Scînteia Tineretului, octombrie 1964 (Anul 20, nr. 4782-4808)

1964-10-20 / nr. 4798

Un remarcabil eveniment: CENTENARUL UNIVERSITĂŢII BUCUREŞTENE Ne vorbesc oaspeţi din U. R. S. S., Maroc şi Italia C­u ocazia Centenarului U­niversităţii din Bucureşti au sosit­­ în ţara noastră reprezentanţi de frunte ai unor instituţii de învăţămînt superior din numeroase ţări ale lumii. Colaboratorul nostru Costin Nastac, a solicitat pentru „Scînteia tineretului“ declaraţii unor oaspeţi din U.R.S.S., Maroc şi Italia. V. F. BARABANOV — rectorul Universităţii din Leningrad Cred că numărul mare de per­sonalităţi, de oameni de ştiinţă şi savanţi străini care au venit la sărbătorirea Centenarului demon­strează prestigiul Universităţii din Bucureşti, faptul că ea este preţuită datorită meritelor dobîn­­dite pe tărîmul ştiinţei şi culturii. Poporul român a obţinut mari realizări în construirea socialis­mului şi ele ne bucură sincer. Studenţii şi profesorii Univer­sităţii din Leningrad unde a stu­diat V. I. Lenin, care a avut printre studenţi pe Mendeleev, Timiriazev şi Turgheniev, unde N. S. Cernîşevski şi-a susţinut dizertaţia „Relaţiile dintre artă şi realitate", aduc Universităţii din Bucureşti un călduros salut. Suntem­ bucuroşi să transmitem cu ocazia acestui remarcabil eve­niment studenţilor şi profesorilor romîni urările de noi succese din­­partea universităţii de care-şi bagă numele cunoscuţi oameni de ştiinţă ca fizicianul V. A. Fok, specialistul în limbi romanice V. E. Sismak­ov, academicienii matematicieni V. I. Smirnov şi A. D. Alexandrov, lingvistul V. V. Struve, geochimistul Vernad­­ski, A. A. Lebedev, S. E. Frisch ■— creatorul spectroscopiei sovie­tice etc. In ţara noastră se dă o înaltă preţuire realizărilor ştiinţei şi culturii romîneşti. Lucrările unor oameni de ştiinţă şi cultură romîni — B. P. Haşdeu, Den­­suşianu, Iorgu Iordan, Al. Ro­­setti, Al. Graur, sau lucrările lui Tudor Vianu sînt binecunoscute şi apreciate la noi. Numele ar­heologului Pîrvan şi istoricului N. Iorga, ale lui C. I. Farhon, Horia Hulubei şi ale altor oa­meni de ştiinţă romîni apreciaţi In lumea întreagă sunt binecunos-­­cute şi de către studenţii şi pro­f­­esorii Universităţii din Lenin­grad. Literatura romînă se bucu­ră astăzi de tiraje mari, transmi­ttnd mesajul unui minunat po­por. Operele lui Eminescu, Creangă, Caragiale, Coşbuc şi ale scriitorilor contemporani Tu­dor Arghezi, G. Călinescu, M. Beniuc, M. Preda, Titus Po­­povici etc. sînt preţuite în cercu­rile largi ale cititorilor sovietici. Cît priveşte muzica, este greu de presupus ca un popor să fie mai bine surprins în toate frămîntă­­rile sale decît de muzica lui Enescu pe care noi o apreciem de mod cu totul deosebit. Consider Centenarul o sărbă­toare a Universităţii din Bucu­reşti şi a poporului român, dar şi a universităţilor de pretutindeni ale căror legături de colaborare trebuie mereu întărite pentru binele şi progresul umanităţii. MAHOMED EL FASSI — rectorul Universităţii din Rabat (Maroc) Am marea plăcere să particip la Centenarul Universităţii din Bucureşti căreia îi transmit toate felicitările mele în numele celei mai vechi universităţi din lume — „La Quaraouiyine“ şi în nu­mele celei mai tinere universităţi din lume — Universitatea Maho­med al V-lea din Rabat. Ca membru al Academiei arabe din Cairo, al Academiei din Bagdad, în numele tuturor universităţilor africane, pe care am marea cin­ste de a le reprezenta, transmit universităţii centenare, urările mele cele mai sincere de prospe­ritate, asociate cu dorinţa strân­gerii tot mai mult a legăturilor dintre universitatea bucureşteană şi universităţile africane. Universitatea din Rabat este o universitate tînără. Nu are nici vechimea şi nici experienţa Uni­versităţii din Bucureşti, a cărei organizare o consider drept un model pentru universităţile afri­cane. Impresionat de numărul mare de studenţi bursieri şi de condiţiile excelente, în care înva­ţă aceştia duc cu mine speranţa că într-o vreme scurtă şi la Ra­bat vom avea rezultate ca ale dv. Lumii întregi îi este cunoscută bogata tradiţie a învăţămîntului marocan de altă dată. Nume cum sunt cele ale lui Averroes, Avi­­cena, Ibn Khadoun, vor mai fi întîlnite la tânăra universitate din Maroc. Această universitate care a fost înfiinţată în 1957 va avea în anul 1967 mai multe mii de studenţi care în anii care vin vor face ca Marocul să devină o ţară bine dezvoltată aşa cum este Romînia. Universităţile din Ra­bat, Casablanca şi Fez se vor împărtăşi din experienţa Univer­sităţii dr. centenară care vreme de 100 de ani a dat figuri de notorietate mondială. GIORGIO CENCETTI — profesor Ia Universitatea din Roma Intre Romînia şi Italia sunt le­gături vechi, pe care veacurile le-au solidificat creînd o bogată tradiţie. Nu o dată universităţile italiene au numărat în rândul stu­denţilor şi chiar al profesorilor oameni din ţara dv. Respectul pe care-l avem faţă de poporul român îşi are explicaţia, desigur, şi în realizările importante ale oamenilor de ştiinţă şi cultură romîni, puternic legaţi de civili­zaţia Italiei. Am avut marea fe­ricire de a-l cunoaşte personal în 1936 la un congres de istorie de la Veneţia, pe unul dintre marii dv. istorici — Nicolae Iorga. Susţinea atunci o comunicare despre risorgimentul italian, fă­­cînd o paralelă bine argumen­tată cu Unirea principatelor ro­mâneşti. Am avut posibilitatea să cunosc şi să urmăresc îndeaproape şi activitatea unui alt om de sea­mă al Romîniei — pe Nicolae Titulescu, cunoscut şi venerat între cele două războaie mon­diale de cele mai distinse per­sonalităţi ale vieţii diplomatice şi politice. Stet doi romîni pentru care ar f avut întotdeauna o mare veneraţie. In aceste zile cînd Universitatea serbează centenarul său, poporul român îşi aminteşte desigur şi de iluştrii săi studenţi şi profesori între care Haşdeu, Pîrvan, Marinescu, Iorga, Ţiţeica şi alţii care au făcut glorie aces­tui înalt institut şi for de cultură şi ştiinţă. Bogatele realizări pe care le-am întîlnit în Universita­tea sărbătorită, în frumoasa dv. capitală, se datoresc prefacerilor importante survenite în viaţa in­dustrială şi social-politică a Ro­mîniei. Voi părăsi această minu­nată ţară cu gîndul neabătut de a reveni cît mai curînd pentru a-i cunoaşte mai profund oame­nii, frumusețile şi realizările ei. ARTIŞTI AMATORI IN TURNEU In faza finală a celui de al VII-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori, brigada artistică de agitaţie a căminu­lui cultural din comuna Bolin­­tin Vale a obţinut premiul II. Ea a devenit cunoscută în în­treg raionul. Zilele trecute, membrii bri­găzii artistice de agitaţie au fost oaspeţii colectiviştilor din comuna Muntenii-Buzău, raio­nul Slobozia. Spectacolul „Pe la noi prin Bolintin“ s-a bucu­rat de un succes binemeritat. Interpreţii, printre care Petre Arsene, Armand Ştefănescu, Valentina Popescu — Arsene, Dumitru Zamfir şi Constantin Manolache au fost de nenu­mărate ori visaţi la scenă des­chisă. Programul a fost continuat de taraful Casei de cultură din raionul Slobozia şi formaţia de Căluşari de la Căminul cultu­ral din comuna Frumoasa, ra­ionul Zimnicea. IONEL PROTOPOPESCU NICOLAE MEHEDINŢII corespondenţi voluntari Alţi cinci olimpiei români pe podiumul învingătorilor La Tokio, viaţa se desfăşoa­ră normal, la fel ca ieri, ca alaltăieri, ca totdeauna. Oraşul îşi trăieşte viaţa de totdeauna, şi totuşi, pretutin­deni, în toate clipele, prezenţa J.O. e marcată, vizibil, impri­mată adine. „Există o nedrep­tate flagrantă la această Olim­piadă — glumea un ziarist francez. Singuri sportivii sunt răsplătiţi, primesc medalii, e­­logii... dar publicul ? El de ce e uitat ?“ Am zîmbit, dar glu­ma îmbrăca un adevăr. Cei 200 000 care umplu, în fiecare zi a olimpiadei, tribunele sta­dioanelor, ringurilor, bazine­lor, sălilor de gimnastică, a­­plaudînd, scandînd numele fa­voriţilor, bătîndu-se pentru autograful lui Hayes sau foto­grafia Iolandei, nu se ostenesc mai puţin, nu depun — vă rog să mă credeţi — mai puţină înflăcărare şi energie decît atîţia dintre olimpici. Nu numai orice victorie, dar orice fază frumoasă, orice cli­pă de sport veritabil, e salu­tată de publicul japonez cu a­­plauze furtunoase. S-ar putea spune, ca răs­puns că publicul japonez este un public prin excelență spor­tiv. Public care întîrziind, pînă seara tîrziu, lingă poarta satului olimpic Yoyogi trimite celor dinăuntru mesaje pline de simplitate, daruri sau (cînd punga e săracă) graţioase su­veniruri de cîteva rînduri, ca­ligrafiate pe o foaie de hîrtie. Faptele, simple emoţionează tocmai prin această simplitate. Pe o hîrtie filigranată cu siluiete de flori, mem­brele clubului horticol al şcolii medii superioare de fete din Minatogawa adresează sportivilor noştri urări de suc­cese, cum şi rugămintea de a le indica „floarea specifică Romîniei, ca s-o punem în al­bumul şcolii“. O altă şcoală, din prefectura Achita, trimite un desen­ afiş, o adevărată broderie de artă, prin care u­­rează „şanse bune sportivilor români“. O elevă din Tokio, Michiro Aoki, doreşte delega­ţiei noastre „multe izbînzi“ în­­soţindu-le cu un sfat, cu o rn­Corespondenţă primită prin telex de la trimisul nostru special ILIE PURCARU­găminte simplă şi tandră : „în fiecare zi se face tot mai frig aici, în Japonia. Vă rog să vă îngrijiţi...“ Cred că surîsul japonezilor, prietenia şi căldura lor, au a­­lungat, azi, 19 octombrie, norii şi ploaia care ne întristaseră ieri. O medalie de aur acestui public. ★ Îmi revine în minte urarea elevei din Tokio, „de multe izbînzi“, adresată sportivilor noştri. O urare de bun augur, fiindcă ieri lotul nostru a săr­bătorit o zi plină. Cinci meda­lii, două de argint şi trei de bronz aveau să încununeze cinci victorii româneşti de prestigiu în această Olimpiadă de un atît de înalt nivel com­­petiţional. Punîndu-şi în între­diferenţă de primul clasat — medalia de argint la J.O. în­­trecînd cu 4 puncte vechiul record olimpic al Romei. L-am căutat fireşte pentru un inter­viu. Interviul s-a desfăşurat chiar acolo, în parcul Hezu, lingă unul dintre cele mai moderne poligoane de tir complet ale orientului. Dar într-un fel, in­terviul se desenase, urmărind epica unor mişcări. îl văzusem pe Tripsa intrînd în concurs, îl văzusem măsurînd din ochi, cu atenţie şi ambiţie, distanţa care-l despărţea de ţintă (dis­tanţa care-l despărţea de me­dalie) şi îl văzusem, după cîte­va clipe, doborînd-o fulgeră­tor. Ce s-ar mai putea adăuga? Să-i dăm cuvîntul: — Am intrat în concurs li­niştit, cu o linişte care, sincer vorbind, mă mira. Cu cîteva zile în urmă, chiar şi ieri, în ajunul concursului, eram agi­tat și neliniştit. Mă măsurăm cu adversari redutabili, verita­bili aşi ai pistolului: Pentti Linnosvuo, campionul mondial de la Cairo, americanul Mcmil­­lan, campion olimpic al Ro­mei... — Şi? — Am reuşit 5­91 puncte dar m-a învins Linnosvuo, în ultima serie cu 592 puncte. — Așa cum Lia Manoliu, la disc, a fost depăşită tot azi cu numai 30 cm, după ce condu­sese în primele 5 aruncări... Tripsa surîde: — Nu uitaţi că sîntem la J.O. Lupta, aici este cît se poa­te de strînsă, partenerii sînt de forţe aproape egale. — Anul acesta, după cîte ştim aţi avut performanţe mai ridicate : 593 puncte în mai, la Veneţia — record pe care l-aţi egalat, în lună următoare, la Moscova — iar în august şi septembrie, la campionatele nordului 592 puncte. Din nou un surîs : — Şi aici, la Tokio, în zilele de antrenament, am obţinut cîte 594—596 puncte... dar, cum spuneam, nu uitaţi că sîntem la J. O. — Aveţi ceva de transmis în ţară? Mesajul dvs. va ajunge prin telex. Cei interesaţi îl vor citi în ziarul nostru. — Vă rog să transmiteţi tu­turor iubitorilor tirului că Tripsa, prietenul lor, e bucu­ros de victorie şi decis să ob­ţină mai mult la viitoarele competiţii. Alături de ceilalţi (şi cînd zic „ceilalţi“ mă refer la Dumitrescu clasat al şase­lea, dar întrecînd şi el recor­dul olimpic al Romei) mă voi strădui să duc mai departe, în­­tregindu-le, succesele de pînă acum. Şi mai transmiteţi dacă se poate ceva. Transmiteţi so­ţiei mele la Uzina „Semănătoa­rea“ (m-am căsătorit cu o lună înaintea Olimpiadei) că sunt să­nătos, mulţumit de mine, că aştept cu nerăbdare s-o văd“. Şi după cum vedeţi i-am în­deplinit dorinţa. Campioni olimpici TKr PENTTI LINNOSVUO (Finlanda) — Pistol viteză , 592 pct. Atletism TAMARA PRESS (U.R.S.S.) — disc : 57,27 m. MIKE LARABEE (S.U.A.) — 400 m plat : 45“1/10. EDDITH Mc. GUIRE (S.U.A.) — 8o m garduri : 23". Călărie MAURO CHECCOLI (Italia) ■ ITALIA — proba pe echipe. Scrimă ■ proba „completă“ : 64,40 pct. GRIGORI KRISS (U.R.S.S.) — spadă. Ciclism GIOVANI PETTENELLA (Italia) — viteză. cere pasiunea şi talentul, ani­maţi de răspundere pentru prestigiul sportului nostru, cinci sportivi români au urcat pe podiumul învingătorilor O­­limpiadei. O dată cu aplauzele tribunelor, ale componenţilor lotului nostru olimpic, le adre­săm din toată inima felicitări. La Tokio, ieri am sărbătorit cinci victorii. Ele ne-au fost aduse de Valeriu Bularca, Lia Manoliu, Dumitru Pîrvulescu, Ion Cernea şi Ion Tripşa. Ultimul din cei citaţi, Ion Tripşa, ieri după-masă, pe te­renul de tir din Asaka, a cucerit la pistol viteză cu 591 puncte la numai un punct • • • VALERIU BULARCA ION TRIPSA­LIA MANOLIU A prelua lumină de la flacăra olimpică începe să devină un veritabil sport... KYODO PHOTO SERVICE Angajamentele prind viaţa (Urmare din pag. I) Indicele planificat de creştere a productivităţii muncii a fost depăşit cu 1,5 la sută. Pentru a sprijini din plin realizarea angajamentelor lu­ate, conducerea uzinei acordă o atenţie deosebită introduce­rii unor procedee noi de lu­cru. De exemplu, la remorca basculantă de 4 tone s-a in­trodus, la sfîrşitul lunii au­gust, sudura în mediu de bio­xid de carbon, procedeu care asigură creşterea productivi­tăţii muncii la această opera­ţie cu 50 la sută. Folosind craiţuirea electropneumatică se obţine, de asemenea, o pro­ductivitate sporită şi însem­nate economii de materiale. A fost executată o presă hi­draulică de îndreptat profile grele care asigură condiţii mai bune de lucru etc. Acum, în uzina noastră se fac intense pregătiri pentru producţia anului viitor. Co­mitetul U.T.M. şi-a propus să rezolve o seamă de obiective care să asigure o mai mare contribuţie a tinerilor la rea­lizarea tuturor indicilor de plan. Aşa de exemplu, se fo­losesc cu mai multă eficacitate formele prin care se generali­zează experienţa înaintată, sunt popularizaţi tinerii care-şi îndeplinesc lună de lună an­gajamentele şi metodele lor de muncă, se acţionează operativ în cazul unor abateri de la disciplina de producţie. Folosind experienţa acestui an, îmbogăţindu-şi formele de muncă, îmbunătăţind conţi­nutul adunărilor generale, or­ganizaţia U.T.M. va reuşi să îndrume astfel tinerii încît fiecare să-şi respecte în per­manenţă cuvîntul dat în în­trecere, să participe cu toate forţele la îndeplinirea anga­jamentelor luate de uzina noastră. în ziua a 9-a a întrecerilor Olimpiadei, sportivii români au avut pe ansamblu o com­portare bună, numărîndu-se printre protagoniştii concursu­rilor de tir, atletism şi ai turneului de lupte clasice. La Gimnaziul Komazawa, luptă­torii au obţinut o medalie de argint prin V. Bularca (70 kg) şi două medalii de bronz prin D. Pîrvulescu (muscă) şi Ion Cernea (cocoş), la stadio­nul Naţional, Lia Manoliu a confirmat încă o dată clasa sa internaţională, cîştigînd me­dalia de bronz la aruncarea discului, iar la poligonul de tir, Asalta, ţintaşul Ion Tripşa a intrat în posesia medaliei de argint în proba de pistol vite­ză. Numeroși spectatori au aplaudat frumoasa comportare a sportivilor români cîştigă­­tori ai medaliilor olimpice, cu rezultate remarcabile. ION CERNEA DUMITRU PIRVULESCU TELEGRAMĂ Ministrul afacerilor externe al Republicii Populare Chi­neze, tovarăşul Cen I, a trimis tovarăşului Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al Republicii Populare Române, o telegramă prin care mulţu­meşte pentru felicitările ce i-au fost adresate cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a proclamării Republicii Popu­lare Chineze și urează poporu­lui român noi succese în con­struirea socialismului și în lupta pentru apărarea păcii în Europa și în lumea întreagă. I­NFORMAŢII Artista poporului Zenaida Palii, prim-solistă a Teatrului de Operă şi Balet al R. P. Româno, a plecat într-un turneu în R.S.F. Iugoslavia. Ea va cînta în „Don Carlos“ la Novi Sad şi Sarajevo şi în „Tru­badurul“ la Belgrad. ★ Luni seara, în sala mare a Casei Universitarilor din Cluj, colectivul Filarmonicii de stat din Ostrava (R. S. Cehoslovacă), a­ prezentat un concert simfonic care a cu­prins : concertul brandenburgic nr. 3 de Bach, concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră de Prokofiev şi simfonia a 5-a în mi minor ,,Din lumea nouă“ de Dvorak. Concertul, dirijat de Josef Dani­el, a avut ca solistă pe pianista Mirka Pokorna. (Agerpres) Echipele de volei ale R.P.R. învingătoare Selecţionata masculină a R. P. Române a obţinut un nou succes în turneul de volei învingînd cu scorul de 3—1 (15—6; 12—15; 15—10; 16—14) echipa R. P. Ungare. Acum, voleibaliştii români se află la egalitate de puncte (11) cu echipele U.R.S.S. şi R. S. Cehoslovace. O surpriză a furnizat echipa Japoniei care a învins cu 3—1 echipa U.R.S.S. Alte rezultate : R. P. Bulgaria — S.U.A. 3—0 ; Olanda — Coreea de sud 3—1; R. S. Cehoslovacă — Brazilia 3—0. Astăzi este zi de odihnă la volei. La 21 octombrie echipa ţării noastre susţine un meci decisiv în compania echipei R. S. Cehoslovace. Reprezentativa feminină a țării noastre a întrecut cu 3—0 (15—10; 15—9; 15—6) echipa Coreei de sud. La 22 octombrie echipa R. P. Romíno va juca cu R. P. Polonă. Echipa învingătoare din acest joc, va cuceri medalia de bronz. Alte ştiri • Astăzi în concursul de atletism evoluează Ana Să­­lăgean la aruncarea greutăţii. Sunt programate primele pro­be preliminarii la caiac-ca­noe. Fotbaliştii vor juca cu Ghana. Ţintaşii Olărescu şi Rotaru vor participa la pro­ba de armă liberă calibru re­dus.­­ • Intr-o declaraţie făcută reprezentanţilor presei­­ spor­tive internaţionale, preşedin­tele C.I.O., Avery Brundage, a spus că pentru excepţiona­lele eforturi de a organiza în perfecte condiţii cea de-a 18-a ediţie a Jocurilor Olimpice, forul internaţional a decer­nat oraşului Tokio „Cupa O­­limpică“ a C.I.O. Această ho­­tărîre a fost luată în cadrul unei şedinţe extraordinare al consiliului de direcţie a C.I.O. „Cupa Olimpică“ a fost iniţiată în 1906 de Pierre de Coubertin, fondatorul Jocu­rilor Olimpice. „Cupa Olimpi­că“ recompensează oraşele sau persoanele care contri­buie la cauza sportului ama­tor şi a ideii olimpice. • In cadrul congresului fe­deraţiei internaţionale de tir s-a stabilit ca întrecerile campionatelor mondiale de talere să se desfăşoare în a­­nul 1965 în Chile. în 1966, campionatele mondiale de tir şi talere vor avea loc de R.F. Germană. • Primo Neviola, preşedin­tele Federaţiei internaţionale a sportului universitar (F.I.S.U.) a anunţat în cursul unei conferinţe de presă, ca­re a avut loc pe stadionul „Naţional“ din Tokio, că Ja­ponia, Franţa şi Portugalia şi-au depus candidatura pen­tru a organiza „Universiada“ din 1967. Desemnarea ora­şului care va găzdui „Univer­siada“ se va face cu prilejul lucrărilor adunării generale a F.I.S.U. (21—29 august 1965). In cursul lunii ianuarie, la Madrid se va stabili ce oraş va organiza Jocurile Univer­sitare de iarnă. Pentru aceste jocuri candidează Italia şi Austria. • 74 de judoişti vor lupta astăzi şi mîine pentru medali­ile olimpice la categoriile res­pective. Cu mare interes este aşteptată evoluţia campionu­lui mondial Anton Geesink (Olanda), care în primul tur se va întîlni cu japonezul A­­kio Kaminaga. Printre favo­riți se mai numără și engle­zul Porthebridge. Vizitele delegaţiei P. C. Francez Delegaţia Partidului Comunist Francez, condusă de tovarăşul Francois Billoux, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.C. Francez, însoţită de tovarăşul Cornel Onescu, membru al C.C. al P.M.R., şi-a continuat vizitele prin ţară. In cursul zilei de sîmbătă, membrii delegaţiei au fost oas­peţii regiunii Braşov, unde au vi­zitat gospodăria agricolă colectivă din comuna Hăichiu, raionul Sf. Gheorghe, şi Uzinele de tractoa­re din Braşov. Luni, oaspeţii francezi au sosit în regiunea Hunedoara, unde au vizitat Combinatul siderurgic şi instituţii social-culturale din Hu­nedoara şi noul centru al oraşu­lui Deva. (Agerpres) Pregătiri pentru iarnă la Corăilana botanică d­in Cluj CLUJ (de la corespondentul nostru). Grădina botanică din Cluj, care în vară şi-a etalat frumu­seţile celor 11 000 de specii pentru mai bine de 250 000 de turişti din ţară şi străini, se pregăteşte acum pentru a­­notimpul rece. Plantele, obiş­nuite cu pustiurile Saharei, A­­fricii sau Mexicului sunt trans­ferate în sere, unde au create condiţii asemănătoare cu cele din locurile de origină. Plan­telor care vor rămîne afară li se taie ramurile uscate, altele sînt acoperite cu globuri de sti­clă. In acelaşi timp se colec­tează sămînţa plantelor pentru întocmirea catalogului de se­minţe pe anul 1964 care va cu­prinde circa 3 000 denumiri de specii. Schimbul de seminţe se va efectua cu peste 500 insti­tute şi grădini botanice din lume de la care Clujul a primit peste 8 000 probe. Grădina bo­tanică din Cluj a trimis în di­ferite părţi ale globului la acest an 12 000 probe de seminţe şi plante vii. I George Niculescu-Basu Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. şi Asociaţia oamenilor de artă din instituţiile teatrale şi mu­zicale, anunţă cu adîncă du­rere încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, în ziua de 19 octombrie 1964, a artistului poporului George Niculescu-Basu. Născut în anul 1882, George , Niculescu-Basu a simţit încă de mic copil o atracţie deose­bită pentru muzică. Dotat cu o voce de o rară forţă şi fru­museţe şi cu un mare talent actoricesc, el a fost ani de-a rîndul un strălucit interpret al primei noastre scene lirice ca şi al unor teatre muzicale şi săli de concert din Italia, Franţa, Austria. Neuitate vor rămîne în a­­mintirea iubitorilor de muzi­că din ţara noastră creaţiile sale în operele „Faust“, „Bărbierul din Sevilla“, „Bo­ris Godunov“, „Cavalerul rozelor“, „Mireasa vîndută“, „Povestirile lui Hoffmann" şi multe altele. După eliberarea patriei noa­stre, în ciuda vîrstei sale îna­intate, George Niculescu-Ba­su şi-a pus cu entuziasm ta­lentul şi experienţa în slujba răspîndirii muzicii de operă în masele largi de oameni ai muncii, precum şi a formării şi educării noilor generaţii de artişti lirici. înţelegînd să participe activ la făurirea vieţii noi a po­porului nostru, el a intrat în rîndurile Partidului Muncito­resc Român. Pentru meritele sale deose­bite în domeniul artei inter­pretative, George Niculescu- Basu a fost distins cu înaltul titlu de artist al poporului şi decorat cu mai multe ordine şi medalii. George Niculescu-Basu ră­mîne una din figurile cele mai reprezentative ale artei lirice romîneşti, iar amintirea sa va dăinui în inimile tuturor iubi­torilor de muzică din patria noastră. Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. Asociaţia oamenilor de artă din instituţiile teatrale şi muzicale DISCURI ROMÂNEŞTI CERUTE PESTE HOTARE Muzica populară şi simfonică ro­­mânească, pagini din literatura muzicală mondială, imprimate pe discuri în interpretarea unor for­maţii şi solişti romîni se bucură de o tot mai mare atenţie peste hotare. Opera „Bărbierul din Sevilla“ în interpretarea unui colectiv al Teatrului de Operă şi Balet al R.P. Romîne, dirijor Mihai Brediceanu, solişti: Nicolae Herlea, Magda Ianculescu, Valentin Teodorian şi alţii, rapsodiile lui Enescu, în in­terpretarea Filarmonicii de stat „George Enescu“, dirijor George Georgescu, un recital de vioară al lui Ion Voicu cuprinzind „Balada“ de Ciprian Porumbescu şi „Melodii lăutăreşti“ de Sarasate, precum şi alte bucăţi din muzica populară şi simfonică romînească în interpre­tarea unor formalii şi solişti ro­mâni, au fost solicitate în 15 ţări ale lumii, situate în cele mai dife­rite puncte geografice : Australia, Anglia, Cipru, R. F. Germană, Ca­nada, Honk Kong, insulele Canare etc. Casa franceză de discuri „le chant du monde“ a editat, nu de­mult, discuri cuprinzind 8 melodii populare romînești in interpreta­rea regretatei cîntărețe Maria Tă­­nase. Ascultătorii francezi pot au­dia cunoscutele cîntece populare romîneşti „Doină din Maramureş“, „Lung e drumul Gorjului“, „Asea­ră vin­ul batea“, „Bun li vinul ghiurghiuliu“ etc. Alte melodii populare romîneşti în interpretarea orchestrei de mu­zică populară a Radioteleviziunii, dirijată de Ionel Budişteanu, Vic­tor Predescu şi Nicu Stănescu, au fost imprimate, după benzile româ­­neşti, de către casa de discuri Decca din Anglia. (Agerpres) O nouă posibilitate de a-şi procura discurile preferate ofe­ră oamenilor muncii de la sate LIBRĂRIA «CARTEA PRIN POŞTĂ» din Bucureşti str. Biserica Enei nr. 16 care expediază la cerere, prin poştă, ultimele noutăţi de mu­zică populară, uşoară şi simfonică, precum şi piese de teatru, basme etc. înregistrate pe discuri. Plata se face la primirea coletului. La cerere, doritorii pot obţine GRATUIT cataloage cu lis­ta discurilor imprimate de „Electrecord“ precum şi prospec­tul cuprinzind condiţiile de expediere a discurilor.

Next