Scînteia Tineretului, aprilie 1986 (Anul 42, nr. 11456-11481)
1986-04-22 / nr. 11474
„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Matematică: -----------7 Exigenţa-un stimulent al originalităţii Olimpiada naţională de mate lui 360 de concurenţi din toatematică din acest an a reunit in judeţele ţârii, oraşul de pe malurile Mureşu Aşteptat cu emoţie, momentul MARȚI 22 APRILIE 1986 OLIMPIADEIE ŞCOLARE CN BILANT STRĂLUCIT, O GRĂITOARE ATESTARE A ÎNALTEI CALITĂŢI A ÎNVATAMINTULUI ROMANESC Au luat sfîrşit etapele finale ale concursurilor şcolare pe discipline de invătâmint. Desfăşurate in contextul acţiunilor politico-educative dedicate celei de-a 65-a aniversări a făuririi Partidului Comunist Român, concursurile au evidenţiat nivelul ridicat al invătâmintului românesc, performantele la care acesta a ajuns cu precădere in anii de cind în fruntea partidului şi statului nostru se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ctitorul genial al României noi. Prin mijloacele specifice vârstei, participanţii la aceste concursuri şcolare îşi manifestă dragostea şi ataşamentul faţă de politica internă şi externă a partidului nostru, dragostea şi recunoştinţa pentru secretarul general al partidului, prin grija căruia invătămintul românesc beneficiază acum de condiţii excelente de afirmare. Limba şi literatura română: Cunoaştere şi creativitate Concursurile şcolare in România au o bogată tradiţie, ele se află acum in cel de-al Il-lea secol de existentă. Dar niciodată ca acum in anii Epocii Nicolae Ceausescu ele nu au dobindit o valoare atit de mare, nu au condus la performante mai inalte. In acesti 21 de ani ai existentei noastre se numără cele mai mari succese ale elevilor români in confruntările internationale — sint de acum bine cunoscute de întreg poporul succesele obţinute la balcaniada de matematică, la olimpiadele internaţionale de matematică, fizică şi chimie, olimpiade de unde reprezentanţii noştri au adus numeroase premii şi premii speciale, contribuind in acest mod la creşterea prestigiului şcolii româneşti. In acest an au avut loc concursuri finale la: Limba şi literatura română — Cluj-Napoca, Limba şi literatura maternă — Cluj-Napoca, Matematică — Arad, Fizică — Ploieşti, Chimie — Piteşti, Biologie — Bacău, Istoria României — Sibiu, Economie politică. Politica economică a P.C.R. — Piatra Neamţ, Filosofia — Piatra Neamţ, Geografia României — Suceava, Limbi moderne — Oradea, şi concursuri pe meserii la: Mecanică, Bacău; Electrotehnică, Buzău; Construcţii. Baia Mare; Economie şi alimentaţie publică. Braşov; Artă, Craiova; Mecanică, Tîrgovişte, Buzău; Mine, Baia Mare; Metalurgie, Galaţi, Oţelul Roşu, Hunedoara, Buzău, Cimpia Turzii; Petrol, Ploieşti; Energetică. Iaşi; Chimie industrială. Baia Mare, Bacău, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Năvodari; Prelucrarea lemnului şi materiale de construcţii. Hm. Vilcea Sibiu, Caransebeş, Cluj-Napoca, Arad, Bicaz, Roman; Transporturi şi telecomunicaţii: Sibiu, Piteşti, Piatra Neamţ, Baia Mare, Chimie. Un autentic „laborator" al pasiunii şi dorinţei de afirmare Cluj-Napoca, Arad, Craiova, Oradea, Constanţa, Bucureşti, Timişoara, Bacău, Agricultură, Turda, Bistriţa, Matinga (MH), Miroslava (IS), Buzău, Suceava; Industrie uşoară. Arad, Timişoara; Silvicultură, Fălticeni, Gurghiu (MS); Cooperaţie. Botoşani; Informatică. Cluj-Napoca; Sanitar, Rm. Vilcea. Dintre toate acestea, din cauza spaţiului restrins, vom oferi In pagina de faţă relatări de la concursurile de Limba şi literatura română, Matematică, Fizică şi Chimie. In acelaşi timp ii felicităm călduros pe toţi ceilalţi elevi participanti la fazele finale ale concursurilor pe discipline de invătămint şi pe meserii, unindu-le, totodată, succes in activitatea şcolară şi profesională! Starea de performanţă — o cerinţă confirmată de realitate Cluj-Napoca a fost gazda celei de-a 29-a ediţii a fazei naţionale, a concursului de limbă şi literatură română „Mihai Eminescu“. Concursul a constat din două probe : comentariul unui text la prima vedere, poeziile „Dorul de ţară“, poezie populară. ..Copiilor“ de Octavian Goga, „Partidului“ de Nicolae Labiş şi ..Doina“ de Nichita Stânescu, — am enumerat in ordinea claselor la profilul industrial — şi „Dimineaţa“, de Vasile Alecsandri, „Bună dimineaţa, primăvară“ de Tudor Arghezi, „Peste vîrfuri“ de Mihai Eminescu şi „Focul de primăvară“ de Lucian Blaga. Cea de a doua probă, subiect de sinteză, a solicitat elevilor cunoştinţe bogate, variate de literatură populară, caracteristicile genului dramatic, specificitatea creaţiei lui Liviu Rebreanu, a lui Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi. Am consemnat citeva opinii ale concurenţilor, imediat după susţinerea celei de a doua probe, cu privire la subiecte. Aşadar : „Prima probă, comentariul poeziei „Focul de primăvară“ de Lucian Blaga, ne-a oferit prilejul de a descifra semnificaţiile profunde ale operei blagiene, ale viziunii sale asupra poeziei şi asupra universului existenţial, dar şi posibilitatea de a face conexiuni cu literatura tradiţională şi modernă, română şi universală. Subiectul al II-lea, dificil, frumos şi necesitînd pătrunderea unor subtilităţi ale limbii argheziene şi blagiene, expresii superlative ale limbii române, m-a surprins, intr-adevăr, insă resursele sale interne ofereau nebănuite elemente prin care se puteau afirma talentul, capacitatea de sinteză şi de interpretare“, Georgeta Drăghici, clasa a XII-a, Liceul „Zoia Kosmodemianskaia“ Bucureşti.Subiectul al II-lea s-a intitulat : „Susţineţi cu argumente din creaţia scriitorilor Mihai Eminescu şi Tudor Arghezi aserţiunea lui Lucian Blaga : „Limba este întîiul mare poem al unui popor“). „Subiectele mi s-au părut neaşteptate, dar în orice caz ele ne-au oferit posibilitatea sondării unui întreg univers de cunoştinţe , de la viziunea modernă a liricii lui Nichita Stănescu la vastele spaţii de trăire şi de simţire ale ţăranului român“. — Carmen Dumitriu, clasa a Xll-a, Liceul Industrial nr. 3, Suceava. „Deşi, in mod general vorbind, comentarea unui text la prima vedere — in cazul nostru „Bună dimineaţa, primăvară“ de Tudor Arghezi — presupune stimularea capacităţii de a pătrunde in structurile specifice ale operei şi, de asemenea, de reliefare a propriilor viziuni critice, consider că subiectul este relativ superficial şi mai ales insuficient. Poezia propusă spre interpretare este puţin reprezentativă“. — Ioana Moldovan, clasa a X-a, Liceul de filologie-istorie „Iulia Haşdeu“, Bucureşti. „Subiectele s-au ridicat la nivelul cerinţelor, impunind, prin esenţa formulărilor, originalitate“ — Liviu Cuţitaru, clasa a XI-a, Liceul „Mihai Eminescu“, Iaşi. „Pot spune că subiectele nu au fost de o dificultate prea mare. In general, ele au fost alcătuite pe baza programei şcolare şi In ceea ce mă priveşte consider că accentul a căzut pe cunoştinţele noastre din domeniul limbii şi literaturii române". — Aurora Denis Drăgan, clasa a IX-a, Liceul „Radu Greceanu“, Slatina, Olt. Am consemnat numai citeva opinii dintre cele exprimate de elevii interlocutori. Ele au fost contradictorii, sigur mai multe favorabile decit nefavorabile. Toate ilustrează insă maturitatea concurenţilor, buna lor pregătire şi capacitatea de analiză. De altfel, această a 29-a ediţie a concursului a fost, prin rezultatele consemnate, o reuşită. Succesele obţinute, elevii le dedică sărbătoririi Partidului Comunist Român, ele reprezintă omagiul de dragoste şi recunoştinţă pe care elevii 11 aduc in aceste momente secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ctitorul invăţămintului românesc contemporan. Astfel, in acest an, la faza pe clasă a concursului au participat peste o jumătate de milion de elevi, la faza pe şcoală peste 100 000 de elevi, iar la faza judeţeană, 9 800- Media generală de concurs la faza judeţeană a fost 7,50. La faza naţională, sublinia reprezentantul M.E.I., 82 la sută dintre cei 374 de participanţi au obţinut medii peste 8. Nici un judeţ nu a obţinut medie sub 7, media 7,35 fiind cea mai mică, 27 de judeţe au obţinut medii peste 8. Pe primul loc s-au situat reprezentanţii judeţului Vrancea, cu media 8,95. Au urmat : Buzău, Cluj, Timiş, 8,83 şi Bihor, 8,80. Media generală a concursului a fost 8,46, superioară ediţiilor anterioare. Pe probe, comparativ cu ediţia trecută, s-a obţinut media 8,30 faţă de 7,98 la comentariu şi 8,62 faţă de 8,10 la subiectul de sinteză. Juriul concursului, avînd ca preşedinte pe profesor doctor docent Zoe Dumitrescu Buşulenga, a acordat următoarele premii :Spaţiul nu ne permite să notăm pe toţi cei 304 elevi care au primit premii şi menţiuni. Vom aminti doar ocupanţii locurilor I) — profilul industrial — clasa a IX-a : Ana- Gabriela Fruntelată, Liceul ,,Nicolae Bălcescu", Bucureşti (singura medie 10 din concurs), şi Anca Lepădatu, Liceul „Unirea“, Turnu Măgurele — premiul I al C.C. al U.T.C. ; clasa a X-a : Dorina Bodea, Liceul Industrial nr. 1, Tecuci, şi Luminiţa Mardari, Liceul „Zinca Golescu“, Piteşti, premiul I al C.C. al U.T.C. ; clasa a Xl-a : Daniela Otu, Liceul de Matematică-Fizică nr. 1, Timişoara, şi Liliana Badea, Liceul Sanitar Timişoara, premiul I al C.C. al U.T.C. ; clasa a Xll-a : Otilia Dragomir, Liceul Industrial Adjud, şi Sebastian Drăgulănescu, Liceul ,,C. Negruzzi‘ Iaşi, premiul I al C.C. al U.T.C.. Profilul Filologie-istorie, pedagogic, artă — clasa a IX-a : Monica Colt, Liceul Pedagogic, Bucureşti şi Cristina Tutoveanu, Liceul Economic, Focşani, premiul I al C.C. al U.T.C. ; clasa a X-a Cosana Nicolae, Liceul „Zoia Kosmodemianskaia“, Bucureşti, şi Lioara Bradu, Liceul de Filologie-istorie, Oradea, premiul I al C.C. al U.T.C. ; clasa a XI-a : Laura Pavel, Liceul de Filologie-istorie, Cluj-Napoca, şi Anca Bradu, Liceul de filologie-istorie Oradea, premiul I al C.C. al U.T.C. , clasa a Xll-a : Ioana Schipor, Liceul de filologie-istorie, Cluj-Napoca şi Liliana Drăgan, Liceul Pedagogic „Spiru Haret", Buzău, premiul I al C.C. al U.T.C. MIOARA VERGU deschiderii plicurilor, urmat de transcrierea pe tablă a subiectelor, a constituit şi semnalul de începere a lucrului. Pentru elevi, de acum înainte, trei ore de lucru, pentru ceilalţi, din afară — rude, prieteni, profesori însoţitori — o aşteptare chinuitoare. Ne-am constituit şi noi in această parte, pindind apariţia primului concurent. In fine, iată-l. Este Mihai Vornicescu, clasa a XI-a de la Liceul de informatică din Cluj-Napoca. „Subiectele au fost frumoase, nimeni nu s-ar putea plânge că a avut de rezolvat probleme plictisitoare, lipsite de imaginaţie. Apreciez totuşi că gradul de dificultate nu a fost la înălţimea unui asemenea concurs. Cred că am căzut pe rezultatele bune“. Dar iată-l pe al doilea, descinzind din sala vecină. Numele lui, Liviu Suciu, clasa a XI-a la Liceul de matematico-fizică „Nicolae Bălcescu“ Piteşti. „Subiecte interesante, nici nu ştiai de care să te apuci mai intii. Au impus ceva fantezie şi soluţii originale, ceea ce le aşaza la nivelul acestei faze finale“. Aproape in acelaşi timp ies din două clase vecine, vechi cunoştinţe ale noastre: Andrei Paraschivescu de la Liceul „Mihai Viteazul " din Bucureşti şi Mugurel Barcău, de la Liceul de matematică-fizică „Nicolae Bălcescu“ din Craiova, primul în clasa a Xll-a, al doilea intr-a Xl-a. Părerea unanimă este că subiectele au fost uşoare pentru o olimpiadă. Altfel zis, probleme originale, indemnînd la ieşirea din rezolvări tip. Si ei sunt încrezători într-un rezultat bun. Iată insă şi prima fată. Este Mihaela Iagaru, clasa a X-a, de la Liceul de matematică-fizică „Ion Minulescu" din Slatina. „Problemele au fost de dificultate medie, mă aşteptam la ceva care să-mai dea bătaie de cap. Sunt sigură că m-am descurcat bine“. Ne-a interesat fireşte şi părerea profesorilor.. Nu numai pentru aceea că ei sunt o verigă importantă in succesele elevilor respectivi (şi se poate spune că prezenţa elevilor aici este un succes ), dar şi prin prisma faptului că mulţi dintre dascălii prezenţi aici sunt şi foşti olimpici, unii chiar internaţionali. Bogdan Enescu, profesor la Liceul industrial nr. 6 Buzău : „Apreciez în mod deosebit originalitatea subiectelor, care in general au creat posibilitatea desfăşurării creativităţii. Cam uşoare totuşi la clasa a X-a şi chiar a IX-a, ceea ce a îngreunat departajarea. Deci în ansamblu, a se avea în vedere o anumită fineţe, pentru a asigura pe toate treptele gradul necesar de dificultate“. Mihai Bălana, Liceul de ştiinţe ale naturii „C.A. Rosetti" Bucureşti : „După părerea mea, nivelul subiectelor a fost sub posibilităţile elevilor, deşi în sine, problemele au fost din categoria celor pasionante pentru lucru. Oricum, se constată în continuare un nivel ridicat de pregătire al tinerilor şi ceea ce ne bucură mai mult, la clasele a XI-a şi a XII-a, adică acolo unde se află cei mai mulţi dintre componenţii lotului naţional, sunt rezultate foarte bune“. Intr-adevăr, rezultate deosebite la acest concurs naţional. Astfel, dintre cei 360 de participanţi, 105 au obţinut medii intre 8 şi 10, iar 105 au primit premii şi menţiuni acordate de M.E.I. şi de către C.C. al U.T.C. Ca şi în alţi ani, distincţiile s-au concentrat tot in centrele care in ultimii ani se dovediseră a fi autentice şcoli in aceasta ştiinţă. Astfel, judeţul Dolj a obţinut 6 premii şi 4 menţiuni, Municipiul Bucureşti 4 premii şi 10 menţiuni, judeţul Prahova 2 premii şi 5 menţiuni. Vin însă din urmă forţe noi, cum ar fi cele din judeţele Iaşi — 1 premiu şi 5 menţiuni, Arad — 1 premiu şi 4 menţiuni, Cluj şi Argeş — cite 1 premiu şi 3 menţiuni, Maramureş — 1 premiu şi 2 menţiuni, Braşov — 1 premiu şi o menţiune etc. Media generală a concursului este şi ea in creştere faţă de anul trecut şi anii anteriori. Cele mai ridicate au fost la jud. Dolj — 8,48, la Galaţi — 7,96, la Prahova — 7,95, la Braşov — 7,82, la Bucureşti — 7,56 etc. Despre toate acestea insă, sâ-l invităm să vorbească pe cel mai competent în materie, profesorul univ. dr. Ion Cuculescu — Universitatea Bucureşti — preşedintele comisiei centrale. „Un lucru trebuie subliniat de la bun început, şi anume că a fost un concurs de înaltă ţinută, majoritatea participanţilor dînd dovadă de o foarte bună pregătire. Aceasta s-a văzut chiar din faptul că multe distincţii au fost acordate, la egalitate, mai multor concurenţi. Menţionez faptul că au fost ediţii cindi nu s-au putut acorda premiile I şi acum iată, la clasele a IX-a, a X-a şi a XII-a avem cite 3 premianţi I, la clasa a XI-a trei premianţi II, la clasele a Xl-a şi a Xll-a cite două premii III etc. Ce arată aceasta ? Că s-a creat în multe locuri din ţară o atmosferă prielnică creativităţii matematice. Un rol în atingerea acestor rezultate l-au jucat taberele de pregătire, sistem care se aplică şi în privinţa pregătirii lotului naţional pentru balcaniadă şi pentru olimpiada internaţională. Avem în vedere să asigurăm celor 27 de membri ai lotului condiţii şi mai bune. Numai astfel cred că putem asigura continuitate performanţelor şi pe plan internaţional“. La actuala ediţie a olimpiadei de matematică au obţinut premiul I, următorii concurenţi : La clasa a IX-a, Toma Cimpeanu şi Liviu Nicolae — Liceul „Nicolae Bălcescu“ Craiova, Andrei Moroianu — Liceul de matematică-fizică nr. 1 Bucureşti, toţi cu media 9,50. La clasa a X-a, Florin Catrina — Liceul „George Murgoci" Brăila, Octavian Fărcăşanu şi Adrian Mocanu — Liceul de matematică-fizică „Nicolae Bălcescu" Craiova, toţi avînd media 9,75. La clasa a XI-a, Rabija Marius •— Liceul de matematicăfizică „Mihai Viteazul" Ploieşti, şi Liviu Suciu ~- Liceul de matematică fizică „Nicolae Bălcescu" Piteşti, cu media 10 fiecare. La elasa a Xll-a, Constantin Teleman — Liceul industrial nr. 34 Bucureşti, Radu Constantinescu — Liceul da matematică-fizică nr. 1 Bucureşti, şi Adrian Ciucu, Liceul de matematică-fizică „Gheorghe Şincai" Baia Mare, toţi cu media 10. ALEXANDRU STROE E foarte greu şi nedrept totodată să rezumi doar in cîteva cuvinte atmosfera in care s-a desfăşurat ultima ediţie a olimpiadei celor mai buni elevi chimişti din ţară, rumoarea (defel, provincială) ce s-a creat cu acest prilej in municipiul Piteşti, mai frumos şi mai ospitalier ca niciodată. Privită din afară (neimplicat deci) olimpiadă de chimie seamănă cu suratele ei (aceeaşi miză, acelaşi amestec perfect de competiţie şi amici, fie sinceră, nonşalantă), fară a-şi pierde in schimb individualitatea, aerul indicibil, măcar şi prin decalajul inevitabil ce-i creează probele practice in programul rezervat fiecărei clase in parte. Aşa se face că, în timp ce elevii mai mari se reconfortau in peisajul ţinutului muscelean, cei de-a noua şi a zecea trăiau ultimele emoţii ale examenului sau, dimpotrivă, calmul aparent al unei probe de curind Încheiate. Surprinzător, se discută foarte puţin despre chimie. Cam toată lumea ştia ce a făcut şi îşi evaluează in tăcere şansele de premiu, aşa cum e cazul micului grup format de elevele din Timişoara : Ioana Domide (Liceul filologieistorie), Daiana Boc (acelaşi liceu), Daciana Hinote (Liceul de informatică). Rememorând scurt lucrările nu-şi fac speranţe prea mari. Nu „trag" deci la premiu. Poate o menţiune. Fără voie, fac şi o comparaţie sumară cu ceea ce a fost la ediţia trecută. Subiectele data acum li se par mai dificile. Fără să lase impresia că-şi caută vreo scuză, discută mai ales despre una din probleme, cea cu aliajul, ce implica o reacţie pe care nu o intilniseră in manual, ca să nu mai vorbim de subiectul teoretic (legăturile hidrogenului), unde se simţea poate nevoia unei precizări (legături fizice sau chimice ?). Sigur că acum e greu să te pronunţi, pină la urmă aceste mici capcane oferite de subiect intrind, de fapt, în tipicul oricărui concurs ce se adresează celor mai buni elevi, dovadă şi opinia Sandei Albon (Liceul filologie-istorie, Satu Mare) pentru care unele probleme i s-au părut a fi peste nivelul manualului, opinie contrazisă energie de grupul bucureştean : Alexandru Papoiu (Liceul „Gheorghe Lazăr"), Sorin Adrian Cristescu (Liceul „N. Bălcescu“) şi Razvan Chirila (Liceul „I. L. Caragiale“). Din pinctul lor de vedere subiectele au fost extrem de uşoare, cei care s-au împotmolit la problema cu aliatele neavînd nici o scuză. Lucrurile sunt clare : „dacă n-ai ştiut să stabileşti această reacţie, înseamnă că n-ai intrat in frumuseţea chimiei şi nu stăpineşti nişte implicaţii teoretice“. In plus, asemenea probleme s-au dat şi in anii trecuţi (1978, de pildă), ele fiind prezente din belşug in gazeta de fizică-chimie etc. Dimpotrivă, ei se aşteptau să fie mult mai greu, să se vehiculeze subtilităţi şi implicaţii teoretice largi. Intr-adevăr, subiectul cu hidrogenul era puţin neclar, dar iastaanu a impiedicat pe- aproape “toţi concurenţii să termine lucrarea după numai o oră şi ceva. Aceleaşi discuţii şi vis-avis de proba practică, destul de simplă şi de nesolicitantă. O spune chiar Alexandru care ştie că nu se va număra printre premianţi şi, zimbind, constată că un eşec te face mai bătăios şi mai critic cu tine, dar şi cu alţii. Pe scurt, ar fi dorit ca subiectele să fie ceva mai îndepărtate de manual şi să stimuleze soluţiile originale, creatoare, în care calculele şi matematica să conteze ceva mai puţin. Deşi obosită, Marilena Gilcă (clasa a XI-a, Liceul de chimie, Ploieşti), găseşte puterea de a zimbi. Nu ştie că a luat premiul I, dar e convinsă că a făcut bine, chiar dacă timpul i s-a părut scurt. Cit despre proba practică, ea s-a apropiat prin dificultate de un nivel universitar. Personal şi-ar fi dorit ca in bibliografia de concurs să fie inclus şi „echilibrul", capitol dificil, ce-i drept, dar şi complex. „Dacă il înţelegi, te poţi considera 50 la sută chimist“. In rest, e bucuroasă şi are numai cuvinte de mulţumire, la adresa organizatorilor. Lauda devine o lasă exclusiv in seama noastră sau a profesorilor, care prin tovarăşa Felicia Cornea (preşedinta comisiei) aprecia nivelul de cunoştinţe în continuă creştere al participanţilor. Fapt cu atit mai îmbucurător cu cu cei 350 de elevi, prezenţi la olimpiadă, reprezintă, de fapt, o parte din viitorii noştri specialişti in chimie. In genere, subiectele au prezentat un grad sporit de dificultate, ele obligind la incursiuni in materia claselor anterioare. Accentul s-a pus deci pe sinteză, pe raţionament şi corelarea cunoştinţelor. Dacă la clasele mai mici a-a mers mai mult pe programa şcolară, la clasele mari s-a urmărit depistarea valorilor. Sigur că nu e uşor să mulţumeşti pe toată lumea, noi urmărind stimularea in masă a interesului pentru chimie, dar şi identificarea vîrfurilor. Sincer vorbind, premiul nu e totul. Contează emulaţia şi spiritul de concurenţă reală şi nepărtinitoare. Faptul că se acuză matematizarea chimiei vine dintr-o neînţelegere. Acesta e viitorul, acestea sunt tendinţele pe plan mondial in chimie. La olimpiadă se constată nivelul atins. Munca adevărată se face la ore şi nu e bine, de pildă, că o problemă cu aliaje a ridicat greutăţi. Asta înseamnă că la şcoală accentul s-a pus pe rezolvarea problemelor tip, uşor de inseriat. Oricum,s-a muncit enorm în aceste zile, profesorii lucrind efectiv de dimineaţă pină noaptea tirziu. Faţa ascunsă a olimpiadei e la fel de interesantă şi de spectaculoasă ca şi concursul în sine. Pe total, se remarcă Bucureştiul, Baia Mare, Suceava, Satu Mare, Ploieştiul, in Fizică. Desfăşurat intre 7 şi 12 aprilie la Ploieşti, Concursul naţional de fizică, faza republicană, a reunit in această ediţie 350 dintre cei mai buni elevi ai liceelor ţării pentru care fizica este deja o pasiune bine definită. Atmosfera caldă, sărbătorească, pe care gazdele s-au străduit şi au reuşit să o asigure participanţilor din prima şi pină in ultima zi a contribuit in mare măsură la asigurarea unui climat competiţional corespunzător in care confruntarea inteligentei şi a spiritului creator a demonstrat şi de această dată că viitorul fizicii româneşti este asigurat de cadre de nădejde. Numărul mare de premii (110 in total, din care 26 premii I, II şi III, 34 premrii speciale şi 50 menţiuni) confirmă din plin buna pregătire a participanţilor, oferind garanţia obţinerii unor rezultate cel puţin la fel de valoroase ca în anii precedenţi in viitoarele competiţii internaţionale.O noutate în acest sens o constituie faptul că începînd cu acest an se organizează şi Balcaniada de fizică, a cărei primă ediţie va avea loc intre 3 şi 10 mai la Plovdiv, R.P. Bulgaria. In ceea ce priveşte Olimpiada internaţională de fizică, aceasta se va desfăşura între 13 şi 20 iulie la Londra, capitala Marii Britanii. Pe lingă concursul propriuzis — proba teretică şi proba de laborator — ca şi concursul de selecţie pentru loturile reprezentative in cele două viitoare confruntări internaţionale, participanţii au putut să petreacă aici, la Ploieşti, sau în împrejurimi, frumoase momente de destindere ce au cuprins vizionări de spectacole, vizite în muzee şi întreprinderi, o excursie pe Valea Prahovei, acţiuni binevenite, cu un pronunţat caracter formativ, instructiv şi educativ. „Am avut, intr-adevăr, nişte condiţii foarte bune de concurs, dar acestea au fost la fel de bune peste tot şi in alte ediţii şi trebuie să ne raportăm, evident, la condiţiile excelente de învăţătură, ce ne sunt asigurate nouă, liceenilor de azi din România socialistă — ne spune Radu Iorgulescu, elev în clasa a XII-a la Liceul „Nicolae Bălcescu" din Capitală. Aş vrea să profit de acest prilej şi să mulţumesc, in numele tuturor colegilor mei, conducerii superioare de partid şi de stat, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU personal, pentru aceste minunate condiţii de viaţă şi învăţătură create, angajîndu-ne, in acest an, aniversar al partidului, să nu precupeţim nici un efort pentru însuşirea celor mai înalte cunoştinţe din domeniul atit de vast şi de interesant al fizicii, pregătindu-ne intens pentru a deveni folositori societăţii, economiei şi ştiinţei româneşti." „Subiectele au fost generoase şi ne-au solicitat din plin atit buna pregătire teoretică, rit şi fantezia creatoare" — ne spune şi Florin Soare, clasa a XI-a, Liceul „I.L. Caragiale" din Ploieşti, iar Radu Hoancă, clasa a X-a Liceul „C.D. Gherea" Timişoara, are cuvinte de apreciere pentru probele de laborator, bazate pe aspecte concrete ale producţiei, stimulind inteligenţa şi spiritul practic. „Probele din acest an au avut un grad sporit de dificultate — ne spune profesorul universitar recul înregistrînd, de pildă, Craiova. Şi acum iată ciştigătorii locurilor I : Clasa a IX-a : Sanda Albon (Liceul filologie-istorie, Satu Mare). Premiul C.C. al U.T.C. : Sorin Adrian Cristegea (Bucureşti). Clasa a X-a : Laurenţiu Dinei (Liceul ind. nr. 5, Bucureşti). Premiul C.C. al U.T.C. : Laurenţiu Dincu. Clasa a XI-a : Marilena Gilcă (Liceul ind. nr. 4, Ploieşti). Premiul C.C. al U.T.C. : Adrian Sabo (Baia Mare). Clasa a XII-a : Dorin Bogdan Borza (Liceul „C.A. Rosetti“ Bucureşti). Premiul C.C. al U.T.C. : Dorin Bogdan Borza, SORIN PREDA doctor Constantin Pirviţu, decanul Facultăţii de Fizică — Universitatea Bucureşti, preşedintele comisiei — şi este, cred, firesc ca de la copii foarte buni să cerem foarte mult. De asemenea probele de laborator au căutat să fie mai direct legate de practică, de viaţă, stimulind atit buna pregătire teoretică, inteligenţa, cit şi, mai ales, creativitatea participanţilor. Iar rezultatele nu pot decit să ne mulţumească, atit prin numărul mare de premii şi menţiuni acordate (ceea ce înseamnă foarte multe medii peste 8), cit şi prin faptul că toţi elevii au obţinut, in general, note bune şi foarte bune. Este acesta, fireşte, un argument al potenţialului şcolii româneşti de fizică, al elevilor noştri şi aş vrea să precizez că, de fapt, numărul celor prezenţi la această fază republicană a olimpiadei nu reflectă intru totul potenţialul de copii bine pregătiţi din liceele noastre, numărul acesta fiind mult mai mare decit cei 350 de participanţi aici. Iată de ce cred că, pentru stimularea unui număr cit mai mare de copii pasionaţi de fizică (care şi-au dovedit pasiunea şi buna pregătire în etapele anterioare ale concursului) trebuie să asigurăm o prezenţă nit mai largă la faza republicană. Aş vrea să remarc, totodată, faptul că, în general, buna pregătire la acest obiect este asigurată in toate colţurile ţării, în toate liceele noastre, intre acestea ocupind, evident, un loc fruntaş liceele de matematicăfizică. Cu asemenea elevi, sintem siguri, ne putem prezenta oricînd cu fruntea sus in confruntări internaţionale şi sunt convins că atit la Balcaniadă, cit şi la Olimpiada internaţională de la Londra vom obţine rezultate frumoase. In ceea ce ne priveşte suntem hotărîţi să ne ocupăm in continuare de buna lor pregătire ,lotul de „olimpici internaţionali“ urmează să se pregătească la Timişoara, cu sprijinul unor cadre didactice de la universităţile din Bucureşti şi Timişoara, de la Institutul Politehnic Bucureşti, precum şi al unor profesori din liceele timişorene) cu toată bucuria convingerii că fizica românească dispune deja de viitori specialişti de excepţie.“ Iată acum numele premianţilor vitîi ai ediţiei 1986 a Concursului naţional de fizică, faza republicană , clasa a IX-a : Temereancă Ovidiu, Liceul „N. Bălcescu" Bucureşti, Bălan Gabriel, Liceul „Ştefan cel Mare" Suceava, Harnagea Cătălin, Liceul Naţional Iaşi, toţi premiul I al M.E.I., Popescu Cătălin Radu, Liceul „N. Bălcescu", Bucureşti, premiul I al C.C. al U.T.C. ; clasa a X-a : Columbovici Cristian, Liceul „Gh. Lazăr" Bucureşti, premiul I al M.E.I., Hoancă Radu, Liceul „C.D. Gherea" Timişoara, premiul I al C.C. al U.T.C. ; la clasa a XI-a : Necula Ciprian, Liceul „Gh. Şincai“ Baia Mare, premiul I al M.E.I., Şerban Didina, Liceul industrial nr. 3, Medgidia, premiul I al C.C. al U.T.C., la clasa a XII-a: Janos Tibor, Liceul matematicăfizică nr. 2 -Cluj-Napoca, premiul I al M.E.I.. Chitică -Nimb»«, Liceul Gh. Lazăr“ București, premiul I al . C. al U.T.C.. Tuturor, felicitări ! GABRIEL NASTASE