şotiilor năstruşnice care populează basmul american desenat, există. Ba chiar şi morala lor dulceagă, atît de caracteristică, formulată într-o armonioasă arie finală de operetă. Dar ce legătură au toate acestea cu satira corosivă, extrem de gravă in semnificaţiile sale social-politice, pe care a realizat-o Jonathan Swift in ale sale „Călătorii'’ extraordinare ? Evident, cartea n-a furnizat decît pretextul unei povestioare amabile în genul celor improvizate pentru copii de scriitoarele sentimentale. Cuprinzlnd numai întîmplările din Liliput I capturarea lui Gulliver și ajutorul pe care-l dă el, împăratului, împotriva invadatorilor din Blefuseu), ecranizarea nu epuizează nici comicul şi, mai ales, semnificaţiile textului clasic. Din toată *această parodie a societăţii burgheze, redusă la proporţiile ei pigmeice şi astfel ridiculizate de pana unui maestru al satirei politice, rămîne puţin, foarte puţin şi foarte inofensiv ca ţintă. O ironizare uşoară a unui împărat fricos şi copilăros (cit de serios convins de autoritatea legilor sale era eroul lui Swift I) a altui cap încoronat, foarte belicos, şi a unui pretext de război dacă nu mai absurd ca cel original, mai potrivit liniei sentimental-muzicale pe care au împins realizatorii americani povestea clasică, împăratul Liliputului susţine ca la nunta fiicei sale să se cînte o melodie tradiţională a insulei, împăratul din Bleluscu vrea o alta, şi de aici cearta (cu vervă tratată în desen), ruperea logodnei (lacrimogen-siropoasă ca în toate operetele de acest gen) și mobilizarea armatelor (scene de o virtuozitate a animării sutelor de personaje, demnă de admirat). Subiectul e abil, foarte ritmic condus, desenatorii sunt ingenioși in găsirea detaliilor de muncă ce sugerează un proces grandios, period organizat, asemenea unui harnic stup de albine (captivarea lui Gulliver impresionează). Dacă n-ar fi personajul uriaşului, foarte plat, neinspirat desenat, o notă bună s-ar impune concepţiei tiparelor nostime, caricaturale (Gaby cel isteţ, împăraţii etc). Finalul — discursul antirăzboinic al lui Gulliver — naiv şi moralist şi împăcarea generală a partidelor adverse încheie înduioşător liric această voită ori numai înuimplătoare parodie a poncifelor, naivităţile desenului animat american, întoarce-te „Intoarce-te’’ are candoarea unei fabule cu copii adresată celor mari. Fetiţa isteaţă care reeuşeşte să-şi împace părinţii temporar despărţiţi, este o eroină cuceritoare care-şi găseşte în mica interpretă bulgară o inteligentă, spirituală tălmăcitoare. Ca de obicei, în filmele cu copii, jumătate din succes se datorează micului actor. Cealaltă jumătate, intenţiei scenaristului de a pune în discuţie un aspect al moralei de familie şi regizorului care conduce evoluţia dramei conjugale cu sensibilitate şi înţelegere. Fără pretenţii de a oferi soluţii (dar şi fără exigenţa de a le căuta) cineaştii rezolvă neînţelegerea soţilor în chip convenţional, prea uşor în raport cu gravitatea adulterului comis. Probabil din discreţie, regizorul n-a vrut să arate ce se petrece în sufletul eroinei — actriţă care e pe punctul de a-şi părăsi soţul şi fetiţa pentru că se îndrăgosteşte de regizorul ei — (ori se crede numai îndrăgostită, pentru că filmul nu precizează acest lucru). Lipsit de relief, personajul tatălui nu găseşte nici el pe ecran exteriorizarea conflictului lăuntric pe care-l trăieşte acest om de treabă, înşelat. Mai multă precizie în direcţionarea ideii pe care intenţionau să o susţină, mai multă îndrăzneală creatoare în dezbaterea acestei probleme atît de dificile ar fi mărit eficienţa povestirii cinematografice bulgare. ALICE MANOIU Scenă din filmul „Călătoriile lui Gulliver“. întrecerile Spartachiadei de vară a tineretului în raionul Oraviţa In raionul Oraviţa, ca şi în celelalte raioane ale regiunii Banat, întrecerile în cadrul primei etape a Spartachiadei de vară a tineretului sînt pe sfîrşite. Ele au antrenat la start peste 4 000 de tineri din 39 de asociaţii sportive, marea majoritate fiind tineri de la sate care au îndrăgit şi practică cu pasiune ramuri sportive ca : fotbalul, voleiul, handbalul în 7, popice, tirul sportiv şi altele. — Cu ocazia primei etape a Spartachiadei de vară — ne spune tovarăşul Miron Floroiu, preşedintele Consiliului raional U.C.F.S.-Oraviţa, mişcarea sportivă la sate a căpătat un nou avînt. întrecerile din cadrul asociaţiilor sportive „Granitul” comuna Surduc, „Recolta” comuna Vărădia, ca şi a celei din comuna Girliştea şi altele, au fost urmărite de un numeros public spectator. S-au relevat mulţi tineri care vor reprezenta asociaţiile respective în faza următoare, pe centre de comune. Disciplina sportivă cea mai populară s-a dovedit a fi atletismul, care este practicat de marea majoritate a tineretului din comunele şi satele raionului. În unele asociaţii, cum ar fi „Sănătatea”, „Marila” şi „Fulgerul” din Oraviţa au fost create cu ocazia Spartachiadei, noi secţii pe ramură de sport , hand, bal în 7, şi popice, iar în multe comune au fost amenajate, prin munca patriotică a tineretului, terenuri de sport pe care s-au desfăşurat întrecerile. — Ce măsuri aţi luat pentru desfăşurarea fazei a II-a a Spartachiadei de vară? — împreună cu comitetul raional U.I.M. am stabilit centrele de comune în care se vor desfăşura întrecerile. Cu acest prilej se vor face şi demonstraţii care să popularizeze disciplinele sportive mai puţin cunoscute. De fapt, asemenea demonstraţii au şi început să se facă în cadrul cunoscutelor competiţii sportive model. — Despre ce competiţii este vorba? — Ţinînd seama de faptul că la etapa a doua a Spartachiadei participă un număr destul de restrîns de sportivi, campionii primei etape, căutăm să folosim cit mai variate forme pentru continuarea activităţii sportive de masă. Printre acestea sunt competiţiile sportive model. Programul acestor competiţii este legat desigur de specificul locului şi de posibilităţile existente. Astfel, de pildă, competiţia pe care am organizat-o de curînd în comuna Lăţunaşi a cuprins un meci de fotbal, între Spicul Lăţunaşi şi Recolta Comorîşte, un concurs de biciclete şi un program de gimnastică. Şi asemenea manifestări am programat şi în comunele Milcoveni, Şosea Montana, Răcăjdia şi altele. — Cum se desfăşoară activitatea sportivă in oraşul Oraviţa? — Şi aici se desfăşoară ultimele întreceri în cadrul primei etape a Spartachiadei. Iar în curînd va începe un campionat orăşenie de fotbal, handbal vi 7, băieţi şi fete, popice, volei, tir şi şah la care vor participa numai sportivii nelegitimaţi. Astfel el va fi un prilej de antrenare a tineretului în mişcarea sportivă. V. TONCEANU Brăila. — Nou peisaj urbanistic. Foto : O. PLECAN PE SCURT Din sala sporturilor de la Floreasca se va desfăşura astă seară cu începere de la ora 19,30 prima întîlnire dintre echipele Rapid Bucureşti şi ȚSKA Moscova, din cadrul finalei „Cupei campionilor europeni” la volei masculin. „ Astăzi de la ora 16,30 pe stadionul „23 August” din Capitală, echipa selecționată de rugbi a R. P. Romíno întîlnește puternica echipă a Italiei. Jocul va fi condus da Charles Durand (Franța). Din deschidere la jocul de rugbi R.P.R.—Italia de la ora 14,30 se va disputa meciul Steaua—Rapid, contînd pentru campionatul categoriei A de fotbal. De la ora 18 se va desfăşura alt meci de fotbal pentru campionat : Dinamo Bucureşti — Progresul Bucureşti. Staţiile noastre de radio vor transmite de la Braşov cu Începere din jurul orei 18:30 repriza a doua a meciului Steagul roşu Braşov—U. T. Arad. Transmisia se va face pe programul I. In runda a 19-a a turneului candidaţilor la titlul mondial de şah, două partide s-au încheiat în 5 ore de joc : Keres—Gheller şi Filip—Tal, ambele cu remiză. Korcinoi a întrerupt cu avantaj material la Fisher. Intr-o poziţie complicată s-a întrerupt partida Petrosian — Benko. Liderii clasamentului continuă să fie marii maeștri sovietici Gheller și Keres cu cite 12Vs puncte fiecare. Pe locul trei se află Petrosian — K1 A puncte și o partidă întreruptă. O ptablicafi© utilă popularizării cărţii In marile librării din Capitală şi provincie, pe standurile cu sute de cărţi, o revistă de prezentare a noutăţilor bibliografice intitulată „Cărţi noi’’ îşi întîmpină totdeauna cititorii. în 12 pagini, distinct profilate tematic, (există astfel pagini speciale consacrate literaturii politice, ştiinţifice, tehnice, agricole, două pagini rezervate beletristicii ca şi pagini speciale închinate literaturii pentru copii şi tineret), Buletinul de informare bibliografică „Cărţi noi” editat de Direcţia difuzării cărţii din cadrul Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, prezintă cititorilor veşti despre cărţile din librării, noutăţi şi proiecte editoriale, sau informaţii despre modurile de difuzare a cărţii, realizînd o adevărată trecere în revistă a miilor de cărţi ce apar an de an în ţara noastră. Apărînd în fiecare lună, Buletinul şi-a cîştigat în decursul celor 5 ani care au trecut de la apariţia primului număr, prieteni în rîndurile librăriilor, difuzorilor de carte, bibliotecarilor şi a tuturor tinerilor şi vîrstnicilor dornici să afle noutăţi editoriale. ---------- Premiera la Galaţi Zilele trecute, la Galaţi, pe scena Teatrului Muzical, a avut loc premiera revistei muzicale „Din Galaţi pînă-n Carpaţi“, revistă elaborată de un grup de creatori gălăţeni. Textul interesant, cît şi varietatea subiectelor inspirate din realitatea zilelor noastre au plăcut mult celor prezenţi la premieră. T.---------OANCEA -----« Doi prieteni ai cărţii (elevi ai Grupului şcolar profesional „Steagul roşu” din Braşov). Foto: N. STELORIAN Campionatul mondial de fotbal — Astăzi: sferturile de finală — Turneul final al celui de-al 7-lea campionat mondial de fotbal se reia astăzi in 4 oraşe din Chile cu disputarea meciurilor din sferturile de finală. Incepind cu această etapă, jocurile sunt eliminatorii. Şase echipe europene şi două sud-americane sunt angajate astfel într-o pasionantă dispută pentru calificarea In semifinale. La Arica, reprezentativa U.R.S.S., câştigătoarea grupei I, intilneşte selecţionata ţării gazdă . Chile, in echipa U.R.S.S. este posibilă reintrarea celor două extreme : Metreveli şi Meshi. Antrenorul Kacalin a declarat că 11 va menţine in postul de inter stingă pe Mamikin, care a jucat foarte bine în meciul cu Uruguai. La Chilieni va reintra interul dreapta Toro, unul dintre cei mai buni jucători ai echipei. Interesul pentru această partidă este cu totul deosebit. Deşi preţurile biletelor au fost sporite cu 15 la sută, se crede că astăzi stadionul „Carlos Dittborn", cu o capacitate de 25 000 locuri, va fi arhiplin. Va arbitra Leo Horn (Olanda). Echipele R.F. Germane şi Iugoslaviei se întilnesc intr-un meci deschis oricărui rezultat la Santiago. Ambele formaţii posedă apărări puternice şi atacuri pătrunzătoare. In echipa R. F. Germane va reintra aripa dreaptă Haller. Szymaniak, care de obicei joacă mijlocaş, va fi de data aceasta inter-retras, cu indicaţia de a-l marca pe Sekularac, coordonatorul echipei iugoslave. Jocul va fi arbitrat de Yamasaki (Peru). Al treilea meci al sferturilor de finală va opune în oraşul Vina del Mar selecţionatele Braziliei şi Angliei. Pele nu va juca nici de data aceasta in echipa braziliană, care va fi aceeaşi ca şi în meciul cu Spania. După meciul nul cu Bulgaria, antrenorul echipei engleze Winterbottom, intenţionează să-l folosească din nou pe Hitchens in postul de centru atacant. Arbitrul întîlnirii va fi Pierre Schwinne (Franța). La Rancagua, R. P. Ungară va avea ca adversar echipa R. S. Cehoslovace. Deși majoritatea comentatorilor prevăd o victorie a echipei maghiare, meciul este totuși echilibrat. Dacă apărarea cehoslovacilor va corespunde, iar atacul va fi mai decis, nu este exclus un succes al echipei antrenată de Vydacil. In echipa maghiară este problematică participarea lui Görőcs, interul dreapta, accidentat in meciul cu Argentina. Vor reintra In schimb trei Înaintaşi titulari: Sándor, Albert şi Fenyvessi. Meciul va fi condus de N. Latîşev (U.R.S.S.). Fără explicaţii».D uminică după-amiază la Tîrgovişte, oraş străvechi şi frumos ca o grădină de flori, primăvara. E un cer albastru ca sticla, vintul adie cald şi miroase a petrol. Mă plimb prin centrul oraşului pe o porţiune de vreo 200 de metri. De cînd mă plimb să tot fi făcut 5 km, am obosit, da' tot mă plimb. Altceva n-am ce face. Poate s-ar crede că sunt singur, dar nu. Mă socotesc printre tinerii oraşului Tirgovişte, vreo 7.000 şi ceva. Ajungem la capătul celor 200 de metri, mai ne odihnim puţin, ne uităm la cer, doar o ploua să ne stringem pe la casele noastre. Dar nu plouă, e chiar foarte frumos. Cuiva din cei 7.000 și ceva de tineri îi vine o idee. — Să mergem la casa de cultură, e mare cît un palat și poate o fi spectacol. Acolo activează peste două sute de artiști amatori. Pornim către casa de cultură. Portarul ne avertizează să facem liniște. — Să vezi că am întîrziat la spectacol, zice unul din noi. — Intrafi de la 7 la 9, ne invită politicos același portar. Filmul rulează în continuare. Filmu 11 rămînem dezamăgiţi. Filmul l-am văzut cu tofii. Iar o să pornim pe centru. Și există aici o echipă de teatru care a pus în scenă cîteva piese. Unde o fi acum echipa ? se întreabă același tînăr. Dar duminica trecută unde a fost ? Și cealaltă duminică ? Uite, programul ce bilanț frumos face : „Echipa de teatru... cu repertoriul : „Sertarul“, „Lădița de campanie", „Nota zero la purtare", „Titanic vals“, „Montaj Caragiale". — Şi mai activează la casa de cultură şi o formaţie de jocuri populare. — Şi un cor. — Şi un cenaclu literar care organizează seri literare. — Şi o brigadă artistică de agitaţie... ba nu, brigada „s-a mutat" acum la clubul „Petrolul". — Poate că acolo o fi ceva. — Acolo, da ! — Totuși, mai insistă cineva, la casa de cultură mai e și o sală de dans, poate că pentru diseară s-a organizat vreo reuniune. — Nu s-a organizat nimic, tovarășe, intervine portarul, de data aceasta autoritar. Şi plecăm la clubul „Petrolul“. Pe drum mă împrietenesc cu citva tineri muncitori de la Uzina de utilaj petrolier, îmi povestesc despre activitatea culturală din uzină. „ Avem 130 de artişti amatori cuprinşi în formaţiile de jocuri populare, teatru, solişti vocali şi instrumentişti brigadă artistică de agitaţie. Să vedeţi spectacolul brigăzii, e o frumuseţe ! Spectacolul nu l-am văzut nici noi dar am asistat la o repetiţie. Brigada prezintă fragmente din spectacolele ultimilor ani „Spectacol din spectacole". Se urmăreşte eficienţa programelor prezentate, activitatea brigăzii în sprijinul muncii din uzină. E foarte interesant. Poate că o să vedem spectacolul la club, cine ştie... Îndoiala celor de mai sus e întemeiată. La clubul „Petrolul” e linişte desăvârşită. — Nici măcar nu se dansează? — Nici ! — Atunci să mergem la clubul în I.G.O.T. Plecăm la clubul I.G.O.T. Aceeaşi linişte. Ce facem ? Dacă nu vedem un spectacol, măcar să dansăm. Dar unde ! Poate la clubul I.R.T.A. sau la clubul cooperativelor „Deservirea“ și „Sîrguința". De cînd umblăm am mai făcut vreo 5 km. In total 10. „Pe tot frontul e liniște“ încearcă o glumă careva. — In parcul pe care-1 construim la marginea oraşului era vorba că se amenajează o scenă. Să mergem acolo. Am plecat. Nu parc nici urmă de scenă. Ne reîntoarcem pe centru. S-a înserat şi cerul e tulbure. Poate că plouă. Ce bine ar fi, altfel cine știe cit mai alergăm după un spectacol sau o seară de dans. Eram tocmai în fața comitetului orăşenesc U.T.M. Inexplicabil. In Tirgovişte există, ca şi in toate oraşele ţării, o puternică bază materială pentru activităţi cultural-artistice : casă de cultură, cluburi, numeroase formaţii artistice, biblioteci, parcuri frumos amenajate etc. etc. Toate acestea au fost, fireşte, create pentru ca oamenii muncii, tineretul să-şi poată petrece cît mai plăcut şi educativ timpul liber. Aşezarea, deosebit de pitorească cheamă, de asemenea, la drumeţie, la cunoaşterea împrejurimilor, la turism. Ar putea fi organizate excursii interesante, carnavaluri ale tineretului, serbări cîmpeneşti la care să fie atraşi toţi tinerii oraşului. Ar putea... De ce totuşi nu se organizează astfel de activităţi ? Doar totul ne stă la indemină. De ce pentru tovarăşii de la Comitetul orăşenesc U.T.M. Tirgovişte organizarea timpului liber al tineretului nu constituie încă, după cum se vede, o preocupare dintre cele mai importante ! Iată o întrebare care cere un răspuns pe cît de operativ, pe atît de concret. A. I. ZAINESCU Finiel UN NOU MUZEU LA BRAŞOV Locuitorii oraşului Braşov vizitează cu interes noul muzeu deschis recent în clădirea care a adăpostit prima şcoală le limba romînă din ţară. Aici sunt expuse tablouri, obiecte de artă medievală din Ţara Birsei, primele tipărituri în romîneşte ale diaconului Coresi, care a trăit în oraşul Braşov, hrisoave cu pecetea domnitorilor Moldovei şi Ţării Romîneşti, precum şi alte documente referitoare la istoricul învăţămîntului. Documentele arată că şcoala, devenită astăzi muzeu, pregătea dascăli şi clerici din rîndul cărora s-au ridicat copişti de manuscrise, grămătici şi agenţi diplomatici pentru curţile domnilor Moldovei şi Ţării Româneşti. Scrisori „pentru cea mai bună ţesătoare“ (Urmare din pag. I) sori din vraful pe care poştaşul nu încetează a le aduce şi aşeza în mîinile eroinei noastre■ Bocoş Veronica din Turda i-a scris chiar pe plic această mărturisire emoţionantă prin simplicitatea ei: „O prietenă din depărtare“ Ce-i scrie această necunoscută prietenă din depărtare ? Ce poate scrie o fată de şaptesprezece ani, o fată a zilelor noastre ? „Eu te felicit din Inimă, şi peste cîţiva ani, aş vrea să ajung şi eu fruntaşă în producţie şi pe panoul de onoare. Sper că o să ne cunoaştem atunci cînd o să merg la Braşov petru examen, iar practica o voi face la Fabrica „Partizanul roşu“... Un tînăr ostaş în termen, ii scrie din cealaltă margine a ţării, tocmai de la Timişoara, îl cheamă Bogdan Aureliei şi el îi spune.. „în viaţa civilă am lucrat la Uzinele „Steagul roşu“ din Braşov, unde am fost şi eu printre fruntaşii în producţie. Acesta a fost motivul care m-a determinat să vă scriu cînd v-am văzut fotografia în ziarul „Scînteia tineretului“. Vă rog să-mi scuzaţi îndrăzneala, dar să mă credeţi, sînt dornic de lucru şi în curînd voi reveni iarăşi la locul meu de muncă, unde doresc să fiu din nou printre muncitorii fruntaşi. Vă doresc mult succes. Aveţi toată aprecierea mea“. Un altul, Petre Ciofu, îi scrie de la Iaşi: „Cu multă atenţie am citit articolul din ziarul „Scînteia tineretului“, intitulat „Firul măiestriei“M-a bucurat mult aflînd că sînteţi din părţile Moldovei şi acest lucru m-a făcut să vă scriu aceste mici rînduri. Vă urez succes şi pe viitor. Cu respect, Petre Ciofu“... Dar, cea mai emoţionantă scrisoare i-a scris-o strungarul I. M. de la întreprinderea metalurgică din Sinaia. El a decupat fotografia eroinei noastre aşa cum apăruse în ziar, a lipit poza pe prima pagină a scrisorii sale şi rindurile sale şi le-a intitulat aşa: „Firul măiestriei, şi Dragă Mărioară“, în această scrisoare, în cuvinte pline de sfiiciune şi căldură, parcă aevea simţi trecînd fiorul unui început de iubire. Tocmai de aceea nu vrem să comitem o indiscreţie care l-ar putea supăra pe tovarăşul I. M. din Sinaia, şi nu cităm din scrisoarea sa. Tinereţea are legile ei şi, în climatul sănătos şi generos al societăţii neuntra, dragostea poate izbucni, ca o floare, chiar şi din rîndurile unei scrisori. Ne oprim cu citatele scrisorilor aici. Suntem încă sub impresia celor citite şi la numeroasele misive de la cunoscuţi şi necunoscuţi pe care Maria, ţesătoarea fruntaşă, le-a primit din lungul şi din latul ţării, adăugăm şi noi, aceste şiruri prin care vrem să ne exprimăm mindria că in uzinele şi fabricile patriei noastre dragi se ivesc şi cresc astfel de tineri pe care îi caracterizează o atît de mare putere de muncă, o pasiune atît de frumoasă faţă de profesiunea aleasă şi o atît de cuceritoare dragoste de viaţă.