Scînteia Tineretului, iunie 1986 (Anul 42, nr. 12129-12154)

1986-06-11 / nr. 12138

înaltă responsabilitate, o poziţie permanent activă în sprijinul înfăptuirii dezarmării, în primul rînd a dezarmării nucleare „Nu se poate vorbi de securitate, nu se poate vorbi de siguranţă în ce priveşte viito­rul, cu atit mai mult al anilor din secolul al XXI-lea, dacă nu se va pune capăt şi nu se vor lichida armele nucleare! Armele nucleare existente astăzi pot să distrugă, practic, viaţa pe întreaga planetă. Deci, toate popoarele sunt în pericol — şi toţi avem răspunderea să facem totul pentru a fi eliminate armele nucleare“. NICOLAE CEAUŞESCU 3 O­menirea se află în acest moment al evoluţiei sale în faţa unei­ respon­sabilităţi istorice. Niciodată încă, în multimilenara sa existenţă, fragila „trestie ginditoare“ — Omul — nu a stat sub o atit de uriaşă ameninţare, aceea a dispariţiei definitive. Acest a­­devăr grav şi tulburător, pe care evenimentele din viaţa lumii îl relevă cu pregnanţă, pune in faţa popoarelor, a conducătorilor politici răspun­derea istorică de a acţiona, pină­ nu este prea tîrziu, cu toată hotărîrea şi cu toată e­­nergia, pentru îndepărtarea pericolului de război. Asis­tăm, la acest sfîrşit de secol şi de mileniu, la impresionante procese, la una dintre cele mai complexe şi dinamice e­­voluţii din existenţa umani­tăţii , la proiecţii luminoase spre viitor, dar şi la stavile in calea realizării acestora, la înălţarea cunoaşterii pe culmi nebănuite, la impresio­nante împliniri ale civilizaţiei materiale şi spirituale, dar şi la anacronisme ce constituie o veritabilă sfidare pentru di­mensiunile de gîndire şi sim­ţire actuale. Graţie exploziei informaţionale şi datorită in­terdependenţelor obiective ce se manifestă pe arena mon­dială, interesul îngust, limi­tat, izolarea faţă de proble­mele globale şi faţă de res­ponsabilităţile generale nu mai sunt de conceput. Şi într-un asemenea cadru fierbinte, real, unde rezolvările unei situaţii sau ale alteia nu mai pot fi­­rezultantele unor con­sultări restrînse, ci ale parti­cipării tuturor popoarelor, im­plicarea activă, responsabilă faţă de destinele lumii în care trăim, faţă de viitor devine o conduită exemplară, singura atitudine realistă, cu adevărat umană. Cu convingerea fermă că numai în condiţii de pace, de largă colaborare între naţiuni, poporul nostru, ca de altfel toate popoarele lumii, îşi va putea concentra plenar forţe­le în direcţia progresului eco­nomic şi social, a bunăstării şi fericirii sale şi pornind de la adevărul de netăgăduit că în­totdeauna poporul român a fost un popor dornic de pace şi s-a manifestat în această direcţie, partidul şi statul nos­tru acţionează cu toata hota­­rirea, cu pilduitoare fermita­te pentru a contribui la solu­ţionarea problemelor grave din viaţa internaţională numai in interesul popoarelor. Benefi­ciind de concepţia de mare valoare strategică a preşedin­telui Nicolae Ceauşescu cu privire la necesitatea unei noi abordări a problemelor păcii şi războiului în condiţii­le actuale. România socialistă consideră realizarea dezarmă­rii, în primul rînd a dezar­mării nucleare, drept sarcina fundamentală a timpului nos­tru, a tuturor popoarelor. Por­nind de la constatarea gravă că existenţa unor puternice mijloace de nimicire acumu­late pe Terra poate distruge însăşi viaţa pe planeta noas­tră şi că, în aceste condiţii, războiul nu mai este de con­ceput, singura alternativă ra­ţională, realistă, autentic uma­nă, fiind înlăturarea cu desă­vârşire a războiului ca mijloc de soluţionare a problemelor mondiale şi dezvoltarea unei ample şi rodnice politici de colaborare şi pace între toate naţiunile. România socialistă, preşedintele Nicolae Ceauşescu au elaborat, de-a lungul ani­lor, cu o impresionantă prin­cipialitate şi consecvenţă, un program cuprinzător, realist şi constructiv în vederea înfăp­tuirii obiectivului suprem al popoarelor — eliminarea ar­melor, în primul rînd a arme­lor nucleare, din viaţa uma­nităţii. „Trebuie să privim cu în­credere viitorul omenirii, le­gat de necesitatea înlăturării armelor nucleare şi altor arme de distrugere in masă, de dez­voltare independentă, asigu­rarea păcii şi progresului tu­turor naţiunilor lumii !“, evi­denţia tovarăşul Nicolae Ceauşescu in Expunerea ros­tită la şedinţa Comitetului Politic Executiv din 29 apri­lie a.c. Impresionante argu­mentaţii, aceeaşi clară şi de­cisă adeziune la cauza dezar­mării se desprind şi din cu­­vintările secretarului general al partidului, preşedintele Republicii, la marile adu­nări populare din munici­piile­ Rîmnicu Vilcea şi Mier­curea Ciuc, ca şi din Expu­nerea la şedinţa comună a ce­lor două mari foruri democra­tice a­ Consiliul Naţional al Oamenilor Muncii şi Consiliul Naţional al Agriculturii. Ofe­rind din nou dovada angajării ferme a României socialiste faţă de marea cauză a păcii şi dezarmării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a dat ex­presie vie spiritului lucid, constructiv şi novator ce ca­racterizează întreaga politică externă românească, lansind un vibrant apel la unirea e­­forturilor tuturor statelor, ale tuturor popoarelor pentru eli­minarea pericolului de război din viaţa umanităţii, pentru trecerea la măsuri hotărite de dezarmare, în primul rind de dezarmare nucleară. Referin­­du-se la evoluţii recente din viaţa planetară, analizindu-le cu rigoarea şi spiritul ştiinţi­fic ce definesc întreaga gîndire a conducătorului parti­dului şi statului nostru, atră­­gînd atenţia asupra responsa­bilităţii fiecărui popor, in rea­licărea n­e.­..­­..virt.ur, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a for­mulat cu claritate şi fermitate mari direcţii de acţiune : „In acest spirit — spunea preşedintele României , ne pronunţăm ferm pentru opri­rea cursei înarmărilor, pentru a se pune capăt înarmărilor nucleare, chimice şi convenţio­nale, pentru trecerea la dezar­mare, şi in primul rind la de­zarmarea nucleară, pornind de la faptul că folosirea armelor nucleare, oriunde ar avea loc, afectează viaţa tuturor naţiu­nilor lumii, pune in pericol în­săşi existenţa vieţii pe planeta noastră“. Există calcule ale specialişti­lor potrivit cărora planeta noastră este depozitara, in prezent, a peste 50 000 de fo­coase nucleare şi că puterea explozivă totală a acestei „re­zerve“ este aproximativ egală cu cea a unui milion de bom­be de tip Hiroshima, a cărei magnitudine a fost de 13 kilo­­tone, respectiv echivalentul a 13 000 tone de exploziv con­venţional puternic sau trini­­tro­toluen. Potenţialul atomic existent este capabil, nu există nici o îndoială in această pri­vinţă, să distrugă lumea de mai multe ori. „Asupra între­gii omeniri, a generaţiei actua­le, ca şi a celor viitoare, arăta cu gravitate preşedintele Nicolae Ceauşescu, planează pericolul uriaş al războiului nuclear, care ar distruge mi­nunatele roade ale evoluţiei naturii, cuceririle ştiinţei, tot ce s-a realizat mai de preţ pe planeta noastră, omul însuşi, viaţa pe planeta noastră“. Faţă de această situaţie, in numele vieţii, al dreptului fundamen­tal al omului la viaţă, la pace, România socialistă cheamă po­poarele la unirea eforturilor pentru a se pune capăt cursei înarmărilor, pentru a se trece neintîrziat la măsuri substan­ţiale de dezarmare, şi în pri­mul rind de dezarmare nuclea­ră, pentru instaurarea unei păci trainice pe planeta noas­tră. Cu convingerea de nezdrun­cinat, întărită de argumentele ştiinţei, ale vieţii că pacea nu se poate asigura prin noi ar­mamente, ci prin reducerea şi distrugerea totală a armamen­telor nucleare, prin trecerea la dezarmarea generală sub un control corespunzător in­ternaţional, in numele marii responsabilităţi in faţa pro­priului popor, în faţa viitoru­lui, România a prezentat re­cent, la cea de-a treia sesiu­ne specială a Adunării Gene­rale a O.N.U. consacrată de­zarmării, un document de mare actualitate şi valoare, in­titulat „Considerentele şi pro­punerile României, ale pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu cu privire la problemele de­zarmării şi direcţiile de ac­ţiune a ţărilor pentru soluţie­­rea lor“, veritabil program de acţiune pentru înfăptuirea dezarmării. La un deceniu de la organizarea şi desfăşurarea, din iniţiativa României, a pri­mei sesiuni speciale a Adună­rii Generale a O.N.U. consa­crată dezarmării, în forumul mondial care exprimă voinţa şi interesele întregii comuni­tăţi internaţionale, ţara noas­tră, preşedintele Nicolae Ceauşescu adresează jiţ­ivi­lor tuturor statelor, la angaja­rea hotărită pe calea dezarmă­rii, cu conştiinţa uriaşei răs­punderi ce revine tuturor sta­telor, forumului popoarelor faţă de soarta păcii, faţă de viitorul planetei. Regăsim, în acest amplu şi complex docu­ment, teze şi idei, iniţiative şi­­ propuneri larg îmbrăţişate şi sprijinite pe plan internaţio­nal, pentru că ele, exprimă, in mod legitim, realist, interese şi năzuinţe supreme, ce converg spre edificarea unei lumi a pă­cii, colaborării şi progresului, ferită de ameninţări şi primej­dii, in care fiecare naţiune, fiecare fiinţă umană să-şi afle împlinirea deplină. Sprijinind cu toată hotărî­­rea acest generos program, re­cunoscând in finalităţile sale de amplă deschidere umanistă ţeluri şi idealuri inalte, con­secvente, poporul român, tine­retul patriei noastre, ferm ata­şat marilor idei ale păcii şi dezarmării nutresc convinge­rea adincă, întemeiată pe în­crederea în virtuţile vieţii, ala raţiunii, că stă în puterea po­poarelor să impună politica nouă in viaţa lumii, să facă să triumfe cursul nou, spre des­tindere şi colaborare. DOINA FRUNTELATA Pentru realizarea dezarmării nucleare — obiectiv fundamental al umanităţii — România propune: • la negocierile de dezarmare, in afară de puterile nucleare, să participe toate celelalte state interesate ; • să se elaboreze, in cel mai scurt timp, un program general de dezarmare nucleară care să prevadă cu prioritate și termene bine stabilite intr-o viziune de perspectivă reducerea pe etape și lichidarea completă a acestor arme, pînă în anul 2000 ; • să se constituie un organism special pentru dezarmare și pentru eliminarea completă a armelor nucleare, organism care să negocieze măsuri privind neproliferarea armelor nucleare, încetarea experienţelor cu asemenea arme, elaborarea progra­mului general de dezarmare nucleară ; • avînd în vedere pericolul pe care îl prezintă proliferarea tot mai mare, pe suprafaţa globului, a armelor nucleare, statele posesoare de arme nucleare să le retragă in limitele frontierelor lor naţionale ; • să se elaboreze un program menit să ducă la oprirea per­fecţionării armelor nucleare, la încetarea producţiei de materiale fisionabile şi mijloacelor lor de transportare la ţintă ; • să se treacă la tratative pentru eliminarea armelor nucleare tactice, cu rază scurtă de acţiune, cu participarea tuturor ţărilor lumii ; • în contextul măsurilor de reducere a armelor nucleare, o importanţă deosebită prezintă folosirea tuturor materialelor fi­sionabile exclusiv in scopuri paşnice, prin realizarea unor pro­iecte de cooperare internaţională ; • pentru accelerarea procesului de dezarmare nucleară, O.N.U. să sprijine eforturile ţărilor angajate in crearea de zone denu­­clearizate în diferite părţi ale lumii, proclamarea de ţări şi oraşe libere de arme nucleare, garantarea de către statele pose­soare de arme nucleare a respectării statutului acestor zone. Centru regional al Naţiunilor Unite pentru pace şi dezarmare la Katmandu NAŢIUNILE UNITE 10 (A­­gerpres). — In baza unui acord semnat, între guvernul Nepalu­lui şi O.N.U., la Katmandu ur­mează să­ fie creat un Centru regional al Naţiunilor Unite pentru pace şi dezarmare. A­­ceastă instituţie va oferi spri­jin acţiunilor — convenite cu statele asiatice membre ale O.N.U. — în vederea înfăptui­rii unor măsuri de pace­, şi dezarmare. Centre similare au fost cre­ate pentru America Latină (la Lima) şi pentru Africa (la Lome). • RACHETELE NUCLEARE „CRUISE“ aflate pe teritoriul Belgiei vor­ fi retrase de la baza militară Florennes începînd din decembrie, operaţiunea urmind a se încheia în februarie anul viitor — a anunţat la Bruxelles ministrul apărării, Guy Coeme, în conformitate cu Tratatul so­­vieto-american privind lichida­rea rachetelor nucleare cu rază medie şi mai scurtă de acţiune, cele 16 rachete „Cruise“ ampla­sate în Belgia vor fi transpor­tate în Statele Unite, pentru a fi distruse — precizează agenţia E.F.E. • PREŞEDINTELE GUVER­NULUI R.S. CEHOSLOVACE, Lubomir Strougal, va întreprin­de o vizită oficială în Iugosla­via la mijlocul lunii iunie, transmite agenţia Tanjug. El urmează să aibă convorbiri cu preşedintele Consiliului Execu­tiv Federal al R.S.F.I., Branko Mikulici. Vor fi abordate aspec­te ale relaţiilor bilaterale, în­deosebi in domeniul economic ca şi probleme ale vieţii inter­naţionale. • PREŞEDINTELE TURCIEI, Kenan Evren, va începe la 27 iunie o vizită oficială in State­le Unite, a anunţat purtătorul de cuvint al M.A.E. turc. El va conferi cu oficialităţile ameri­cane şi va avea o intilnire cu membri ai Congresului. La 30 iunie, Kenan Evren se va afla la New York, unde va avea o întrevedere cu secretarul gene­ral al O.N.U., Javier Perez de Cuellar. • ARGENTINA CERE „CU INSISTENŢA“ reluarea nego­cierilor cu Marea Britanie pri­vind disputa în legătură cu sta­tutul Insulelor Malvine (Fal­kland), se arată intr-un comu­nicat oficial dat publicităţii la Buenos Aires. Documentul subliniază nece­sitatea reglementării prin mij­loace paşnice, conform Cartei O.N.U., a disputelor dintre sta­te, relatează agenţia E.F.E. • ÎN REPUBLICA SUD-A­­FRICANA a fost anunţată pre­lungirea cu încă 12 luni a stării excepţionale, instituită in iunie 1986 de regimul rasist de la Pre­toria. S-a afirmat că măsura ar fi necesară pentru „menţinerea ordinii publice“, guvernanţii încercînd să justifice prin aceas­ta reprimarea brutală a mişcării antiapartheid. • INTR-UN RAPORT A­­DRESAT CONSILIULUI DE SECURITATE, secretarul general al O.N.U., Javier Perez de Cuellar, a relevat necesitatea continuării misi­unii Forţelor Naţiunilor Uni­te din Cipru (UNFICYP) şi a recomandat prelungirea mandatului acestora cu încă şase luni. El şi-a exprimat speranţa reglementării pe cale paşnică, negociată, a problemei cipriote, adăugind că ciprioţii înşişi au datoria să creeze o atmosferă de în­credere in insulă, dar că şi celelalte părţi pot contribui la acest obiectiv. Efectivele UNFICYP cu­prind 2 000 de militari din şapte ţări. • POLIŢIA ELVEŢIANĂ l-a arestat la Lugano pe Alvaro Loiacono, cunoscut terorist, membru al organizaţiei teroris­te „Brigăzile roşii“ care a par­ticipat in 1978 la răpirea lui Aldo Moro. în acest fel, din grupul de nouă terorişti care l-au răpit pe fostul prim-minis­­tru italian, unul singur se mai află în libertate. Loiacono ur­mează să fie predat poliţiei ita­liene pentru a fi deferit justi­ţiei. • POPULAŢIA S.U.A. este in prezent de 244 440 000 locuitori. In perioada 1980—1987 numărul locuitorilor Statelor Unite a crescut cu 18 milioane (8 la sută). Peste jumătate din sporul populaţiei revine statelor Ca­lifornia, Texas şi Florida. O creştere redusă s-a înregistrat in oraşe mari cum sunt New York şi Chicago. • PLANURILE DE MUTARE A CAPITALEI NIPONE DIN TOKIO au început să prindă con­tur, a anunţat la Tokio un pur­tător de cuvint al guvernului. Organele guvernamentale, a arătat el, lucrează la lista in­stituţiilor de stat care urmează a fi transferate în alte locali­tăţi. Hotărirea de principiu privind mutarea capitalei Japoniei a fost adoptată în urmă cu un an, dar problema s-a dovedit mult mai complexă decit se a­­preciase iniţial, astfel încât o decizie definitivă va fi luată ulterior. • LA MANAGUA s-a înche­iat cea de-a cincea rundă de convorbiri dintre guvernul san­­dinist şi reprezentanţii forţelor „contras“, fără un rezultat po­zitiv in privinţa incheierii unui acord de încetare definitivă a focului in Nicaragua. In ca­drul şedinţei finale, guvernul sandinist a prezentat un pro­gram pe etape, prin care să se pună capăt pină la 10 octombrie acestui conflict, început în urmă cu şapte ani şi care a făcut deja 50 000 de victime. Delegaţii „contras“ au respins propuneri­le guvernamentale, dar au a­­nunţat că nu vor iniţia, deo­camdată, operaţiuni militare o­­fensive. Nu s-a căzut de acord asupra stabilirii datei şi condiţiilor de reluare a negocierilor intre cele MOSCOVA 10 (Agerpres) — La bordul complexului ştiinţi­fic orbital format din staţia „Mir“, navele de transport „So­­iuz-TM-4“, „Soiuz-TM-5“ şi modulul specializat „Quant“, cosmonauţii sovietici Vladimir Titov, Musa Manarov, Anatoli Soloviov, Viktor Savinih şi cer­cetătorul bulgar Alexandr Ale­xandrov au început programul de activitate comună, cuprin­­zînd experimente astrofizice, geofizice, medicale, tehnologice şi biotehnologice. In cursul zilei de vineri cos­monauţii şi-au dus echipamen­tele individuale , în nava de transport, avindu-se in vedere că Anatoli Soloviov, Viktor Sa­vinih şi Alexandr Alexandrov se vor întoarce pe Terra cu „Soiuz-TM-4“. Potrivit datelor telemetrice şi raportului transmis de echipaj, zborul complexului orbital se desfăşoară normal. Starea să­nătăţii celor cinci cosmonauţi este bună , precizează agenţia TASS, două părţi, informează agenţia Frensa Latina. • LA BERLIN s-au încheiat lucrările plenarei C.C. al P.S.U.G. Comitetul Central — relatează agenţia A.D.N. — a aprobat raportul Biroului Poli­tic, precum şi documentul cu privire la împlinirea a 70 de ani de la crearea Partidului Comunist din Germania, intitu­lat „70 de ani de luptă pentru socialism şi pace, pentru bună­starea poporului“. F­RIKSDAGUL (PARLA­MENTUL SUEDEZ) a aprobat cu majoritatea de voturi inter­zicerea reclamei pentru ţigări si tutun. In Suedia au fost or­ganizate organisme speciale care supraveghează reclama produselor din tutun. A fost declanşată, de asemenea, o cam­panie pe durata de doi ani îm­potriva fumatului la locurile de muncă. Zborul complexului ştiinţific orbital sovietic Dezbaterile din cadrul sesiunii speciale a Adunării Generale a O.N.U. consacrate dezarmării NAŢIUNILE UNITE 10 (A­­gerpres). — O dezarmare reală trebuie să ducă la crearea con­diţiilor de pace, securitate şi stabilitate pentru toate po­poarele. Aceasta este una din­tre ideile susţinute de numeroşi vorbitori în cadrul sesiunii spe­ciale a Adunării Generale a O.N.U. consacrate dezarmării. De asemenea, participanţii se pronunţă pentru noi acţiuni în direcţia realizării dezarmării nucleare, pentru încetarea cursei înarmărilor. Primul ministru­­ al Indiei Rajiv Gandhi, a prezentat un „plan de acţiune“ de e­­dificare a unei lumi eliberate de arme nucleare şi de folosire a forţei, evidenţiind că esenţa fiecărei etape de înfăptuire a acestui plan trebuie să fie dez­armarea nucleară, însoţită de măsuri concrete şi în alte sfere ale dezarmării. Ca elemente principale ale acestui program trebuie să fie incluse obligati­vitatea tuturor statelor pose­soare de arme nucleare de a-şi lichida arsenalele atomice cel mai tîrziu pină în anul 2010. Şeful guvernului indian s-a pronunţat pentru interzicerea armelor chimice şi neadmiterea militarizării spaţiului cosmic şi pentru crearea unui sistem in­ternaţional de control. In cuvintarea sa ministrul ad­junct de externe al Malayeziei, Abdulah Fadzil Che Wan, a re­afirmat sprijinul ţării sale faţă de propunerea de convocare imediată a unei conferinţe con­sacrate aplicării declaraţiei din 1971 referitoare la proclamarea Oceanului Indian zonă a păcii. Ne angajăm, totodată, să ne intensificăm eforturile pentru crearea imediată, in Asia de sud-est, a unei zone libere de arme nucleare, a spus Che Wan. Jose Ingles, adjunctul minis­trului de externe al Republi­cii Filipine a subliniat că ţara sa se pronunţă pentru încetarea ex­perienţelor nucleare în regiu­nea Pacificului şi a exprimat sprijinul faţă de ideea creării unei zone fără arme nucleare în sud-estul continentului asia­tic. Reprezentantul Emiratelor A­­rabe Unite, Mohammad Hus­sein Al Shaabi, deplin de con­tinuarea cursei înarmărilor, în­deosebi nucleare. In context, el a arătat că din păcate în aceas­tă cursă a acumulării de noi arme au fost atrase şi ţări în curs de dezvoltare care îşi iro­sesc, astfel, o parte însemnată din veniturile necesare proce­sului de dezvoltare. Regimul rasist sud-african are de ales între pace, dezvoltare şi cooperare pe baza dreptului in­ternaţional, ori un conflict fără precedent care să implice mili­oane de fiinţe umane din Africa australă, a declarat reprezentan­tul Angolei, Venacio da Silva, adjunct al ministrului afacerilor externe. Vorbitorul s-a pronun­ţat, totodată, pentru măsuri con­crete în direcţia dezarmării. Reprezentantul Sudanului, A­­min Abdoun, a declarat că în acest forum mondial s-a expri­mat îngrijorarea comunităţii in­ternaţionale în legătură cu viito­rul omenirii, ameninţat de acu­mularea unor uriaşe arsenale de arme, în primul rînd nucleare. In aceste condiţii — a spus el — este necesar să se ajungă la un sistem de securitate colectivă al tuturor statelor. Reprezentantul Singaporelui, Kishore Mahbubani, a declarat că de la prima sesiune din 1978 consacrată aceleiaşi problematici, nivelul cheltuielilor pentru înar­mare a sporit de la 400 la 1000 miliarde dolari. El a subliniat necesitatea punerii de acord a faptelor cu declaraţiile exprima­te de reprezentanţii statelor la O.N.U. şi s-a pronunţat pentru o nouă abordare a negocierilor multilaterale pentru dezarmare, care să ducă la soluţii efective. NAŢIUNILE UNITE 10 (A­­gerpres). — Delegaţia Suediei la sesiunea specială a Adunării Generale a O.N.U. consacrată dezarmării a prezentat un docu­ment de lucru în care propune ca secretarul general al orga­nizaţiei mondiale să iniţieze, cu sprijinul experţilor guverna­mentali, noi cercetări cuprinză­toare privind armele nucleare. „Să folosim şansa pentru o lume fără mijloace de distru­gere în masă, şansa pentru o lume a păcii, in care să fie create locuri de muncă prin dezarmare !" Acest apel-în­­demn este prezent pe pan­cartele purtate de participan­ţii din regiunea Ruhr - R.F.G., la marşul din primă­vara acestui an organizat in favoarea păcii ORIENTUL MIJLOCIU CAIRO 10 (Agerpres). — Re­gele Hussein al Iordaniei va e­­fectua in curind o vizită ofi­cială la Cairo. Potrivit agenţiei KUNA, suveranul haşemit va conferi in capitala Egiptului cu preşedintele Hosni Mubarak a­­supra problemelor relaţiilor bi­laterale şi a stadiului actual al eforturilor vizînd convocarea unei conferinţe internaţionale de pace in Orientul Mijlociu, relevă agenţia KUNA. Noi ciocniri între populaţia palestiniană din Cisiordania şi Gaza şi poliţia israeliană s-au produs în cursul zilei de vineri cu prilejul demonstraţiilor de protest împotriva represiunilor forţelor de ocupaţie. Un ado­lescent in vîrstă de 17 ani şi-a pierdut viaţa în urma rănilor primite în cursul demonstra­ţiilor de la Sabatieh. La Tul­karm, poliţia a folosit gaze la­crimogene pentru dispersarea mulţimii, iar pentru a pune ca­păt manifestaţiilor a instituit restricţii de circulaţie, relevă agenţia Q.N.A. La Ierusalim au fost operate arestări în rindul participanţilor la manifestaţii. La apelul conducerii unite a revoltei palestiniene, în toate localităţile din teritoriile arabe ocupate s-a desfăşurat, vineri, o grevă generală. (Agerpres) • TUNISIA ŞI MAREA JA­­MAHIRIE ARABA LIBIANA POPULARA SOCIALISTĂ au semnat un acord comercial care reglementează schimburile şi promovarea cooperării in do­meniile planificării, agriculturii, pescuitului între cele două ţări. Vizita delegaţiei în Luxemburg LUXEMBURG 10 (Agerpres). — La invitaţia Parlamentului­­ luxemburghez, o delegaţie a Marii Adunări Naţionale, con­dusă de Nicolae Giosan, pre­şedintele M.A.N., a efectuat o vizită oficială de prietenie in Luxemburg. Delegaţia s-a întîlnit cu Leon Bollendorf, preşedintele Came­rei Deputaţilor, cu alţi parla­mentari luxemburghezi. In cursul convorbirilor a avut loc un schimb de experienţă privind modul de lucru al celor două parlamente. Delegaţia M.A.N. a avut, de asemenea, o intilnire cu pre­şedintele guvernului Marelui Ducat al Luxemburgului, Jac­ques Sanier. Cu acest prilej, au fost discutate aspecte ale rela­ţiilor dintre România şi Luxem­burg. Încheierea lucrărilor Conferinţei arabe extraordinare la nivel înalt ALGER 10 (Agerpres). — La Alger s-au încheiat lucrările Conferinţei arabe extraordinare la nivel înalt, la care au fost reprezentate toate ţările mem­bre ale Ligii Arabe. Comunicatul final al reuniu­nii relevă că participanţii au salutat revolta populaţiei pa­lestiniene din teritoriile ocupa­te de Israel şi au adoptat mă­surile necesare pentru spriji­nirea ei. După cum relateaza a­­genţia KUNA, a fost reafirmat sprijinul pentru convocarea unei conferinţe internationale de pace consacrate Orientului Mijlociu sub auspiciile O.N.U., care să dispună de împuter­niciri depline pentru realizarea unei reglementări paşnice pe baza legalităţii internaţionale şi a rezoluţiilor O.N.U. Se subli­niază că intre participanţii la această conferinţă trebuie să se afle cei cinci membri perma­nenţi ai Consiliului de Securi­tate şi toate părţile in conflict, inclusiv Organizaţia pentru Eli­berarea Palestinei, unicul re­prezentant legitim al poporului palestinian, care să participe la negocieri, pe picior de egalita­te cu celelalte părţi. în document sunt exprimate preocuparea profundă faţă de continuarea ocupaţiei israeliene in sudul Libanului, precum şi sprijinul faţă de lupta Libanu­lui pentru păstrarea suverani­tăţii şi integrităţii teritoriale. Conferinţa cheamă Consiliul de Securitate să-şi asume res­ponsabilităţile în aplicarea re­zoluţiei 598 privind conflictul dintre Iran şi Irak. Ţările latino-americane intimpină mari dificultăţi in rambursarea datoriilor externe CIUDAD DE MEXICO 10 (A­­gerpres) — Potrivit unui raport publicat în capitala Mexicului, această ţară înregistrează o da­torie externă de 105,5 miliarde dolari, fiind întrecută de Bra­zilia — cu 116,9 miliarde dolari. La rindul ei, Argentina are o datorie externă de 54,5 miliarde dolari. Venezuela ocupă intre ţările latino-americane poziţia a patra, cu o datorie externă de 32,2 miliarde dolari in timp ce Republica Chile deţine re­cordul mondial la datoria ex­ternă pe locuitor. Se ştie că ţările latino-ame­ricane, in general ţările în curs de dezvoltare, intimpină mari dificultăţi în rambursarea da­toriilor contractate, deoarece e­­xistă un evident dezechilibru al preţurilor in comerţul mondial in defavoarea „lumii a treia“, mari discrepanţe între venituri­le obţinute din vinzarea pro­duselor exportate de ţările în curs de dezvoltare şi cele ale ţărilor occidentale industriali­zate. Sărbătoarea naţională a Marii Britanii Cele circa 5 000 de insule britanice, în cea mai mare parte foarte mici, dintre care se detaşează Insula Marea Britanie (Great Britain), despărţită de continentul european prin Pas de Calais, formează teritoriul Marii Britanii, situat în Euro­pa Occidentală, cu o populaţie de peste 55 640 000 de locuitori. O linie imaginară, unind oraşele Newcastle din nord-est şi Exeter din sud-vest, in peninsula Cornwall, ar separa Marea Britanie în două regiuni distincte şi deosebite ca relief. Mai cu seamă in perioada de după cel de-al doilea război mon­dial, ca urmare a evoluţiilor pe plan mondial, Marea Brita­nie, vechiul ,,atelier*‘ al lumii, ţara primei revoluţii indus­triale, a cunoscut un proces de readaptare a economiei la ce­rinţele dezvoltării moderne şi totodată de reafirmare a pro­priului rol în ansamblul relaţiilor internaţionale. Britanicii, cu o autentică vocaţie industrială, pe linia vechii tradiţii s-au dovedit deosebit de receptivi la suflul revoluţiei tehnico-şti­­inţifice contemporane. Efortul de a ţine pasul cu ritmul ra­pid al proceselor de modernizare, calitatea învăţămîntului asigurată în cele 46 de universităţi şi 35 de institute politeh­nice, mai cu seamă în cele de renume ca Oxford, Cambridge, Manchester sau Cardiff, dublate de activităţi de cercetare, au permis Marii Britanii să ocupe astăzi unul din locurile de frunte în domeniul industriei aeronauticii, a echipamentelor electrice şi, electronice, a mecanicii fine şi construcţiilor de maşini. Cele mai semnificative mutaţii s-au înregistrat în ul­timii ani în zonele de nord-est ale ţării după descoperirea unor importante rezerve de petrol şi gaze naturale sub apele Mării Nordului. Dacă în 1964 Marea Britanie era încă o ţară importatoare de petrol, importurile ei cifrindu-se în expre­sie valorică la 4 miliarde lire sterline, încă din 1963 era în situaţia de a exporta — după acoperirea integrală a necesi­tăţilor interne — produse petroliere în valoare de peste 5 miliarde lire. Neîndoios, supleţea economiei britanice i-a permis să se adapteze „din mers“ la noile exigenţe, să fie racordată la circuitul mondial de valori materiale şi spiri­tuale, astfel incit astăzi Marea Britanie să poată exporta pes­te 30 la sută din bunurile şi serviciile sale. Londra, care se înfăţişează ca un „oraş al oraşelor“ dominat de City, Whitehall, St. James, Chelsea, Fleet Street, Shafersburg A­­venue sau Leicester Square, este înconjurată de o imensă panglică albă de beton, lungă de 192 de km, cu 6 benzi de circulaţie, cea mai lungă centură din lume care permite în­conjurul Londrei în numai două ore. Acest cerc, conceput cu 16 ani în urmă, cu ultimul segment „M—25“ inaugurat acum doi ani, facilitează accesul spre aeroporturile de pe coasta sudică a Angliei şi leagă, de asemenea, cele patru aeropor­turi din jurul capitalei britanice. Relaţiile tradiţionale dintre România şi Marea Britanie au cunoscut, după cum se ştie, în cursul ultimilor ani, o dezvol­tare continuă. Vizita de stat efectuată de preşedintele Nicolae Ceauşescu. Împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, la Londra, in 1978, la invitaţia reginei Elisabeta a II-a şi a ducelui de Edinburgh, a deschis ample perspective acestor raporturi, cele două ţări cooperînd rodnic în numeroase ramuri de virf ale industriei şi tehnologiei contemporane. Semnificativ in acest sens este protocolul de colaborare pe termen lung între „British Aerospace Corporation“ și industria aeronautică ro­mânească privind fabricarea în România a avionului „Rom­­bac 1-11“. Este o colaborare care se desfășoară in interesul bilateral, slujind deopotrivă cauza păcii, înţelegerii şi coope­rării în Europa şi în întreaga lume. AL. IANCU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti, Piaţa Scinteil. Tel. 17 60 10, 17 60 50. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii din intreprinderi şi institute — Tiparul: Combinatul Poligrafic „Casa Scinteii“. Cititorii din străinătate se pot abona prin „ROMPRESFILATELIA“ — Sectorul export-import presă P.O. Box 12—201, terex 10376 profir București, Calea Grivicei nr. 84—66. Japonia îşi întăreşte poziţia de cel mai mare exportator de capital din lume TOKIO 10 (Agerpres). — în 1987, capitalurile nete din străi­nătate deţinute de Japonia au sporit cu 60 miliarde dolari, ceea ce întăreşte poziţia aces­tei ţări de prim creditor mon­dial, potrivit cifrelor furnizate de Ministerul de Finanţe Ni­pon. Cu acestea, activul net to­tal a ajuns la cifra record de 240,7 miliarde dolari la sfîrşitul anului trecut, faţă de 180,4 mi­liarde dolari în 1986. Japonia a dobindit poziţia de cel mai mare exportator de ca­pital din lume in 1985, cînd a devansat Marea Britanie — a precizat ministrul. Activul brut al­ capitalului japonez in străi­nătate era la sfirsitul anului trecut de 1071 miliarde dolari. 40 362

Next