Scînteia Tineretului, octombrie 1964 (Anul 20, nr. 4782-4808)
1964-10-20 / nr. 4798
Un remarcabil eveniment: CENTENARUL UNIVERSITĂŢII BUCUREŞTENE Ne vorbesc oaspeţi din U. R. S. S., Maroc şi Italia Cu ocazia Centenarului Universităţii din Bucureşti au sosit în ţara noastră reprezentanţi de frunte ai unor instituţii de învăţămînt superior din numeroase ţări ale lumii. Colaboratorul nostru Costin Nastac, a solicitat pentru „Scînteia tineretului“ declaraţii unor oaspeţi din U.R.S.S., Maroc şi Italia. V. F. BARABANOV — rectorul Universităţii din Leningrad Cred că numărul mare de personalităţi, de oameni de ştiinţă şi savanţi străini care au venit la sărbătorirea Centenarului demonstrează prestigiul Universităţii din Bucureşti, faptul că ea este preţuită datorită meritelor dobîndite pe tărîmul ştiinţei şi culturii. Poporul român a obţinut mari realizări în construirea socialismului şi ele ne bucură sincer. Studenţii şi profesorii Universităţii din Leningrad unde a studiat V. I. Lenin, care a avut printre studenţi pe Mendeleev, Timiriazev şi Turgheniev, unde N. S. Cernîşevski şi-a susţinut dizertaţia „Relaţiile dintre artă şi realitate", aduc Universităţii din Bucureşti un călduros salut. Suntem bucuroşi să transmitem cu ocazia acestui remarcabil eveniment studenţilor şi profesorilor romîni urările de noi succese dinpartea universităţii de care-şi bagă numele cunoscuţi oameni de ştiinţă ca fizicianul V. A. Fok, specialistul în limbi romanice V. E. Sismakov, academicienii matematicieni V. I. Smirnov şi A. D. Alexandrov, lingvistul V. V. Struve, geochimistul Vernadski, A. A. Lebedev, S. E. Frisch ■— creatorul spectroscopiei sovietice etc. In ţara noastră se dă o înaltă preţuire realizărilor ştiinţei şi culturii romîneşti. Lucrările unor oameni de ştiinţă şi cultură romîni — B. P. Haşdeu, Densuşianu, Iorgu Iordan, Al. Rosetti, Al. Graur, sau lucrările lui Tudor Vianu sînt binecunoscute şi apreciate la noi. Numele arheologului Pîrvan şi istoricului N. Iorga, ale lui C. I. Farhon, Horia Hulubei şi ale altor oameni de ştiinţă romîni apreciaţi In lumea întreagă sunt binecunos-cute şi de către studenţii şi profesorii Universităţii din Leningrad. Literatura romînă se bucură astăzi de tiraje mari, transmittnd mesajul unui minunat popor. Operele lui Eminescu, Creangă, Caragiale, Coşbuc şi ale scriitorilor contemporani Tudor Arghezi, G. Călinescu, M. Beniuc, M. Preda, Titus Popovici etc. sînt preţuite în cercurile largi ale cititorilor sovietici. Cît priveşte muzica, este greu de presupus ca un popor să fie mai bine surprins în toate frămîntările sale decît de muzica lui Enescu pe care noi o apreciem de mod cu totul deosebit. Consider Centenarul o sărbătoare a Universităţii din Bucureşti şi a poporului român, dar şi a universităţilor de pretutindeni ale căror legături de colaborare trebuie mereu întărite pentru binele şi progresul umanităţii. MAHOMED EL FASSI — rectorul Universităţii din Rabat (Maroc) Am marea plăcere să particip la Centenarul Universităţii din Bucureşti căreia îi transmit toate felicitările mele în numele celei mai vechi universităţi din lume — „La Quaraouiyine“ şi în numele celei mai tinere universităţi din lume — Universitatea Mahomed al V-lea din Rabat. Ca membru al Academiei arabe din Cairo, al Academiei din Bagdad, în numele tuturor universităţilor africane, pe care am marea cinste de a le reprezenta, transmit universităţii centenare, urările mele cele mai sincere de prosperitate, asociate cu dorinţa strângerii tot mai mult a legăturilor dintre universitatea bucureşteană şi universităţile africane. Universitatea din Rabat este o universitate tînără. Nu are nici vechimea şi nici experienţa Universităţii din Bucureşti, a cărei organizare o consider drept un model pentru universităţile africane. Impresionat de numărul mare de studenţi bursieri şi de condiţiile excelente, în care învaţă aceştia duc cu mine speranţa că într-o vreme scurtă şi la Rabat vom avea rezultate ca ale dv. Lumii întregi îi este cunoscută bogata tradiţie a învăţămîntului marocan de altă dată. Nume cum sunt cele ale lui Averroes, Avicena, Ibn Khadoun, vor mai fi întîlnite la tânăra universitate din Maroc. Această universitate care a fost înfiinţată în 1957 va avea în anul 1967 mai multe mii de studenţi care în anii care vin vor face ca Marocul să devină o ţară bine dezvoltată aşa cum este Romînia. Universităţile din Rabat, Casablanca şi Fez se vor împărtăşi din experienţa Universităţii dr. centenară care vreme de 100 de ani a dat figuri de notorietate mondială. GIORGIO CENCETTI — profesor Ia Universitatea din Roma Intre Romînia şi Italia sunt legături vechi, pe care veacurile le-au solidificat creînd o bogată tradiţie. Nu o dată universităţile italiene au numărat în rândul studenţilor şi chiar al profesorilor oameni din ţara dv. Respectul pe care-l avem faţă de poporul român îşi are explicaţia, desigur, şi în realizările importante ale oamenilor de ştiinţă şi cultură romîni, puternic legaţi de civilizaţia Italiei. Am avut marea fericire de a-l cunoaşte personal în 1936 la un congres de istorie de la Veneţia, pe unul dintre marii dv. istorici — Nicolae Iorga. Susţinea atunci o comunicare despre risorgimentul italian, făcînd o paralelă bine argumentată cu Unirea principatelor româneşti. Am avut posibilitatea să cunosc şi să urmăresc îndeaproape şi activitatea unui alt om de seamă al Romîniei — pe Nicolae Titulescu, cunoscut şi venerat între cele două războaie mondiale de cele mai distinse personalităţi ale vieţii diplomatice şi politice. Stet doi romîni pentru care ar f avut întotdeauna o mare veneraţie. In aceste zile cînd Universitatea serbează centenarul său, poporul român îşi aminteşte desigur şi de iluştrii săi studenţi şi profesori între care Haşdeu, Pîrvan, Marinescu, Iorga, Ţiţeica şi alţii care au făcut glorie acestui înalt institut şi for de cultură şi ştiinţă. Bogatele realizări pe care le-am întîlnit în Universitatea sărbătorită, în frumoasa dv. capitală, se datoresc prefacerilor importante survenite în viaţa industrială şi social-politică a Romîniei. Voi părăsi această minunată ţară cu gîndul neabătut de a reveni cît mai curînd pentru a-i cunoaşte mai profund oamenii, frumusețile şi realizările ei. ARTIŞTI AMATORI IN TURNEU In faza finală a celui de al VII-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori, brigada artistică de agitaţie a căminului cultural din comuna Bolintin Vale a obţinut premiul II. Ea a devenit cunoscută în întreg raionul. Zilele trecute, membrii brigăzii artistice de agitaţie au fost oaspeţii colectiviştilor din comuna Muntenii-Buzău, raionul Slobozia. Spectacolul „Pe la noi prin Bolintin“ s-a bucurat de un succes binemeritat. Interpreţii, printre care Petre Arsene, Armand Ştefănescu, Valentina Popescu — Arsene, Dumitru Zamfir şi Constantin Manolache au fost de nenumărate ori visaţi la scenă deschisă. Programul a fost continuat de taraful Casei de cultură din raionul Slobozia şi formaţia de Căluşari de la Căminul cultural din comuna Frumoasa, raionul Zimnicea. IONEL PROTOPOPESCU NICOLAE MEHEDINŢII corespondenţi voluntari Alţi cinci olimpiei români pe podiumul învingătorilor La Tokio, viaţa se desfăşoară normal, la fel ca ieri, ca alaltăieri, ca totdeauna. Oraşul îşi trăieşte viaţa de totdeauna, şi totuşi, pretutindeni, în toate clipele, prezenţa J.O. e marcată, vizibil, imprimată adine. „Există o nedreptate flagrantă la această Olimpiadă — glumea un ziarist francez. Singuri sportivii sunt răsplătiţi, primesc medalii, elogii... dar publicul ? El de ce e uitat ?“ Am zîmbit, dar gluma îmbrăca un adevăr. Cei 200 000 care umplu, în fiecare zi a olimpiadei, tribunele stadioanelor, ringurilor, bazinelor, sălilor de gimnastică, aplaudînd, scandînd numele favoriţilor, bătîndu-se pentru autograful lui Hayes sau fotografia Iolandei, nu se ostenesc mai puţin, nu depun — vă rog să mă credeţi — mai puţină înflăcărare şi energie decît atîţia dintre olimpici. Nu numai orice victorie, dar orice fază frumoasă, orice clipă de sport veritabil, e salutată de publicul japonez cu aplauze furtunoase. S-ar putea spune, ca răspuns că publicul japonez este un public prin excelență sportiv. Public care întîrziind, pînă seara tîrziu, lingă poarta satului olimpic Yoyogi trimite celor dinăuntru mesaje pline de simplitate, daruri sau (cînd punga e săracă) graţioase suveniruri de cîteva rînduri, caligrafiate pe o foaie de hîrtie. Faptele, simple emoţionează tocmai prin această simplitate. Pe o hîrtie filigranată cu siluiete de flori, membrele clubului horticol al şcolii medii superioare de fete din Minatogawa adresează sportivilor noştri urări de succese, cum şi rugămintea de a le indica „floarea specifică Romîniei, ca s-o punem în albumul şcolii“. O altă şcoală, din prefectura Achita, trimite un desen afiş, o adevărată broderie de artă, prin care urează „şanse bune sportivilor români“. O elevă din Tokio, Michiro Aoki, doreşte delegaţiei noastre „multe izbînzi“ însoţindu-le cu un sfat, cu o rnCorespondenţă primită prin telex de la trimisul nostru special ILIE PURCARUgăminte simplă şi tandră : „în fiecare zi se face tot mai frig aici, în Japonia. Vă rog să vă îngrijiţi...“ Cred că surîsul japonezilor, prietenia şi căldura lor, au alungat, azi, 19 octombrie, norii şi ploaia care ne întristaseră ieri. O medalie de aur acestui public. ★ Îmi revine în minte urarea elevei din Tokio, „de multe izbînzi“, adresată sportivilor noştri. O urare de bun augur, fiindcă ieri lotul nostru a sărbătorit o zi plină. Cinci medalii, două de argint şi trei de bronz aveau să încununeze cinci victorii româneşti de prestigiu în această Olimpiadă de un atît de înalt nivel competiţional. Punîndu-şi în întrediferenţă de primul clasat — medalia de argint la J.O. întrecînd cu 4 puncte vechiul record olimpic al Romei. L-am căutat fireşte pentru un interviu. Interviul s-a desfăşurat chiar acolo, în parcul Hezu, lingă unul dintre cele mai moderne poligoane de tir complet ale orientului. Dar într-un fel, interviul se desenase, urmărind epica unor mişcări. îl văzusem pe Tripsa intrînd în concurs, îl văzusem măsurînd din ochi, cu atenţie şi ambiţie, distanţa care-l despărţea de ţintă (distanţa care-l despărţea de medalie) şi îl văzusem, după cîteva clipe, doborînd-o fulgerător. Ce s-ar mai putea adăuga? Să-i dăm cuvîntul: — Am intrat în concurs liniştit, cu o linişte care, sincer vorbind, mă mira. Cu cîteva zile în urmă, chiar şi ieri, în ajunul concursului, eram agitat și neliniştit. Mă măsurăm cu adversari redutabili, veritabili aşi ai pistolului: Pentti Linnosvuo, campionul mondial de la Cairo, americanul Mcmillan, campion olimpic al Romei... — Şi? — Am reuşit 591 puncte dar m-a învins Linnosvuo, în ultima serie cu 592 puncte. — Așa cum Lia Manoliu, la disc, a fost depăşită tot azi cu numai 30 cm, după ce condusese în primele 5 aruncări... Tripsa surîde: — Nu uitaţi că sîntem la J.O. Lupta, aici este cît se poate de strînsă, partenerii sînt de forţe aproape egale. — Anul acesta, după cîte ştim aţi avut performanţe mai ridicate : 593 puncte în mai, la Veneţia — record pe care l-aţi egalat, în lună următoare, la Moscova — iar în august şi septembrie, la campionatele nordului 592 puncte. Din nou un surîs : — Şi aici, la Tokio, în zilele de antrenament, am obţinut cîte 594—596 puncte... dar, cum spuneam, nu uitaţi că sîntem la J. O. — Aveţi ceva de transmis în ţară? Mesajul dvs. va ajunge prin telex. Cei interesaţi îl vor citi în ziarul nostru. — Vă rog să transmiteţi tuturor iubitorilor tirului că Tripsa, prietenul lor, e bucuros de victorie şi decis să obţină mai mult la viitoarele competiţii. Alături de ceilalţi (şi cînd zic „ceilalţi“ mă refer la Dumitrescu clasat al şaselea, dar întrecînd şi el recordul olimpic al Romei) mă voi strădui să duc mai departe, întregindu-le, succesele de pînă acum. Şi mai transmiteţi dacă se poate ceva. Transmiteţi soţiei mele la Uzina „Semănătoarea“ (m-am căsătorit cu o lună înaintea Olimpiadei) că sunt sănătos, mulţumit de mine, că aştept cu nerăbdare s-o văd“. Şi după cum vedeţi i-am îndeplinit dorinţa. Campioni olimpici TKr PENTTI LINNOSVUO (Finlanda) — Pistol viteză , 592 pct. Atletism TAMARA PRESS (U.R.S.S.) — disc : 57,27 m. MIKE LARABEE (S.U.A.) — 400 m plat : 45“1/10. EDDITH Mc. GUIRE (S.U.A.) — 8o m garduri : 23". Călărie MAURO CHECCOLI (Italia) ■ ITALIA — proba pe echipe. Scrimă ■ proba „completă“ : 64,40 pct. GRIGORI KRISS (U.R.S.S.) — spadă. Ciclism GIOVANI PETTENELLA (Italia) — viteză. cere pasiunea şi talentul, animaţi de răspundere pentru prestigiul sportului nostru, cinci sportivi români au urcat pe podiumul învingătorilor Olimpiadei. O dată cu aplauzele tribunelor, ale componenţilor lotului nostru olimpic, le adresăm din toată inima felicitări. La Tokio, ieri am sărbătorit cinci victorii. Ele ne-au fost aduse de Valeriu Bularca, Lia Manoliu, Dumitru Pîrvulescu, Ion Cernea şi Ion Tripşa. Ultimul din cei citaţi, Ion Tripşa, ieri după-masă, pe terenul de tir din Asaka, a cucerit la pistol viteză cu 591 puncte la numai un punct • • • VALERIU BULARCA ION TRIPSALIA MANOLIU A prelua lumină de la flacăra olimpică începe să devină un veritabil sport... KYODO PHOTO SERVICE Angajamentele prind viaţa (Urmare din pag. I) Indicele planificat de creştere a productivităţii muncii a fost depăşit cu 1,5 la sută. Pentru a sprijini din plin realizarea angajamentelor luate, conducerea uzinei acordă o atenţie deosebită introducerii unor procedee noi de lucru. De exemplu, la remorca basculantă de 4 tone s-a introdus, la sfîrşitul lunii august, sudura în mediu de bioxid de carbon, procedeu care asigură creşterea productivităţii muncii la această operaţie cu 50 la sută. Folosind craiţuirea electropneumatică se obţine, de asemenea, o productivitate sporită şi însemnate economii de materiale. A fost executată o presă hidraulică de îndreptat profile grele care asigură condiţii mai bune de lucru etc. Acum, în uzina noastră se fac intense pregătiri pentru producţia anului viitor. Comitetul U.T.M. şi-a propus să rezolve o seamă de obiective care să asigure o mai mare contribuţie a tinerilor la realizarea tuturor indicilor de plan. Aşa de exemplu, se folosesc cu mai multă eficacitate formele prin care se generalizează experienţa înaintată, sunt popularizaţi tinerii care-şi îndeplinesc lună de lună angajamentele şi metodele lor de muncă, se acţionează operativ în cazul unor abateri de la disciplina de producţie. Folosind experienţa acestui an, îmbogăţindu-şi formele de muncă, îmbunătăţind conţinutul adunărilor generale, organizaţia U.T.M. va reuşi să îndrume astfel tinerii încît fiecare să-şi respecte în permanenţă cuvîntul dat în întrecere, să participe cu toate forţele la îndeplinirea angajamentelor luate de uzina noastră. în ziua a 9-a a întrecerilor Olimpiadei, sportivii români au avut pe ansamblu o comportare bună, numărîndu-se printre protagoniştii concursurilor de tir, atletism şi ai turneului de lupte clasice. La Gimnaziul Komazawa, luptătorii au obţinut o medalie de argint prin V. Bularca (70 kg) şi două medalii de bronz prin D. Pîrvulescu (muscă) şi Ion Cernea (cocoş), la stadionul Naţional, Lia Manoliu a confirmat încă o dată clasa sa internaţională, cîştigînd medalia de bronz la aruncarea discului, iar la poligonul de tir, Asalta, ţintaşul Ion Tripşa a intrat în posesia medaliei de argint în proba de pistol viteză. Numeroși spectatori au aplaudat frumoasa comportare a sportivilor români cîştigători ai medaliilor olimpice, cu rezultate remarcabile. ION CERNEA DUMITRU PIRVULESCU TELEGRAMĂ Ministrul afacerilor externe al Republicii Populare Chineze, tovarăşul Cen I, a trimis tovarăşului Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al Republicii Populare Române, o telegramă prin care mulţumeşte pentru felicitările ce i-au fost adresate cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze și urează poporului român noi succese în construirea socialismului și în lupta pentru apărarea păcii în Europa și în lumea întreagă. INFORMAŢII Artista poporului Zenaida Palii, prim-solistă a Teatrului de Operă şi Balet al R. P. Româno, a plecat într-un turneu în R.S.F. Iugoslavia. Ea va cînta în „Don Carlos“ la Novi Sad şi Sarajevo şi în „Trubadurul“ la Belgrad. ★ Luni seara, în sala mare a Casei Universitarilor din Cluj, colectivul Filarmonicii de stat din Ostrava (R. S. Cehoslovacă), a prezentat un concert simfonic care a cuprins : concertul brandenburgic nr. 3 de Bach, concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră de Prokofiev şi simfonia a 5-a în mi minor ,,Din lumea nouă“ de Dvorak. Concertul, dirijat de Josef Daniel, a avut ca solistă pe pianista Mirka Pokorna. (Agerpres) Echipele de volei ale R.P.R. învingătoare Selecţionata masculină a R. P. Române a obţinut un nou succes în turneul de volei învingînd cu scorul de 3—1 (15—6; 12—15; 15—10; 16—14) echipa R. P. Ungare. Acum, voleibaliştii români se află la egalitate de puncte (11) cu echipele U.R.S.S. şi R. S. Cehoslovace. O surpriză a furnizat echipa Japoniei care a învins cu 3—1 echipa U.R.S.S. Alte rezultate : R. P. Bulgaria — S.U.A. 3—0 ; Olanda — Coreea de sud 3—1; R. S. Cehoslovacă — Brazilia 3—0. Astăzi este zi de odihnă la volei. La 21 octombrie echipa ţării noastre susţine un meci decisiv în compania echipei R. S. Cehoslovace. Reprezentativa feminină a țării noastre a întrecut cu 3—0 (15—10; 15—9; 15—6) echipa Coreei de sud. La 22 octombrie echipa R. P. Romíno va juca cu R. P. Polonă. Echipa învingătoare din acest joc, va cuceri medalia de bronz. Alte ştiri • Astăzi în concursul de atletism evoluează Ana Sălăgean la aruncarea greutăţii. Sunt programate primele probe preliminarii la caiac-canoe. Fotbaliştii vor juca cu Ghana. Ţintaşii Olărescu şi Rotaru vor participa la proba de armă liberă calibru redus. • Intr-o declaraţie făcută reprezentanţilor presei sportive internaţionale, preşedintele C.I.O., Avery Brundage, a spus că pentru excepţionalele eforturi de a organiza în perfecte condiţii cea de-a 18-a ediţie a Jocurilor Olimpice, forul internaţional a decernat oraşului Tokio „Cupa Olimpică“ a C.I.O. Această hotărîre a fost luată în cadrul unei şedinţe extraordinare al consiliului de direcţie a C.I.O. „Cupa Olimpică“ a fost iniţiată în 1906 de Pierre de Coubertin, fondatorul Jocurilor Olimpice. „Cupa Olimpică“ recompensează oraşele sau persoanele care contribuie la cauza sportului amator şi a ideii olimpice. • In cadrul congresului federaţiei internaţionale de tir s-a stabilit ca întrecerile campionatelor mondiale de talere să se desfăşoare în anul 1965 în Chile. în 1966, campionatele mondiale de tir şi talere vor avea loc de R.F. Germană. • Primo Neviola, preşedintele Federaţiei internaţionale a sportului universitar (F.I.S.U.) a anunţat în cursul unei conferinţe de presă, care a avut loc pe stadionul „Naţional“ din Tokio, că Japonia, Franţa şi Portugalia şi-au depus candidatura pentru a organiza „Universiada“ din 1967. Desemnarea oraşului care va găzdui „Universiada“ se va face cu prilejul lucrărilor adunării generale a F.I.S.U. (21—29 august 1965). In cursul lunii ianuarie, la Madrid se va stabili ce oraş va organiza Jocurile Universitare de iarnă. Pentru aceste jocuri candidează Italia şi Austria. • 74 de judoişti vor lupta astăzi şi mîine pentru medaliile olimpice la categoriile respective. Cu mare interes este aşteptată evoluţia campionului mondial Anton Geesink (Olanda), care în primul tur se va întîlni cu japonezul Akio Kaminaga. Printre favoriți se mai numără și englezul Porthebridge. Vizitele delegaţiei P. C. Francez Delegaţia Partidului Comunist Francez, condusă de tovarăşul Francois Billoux, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Francez, însoţită de tovarăşul Cornel Onescu, membru al C.C. al P.M.R., şi-a continuat vizitele prin ţară. In cursul zilei de sîmbătă, membrii delegaţiei au fost oaspeţii regiunii Braşov, unde au vizitat gospodăria agricolă colectivă din comuna Hăichiu, raionul Sf. Gheorghe, şi Uzinele de tractoare din Braşov. Luni, oaspeţii francezi au sosit în regiunea Hunedoara, unde au vizitat Combinatul siderurgic şi instituţii social-culturale din Hunedoara şi noul centru al oraşului Deva. (Agerpres) Pregătiri pentru iarnă la Corăilana botanică din Cluj CLUJ (de la corespondentul nostru). Grădina botanică din Cluj, care în vară şi-a etalat frumuseţile celor 11 000 de specii pentru mai bine de 250 000 de turişti din ţară şi străini, se pregăteşte acum pentru anotimpul rece. Plantele, obişnuite cu pustiurile Saharei, Africii sau Mexicului sunt transferate în sere, unde au create condiţii asemănătoare cu cele din locurile de origină. Plantelor care vor rămîne afară li se taie ramurile uscate, altele sînt acoperite cu globuri de sticlă. In acelaşi timp se colectează sămînţa plantelor pentru întocmirea catalogului de seminţe pe anul 1964 care va cuprinde circa 3 000 denumiri de specii. Schimbul de seminţe se va efectua cu peste 500 institute şi grădini botanice din lume de la care Clujul a primit peste 8 000 probe. Grădina botanică din Cluj a trimis în diferite părţi ale globului la acest an 12 000 probe de seminţe şi plante vii. I George Niculescu-Basu Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. şi Asociaţia oamenilor de artă din instituţiile teatrale şi muzicale, anunţă cu adîncă durere încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, în ziua de 19 octombrie 1964, a artistului poporului George Niculescu-Basu. Născut în anul 1882, George , Niculescu-Basu a simţit încă de mic copil o atracţie deosebită pentru muzică. Dotat cu o voce de o rară forţă şi frumuseţe şi cu un mare talent actoricesc, el a fost ani de-a rîndul un strălucit interpret al primei noastre scene lirice ca şi al unor teatre muzicale şi săli de concert din Italia, Franţa, Austria. Neuitate vor rămîne în amintirea iubitorilor de muzică din ţara noastră creaţiile sale în operele „Faust“, „Bărbierul din Sevilla“, „Boris Godunov“, „Cavalerul rozelor“, „Mireasa vîndută“, „Povestirile lui Hoffmann" şi multe altele. După eliberarea patriei noastre, în ciuda vîrstei sale înaintate, George Niculescu-Basu şi-a pus cu entuziasm talentul şi experienţa în slujba răspîndirii muzicii de operă în masele largi de oameni ai muncii, precum şi a formării şi educării noilor generaţii de artişti lirici. înţelegînd să participe activ la făurirea vieţii noi a poporului nostru, el a intrat în rîndurile Partidului Muncitoresc Român. Pentru meritele sale deosebite în domeniul artei interpretative, George Niculescu- Basu a fost distins cu înaltul titlu de artist al poporului şi decorat cu mai multe ordine şi medalii. George Niculescu-Basu rămîne una din figurile cele mai reprezentative ale artei lirice romîneşti, iar amintirea sa va dăinui în inimile tuturor iubitorilor de muzică din patria noastră. Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. Asociaţia oamenilor de artă din instituţiile teatrale şi muzicale DISCURI ROMÂNEŞTI CERUTE PESTE HOTARE Muzica populară şi simfonică românească, pagini din literatura muzicală mondială, imprimate pe discuri în interpretarea unor formaţii şi solişti romîni se bucură de o tot mai mare atenţie peste hotare. Opera „Bărbierul din Sevilla“ în interpretarea unui colectiv al Teatrului de Operă şi Balet al R.P. Romîne, dirijor Mihai Brediceanu, solişti: Nicolae Herlea, Magda Ianculescu, Valentin Teodorian şi alţii, rapsodiile lui Enescu, în interpretarea Filarmonicii de stat „George Enescu“, dirijor George Georgescu, un recital de vioară al lui Ion Voicu cuprinzind „Balada“ de Ciprian Porumbescu şi „Melodii lăutăreşti“ de Sarasate, precum şi alte bucăţi din muzica populară şi simfonică romînească în interpretarea unor formalii şi solişti români, au fost solicitate în 15 ţări ale lumii, situate în cele mai diferite puncte geografice : Australia, Anglia, Cipru, R. F. Germană, Canada, Honk Kong, insulele Canare etc. Casa franceză de discuri „le chant du monde“ a editat, nu demult, discuri cuprinzind 8 melodii populare romînești in interpretarea regretatei cîntărețe Maria Tănase. Ascultătorii francezi pot audia cunoscutele cîntece populare romîneşti „Doină din Maramureş“, „Lung e drumul Gorjului“, „Aseară vinul batea“, „Bun li vinul ghiurghiuliu“ etc. Alte melodii populare romîneşti în interpretarea orchestrei de muzică populară a Radioteleviziunii, dirijată de Ionel Budişteanu, Victor Predescu şi Nicu Stănescu, au fost imprimate, după benzile româneşti, de către casa de discuri Decca din Anglia. (Agerpres) O nouă posibilitate de a-şi procura discurile preferate oferă oamenilor muncii de la sate LIBRĂRIA «CARTEA PRIN POŞTĂ» din Bucureşti str. Biserica Enei nr. 16 care expediază la cerere, prin poştă, ultimele noutăţi de muzică populară, uşoară şi simfonică, precum şi piese de teatru, basme etc. înregistrate pe discuri. Plata se face la primirea coletului. La cerere, doritorii pot obţine GRATUIT cataloage cu lista discurilor imprimate de „Electrecord“ precum şi prospectul cuprinzind condiţiile de expediere a discurilor.