Scînteia Tineretului, martie 1989 (Anul 45, nr. 12361-12387)

1989-03-25 / nr. 12382

INTERVIUL acordat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU cotidianului egiptean „Al-Messa“ (Urmare din pag. 1) unice, de obicei se propun — avem înscris şi în lege ! — mai multe candidaturi, minimum trei, şi se aleg din aceştia cei pe care colectivele îi consideră mai buni. Desemnarea candi­daţilor pentru locurile de depu­taţi se face de către organiza­ţiile politice, profesionale,in­clusiv de Organizaţia E­ Xtemocra­­ţiei şi Unităţii Socialiste — or­ganizaţie care cuprinde cetăţenii ce nu sunt membri ai partidului şi de Frontul Democraţiei şi Uni­­ţii Socialiste, care reuneşte toate organizaţiile şi forţele so­ciale ale ţării. Ei sunt discutaţi in adunări cetăţeneşti,­ şi....nu­mai dacă în aceste adunări se acceptă candidaturile, devin de­finitive. După aceea ,urmează votul, care este l'Tibtărîtor.. ÎNTREBARE: Dumnea­voastră, stimate domnule preşedinte, aţi acţionat con­secvent, de la început, pen­tru instaurarea unei păci juste şi durabile in Orientul Mijlociu. Poporul egipteiH, şi preşedintele­­nostta f consideră că sînteţi o sursă de înţelep­ciune şi moderaţie.' ", Avind in­eddie','blogatele contacte, din‘ anul­ trecut", ale României cu conducerile 0.1. P. şi Israelului, an în care au avut loc o serie de evenimente importante, cum sunt preluarea de către O.E.P. a responsabilităţii politice a­­supra malului de vest al Iordanului, declararea Sta­tului Palestinian, expunerea lui Arafat la Organizaţia Na­ţiunilor Unite, suspendarea ostilităţilor în Golf şi dete­riorarea situaţiei dinn Liban, am dori să cunoaştem opinia dumneavoastră asupra eveni­mentelor menţionate. Apre­ciaţi că, in noile condiţii, există o şansă reală pentru angajarea unui dialog între Organizaţia pentru Elibera­rea Palestinei şi Israel, pen­tru instaurarea păcii in a­­ceastă regiune 7 Care ar pu­tea fi contribuţia României in acest sens 7 RĂSPUNS : România s-a pro­nunţat totdeauna şi se pronun­ţă pentru soluţionarea proble­melor din Orientul Mijlociu, ca de altfel a tuturor problemelor şi conflictelor, numai pe calea tratativelor. Putem afirma a­­cum că viaţa, realităţile au de­monstrat justeţea acestei poziţii adoptate de România. însăşi so­luţionarea pe calea tratativelor a problemelor dintre Egipt şi Israel demonstrează în mod e­­locvent că aceasta reprezintă singura cale reală. In momentul de faţă, după cum este bine cunoscut, se des­făşoară o activitate intensă şi multilaterală pentru organizarea unei conferinţe internaţionale, cu participarea tuturor ţărilor interesate, inclusiv a Organiza­ţiei pentru Eliberarea Palesti­nei şi a noului stat palestinian. Considerăm că schimbările care s-au produs in­ această zonă, poziţiile adoptate de O.E.P. şi de alte ţări arabe, faptul că pe plan internaţional s-a ajuns la o recunoaştere generală a nece­sităţii unei conferinţe interna­ţionale creează perspectiva de a se putea ajunge la o soluţie globală a problemelor din O­­rientul Mijlociu. Este adevărat. Israelul adoptă încă unele poziţii foarte rigide. Eu, însă, consider că şi Israelul va ajunge să înţeleagă că este şi în interesul său — ca de alt­fel al tuturor ţărilor din Orien­tul Mijlociu — să se realizeze o pace trainică şi justă, să fie soluţionată problema palestinia­nă pe baza dreptului la auto­determinare, inclusiv prin crea­rea unui stat palestinian inde­pendent. In ce priveşte problemele din Liban, ele sunt, într-un anumit sens, determinate şi de conflic­tul actual, dar şi de alte cauze. Este necesar, însă, ca toate for­ţele libaneze să pornească de la necesitatea menţinerii inte­grităţii şi suveranităţii Libanu­lui.Noi am salutat încetarea răz­boiului dintre Irak şi Iran. Ne-am pronunţat totdeauna şi în acest caz pentru o soluţie pe calea tratativelor şi conside­răm că trebuie făcut totul de către cele două ţări pentru'a’SeP'’ ajunge la o pace’Trainică, ce­ae ce este în interesul ambelor ţări, al tuturor statelor din zonă, dar şi al păcii mondiale. In general. In ce o priveşte — ca şi pînă acum — România va face tot ce va putea şi va acţiona în direcţia soluţionării pe calea tratativelor a tuturor probleme­lor, din această zonă;şi,din în­treaga lume ! ___•­­ÎNTREBARE : După opi­nia dumneavoastră, domnule preşedinte, conferinţa inter­naţională de pace va putea fi convocată in cursul aces­tui an . Am dori, de aseme­nea, să ştim aprecierea , care o daţi faptului ca, deşi O.E.P. a recunoscut rezolu­ţiile 242 şi 338, Israelul con­tinuă să se situeze pe o po­ziţie rigidă. RĂSPUNS : Situaţia interna­ţională, acceptarea Cvasiunani­mă a necesităţii conferinţei in­ternaţionale creează condiţiile pentru organizarea, într-un timp scurt, a acestei conferinţe. Este însă greu să se spună în cit timp se va realiza ea. Ceea ce pot să afirm este că, cu cit se va organiza mai repede, cu atit sunt posibilităţi mai mari pen­tru a se ajunge la soluţii accep­tabile pentru toate părţile inte­resate. Prelungirea prea mult a acestei situaţii, neconvocarea conferinţei şi neînceperea tra­tativelor poate să aibă urmări negative. Evenimentele interna­ţionale se schimbă destul de rapid, apar noi probleme şi de aceea trebuie să se­ facă totul pentru a se convoca cit mai re­pede această conferinţă. în ce priveşte poziţiile Israe­lului, faţă de iniţiativele şi de declaraţiile Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, am­­pen­­­­ţionat deja că sunt de neînţeles­­ rezervele şi respingerea,de fapt, a negocierilor cu Organi­zaţia pentru Eliberarea Palesti­nei, de către Israel. Cred însă că ele reprezintă mai mult o poziţie de moment — ca să spun aşa, tactică — şi că Israelul va înţelege că trebuie să meargă la tratative, la conferinţa inter­naţională, la acceptarea ca par­tener direct a O.E.P. şi a noului stat palestinian — desigur, în aceasta cuprinzîndu-se şi pa­lestinienii din interior, aşa cum de altfel au declarat şi O.E.P. şi preşedintele Arafat. ÎNTREBARE : Prin impli­caţiile şi consecinţele sale, criza economică internaţio­nală, in mod deosebit uriaşa datorie extprufi aduc preju­­••••tlicît serioase si cte .’ durată,­­ ' în Special tarilor in­ cjtrs. de dezvoltare. Asistăm la conti­nua adincire a decalajelor dintre ţările bogate şi ţările sărace. Cum vedeţi dumneavoas­tră, domnule preşedinte, o rezolvare realistă şi de fond a acestei probleme grave cu care se confruntă astăzi co­munitatea internaţională . RĂSPUNS : Criza economi­că mondială, înrăutăţirea con­tinuă a situaţiei ţărilor în curs de dezvoltare reprezintă un re­zultat al întregii politici inter­naţionale. Ele sunt determinate direct de uriaşele cheltuieli mi­litare care au sustras şi sustrag anual peste un trilion de do­lari de la activităţile economi­ce, dar sunt şi rezultatul poli­ticii financiare, al politicii de preţuri practicate de monopolu­rile internaţionale, de ţările imperialiste dezvoltate. Toate acestea au dus şi continuă să ducă la mărirea decalajelor din­tre ţările bogate şi ţările să­race. Este evident că această si­tuaţie nu va putea continua prea mult. De altfel, ultimele evenimente din unele ţări în curs de dezvoltare, cu mari da­torii externe, demonstrează a­­cest adevăr. Este necesar să se ajungă la o rezolvare a problemelor sub­dezvoltării şi, în acest cadru, şi a problemelor datoriei externe printr-un acord între ţările dezvoltate şi ţările în curs de dezvoltare. România a propus şi se pronunţă pentru o confe­rinţă internaţională, în , cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Este necesar să se ajungă la noi relaţii între state , pe prin­cipii de egalitate, de echitate, de avantaj reciproc, la realiza­rea a ceea ce se numeşte noua ordine economică mondială. Şi în această problemă se pare că începe să se înţeleagă adevărul — chiar şi de unele ţări dezvoltate — că este tim­pul ca problemele să fie abor­date într-un mod nou, deoarece fără lichidarea subdezvoltării, fără o soluţionarea globală a problemei datoriilor, fără rea­lizarea unor noi relaţii econo­mice, însăşi dezvoltarea gene­rală a economiei mondiale, deci şi a ţărilor dezvoltate, va fi pusă sub semnul întrebării. Sun­tem­ într-o epocă de accentuare a interdependenţei între state, între diferite zone ale lumii, deci şi între cele bogate şi să­race, şi este necesar să se ac­ţioneze pentru realizarea unor relaţii care să asigure progresul tuturor ţărilor, dar în primul rînd lichidarea subdezvoltării şi progresul economico-social al ţărilor rămase în urmă. Aceas­ta este în interesul fiecărui po­por, al economiei mondiale, al dezvoltării tuturor ţărilor, al păcii şi colaborării interna­ţionale ! ÎNTREBARE : Stimate domnule preşedinte, pe fon­dul acţiunilor şi­ dezbateri­lor privind incetarea cursei inarmofiliir şi lichidarea ar­mamentelor, recent s-a în­cheiat­ la Paris conferinţa privind interzice­rea arme­lor chimice. Vă rugăm să prezentaţi cititorilor noştri viziunea, conceptele şi pro­punerile ţării dumneavoas­tră in legătură cu desfăşu­rarea în continuare a pro­cesului real de dezarmare generală şi totală, care a fă­cut obiectul Declaraţiei României prezentate la Con­ferinţa de la Paris şi care a întrunit adeziunea unui im­portant număr de state, in­tre care şi multe state arabe. RĂSPUNS : In ce priveşte situ­aţia politică mondială, noi considerăm că, deşi s-au reali­zat unii paşi pozitivi în direcţia tratativelor, în realizarea unor acorduri privind rachetele nu­cleare cu rază medie de acţiu­ne dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii, to­tuşi, se poate aprecia că rela­ţiile mondiale se menţin încor­date, sunt foarte complexe şi chiar grave. De fapt, cursa înarmărilor continuă, se produc in continuare noi arme nucleare, continuă experienţele nucleare, au loc acţiunile de militarizare a Cosmosului, se discută destul de intens în NATO despre per­fecţionarea şi modernizarea unui sistem întreg de arme nu­cleare. In această situaţie, România consideră că problema funda­mentală a epocii actuale este aceea a opririi cursei înarmă­rilor, trecerea la dezarmare ge­nerală şi, în primul rînd, la de­zarmarea nucleară, eliminarea completă a armelor nucleare. Este evident, aceasta presupu­ne şi încetarea de îndată a ex­perienţelor nucleare, a oricăror alte acţiuni care favorizează in­tensificarea cursei înarmărilor, în acest cadru privim şi pro­blema armelor chimice. Noi considerăm că este necesar să se ajungă la un acord general de interzicere a armelor chi­mice, ca o parte generală a dez­armării. Avind insă în vedere situaţia generală a armelor existente, considerăm că reali­zarea acordului de interzicere a armelor chimice trebuie să fie strîns legată de încheierea unui acord general de interzicere şi eliminare a armelor nucleare. în 1925, cînd s-a încheiat con­venţia privind armele chimice, nu apăruseră armele nucleare. Acum, însă, ar fi de neînţeles să nu ţinem seama de noua realitate, de existenţa unor arme mai perfecţionate şi mai periculoase decit armele chi­mice ! De aceea, România a propus la Paris să se aibă în vedere trecerea concomitentă la eliminarea atit a armelor chimice, cât şi a armelor nu­cleare. A accepta să rămînă ar­mele nucleare ar însemna, de fapt, să recunoaştem politica de şantaj nuclear, de forţă ! Repet, România se pronunţă ferm pentru lichidarea totală , atit a armelor nucleare, cit şi a celor chimice, pentru acor­duri corespunzătoare în aceas­tă direcţie. Ne pronunţăm, tot­odată, ferm pentru reducerea armamentelor convenţionale la un nivel cît­ mai redus. Noi pornim de la faptul că securitatea fiecărui popor, securitatea mondială nu se pot asigura prin menţinerea şi dez­voltarea anumitor tipuri de arme, ci prin renunţarea la ele, prin reducerea substanţială a acestora, sub un control strict internaţional ! ÎNTREBARE : Domnule preşedinte, cunoaştem şi dăm o deosebită apreciere poziţiei şi acţiunilor con­crete întreprinse de România in domeniul dezarmării. Care este părerea dumnea­voastră cu privire la posibi­lităţile celorlalte ţări in curs de dezvoltare de a influenţa ajungerea la măsuri con­crete în această direcţie . RĂSPUNS : Toate statele, mari sau mici, sunt direct inte­resate în realizarea dezarmării, în eliminarea armelor de dis­trugere în masă. Nu se pot lăsa aceste probleme numai pe sea­ma marilor puteri, sau a cî­­torva ţări. Noi considerăm că toate ţările, mari sau mici, ţă­rile, în curs de dezvoltare, ţă­rile nealiniate pot avea un rol important şi trebuie să parti­cipe activ la realizarea politicii de dezarmare. ÎNTREBARE : Relaţiile dintre Egipt şi România au fost şi sunt excelente. Cum apreciaţi dumneavoastră vi­itorul acestor relaţii şi ce credeţi că ar trebui între­prins pentru dezvoltarea lor în continuare, îndeosebi in domeniul economic ? RĂSPUNS : Aş dori să ex­prim satisfacţia mea pentru cursul ascendent al relaţiilor dintre România şi Egipt. In­tr-adevăr, se poate spune că relaţiile dintre ţările noastre au cunoscut o dezvoltare continuă, in toate domeniile de activitate. In cele mai multe probleme internaţionale poziţiile celor două ţări sunt identice sau foarte apropiate şi se realizea­ză o conlucrare cu rezultate bune în diferite organisme in­ternaţionale, în soluţionarea di­feritelor probleme. De aceea, consider că există toate condi­ţiile pentru extinderea şi dez­voltarea colaborării româno­­egiptene în toate domeniile. A­vem o serie de rezultate bune in cooperarea economică, teh­­nico-ştiinţifică. Avind în ve­dere programele de dezvoltare economică ale României, dar şi ale Egiptului, considerăm că dispunem de multe posibilităţi pentru a intensifica conlucra­rea noastră şi suntem­ convinşi că vom obţine rezultate bune punînd, in acelaşi timp, un mai mare accent pe colaborarea teh­­nico-ştiinţifică — ca una din cerinţele unei bune colaborări economice —, dar şi în alte do­menii, între cele două ţări. ÎNTREBARE: Exprimînd convingerea ţării mele, a poporului egiptean că o ase­menea dezvoltare poate fi realizată în colaborarea din­tre ţările noastre, aş vrea să subliniez, domnule pre­şedinte, că poporul egiptean vă transmite cele mai bun­e urări dumneavoastră şi po­porului român. In acest context, v-aş ruga să aveţi amabilitatea de a adresa ci­­teva cuvinte cititorilor pu­blicaţiei noastre. RĂSPUNS : Mulţumind pen­tru urările adresate mie şi po­porului român, doresc ca — şi pe această cale — să adresez prietenului meu, preşedintele Mubarak, un salut prietenesc şi cele mai bune urări. Doresc, totodată, să transmit poporului egiptean prieten cele mai bune urări de succes în dezvoltarea economico-socială, nn ridicarea generală a nivelu­lui său de civilizaţie, de bunăs­tare, de pace şi fericire ! Schimb de mesaje la nivel inait româno-egiptean CAIRO 24 (Agerpres). — Un călduros schimb de mesaje a avut loc, la Cairo, între to­varăşul Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu şi preşedintele Egip­tului, Hosni Mubarak, şi doam­na Suzanne Mubarak. Schimbul de mesaje a avut loc cu prilejul primirii de către Youssef Wally, secretar gene­ral al Partidului Naţional De­mocrat, de guvernămînt, a to­varăşului Miu Dobrescu, mem­bru al Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului Central al U.G.S.R., care a făcut o vizită de schimb de experienţă in Republica Arabă Egipt. In cadrul convorbirii au fost evocate bunele raporturi de co­laborare dintre România şi Egipt, inclusiv între organiza­ţiile sindicale din cele două ţări. Contribuţie constructivă a României la nepcierile privind dezarmarea, întărirea încrederii şi securităţii in Europa VIENA 24 (Agerpres). — La Viena a luat sfirşit prima se­siune a negocierilor privind forţele armate şi armamentele convenţionale în Europa şi a celor referitoare la adoptarea de noi măsuri de întărire a în­crederii şi securităţii pe con­tinent. Eveniment de importanţă majoră în viaţa continentului european, aceste prime sesiuni ale celor două foruri de nego­cieri multilaterale în proble­mele încrederii, securităţii şi dezarmării au fost consacrate prezentării, de către delegaţiile statelor participante, a poziţi­ilor lor de principiu in legătură cu căile şi modalităţile de di­minuare a confruntării mili­tare, de întărire a securităţii şi de reducere a acumulărilor de­osebit de mari de arme şi ar­mamente. In cadrul acestor foruri s-a initiat, totodată, un prim-schimb de păreri in legă­tură cu măsurile concrete de dezarmare şi creştere a încre­derii şi securităţii ce ar putea fi convenite şi înscrise in înţe­legerile internationale cores­punzătoare. România socialistă, care ac­ţionează cu consecvenţă pentru realizarea în practică a obiecti­vului dezarmării generale şi complete, şi-a adus din plin contribuţia, alături de alte state participante, la formu­larea unor poziţii şi propuneri de măsuri concrete care să asi­gure succesul tratativelor. „Con­siderentele şi propunerile României, ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu privind pro­blemele dezarmării, întăririi încrederii şi ‘ securităţii pe con­tinentul european“, prezentate la reuniunea miniştrilor de ex­terne, care a inaugurat nego­cierile, au fost primite cu de­osebit interes şi apreciate ca o ilustrare concretă a consecven­ţei cu care România acţio­nează pentru edificarea în Eu­ropa a unei atmosfere propice Conlucrării paşnice între toate statele continentului. Delegaţia română la negocie­rile de la Viena a promovat propunerile concrete de acţiune ale ţării noastre cu privire la reducerea forţelor armate şi armamentelor convenţionale şi cele vizînd adoptarea de noi măsuri de încredere şi secu­ritate­ în Europa, prin prezen­tarea unor intervenţii pe teme specifice şi a unor documente de lucru. De asemenea a spri­jinit propunerile concrete avan­sate de către ţările socialiste, ale ţărilor neutre şi nealiniate, precum şi unele sugestii de măsuri concrete de reducere a armamentelor prezentate de alte ţări. Potrivit deciziilor adoptate, negocierile se vor relua la Viena la 5 mai a.c. Dificultăţi economico-sociale în ţări occidentale­­ .­­ PARIS 24 (Agerpres). — Sub titlul „Inflaţia : marea teamă“, săptăminalul francez „Le Nou­­vel Observateur“ prezintă ten­dinţele sumbre ce se manifestă în ce priveşte evoluţia preţuri­lor din principalele ţări occi­dentale. „O serie de veşti proas­te au provocat panică la bur­sele din S.U.A., Marea Britanie, R.F.G., Franţa. în ce priveşte Marea Britanie, deriva preţuri­lor şi salariilor continuă. Rezul­tatele proaste ale anului trecut se vor deteriora în continuare în 1989. Inflaţia este însoţită de un grav­­ deficit al balanţei co­merciale : 200 miliarde franci in 1988 şi 250 miliarde franci prevăzuţi de O.E.C.D. pentru 1990“. „Toţi sunt de acord, con­chide „Le Nouvel Observateur“, că pasărea Phoenix a inflaţiei renaşte din propria-i cenuşă. Nimeni nu contestă că majora­rea preţurilor va fi mai puter­nică in 1989 decit în 1988“. PARIS 24 (Agerpres). — In Franţa s-a desfăşurat joi o zi de acţiune a cadrelor medicale, în sprijinul revendicărilor lor de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă şi de viaţă. Organizată la chemarea sindicatelor franceze, ziua de acţiune a cuprins greve si demonstraţii, mitinguri si alte manifestări în cursul cărora a fost evidenţiată situaţia grea din sectorul sanitar din Fran­ţa. Noul val de proteste, relevă ziarul .„L’Humanité“, demon­strează că in domeniul a­­sistentei sanitare continuă să se manifeste o situaţie de criză. ROMA 24 (Agerpres) — Pre­ţurile au continuat să crească in Italia. Astfel, în luna martie preţurile au înregistrat o creş­tere de 0,6 la sută, comparativ cu luna precedentă. In prezent, rata anuală a inflaţiei în Italia se ridică la 6,4 la sută, infor­mează agenţia ANSA. BMN­DESH: Eforturi pe calea dezvoltării independente Se spune nu fără temei că Bangladeshul, situat în regiunea Asiei de sud, în bazinul fluviilor Gange şi Brahmaputra, pe coasta de nord a golfului Bengal, este deopotrivă o ţară a cîmpiilor, pădurilor şi apelor. Acest stat apărut pe harta politică a lumii ca stat independent la 26 martie 1971, avind o suprafaţă de 143.998 kmp şi o populaţie de aproape o sută de milioane de locuitori, a fost confruntat nu numai cu urmările grele ale unei îndelungate perioade de dominaţie colonială, dar şi cu cele ale unor calamităţi naturale care au provocat însemnate daune materiale. Cu toate acestea, Bangladeshul s-a angajat cu toată fermitatea în amplul efort de depăşire a rămînerii in urmă pe plan economico-social, de făurire a unei economii moderne şi diversificate, de largă valorificare în propriul interes a resurselor naturale ale ţării. Preocupate de continua întărire a independenţei eco­nomice, autorităţile de la Dhaka au trecut încă din primii ani ai dezvoltării libere la înfăptuirea actului naţionalizării. Sute de ■ întreprinderi particulare din industria textilă, a prelucrării iutei, a zahărului, instituţiile bancare, companiile de asigurări, societăţile de transporturi şi comerţul exterior au trecut sub controlul nemijlocit al statului. Prevederile celui de-al treilea plan cincinal pe perioada 1986—1991 se referă, cu precădere, la accelerarea procesului de industria­lizare, sector care beneficiază de peste o treime din totalul de investiţii, sporirea capacităţilor energetice, extinderea reţelei de transporturi, dezvoltarea şi modernizarea agricul­turii. Aşezarea sa în bazinul aluvionar al celor două fluvii oferă condiţii dintre cele mai prielnice dezvoltării acestui sector, care angajează circa 80 la sută din populaţia activă a ţării. în aceste zone fertile se cultivă orez, grîu, ceai, trestie de zahăr, dar mai cu seamă iută, aceasta din urmă situînd Bangladeshul printre cei mai mari producători mon­diali, aici realizîndu-se jumătate din producţia mondială de iută, ceea ce asigură circa trei sferturi din veniturile în devize, care se ridică la 475 milioane dolari. In acest scop a fost creată şi dezvoltată o puternică industrie de profil, amplasată în diferite regiuni ale ţării. O atenţie deosebită se acordă lucrărilor de hidroamelioraţii, destinate să conducă nu numai la­­creşterea producţiei agricole, dar şi la preve­nirea sau înlăturarea efectelor unor calamităţi naturale, cum ar fi seceta şi inundaţiile, fenomene caracteristice pentru aceste­­regiuni asiatice. In acest scop, se construiesc întinse reţele de irigaţii, care practic să cuprindă întreaga ţară. In total, se vor realiza peste 600 de canale în mare parte deja finalizate, cu o lungime totală de 320 km. După darea acestora în folosinţă, suprafaţa agricolă irigată va creşte cu 1,5 milioane acri, iar producţia de cereale a ţării cu 2,1 milioane tone. între România şi Bangladesh s-au statornicit şi se dezvoltă relaţii de prietenie şi colaborare reciproc avantajoasă. Un moment de cea mai mare însemnătate în cronica relaţiilor dintre cele două ţări l-a constituit vizita oficială de prie­tenie pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a efectuat-o în primăvara anului 1987 în Republica Bangladesh. Acordul pe termen lung pri­vind cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică, precum şi în alte domenii de activitate semnat cu acest prilej, a deschis noi şi ample perspective colaborării dintre cele două ţări pe cele mai diverse planuri, constituindu-se în acelaşi timp într-o grăitoare expresie a voinţei celor două state şi popoare de a conlucra activ, sub semnul înţelegerii şi stimei reciproce, in interesul păcii şi colaborării internaţionale. I. ALEXANDRU Belgrad. Aprecieri pentru produsele româneşti la Salonul internaţional al automobilului BELGRAD 24 (Agerpres).­­ La Belgrad s-a deschis cel de-al XXVIII-lea Salon internaţional al automobilu­lui, la care participă firme din 70 de ţări. Autoturismele „Dacia“, „Aro“ şi „Oltcit“, prezentate de producătorii români, se bucură de interes, atit în rîndul specialiştilor, cit şi al vizitatorilor. Orientul Mijlociu BEIRUT 24 (Agerpres).­­ In urma bombardamentelor de ar­tilerie lansate joi asupra mai multor cartiere de locuinţe din cele două sectoare ale Beirutu­lui şi în zonele de munte din apropiere, nouă persoane au fost ucise şi 25 au fost rănite, relatează presa din capitala li­baneză. A continuat bombarda­rea portului Beirut, a cărui ac­tivitate a fost paralizată. Ae­roportul internaţional din oraş a rămas, pentru a doua săptă­­mînă, închis. Vineri dimineaţa, la linia de demarcaţie dintre estul şi ves­tul Beirutului s-au înregistrat tiruri sporadice. TUNIS 24 (Agerpres). — La Tunis a avut loc o şedinţă a conducerii Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei. Partici­panţii au analizat rezultatele ce­lei de-a doua runde a dialogu­lui americano-palestinian, des­făşurată în capitala tunisiană. Repere elene Ce oferă oare­ consistenţă fascinaţiei faţă de miracolul elen ? Ce alimentează perma­nent luminoasa obsesie,­­ sen­timentul de uimire în faţa pe­­cetei spiritului antic grec ale cărui urme le resimţim şi as­tăzi, gîndind cu concepte in­ventate atunci, construind cu mijloace născocite în urmă cu peste două milenii, redesco­perind permanent frumuse­ţea lor sublimată ? De la a pa­teticul elogiu al lui Pindar adus Atenei, de la cel semnat de Sofocle şi închinat Sala­­minei şi dumbrăvii sacre de, la Colonos, pînă la Ernest Re­nan, m­ateauonana, verara de Nerval şi, mergînd mai departe în timp, pînă la Se­­feris, Valéry şi Malraux, vi­ziunea Eladei s-a conturat în cele mai variate forme. An­drea Chénier şi-a făcut o ima­gine elenică dominată de pa­late şi temple, cupe de onyx şi ghirlande de roze . Taine şi-a închipuit o Grecie a con­cursurilor de frumuseţe, la care n-ar fi luat parte decit zeiţe comparabile cu Venus din Milo . Leconte de Lisle a omagiat un peisaj elen ani­mat de zei şi statui de mar­mură, în care filozofii şi gîn­­ditorii disertau asupra ideii de Frumos ; Bayron avea să-şi jertfească viaţa slăvind idealul măreţ de libertate, simbolizat de Grecia. La fel, numeroşi scriitori români au subliniat semnificaţia culturii greceşti pentru istoria civili­zaţiei universale. Intre România şi Grecia, ţări balcanice, fără,însă a fi vecine, au existat strînse re­laţii politice şi culturale. Re­memorăm doar faptul că în Principate au funcţionat ti­pografii greceşti. Poezia populară greacă a cîntat ac­tele de vitejie ale lui Mihai Viteazul. Există un poem în neogreacă, scris de Stavrinos în 1602, unde sunt slăvite fap­tele de arme ale lui Mihai Viteazul. Domnitorii Moldo­vei şi ai Munteniei au înfiin­ţat şi întreţinut şcoli şi aca­demii domneşti la Bucureşti şi Iaşi, avind ca bază învăţă­­mîntul grecesc. Mulţi cărtu­rari greci au ţinut cursuri la Academia domnească de la Bucureşti înfiinţată în timpul lui Constantin Brâncoveanu. In rîndurile lor, Procopiou, Turnivitis, Lambros Fotiadis, Neofitos Dukas, Manasis Ilia­­dis, Misiodax, Daniel Philip­­pide, Konstantas, Veniamin Lesvios. Numeroşi poeţi greci au cîn­tat cu lira lor frumuseţile ţă­rii noastre. „Salut Românie ! / Trandafir larg deschis în co­rola universului“ Arias Tasta­­nis ; „O Românie, nemuritoa­re, veşnică Românie / cint împletind din cuvintele toate / nesfîrşit colier ca să-l port pe pieptu-mi“ Iannis Mani­­kas ; „De Caragiale, Slavici şi Călinescu / De Creangă, pă­rintele poveştilor populare. / Şi­ de Eminescu­ al epicului „Memento mori“ / Am fost fermecat mai înainte de a-ţi călca roditoarea ta glie“ Makis Apostolatos. Se împlinesc astăzi 168 de ani de la declanşarea războiu­lui revoluţionar al poporului grec impotriva stăpinirii oto­mane, pentru independenţă naţională, eveniment sărbătorit în toate oraşele şi satele ţării. Moment de răscruce din is­toria Greciei moderne. în­tregit, un an mai tîrziu, prin proclamarea independenţei de stat şi încununat. în 1829, prin consacrarea internaţional a deplinei peatîrnări, declanşa­rea războiului revoluţionar a marcat începutul unei adevă­rate renașteri a poporului grec. Pe plan intern, se remarcă preocupările variate pentru a­­sigurarea unei eficiente spori­te în toate domeniile de acti­vitate. în această ordine de idei, de o importantă deose­bită sunt prevederile progra­mului de schimbări structu­rale denumit „Allaghi“. In 1988, a fost adoptat planul de dezvoltarea economică a Greciei pentru perioada 1988 — 1992, din ale cărui direcţii de acţiune reţinem : asigura­rea unei creşteri anuale a produsului naţional brut cu trei la sută, reducerea con­stantă a inflaţiei, diminuarea deficitului bugetului de stat, realizarea echilibrului balanţei de plăţi curente, sporirea vo­lumului invenstiţiilor de stat şi particulare. Pe plan internaţional, ori­entările stabilite de Mişcarea Socialistă Panelenă (PASOK), aflată la conducerea guvernu­lui elen, vizează promovarea unei politici independente, multidimensionale, de colabo­rare cu toate statele, de asigu­rare a păcii, dezarmării şi securităţii internaţionale.­­ Permanent stimulate de în­­tîlnirile şi convorbirile româ­­no-elene la nivel înalt, de în­ţelegerile convenite cu aceste prilejuri, tradiţionalele ra­porturi de prietenie si cola­borare dintre România si Grecia se află sub semnul voinţei comune de a se extinde si aprofunda, pe baza princi­piilor noi de relaţii internaţio­nale. In consens cu cauza păcii si înţelegerii în Balcani, pe plan european si mondial. ARISTOTEL BUNESCU • LA HARARE s-au desfă­şurat lucrările plenarei Comite­tului Central al partidului de guvernămînt Uniunea Naţională Africană din Zimbabwe — Frontul Patriotic (Z.A.N.U. — F.P.). Robert Mugabe, pre­ şedinte şi prim-secretar al Z.A.N.U. — F.P., a rostit o cu­vântare, în care a relevat sarci­nile actuale ale partidului. Plenara — relatează agenţia T.A.S.S. — a luat hotărîrea cu privire la încheierea, la sfîrşitul lunii aprilie, a procesu­lui de unificare dintre Z.A.N.U. — F.P. şi Frontul Patriotic — fosta Uniune a Poporului African din Zimbabwe (Z.A.P.U.). S-au discutat, de asemenea, proble­me concrete legate de pregăti­rea congresului partidului unit Z.A.N.U. — F.P., proiectat să se desfășoare în luna august a acestui an. • PREȘEDINTELE REPU­BLICII POPULARE MO­­ZAMBIC, Joaquim Chissano. I-a primit, la Maputo, pe mi­nistrul afacerilor externe sud­­africane, Roelof Botha. Au fost examinate probleme privind situaţia din sudul Africii. • MINISTRUL AFACERI­LOR EXTERNE al Japoniei, Sousuke Uno, a avut o între­vedere cu ministrul de externe adjunct al U.R.S.S., Igor Bo­­gaciov, aflat într-o vizită la Tokio, informează agenţia T.A.S.S. Au fost trecute în re­vistă rezultatele consultărilor politice sovieto-nipone desfăşu­rate la Tokio şi ale şedinţei grupului de lucru pentru acor­dul de pace dintre U.R.S.S. şi Japonia. De asemenea, au fost examinate cîteva probleme ale relaţiilor bilaterale in perspec­tiva vizitei oficiale în Uniunea Sovietică a ministrului de ex­terne nipon programată pentru sfîrsitul lunii aprilie si începu­tul lunii mai, precizează agenţia T.A.S.S. • DUPĂ CUM TRANSMITE agenţia ACTC, peste 1 000 de studenţi de la Universitatea Choson din Kvangju, Coreea de Sud, au organizat un marş al păcii, în cadrul căruia au fost denunţate exerciţiile militare „Team Spirit ’89“, care au re­prezentat o demonstraţie de for­ţă prin utilizarea unui arma­ment de ultimul tip. Acţiuni si­milare au avut loc la universi­tăţile din Tongguk şi Inchon, din Kyongbuk şi Ryongnam. Poliţia a intervenit cu brutali­tate, în încercarea de a înăbuşi manifestările tinerilor sud-co­­reeni. • CONSILIUL NATIONAL (parlamentul) al Republicii Afganistan a adresat guverne­lor, parlamentelor şi popoarelor din întreaga lume apelul de a face totul pentru încetarea cit mai grabnică a războiului şi restabilirea păcii şi securităţii în Afganistan — relatează agen­ţia Bakhtar. Datoria externă reprezintă obstacolul major în dezvoltarea ţărilor latino-americane HAVANA 24 (Agerpres).­­ Vicepreşedintele Consiliului de Stat şi al Consiliului de Mi­niştri ale Republicii Cuba, Car­los Rafael Rodriguez, a arătat că sunt necesare un moratoriu asupra plăţii datoriei externe la­tino-americane de 20 pînă la 30 de ani şi alocarea resurselor fi­nanciare provenite din măsuri de dezarmare în scopul dezvol­tării — informează agenţia Prensa Latina. El a subliniat că problema împovărătoarei datorii externe afectează toate ţările Americii Latine şi fără o solu­ţionare a acesteia nu poate exis­ta dezvoltare în regiune. Vice­preşedintele cubanez a menţio­nat, totodată, că nu este de sperat ca planul ministrului a­­merican de finanţe privind da­toria externă a ţărilor în curs de dezvoltare să constituie o rezolvare şi, cu atit mai puţin un paliativ pe termen lung, motiv pentru care a fost primit cu scepticism în cercurile şti­inţifice latino-americane. CIUDAD DE MEXICO 24 (A­­gerpres). — La o conferinţă de presă desfăşurată la Ciudad de Mexico, secretarul general al Organizaţiei regionale interame­­ricane a oamenilor muncii (O.R.I.T.). Luis Anderson, a a­­firmat că soluţionarea proble­mei datoriei externe latino-ame­ricane se poate realiza numai în condiţiile unei acţiuni comune. El a arătat că organizaţiile po­litice şi sociale din America La­tină trebuie să se solidarizeze cu guvernele ţărilor lor şi să nu mai cedeze la măsurile impuse de creditori. A sosit momentul de a spune Băncii Mondiale că nu se mai poate continua­ plata dobinzilor excesive la o datorie deja­­plătită de aproape două ori, a subliniat secretarul gene­ral al O.R.I.T. Liderul sindical a menţionat, totodată, că orga­nismele financiare internaţio­nale şi statele creditoare nu trebuie să condiţioneze ajuto­rul acordat ţărilor debitoare şi nici să aprecieze ca avind o bună conduită pe acelea care se comportă pe plan economic şi politic conform exigenţelor Fondului Monetar Internaţional. Luis Anderson a relevat că so­luţionarea problemei datoriei externe reclamă asumarea res­ponsabilităţii de către creditori şi debitori pornind de la o abor­dare nu exclusiv financiară, ci, de asemenea, politică şi sociala — relatează agenţia Prensa La­tina. MONTEVIDEO 24 (Agerpres). — Eforturile multor ţări în curs de dezvoltare vizînd stingerea datoriilor lor externe sunt prac­tic anulate de recentele majo­rări ale ratei dobînzii prefe­renţiale de către băncile occi­dentale — a arătat ministrul Uruguayan al economiei şi fi­nanţelor, Ricardo Zerbino, citat de agenţia TASS. Intr-o decla­raţie făcută la Montevideo, el a arătat că se impune crearea unor mecanisme eficiente me­nite să asigure o soluţionare e­­chitabilă a problemei datoriei externe, ţările Americii Latine trebuind să înceapă analizarea unor măsuri concrete în acest sens. Ministrul Uruguayan a re­levat, totodată, că politica sta­telor occidentale, în primul rînd protecţionismul comercial, faţă de regiune contribuie la agrava­rea situaţiei economice a ţărilor debitoare, făcînd imposibilă re­zolvarea problemei datoriei ex­terne. LIMA 24 (Agerpres). — La Lima va avea loc, in zilele de 2 şi 3 aprilie, o reuniune a mi­niştrilor relaţiilor externe din ţările membre ale Pactului An­din — Bolivia, Columbia, Ecua­dor, Peru şi Vene­’uela. Cu a­­cest prilej, urmează să fie ela­borată agenda întîlnirii pre­şedinţilor celor cinci state, care va include, în principal, proble­­ma datoriei externe şi aspecte legate de adîncirea cooperării regionale. întilnirea la nivel înalt este programată să se desfăşoare în oraşul columbian Cartagena la 26 mai, dată la care va fi mar­cată cea de-a 20-a aniversare a creării Pactului Andin, trans­mite agenția Prensa Latina. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : Bucureşti, Piaţa Sclnteii. Tel. 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi Instituţii — Tiparul : Combinatul Poligrafic „Casa Scintei”­, Cititorii din străinătate se pot abona prin „ROMPRESFILATELIA­ — Sectorul export-import presă P.O. Box 12—201, telex 10376 prsfir București, Calea Grivicei nr. 64—66. 40 362

Next