Scînteia Tineretului, aprilie 1986 (Anul 42, nr. 11456-11481)

1986-04-22 / nr. 11474

„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Matematică: -----------7 Exigenţa-un stimulent al originalităţii Olimpiada naţională de mate­ lui 360 de concurenţi din toate­matică din acest an a reunit in judeţele ţârii, oraşul de pe malurile Mureşu­ Aşteptat cu emoţie, momentul MARȚI 22 APRILIE 1986 OLIMPIADEIE ŞCOLARE­­ CN BILANT STRĂLUCIT, O GRĂITOARE ATESTARE A ÎNALTEI CALITĂŢI A ÎNVATAMINTULUI ROMANESC Au luat sfîrşit etapele finale ale concursurilor şcolare pe dis­cipline de invătâmint. Desfăşurate in contextul acţiunilor poli­tico-educative dedicate celei de-a 65-a aniversări a făuririi Partidului Comunist Român, concursurile au evidenţiat nivelul ridicat al invătâmintului românesc, performantele la care acesta a ajuns cu precădere in anii de cind în fruntea partidului şi sta­tului nostru se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ctitorul genial al României noi. Prin mijloacele specifice vârstei, participanţii la aceste concursuri şcolare îşi manifestă dragostea şi ataşamen­tul faţă de politica internă şi externă a partidului nostru, dra­gostea şi recunoştinţa pentru secretarul general al partidului, prin grija căruia invătămintul românesc beneficiază acum de condiţii excelente de afirmare. Limba şi literatura română: Cunoaştere şi creativitate Concursurile şcolare in România au o bogată tradiţie, ele se află acum in cel de-al Il-lea secol de existentă. Dar niciodată ca acum in anii Epocii Nicolae Ceausescu ele nu au dobindit o valoare atit de mare, nu au condus la performante mai inalte. In acesti 21 de ani ai existentei noastre se numără cele mai mari succese ale elevilor români in confruntările internationale — sint de acum bine cunoscute de întreg poporul succesele obţinute la balcaniada de matematică, la olimpiadele internaţionale de matematică, fizică şi chimie, olimpiade de unde reprezentanţii noştri au adus numeroase premii şi premii speciale, contribuind in acest mod la creşterea prestigiului şcolii româneşti. In acest an au avut loc concursuri finale la: Limba şi lite­ratura română — Cluj-Napoca, Limba şi literatura maternă — Cluj-Napoca, Matematică — Arad, Fizică — Ploieşti, Chimie — Piteşti, Biologie — Bacău, Istoria României — Sibiu, Economie politică. Politica economică a P.C.R. — Piatra Neamţ, Filosofia — Piatra Neamţ, Geografia României — Suceava, Limbi moderne — Oradea, şi concursuri pe meserii la: Mecanică, Bacău; Electro­tehnică, Buzău; Construcţii. Baia Mare; Economie şi alimentaţie publică. Braşov; Artă, Craiova; Mecanică, Tîrgovişte, Buzău; Mine, Baia Mare; Metalurgie, Galaţi, Oţelul Roşu, Hunedoara, Buzău, Cimpia Turzii; Petrol, Ploieşti; Energetică. Iaşi; Chimie industrială. Baia Mare, Bacău, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Năvo­dari; Prelucrarea lemnului şi materiale de construcţii. Hm. Vilcea Sibiu, Caransebeş, Cluj-Napoca, Arad, Bicaz, Roman; Transpor­turi şi telecomunicaţii: Sibiu, Piteşti, Piatra Neamţ, Baia Mare, Chimie. Un autentic „laborator" al pasiunii şi dorinţei de afirmare Cluj-Napoca, Arad, Craiova, Oradea, Constanţa, Bucureşti, Ti­mişoara, Bacău, Agricultură, Turda, Bistriţa, Matinga (MH), Miroslava (IS), Buzău, Suceava; Industrie uşoară. Arad, Timi­şoara; Silvicultură, Fălticeni, Gurghiu (MS); Cooperaţie. Boto­şani; Informatică. Cluj-Napoca; Sanitar, Rm. Vilcea. Dintre toate acestea, din cauza spaţiului restrins, vom oferi In pagina de faţă relatări de la concursurile de Limba şi literatura română, Matematică, Fizică şi Chimie. In acelaşi timp ii felicităm căl­duros pe toţi ceilalţi elevi participanti la fazele finale ale con­cursurilor pe discipline de invătămint şi pe meserii, unindu-le, totodată, succes in activitatea şcolară şi profesională! Starea de performanţă — o cerinţă confirmată de realitate Cluj-Napoca a fost gazda ce­lei de-a 29-a ediţii a fazei naţionale, a­­ concursului de limbă şi literatură română „Mihai Eminescu“. Concursul a constat din două probe : co­mentariul unui text la prima vedere, poeziile „Dorul de ţară“, poezie populară. ..Copiilor“ de Octavian Goga, „Partidului“ de Nicolae Labiş şi ..Doina“ de Nichita Stânescu, — am enu­merat in ordinea claselor la profilul industrial — şi „Di­mineaţa“, de Vasile Alecsandri, „Bună dimineaţa, primăvară“ de Tudor Arghezi, „Peste vîrfuri“ de Mihai Eminescu şi „Focul de primăvară“ de Lu­cian Blaga. Cea de a doua probă, subiect de sinteză, a solicitat elevilor cunoştinţe bo­gate, variate de literatură populară, caracteristicile genu­lui dramatic, specificitatea cre­aţiei lui Liviu Rebreanu, a lui Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi. Am consemnat citeva opinii ale concurenţilor, imediat după sus­ţinerea celei de a doua probe, cu privire la subiecte. Aşadar : „Prima probă, comentariul poe­ziei „Focul de primăvară“ de Lu­cian Blaga, ne-a oferit prilejul de a descifra semnificaţiile pro­funde ale operei blagiene, ale viziunii sale asupra poeziei şi asupra universului existenţial, dar şi posibilitatea de a face conexiuni cu literatura tradi­ţională şi modernă, română şi universală. Subiectul al II-lea, dificil, frumos şi necesitînd pătrunderea unor subtilităţi ale limbii argheziene şi blagiene, expresii superlative ale limbii române, m-a surprins, intr-ade­văr, insă resursele sale interne ofereau nebănuite elemente prin care se puteau afirma ta­lentul, capacitatea de sinteză şi de interpretare“, Georgeta Drăghici, clasa a XII-a, Liceul „Zoia Kosmodemianskaia“ Bucureşti.­­Subiectul al II-lea s-a intitulat : „Susţineţi cu argumente din creaţia scriito­rilor Mihai Eminescu şi Tudor Arghezi aserţiunea lui Lucian Blaga : „Limba este întîiul mare poem al unui popor“­). „Subiectele mi s-au părut ne­aşteptate, dar în orice caz ele ne-au oferit posibilitatea son­dării unui întreg univers de cunoştinţe , de la viziunea mo­dernă a liricii lui Nichita Stă­­nescu la vastele spaţii de trăire şi de simţire ale ţăranului român“. — Carmen Dumitriu, clasa a Xll-a, Liceul Industrial nr. 3, Suceava. „Deşi, in mod general vorbind, comentarea unui text la prima vedere — in cazul nostru „Bună dimi­neaţa, primăvară“ de Tudor Arghezi — presupune stimu­larea capacităţii de a pătrunde in structurile specifice ale ope­rei şi, de asemenea, de relie­fare a propriilor viziuni cri­tice, consider că subiectul este relativ superficial şi mai ales insuficient. Poezia propusă spre interpretare este puţin re­prezentativă“. — Ioana Moldo­van, clasa a X-a, Liceul de filologie-istorie „Iulia Haşdeu“, Bucureşti. „Subiectele s-au ri­dicat la nivelul cerinţelor, im­­punind, prin esenţa formulări­lor, originalitate“ — Liviu Cu­­ţitaru, clasa a XI-a, Liceul „Mihai Eminescu“, Iaşi. „Pot spune că subiectele nu au fost de o dificultate prea mare. In general, ele au fost alcătuite pe baza programei şcolare şi In ceea ce mă priveşte consider că accentul a căzut pe cunoş­tinţele noastre din domeniul limbii şi literaturii române". — Aurora Denis Drăgan, clasa a IX-a, Liceul „Radu Greceanu“, Slatina, Olt. Am consemnat numai citeva opinii dintre cele exprimate de elevii inter­locutori. Ele au fost contradic­torii, sigur mai multe favora­bile decit nefavorabile. Toate ilustrează insă maturitatea con­curenţilor, buna lor pregătire şi capacitatea de analiză. De altfel, această a 29-a ediţie a concursului a fost, prin rezulta­tele consemnate, o reuşită. Suc­cesele obţinute, elevii le dedică sărbătoririi Partidului Comu­nist Român, ele reprezintă oma­giul de dragoste şi recunoştin­ţă pe care elevii 11 aduc in aceste momente secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ctitorul in­­văţămintului românesc contem­poran. Astfel, in acest an, la faza pe clasă a concursului au participat peste o jumătate de milion de elevi, la faza pe şcoală peste 100 000 de elevi, iar la faza judeţeană, 9 800- Media generală de concurs la faza judeţeană a fost 7,50. La faza naţională, sublinia repre­zentantul M.E.I., 82 la sută din­tre cei 374 de participanţi au obţinut medii peste 8. Nici un judeţ nu a obţinut medie sub 7, media 7,35 fiind cea­­ mai mică, 27 de judeţe au obţinut medii peste 8. Pe primul loc s-au situat reprezentanţii ju­deţului Vrancea, cu media 8,95. Au urmat : Buzău, Cluj, Timiş, 8,83 şi Bihor, 8,80. Media ge­nerală a concursului a fost 8,46, superioară ediţiilor anterioare. Pe probe, comparativ cu ediţia trecută, s-a obţinut media 8,30 faţă de 7,98 la comentariu şi 8,62 faţă de 8,10 la subiectul de sinteză. Juriul concursului, avînd ca preşedinte pe profesor doctor docent Zoe Dumitrescu Buşu­­lenga, a acordat următoarele premii :­­Spaţiul nu ne permite să notăm pe toţi cei 304 elevi care au primit premii şi men­ţiuni. Vom aminti doar ocupan­ţii locurilor I) — profilul in­dustrial — clasa a IX-a : Ana- Gabriela Fruntelată, Liceul ,,Ni­colae Bălcescu", Bucureşti (sin­gura medie 10 din concurs), şi Anca Lepădatu, Liceul „Uni­rea“, Turnu Măgurele — pre­­miul I al C.C. al U.T.C. ; clasa a X-a : Dorina Bodea, Liceul Industrial nr. 1, Tecuci, şi Luminiţa Mardari, Liceul „Zin­ca Golescu“, Piteşti, premiul I al C.C. al U.T.C. ; clasa a Xl-a : Daniela Otu, Liceul de Mate­­matică-Fizică nr. 1, Timişoara, şi Liliana Badea, Liceul Sani­tar Timişoara, premiul I al C.C. al U.T.C. ; clasa a Xll-a : Otilia Dragomir, Liceul Indus­trial Adjud, şi Sebastian Dră­­gulănescu, Liceul ,,C. Negru­­zzi‘­ Iaşi, premiul I al C.C. al U.T.C.. Profilul Filologie-istorie, pedagogic, artă — clasa a IX-a : Monica Colt, Liceul Pe­dagogic, Bucureşti şi Cristina Tutoveanu, Liceul Economic, Focşani, premiul I al C.C. al U.T.C. ; clasa a X-a Cosana Nicolae, Liceul „Zoia Kosmo­demianskaia“, Bucureşti, şi Lioara Bradu, Liceul de Filo­logie-istorie, Oradea, premiul I al C.C. al U.T.C. ; clasa a XI-a : Laura Pavel, Liceul de Filolo­gie-istorie, Cluj-Napoca, şi Anca Bradu, Liceul de filolo­gie-istorie Oradea, premiul I al C.C. al U.T.C. , clasa a Xll-a : Ioana Schipor, Liceul de filologie-istorie, Cluj-Napoca şi Liliana Drăgan, Liceul Pe­dagogic „Spiru Haret", Buzău, premiul I al C.C. al U.T.C. MIOARA VERGU deschiderii plicurilor, urmat de transcrierea pe tablă a subiec­telor, a constituit şi semnalul de începere a lucrului. Pentru elevi, de acum înainte, trei ore de lucru, pentru ceilalţi, din afară — rude, prieteni, profe­sori însoţitori — o aşteptare chinuitoare. Ne-am constituit şi noi in această parte, pindind apariţia primului concurent. In fine, iată-l. Este Mihai Vorni­­cescu, clasa a XI-a de la Liceul de informatică din Cluj-Napo­ca. „Subiectele au fost frumoa­se, nimeni nu s-ar putea plânge că a avut de rezolvat proble­me plictisitoare, lipsite de ima­ginaţie. Apreciez totuşi că gra­dul de dificultate nu a fost la înălţimea unui asemenea con­curs. Cred că am căzut pe re­zultatele bune“. Dar iată-l pe al doilea, descinzind din sala vecină. Numele lui, Liviu Suciu, clasa a XI-a la Liceul de ma­­tematico-fizică „Nicolae Băl­­cescu“ Piteşti. „Subiecte inte­resante, nici nu ştiai de care să te apuci mai intii. Au im­pus ceva fantezie şi soluţii ori­ginale, cee­a ce le aşaza la ni­velul acestei faze finale“. A­­proape in acelaşi timp ies din două clase vecine, vechi cunoş­tinţe ale noastre: Andrei Paras­­chivescu de la Liceul „Mihai Viteazul " din Bucureşti şi Mu­gurel Barcău, de la Liceul de matematică-fizică „Nicolae Băl­cescu“ din Craiova, primul în clasa a Xll-a, al doilea intr-a Xl-a. Părerea unanimă este că subiectele au fost uşoare pen­tru o olimpiadă. Altfel zis, pro­bleme originale, indemnînd la ieşirea din rezolvări tip. Si ei sunt încrezători într-un rezultat bun. Iată insă şi prima fată. Este Mihaela Iagaru, clasa a X-a, de la Liceul de matema­­tică-fizică „Ion Minulescu" din Slatina. „Problemele au fost de dificultate medie, mă aştep­tam la ceva care să-mai dea bătaie de cap. Sunt sigură că m-am descurcat bine“. Ne-a interesat fireşte şi păre­rea profesorilor.. Nu numai pen­tru aceea că ei sunt o verigă importantă in succesele elevilor respectivi (şi se poate spune că prezenţa elevilor aici este un succes ), dar şi prin prisma fap­tului că mulţi dintre dascălii prezenţi aici sunt şi foşti olim­pici, unii chiar internaţionali. Bogdan Enescu, profesor la Li­ceul industrial nr. 6 Buzău : „A­­preciez în mod deosebit origina­litatea subiectelor, care in gene­ral au creat posibilitatea desfă­şurării creativităţii. Cam uşoa­re totuşi la clasa a X-a şi chiar a IX-a, ceea ce a îngreunat de­partajarea. Deci în ansamblu, a se avea în vedere o anumită fineţe, pentru a asigura pe toa­te treptele gradul necesar de dificultate“. Mihai Bălana, Li­ceul de ştiinţe ale naturii „C.A. Rosetti" Bucureşti : „După pă­rerea mea, nivelul subiectelor a fost sub posibilităţile elevilor, deşi în sine, problemele au fost din categoria celor pasionante pentru lucru. Oricum, se con­stată în continuare un nivel ri­dicat de pregătire al tinerilor şi ceea ce ne bucură mai mult, la clasele a XI-a şi a XII-a, adică acolo unde se află cei mai mulţi dintre componenţii lotului naţional, sunt rezultate foarte bune“. Intr-adevăr, rezultate deose­bite la acest concurs naţional. Astfel, dintre cei 360 de parti­cipanţi, 105 au­­ obţinut medii intre 8 şi 10, iar 105 au primit premii şi menţiuni acordate de M.E.I. şi de către C.C. al U.T.C. Ca şi în alţi ani, distincţiile s-au concentrat tot in centrele care in ultimii ani se dovedi­seră a fi autentice şcoli in a­­ceasta ştiinţă. Astfel, judeţul Dolj a obţinut 6 premii şi 4 menţiuni, Municipiul Bucureşti 4 premii şi 10 menţiuni, judeţul Prahova 2 premii şi 5 menţiuni. Vin însă din urmă forţe noi, cum ar fi cele din judeţele Iaşi — 1 premiu şi 5 menţiuni, Arad — 1 premiu şi 4 menţiuni, Cluj şi Argeş — cite 1 premiu şi 3 menţiuni, Maramureş — 1 premiu şi 2 menţiuni, Braşov — 1 premiu şi o menţiune etc. Media generală a concursului este şi ea in creştere faţă de anul trecut şi anii anteriori. Cele mai ridicate au fost la jud. Dolj — 8,48, la Galaţi — 7,96, la Prahova — 7,95, la Braşov — 7,82, la Bucureşti — 7,56 etc. Despre toate acestea insă, sâ-l invităm să vorbească pe cel mai competent în materie, pro­fesorul univ. dr. Ion Cuculescu — Universitatea Bucureşti — preşedintele comisiei centrale. „Un lucru trebuie subliniat de la­­ bun început, şi anume că a fost un concurs de înaltă ţinută, majoritatea participanţilor dînd dovadă de o foarte bună pregă­tire. Aceasta s-a văzut chiar din faptul că multe distincţii au fost acordate, la egalitate, mai multor concurenţi. Menţionez faptul că au fost ediţii cindi nu s-au putut acorda premiile I şi acum iată, la clasele a IX-a, a X-a şi a XII-a avem cite 3 pre­mianţi I, la clasa a XI-a trei premianţi II, la clasele a Xl-a şi a Xll-a cite două premii III etc. Ce arată aceasta ? Că s-a creat în multe locuri din ţară o atmosferă prielnică creativităţii matematice. Un rol în atingerea acestor rezultate l-au jucat ta­berele de pregătire, sistem care se aplică şi în privinţa pregăti­rii lotului naţional pentru bal­caniadă şi pentru olimpiada in­ternaţională. Avem în vedere să asigurăm celor 27 de mem­bri ai lotului condiţii şi mai bune. Numai astfel cred că pu­tem asigura continuitate per­formanţelor şi pe plan inter­naţional“. La actuala ediţie a olimpiadei de matematică au obţinut pre­miul I, următorii concurenţi : La clasa a IX-a, Toma Cim­­peanu şi Liviu Nicolae — Li­ceul „Nicolae Bălcescu“ Craio­va, Andrei­ Moroianu — Liceul de matematică-fizică nr. 1 Bucureşti, toţi cu media 9,50. La clasa a X-a, Florin Catri­­na — Liceul „George Murgoci" Brăila, Octavian Fărcăşanu şi Adrian Mocanu — Liceul de matematică-fizică „Nicolae Băl­cescu" Craiova, toţi avînd me­dia 9,75. La clasa a XI-a, Rabija Ma­rius •— Liceul de matematică­­fizică „Mihai Viteazul" Plo­ieşti, şi Liviu Suciu ~- Liceul de matematică­ fizică „Nicolae Bălcescu" Piteşti, cu media 10 fiecare. La elasa a Xll-a, Constan­tin Teleman — Liceul indus­trial nr. 34 Bucureşti, Radu Constantinescu — Liceul da matematică-fizică nr. 1 Bucu­reşti, şi Adrian Ciucu, Liceul de matematică-fizică „Gheorghe Şincai" Baia Mare, toţi cu me­dia 10. ALEXANDRU STROE E foarte greu şi nedrept tot­odată să rezumi doar in cîteva cuvinte atmosfera in care s-a desfăşurat ultima ediţie a olim­piadei celor mai buni elevi chi­­mişti din ţară, rumoarea (defel, provincială) ce s-a creat cu acest prilej in municipiul Piteşti, mai frumos şi mai ospitalier ca nici­odată. Privită din afară (ne­­implicat deci) olimpiadă de chimie seamănă cu suratele ei (aceeaşi miză, acelaşi amestec perfect de­ competiţie şi amici­, fie sinceră, nonşalantă), fară­ a-şi pierde in schimb individua­litatea, aerul indicibil, măcar şi prin decalajul inevitabil ce-i creează probele practice in pro­gramul rezervat fiecărei clase in parte. Aşa se face că, în timp ce elevii mai mari se reconfor­tau in peisajul ţinutului musce­­lean, cei de-a noua şi a zecea trăiau ultimele emoţii ale exa­menului sau, dimpotrivă, calmul aparent al unei probe de cu­­rind Încheiate. Surpr­inzător, se discută foarte puţin despre chi­mie. Cam toată lumea ştia ce a făcut şi îşi evaluează in tă­cere şansele de premiu, aşa cum e cazul micului grup for­mat de elevele din Timişoara : Ioana Domide (Liceul filologie­­istorie), Daiana Boc (acelaşi li­ceu), Daciana Hinote (Liceul de informatică). Rememorând scurt lucrările nu-şi fac speranţe prea mari. Nu „trag" deci la premiu. Poate o menţiune. Fără voie, fac şi o comparaţie su­mară cu ceea ce a fost la edi­ţia trecută. Subiectele data acum li se par mai dificile. Fără să lase impresia că-şi cau­tă vreo scuză, discută mai ales despre una din probleme, cea cu aliajul, ce implica o reac­ţie pe care nu o intilniseră in manual, ca să nu mai vorbim de subiectul teoretic (legăturile hidrogenului), unde se simţea poate nevoia unei precizări (le­gături fizice sau chimice ?). Si­gur că acum e greu să te pro­nunţi, pină la urmă aceste mici capcane oferite de subiect in­­trind, de fapt, în tipicul oricărui concurs ce se adresează celor mai buni elevi, dovadă şi opi­nia Sandei Albon (Liceul filo­logie-istorie, Satu Mare) pen­tru care unele probleme i s-au părut a fi peste nivelul manua­lului, opinie contrazisă energie de grupul bucureştean : Ale­xandru Papoiu (Liceul „Gheor­ghe Lazăr"), Sorin Adrian Cris­­tescu (Liceul „N. Bălcescu“) şi Razvan Chirila (Liceul „I. L. Caragiale“). Din pinctul lor de vedere subiectele au fost ex­trem de uşoare, cei care s-au împotmolit la problema cu a­­liatele neavînd nici o scuză. Lucrurile sunt clare : „dacă n-ai ştiut să stabileşti ac­east­ă reacţie, înseamnă că n-ai in­trat in frumuseţea chimiei şi nu stăpineşti nişte implicaţii teoretice“. In plus, asemenea probleme s-au dat şi in anii trecuţi (1978, de pildă), ele fiind prezente din belşug in gazeta de fizică-chimie etc. Dimpotri­vă, ei se aşteptau să fie mult mai greu, să se vehiculeze sub­­­­tilităţi şi implicaţii teoretice largi. Intr-adevăr, subiectul cu hidrogenul era puţin neclar, dar iastaanu a impiedicat pe- aproape “toţi concurenţii să termine lu­crarea după numai o oră şi ceva. Aceleaşi discuţii şi vis-a­­vis de proba practică, destul de simplă şi de nesolicitantă. O spune chiar Alexandru care ştie că nu se va număra prin­tre premianţi şi, zimbind, con­stată că un eşec te face mai bătăios şi mai critic cu tine, dar şi cu alţii. Pe scurt, ar fi dorit ca subiectele să fie ceva mai îndepărtate de manual şi să stimuleze soluţiile originale, creatoare, în care calculele şi matematica să conteze ceva mai puţin. Deşi obosită, Mari­lena Gilcă (clasa a XI-a, Li­ceul de chimie, Ploieşti), găseş­te puterea de a zimbi. Nu ştie că a luat premiul I, dar e con­vinsă că a făcut bine, chiar dacă timpul i s-a părut scurt. Cit despre proba practică, ea s-a apropiat prin dificultate de un nivel universitar. Personal şi-ar fi dorit ca in bibliografia de concurs să fie inclus şi „e­­chilibrul", capitol dificil, ce-i drept, dar şi complex. „Dacă il înţelegi, te poţi considera 50 la sută chimist“. In rest, e bucuroasă şi are numai cuvinte de mulţumire, la adresa orga­nizatorilor. Lauda de­vine o lasă exclusiv in seama noastră sau a profesorilor, care prin tovarăşa Felicia Cornea (pre­şedinta comisiei) aprecia nive­lul de cunoştinţe în con­tinuă creştere al participan­ţilor. Fapt cu atit mai îmbu­curător cu cu­ cei 350 de elevi, prezenţi la olimpiadă, reprezin­tă, de fapt, o parte din viito­rii noştri specialişti in chimie. In genere, subiectele au pre­zentat un grad sporit de difi­cultate, ele obligind la in­cursiuni in materia claselor an­terioare. Accentul s-a pus deci pe sinteză, pe raţionament şi corelarea cunoştinţelor. Dacă la clasele mai mici a-a mers mai mult pe programa şcolară, la clasele mari s-a urmărit de­pistarea valorilor. Sigur că nu e uşor să mulţumeşti pe toată lumea, noi urmărind stimula­rea in masă a interesului pentru chimie, dar şi identificarea vîr­­furilor. Sincer vorbind, premiul nu e totul. Contează emulaţia şi spiritul de concurenţă reală şi nepărtinitoare. Faptul că se acuză matematizarea chimiei vine dintr-o neînţelegere. A­­cesta e viitorul, acestea sunt tendinţele pe plan mondial in chimie. La olimpiadă se con­stată nivelul atins. Munca ade­vărată se face la ore şi nu e bine, de pildă, că o problemă cu aliaje a ridicat greutăţi. Asta înseamnă că la şcoală accentul s-a pus pe rezolvarea proble­melor tip, uşor de inseriat. Ori­cum,s-a muncit enorm în aces­te zile, profesorii lucrind efec­tiv de dimineaţă pină noaptea tirziu. Faţa ascunsă a olimpia­dei e la fel de interesantă şi de spectaculoasă ca şi concursul în sine. Pe total, se remarcă Bucureştiul, Baia Mare, Sucea­va, Satu Mare, Ploieştiul, in Fizică. Desfăşurat intre 7 şi 12 aprilie la Ploieşti, Concursul naţional de fizică, faza republicană, a re­unit in această ediţie 350 dintre cei mai buni elevi ai liceelor ţă­rii pentru care fizica este deja o pasiune bine definită. Atmos­fera caldă, sărbătorească, pe care gazdele s-au străduit şi au reuşit să o asigure participanţi­lor din prima şi pină in ultima zi a contribuit in mare măsură la asigurarea unui climat com­­petiţional corespunzător in care confruntarea inteligentei şi a spiritului creator a demonstrat şi de această dată că viitorul fi­zicii româneşti este asigurat de cadre de nădejde. Numărul mare de premii (110 in total, din care 26 premii I, II şi III, 34 premrii speciale şi 50 menţiuni) confir­mă din plin buna pregătire a participanţilor, oferind garanţia obţinerii unor rezultate cel pu­ţin la fel de valoroase ca în anii precedenţi in viitoarele compe­tiţii internaţionale.­­O noutate în acest sens o constituie faptul că începînd cu acest an se or­ganizează şi Balcaniada de fizi­că, a cărei primă ediţie va avea loc intre 3 şi 10 mai la Plovdiv, R.P. Bulgaria. In ceea ce priveş­te Olimpiada internaţională de fizică, aceasta se va desfăşura între 13 şi 20 iulie la Londra, ca­pitala Marii Britanii.­ Pe lingă concursul propriu­­zis — proba teretică şi proba de laborator — ca şi concursul de selecţie pentru loturile reprezen­tative in cele două viitoare con­fruntări internaţionale, partici­panţii au putut să petreacă aici, la Ploieşti, sau în împrejurimi, frumoase momente de destinde­re ce au cuprins vizionări de spectacole, vizite în muzee şi întreprinderi, o excursie pe Va­lea Prahovei, acţiuni binevenite, cu un pronunţat caracter forma­tiv, instructiv şi educativ. „Am avut, intr-adevăr, nişte condiţii foarte bune de concurs, dar acestea au fost la fel de bune peste tot şi in alte ediţii şi trebuie să ne raportăm, evident, la condiţiile excelente de învă­ţătură, ce ne sunt asigurate nouă, liceenilor de azi din România socialistă — ne spune Radu Iorgulescu, elev în clasa a XII-a la Liceul „Nicolae Băl­cescu" din Capitală. Aş vrea să profit de acest prilej şi să mul­ţumesc, in numele tuturor cole­gilor mei, conducerii superioare de partid şi de stat, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU perso­nal, pentru aceste minunate condiţii de viaţă şi învăţătură create, angajîndu-ne, in acest an, aniversar al partidului, să nu precupeţim nici un efort pentru însuşirea celor mai înalte cunoştinţe din domeniul atit de vast şi de interesant al fizicii, pregătindu-ne intens pentru a deveni folositori societăţii, eco­nomiei şi ştiinţei româneşti." „Subiectele au fost generoase şi ne-au solicitat din plin atit buna pregătire teoretică, rit şi fante­zia creatoare" — ne spune şi Florin Soare, clasa a XI-a, Liceul „I.L. Caragiale" din Ploieşti, iar Radu Hoancă, clasa a X-a Liceul „C.D. Gherea" Timişoara, are cuvinte de apreciere pentru probele de laborator, bazate pe aspecte concrete ale producţiei, stimulind inteligenţa şi spiritul practic. „Probele din acest an au avut un grad sporit de dificultate — ne spune profesorul universitar recul înregistrînd, de pildă, Craiova. Şi acum iată ciştigătorii locu­rilor I : Clasa a IX-a : Sanda Albon (Liceul filologie-istorie, Satu Mare). Premiul C.C. al U.T.C. : Sorin Adrian Cristeg­ea (Bucureşti). Clasa a X-a : Laurenţiu Dinei (Liceul ind. nr. 5, Bucureşti). Premiul C.C. al U.T.C. : Laurenţiu Dincu. Clasa a XI-a : Marilena Gilcă (Liceul ind. nr. 4, Ploieşti). Premiul C.C. al U.T.C. : Adrian Sab­o (Baia Mare). Clasa a XII-a : Dorin Bogdan Borza (Liceul „C.A. Rosetti“ Bucu­reşti). Premiul C.C. al U.T.C. : Dorin Bogdan Borza, SORIN PREDA doctor Constantin Pirviţu, de­canul Facultăţii de Fizică — Universitatea Bucureşti, preşe­dintele comisiei — şi este, cred, firesc ca de la copii foarte buni să cerem foarte mult. De ase­menea probele de laborator au căutat să fie mai direct legate de practică, de viaţă, stimulind atit buna pregătire teoretică, in­teligenţa, cit şi, mai ales, crea­tivitatea participanţilor. Iar re­zultatele nu pot decit să ne mulţumească, atit prin numărul mare de premii şi menţiuni a­­cordate (ceea ce înseamnă foar­te multe medii peste 8), cit şi prin faptul că toţi elevii au ob­ţinut, in general, note bune şi foarte bune. Este acesta, fireşte, un argument al potenţialului şcolii româneşti de fizică, al ele­vilor noştri şi aş vrea să preci­zez că, de fapt, numărul celor prezenţi la această fază republi­cană a olimpiadei nu reflectă intru totul potenţialul de copii bine pregătiţi din liceele noas­tre, numărul acesta fiind mult mai mare decit cei 350 de parti­cipanţi aici. Iată de ce cred că, pentru stimularea unui număr cit mai mare de copii pasionaţi de fizică (care şi-au dovedit pa­siunea şi buna pregătire în eta­pele anterioare ale concursului) trebuie să asigurăm o prezenţă nit mai largă la faza republica­nă. Aş vrea să remarc, totodată, faptul că, în general, buna pre­gătire la acest obiect este asi­gurată in toate colţurile ţării, în toate liceele noastre, intre aces­tea ocupind, evident, un loc fruntaş liceele de matematică­­fizică. Cu asemenea elevi, sin­tem­ siguri, ne putem prezenta oricînd cu fruntea sus in con­fruntări internaţionale şi sunt convins că atit la Balcaniadă, cit şi la Olimpiada internaţională de la Londra vom obţine rezul­tate frumoase. In ceea ce ne priveşte suntem­ hotărîţi să ne ocupăm in continuare de buna lor pregătire ,lotul de „olimpici internaţionali“ urmează să se pregătească la Timişoara, cu sprijinul unor cadre didactice de la universităţile din Bucu­reşti şi Timişoara, de la Institu­tul Politehnic Bucureşti, precum şi al unor profesori din liceele timişorene) cu toată bucuria convingerii că fizica româneas­că dispune deja de viitori spe­cialişti de excepţie.“ Iată acum numele premianţilor vitîi ai ediţiei 1986 a Concursu­lui naţional de fizică, faza repu­blicană , clasa a IX-a : Teme­­reancă Ovidiu, Liceul „N. Băl­cescu" Bucureşti, Bălan Gabriel, Liceul „Ştefan cel Mare" Sucea­va, Harnagea Cătălin, Liceul Na­ţional Iaşi, toţi premiul I al M.E.I., Popescu Cătălin Radu, Liceul „N. Bălcescu", Bucureşti, premiul I al C.C. al U.T.C. ; clasa a X-a : Columbovici Cris­tian, Liceul „Gh. Lazăr" Bucu­reşti, premiul I al M.E.I., Hoancă Radu, Liceul „C.D. Gherea" Ti­mişoara, premiul I al C.C. al U.T.C. ; la clasa a XI-a : Necula Ciprian, Liceul „Gh. Şincai“ Ba­ia Mare, premiul I al M.E.I., Şerban Didina, Liceul industrial nr. 3, Medgidia, premiul I al C.C. al U.T.C., la clasa a XII-a: Janos Tibor, Liceul matematică­­fizică nr. 2 -Cluj-Napoca, pre­miul I al M.E.I.. Chitică -Nimb»«, Liceul Gh. Lazăr“ București, premiul I al . C. al U.T.C.. Tuturor, felicitări ! GABRIEL NASTASE

Next