Scînteia Tineretului, martie 1989 (Anul 45, nr. 12361-12387)
1989-03-25 / nr. 12382
INTERVIUL acordat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU cotidianului egiptean „Al-Messa“ (Urmare din pag. 1) unice, de obicei se propun — avem înscris şi în lege ! — mai multe candidaturi, minimum trei, şi se aleg din aceştia cei pe care colectivele îi consideră mai buni. Desemnarea candidaţilor pentru locurile de deputaţi se face de către organizaţiile politice, profesionale,inclusiv de Organizaţia E Xtemocraţiei şi Unităţii Socialiste — organizaţie care cuprinde cetăţenii ce nu sunt membri ai partidului şi de Frontul Democraţiei şi Uniţii Socialiste, care reuneşte toate organizaţiile şi forţele sociale ale ţării. Ei sunt discutaţi in adunări cetăţeneşti, şi....numai dacă în aceste adunări se acceptă candidaturile, devin definitive. După aceea ,urmează votul, care este l'Tibtărîtor.. ÎNTREBARE: Dumneavoastră, stimate domnule preşedinte, aţi acţionat consecvent, de la început, pentru instaurarea unei păci juste şi durabile in Orientul Mijlociu. Poporul egipteiH, şi preşedintelenostta f consideră că sînteţi o sursă de înţelepciune şi moderaţie.' ", Avind ineddie','blogatele contacte, din‘ anul trecut", ale României cu conducerile 0.1. P. şi Israelului, an în care au avut loc o serie de evenimente importante, cum sunt preluarea de către O.E.P. a responsabilităţii politice asupra malului de vest al Iordanului, declararea Statului Palestinian, expunerea lui Arafat la Organizaţia Naţiunilor Unite, suspendarea ostilităţilor în Golf şi deteriorarea situaţiei dinn Liban, am dori să cunoaştem opinia dumneavoastră asupra evenimentelor menţionate. Apreciaţi că, in noile condiţii, există o şansă reală pentru angajarea unui dialog între Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei şi Israel, pentru instaurarea păcii in această regiune 7 Care ar putea fi contribuţia României in acest sens 7 RĂSPUNS : România s-a pronunţat totdeauna şi se pronunţă pentru soluţionarea problemelor din Orientul Mijlociu, ca de altfel a tuturor problemelor şi conflictelor, numai pe calea tratativelor. Putem afirma acum că viaţa, realităţile au demonstrat justeţea acestei poziţii adoptate de România. însăşi soluţionarea pe calea tratativelor a problemelor dintre Egipt şi Israel demonstrează în mod elocvent că aceasta reprezintă singura cale reală. In momentul de faţă, după cum este bine cunoscut, se desfăşoară o activitate intensă şi multilaterală pentru organizarea unei conferinţe internaţionale, cu participarea tuturor ţărilor interesate, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei şi a noului stat palestinian. Considerăm că schimbările care s-au produs in această zonă, poziţiile adoptate de O.E.P. şi de alte ţări arabe, faptul că pe plan internaţional s-a ajuns la o recunoaştere generală a necesităţii unei conferinţe internaţionale creează perspectiva de a se putea ajunge la o soluţie globală a problemelor din Orientul Mijlociu. Este adevărat. Israelul adoptă încă unele poziţii foarte rigide. Eu, însă, consider că şi Israelul va ajunge să înţeleagă că este şi în interesul său — ca de altfel al tuturor ţărilor din Orientul Mijlociu — să se realizeze o pace trainică şi justă, să fie soluţionată problema palestiniană pe baza dreptului la autodeterminare, inclusiv prin crearea unui stat palestinian independent. In ce priveşte problemele din Liban, ele sunt, într-un anumit sens, determinate şi de conflictul actual, dar şi de alte cauze. Este necesar, însă, ca toate forţele libaneze să pornească de la necesitatea menţinerii integrităţii şi suveranităţii Libanului.Noi am salutat încetarea războiului dintre Irak şi Iran. Ne-am pronunţat totdeauna şi în acest caz pentru o soluţie pe calea tratativelor şi considerăm că trebuie făcut totul de către cele două ţări pentru'a’SeP'’ ajunge la o pace’Trainică, ceae ce este în interesul ambelor ţări, al tuturor statelor din zonă, dar şi al păcii mondiale. In general. In ce o priveşte — ca şi pînă acum — România va face tot ce va putea şi va acţiona în direcţia soluţionării pe calea tratativelor a tuturor problemelor, din această zonă;şi,din întreaga lume ! ___•ÎNTREBARE : După opinia dumneavoastră, domnule preşedinte, conferinţa internaţională de pace va putea fi convocată in cursul acestui an . Am dori, de asemenea, să ştim aprecierea , care o daţi faptului ca, deşi O.E.P. a recunoscut rezoluţiile 242 şi 338, Israelul continuă să se situeze pe o poziţie rigidă. RĂSPUNS : Situaţia internaţională, acceptarea Cvasiunanimă a necesităţii conferinţei internaţionale creează condiţiile pentru organizarea, într-un timp scurt, a acestei conferinţe. Este însă greu să se spună în cit timp se va realiza ea. Ceea ce pot să afirm este că, cu cit se va organiza mai repede, cu atit sunt posibilităţi mai mari pentru a se ajunge la soluţii acceptabile pentru toate părţile interesate. Prelungirea prea mult a acestei situaţii, neconvocarea conferinţei şi neînceperea tratativelor poate să aibă urmări negative. Evenimentele internaţionale se schimbă destul de rapid, apar noi probleme şi de aceea trebuie să se facă totul pentru a se convoca cit mai repede această conferinţă. în ce priveşte poziţiile Israelului, faţă de iniţiativele şi de declaraţiile Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, ampenţionat deja că sunt de neînţeles rezervele şi respingerea,de fapt, a negocierilor cu Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, de către Israel. Cred însă că ele reprezintă mai mult o poziţie de moment — ca să spun aşa, tactică — şi că Israelul va înţelege că trebuie să meargă la tratative, la conferinţa internaţională, la acceptarea ca partener direct a O.E.P. şi a noului stat palestinian — desigur, în aceasta cuprinzîndu-se şi palestinienii din interior, aşa cum de altfel au declarat şi O.E.P. şi preşedintele Arafat. ÎNTREBARE : Prin implicaţiile şi consecinţele sale, criza economică internaţională, in mod deosebit uriaşa datorie extprufi aduc preju••••tlicît serioase si cte .’ durată, ' în Special tarilor in cjtrs. de dezvoltare. Asistăm la continua adincire a decalajelor dintre ţările bogate şi ţările sărace. Cum vedeţi dumneavoastră, domnule preşedinte, o rezolvare realistă şi de fond a acestei probleme grave cu care se confruntă astăzi comunitatea internaţională . RĂSPUNS : Criza economică mondială, înrăutăţirea continuă a situaţiei ţărilor în curs de dezvoltare reprezintă un rezultat al întregii politici internaţionale. Ele sunt determinate direct de uriaşele cheltuieli militare care au sustras şi sustrag anual peste un trilion de dolari de la activităţile economice, dar sunt şi rezultatul politicii financiare, al politicii de preţuri practicate de monopolurile internaţionale, de ţările imperialiste dezvoltate. Toate acestea au dus şi continuă să ducă la mărirea decalajelor dintre ţările bogate şi ţările sărace. Este evident că această situaţie nu va putea continua prea mult. De altfel, ultimele evenimente din unele ţări în curs de dezvoltare, cu mari datorii externe, demonstrează acest adevăr. Este necesar să se ajungă la o rezolvare a problemelor subdezvoltării şi, în acest cadru, şi a problemelor datoriei externe printr-un acord între ţările dezvoltate şi ţările în curs de dezvoltare. România a propus şi se pronunţă pentru o conferinţă internaţională, în , cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Este necesar să se ajungă la noi relaţii între state , pe principii de egalitate, de echitate, de avantaj reciproc, la realizarea a ceea ce se numeşte noua ordine economică mondială. Şi în această problemă se pare că începe să se înţeleagă adevărul — chiar şi de unele ţări dezvoltate — că este timpul ca problemele să fie abordate într-un mod nou, deoarece fără lichidarea subdezvoltării, fără o soluţionarea globală a problemei datoriilor, fără realizarea unor noi relaţii economice, însăşi dezvoltarea generală a economiei mondiale, deci şi a ţărilor dezvoltate, va fi pusă sub semnul întrebării. Suntem într-o epocă de accentuare a interdependenţei între state, între diferite zone ale lumii, deci şi între cele bogate şi sărace, şi este necesar să se acţioneze pentru realizarea unor relaţii care să asigure progresul tuturor ţărilor, dar în primul rînd lichidarea subdezvoltării şi progresul economico-social al ţărilor rămase în urmă. Aceasta este în interesul fiecărui popor, al economiei mondiale, al dezvoltării tuturor ţărilor, al păcii şi colaborării internaţionale ! ÎNTREBARE : Stimate domnule preşedinte, pe fondul acţiunilor şi dezbaterilor privind incetarea cursei inarmofiliir şi lichidarea armamentelor, recent s-a încheiat la Paris conferinţa privind interzicerea armelor chimice. Vă rugăm să prezentaţi cititorilor noştri viziunea, conceptele şi propunerile ţării dumneavoastră in legătură cu desfăşurarea în continuare a procesului real de dezarmare generală şi totală, care a făcut obiectul Declaraţiei României prezentate la Conferinţa de la Paris şi care a întrunit adeziunea unui important număr de state, intre care şi multe state arabe. RĂSPUNS : In ce priveşte situaţia politică mondială, noi considerăm că, deşi s-au realizat unii paşi pozitivi în direcţia tratativelor, în realizarea unor acorduri privind rachetele nucleare cu rază medie de acţiune dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii, totuşi, se poate aprecia că relaţiile mondiale se menţin încordate, sunt foarte complexe şi chiar grave. De fapt, cursa înarmărilor continuă, se produc in continuare noi arme nucleare, continuă experienţele nucleare, au loc acţiunile de militarizare a Cosmosului, se discută destul de intens în NATO despre perfecţionarea şi modernizarea unui sistem întreg de arme nucleare. In această situaţie, România consideră că problema fundamentală a epocii actuale este aceea a opririi cursei înarmărilor, trecerea la dezarmare generală şi, în primul rînd, la dezarmarea nucleară, eliminarea completă a armelor nucleare. Este evident, aceasta presupune şi încetarea de îndată a experienţelor nucleare, a oricăror alte acţiuni care favorizează intensificarea cursei înarmărilor, în acest cadru privim şi problema armelor chimice. Noi considerăm că este necesar să se ajungă la un acord general de interzicere a armelor chimice, ca o parte generală a dezarmării. Avind insă în vedere situaţia generală a armelor existente, considerăm că realizarea acordului de interzicere a armelor chimice trebuie să fie strîns legată de încheierea unui acord general de interzicere şi eliminare a armelor nucleare. în 1925, cînd s-a încheiat convenţia privind armele chimice, nu apăruseră armele nucleare. Acum, însă, ar fi de neînţeles să nu ţinem seama de noua realitate, de existenţa unor arme mai perfecţionate şi mai periculoase decit armele chimice ! De aceea, România a propus la Paris să se aibă în vedere trecerea concomitentă la eliminarea atit a armelor chimice, cât şi a armelor nucleare. A accepta să rămînă armele nucleare ar însemna, de fapt, să recunoaştem politica de şantaj nuclear, de forţă ! Repet, România se pronunţă ferm pentru lichidarea totală , atit a armelor nucleare, cit şi a celor chimice, pentru acorduri corespunzătoare în această direcţie. Ne pronunţăm, totodată, ferm pentru reducerea armamentelor convenţionale la un nivel cît mai redus. Noi pornim de la faptul că securitatea fiecărui popor, securitatea mondială nu se pot asigura prin menţinerea şi dezvoltarea anumitor tipuri de arme, ci prin renunţarea la ele, prin reducerea substanţială a acestora, sub un control strict internaţional ! ÎNTREBARE : Domnule preşedinte, cunoaştem şi dăm o deosebită apreciere poziţiei şi acţiunilor concrete întreprinse de România in domeniul dezarmării. Care este părerea dumneavoastră cu privire la posibilităţile celorlalte ţări in curs de dezvoltare de a influenţa ajungerea la măsuri concrete în această direcţie . RĂSPUNS : Toate statele, mari sau mici, sunt direct interesate în realizarea dezarmării, în eliminarea armelor de distrugere în masă. Nu se pot lăsa aceste probleme numai pe seama marilor puteri, sau a cîtorva ţări. Noi considerăm că toate ţările, mari sau mici, ţările, în curs de dezvoltare, ţările nealiniate pot avea un rol important şi trebuie să participe activ la realizarea politicii de dezarmare. ÎNTREBARE : Relaţiile dintre Egipt şi România au fost şi sunt excelente. Cum apreciaţi dumneavoastră viitorul acestor relaţii şi ce credeţi că ar trebui întreprins pentru dezvoltarea lor în continuare, îndeosebi in domeniul economic ? RĂSPUNS : Aş dori să exprim satisfacţia mea pentru cursul ascendent al relaţiilor dintre România şi Egipt. Intr-adevăr, se poate spune că relaţiile dintre ţările noastre au cunoscut o dezvoltare continuă, in toate domeniile de activitate. In cele mai multe probleme internaţionale poziţiile celor două ţări sunt identice sau foarte apropiate şi se realizează o conlucrare cu rezultate bune în diferite organisme internaţionale, în soluţionarea diferitelor probleme. De aceea, consider că există toate condiţiile pentru extinderea şi dezvoltarea colaborării românoegiptene în toate domeniile. Avem o serie de rezultate bune in cooperarea economică, tehnico-ştiinţifică. Avind în vedere programele de dezvoltare economică ale României, dar şi ale Egiptului, considerăm că dispunem de multe posibilităţi pentru a intensifica conlucrarea noastră şi suntem convinşi că vom obţine rezultate bune punînd, in acelaşi timp, un mai mare accent pe colaborarea tehnico-ştiinţifică — ca una din cerinţele unei bune colaborări economice —, dar şi în alte domenii, între cele două ţări. ÎNTREBARE: Exprimînd convingerea ţării mele, a poporului egiptean că o asemenea dezvoltare poate fi realizată în colaborarea dintre ţările noastre, aş vrea să subliniez, domnule preşedinte, că poporul egiptean vă transmite cele mai bune urări dumneavoastră şi poporului român. In acest context, v-aş ruga să aveţi amabilitatea de a adresa citeva cuvinte cititorilor publicaţiei noastre. RĂSPUNS : Mulţumind pentru urările adresate mie şi poporului român, doresc ca — şi pe această cale — să adresez prietenului meu, preşedintele Mubarak, un salut prietenesc şi cele mai bune urări. Doresc, totodată, să transmit poporului egiptean prieten cele mai bune urări de succes în dezvoltarea economico-socială, nn ridicarea generală a nivelului său de civilizaţie, de bunăstare, de pace şi fericire ! Schimb de mesaje la nivel inait româno-egiptean CAIRO 24 (Agerpres). — Un călduros schimb de mesaje a avut loc, la Cairo, între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu şi preşedintele Egiptului, Hosni Mubarak, şi doamna Suzanne Mubarak. Schimbul de mesaje a avut loc cu prilejul primirii de către Youssef Wally, secretar general al Partidului Naţional Democrat, de guvernămînt, a tovarăşului Miu Dobrescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R., care a făcut o vizită de schimb de experienţă in Republica Arabă Egipt. In cadrul convorbirii au fost evocate bunele raporturi de colaborare dintre România şi Egipt, inclusiv între organizaţiile sindicale din cele două ţări. Contribuţie constructivă a României la nepcierile privind dezarmarea, întărirea încrederii şi securităţii in Europa VIENA 24 (Agerpres). — La Viena a luat sfirşit prima sesiune a negocierilor privind forţele armate şi armamentele convenţionale în Europa şi a celor referitoare la adoptarea de noi măsuri de întărire a încrederii şi securităţii pe continent. Eveniment de importanţă majoră în viaţa continentului european, aceste prime sesiuni ale celor două foruri de negocieri multilaterale în problemele încrederii, securităţii şi dezarmării au fost consacrate prezentării, de către delegaţiile statelor participante, a poziţiilor lor de principiu in legătură cu căile şi modalităţile de diminuare a confruntării militare, de întărire a securităţii şi de reducere a acumulărilor deosebit de mari de arme şi armamente. In cadrul acestor foruri s-a initiat, totodată, un prim-schimb de păreri in legătură cu măsurile concrete de dezarmare şi creştere a încrederii şi securităţii ce ar putea fi convenite şi înscrise in înţelegerile internationale corespunzătoare. România socialistă, care acţionează cu consecvenţă pentru realizarea în practică a obiectivului dezarmării generale şi complete, şi-a adus din plin contribuţia, alături de alte state participante, la formularea unor poziţii şi propuneri de măsuri concrete care să asigure succesul tratativelor. „Considerentele şi propunerile României, ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu privind problemele dezarmării, întăririi încrederii şi ‘ securităţii pe continentul european“, prezentate la reuniunea miniştrilor de externe, care a inaugurat negocierile, au fost primite cu deosebit interes şi apreciate ca o ilustrare concretă a consecvenţei cu care România acţionează pentru edificarea în Europa a unei atmosfere propice Conlucrării paşnice între toate statele continentului. Delegaţia română la negocierile de la Viena a promovat propunerile concrete de acţiune ale ţării noastre cu privire la reducerea forţelor armate şi armamentelor convenţionale şi cele vizînd adoptarea de noi măsuri de încredere şi securitate în Europa, prin prezentarea unor intervenţii pe teme specifice şi a unor documente de lucru. De asemenea a sprijinit propunerile concrete avansate de către ţările socialiste, ale ţărilor neutre şi nealiniate, precum şi unele sugestii de măsuri concrete de reducere a armamentelor prezentate de alte ţări. Potrivit deciziilor adoptate, negocierile se vor relua la Viena la 5 mai a.c. Dificultăţi economico-sociale în ţări occidentale . PARIS 24 (Agerpres). — Sub titlul „Inflaţia : marea teamă“, săptăminalul francez „Le Nouvel Observateur“ prezintă tendinţele sumbre ce se manifestă în ce priveşte evoluţia preţurilor din principalele ţări occidentale. „O serie de veşti proaste au provocat panică la bursele din S.U.A., Marea Britanie, R.F.G., Franţa. în ce priveşte Marea Britanie, deriva preţurilor şi salariilor continuă. Rezultatele proaste ale anului trecut se vor deteriora în continuare în 1989. Inflaţia este însoţită de un grav deficit al balanţei comerciale : 200 miliarde franci in 1988 şi 250 miliarde franci prevăzuţi de O.E.C.D. pentru 1990“. „Toţi sunt de acord, conchide „Le Nouvel Observateur“, că pasărea Phoenix a inflaţiei renaşte din propria-i cenuşă. Nimeni nu contestă că majorarea preţurilor va fi mai puternică in 1989 decit în 1988“. PARIS 24 (Agerpres). — In Franţa s-a desfăşurat joi o zi de acţiune a cadrelor medicale, în sprijinul revendicărilor lor de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă şi de viaţă. Organizată la chemarea sindicatelor franceze, ziua de acţiune a cuprins greve si demonstraţii, mitinguri si alte manifestări în cursul cărora a fost evidenţiată situaţia grea din sectorul sanitar din Franţa. Noul val de proteste, relevă ziarul .„L’Humanité“, demonstrează că in domeniul asistentei sanitare continuă să se manifeste o situaţie de criză. ROMA 24 (Agerpres) — Preţurile au continuat să crească in Italia. Astfel, în luna martie preţurile au înregistrat o creştere de 0,6 la sută, comparativ cu luna precedentă. In prezent, rata anuală a inflaţiei în Italia se ridică la 6,4 la sută, informează agenţia ANSA. BMNDESH: Eforturi pe calea dezvoltării independente Se spune nu fără temei că Bangladeshul, situat în regiunea Asiei de sud, în bazinul fluviilor Gange şi Brahmaputra, pe coasta de nord a golfului Bengal, este deopotrivă o ţară a cîmpiilor, pădurilor şi apelor. Acest stat apărut pe harta politică a lumii ca stat independent la 26 martie 1971, avind o suprafaţă de 143.998 kmp şi o populaţie de aproape o sută de milioane de locuitori, a fost confruntat nu numai cu urmările grele ale unei îndelungate perioade de dominaţie colonială, dar şi cu cele ale unor calamităţi naturale care au provocat însemnate daune materiale. Cu toate acestea, Bangladeshul s-a angajat cu toată fermitatea în amplul efort de depăşire a rămînerii in urmă pe plan economico-social, de făurire a unei economii moderne şi diversificate, de largă valorificare în propriul interes a resurselor naturale ale ţării. Preocupate de continua întărire a independenţei economice, autorităţile de la Dhaka au trecut încă din primii ani ai dezvoltării libere la înfăptuirea actului naţionalizării. Sute de ■ întreprinderi particulare din industria textilă, a prelucrării iutei, a zahărului, instituţiile bancare, companiile de asigurări, societăţile de transporturi şi comerţul exterior au trecut sub controlul nemijlocit al statului. Prevederile celui de-al treilea plan cincinal pe perioada 1986—1991 se referă, cu precădere, la accelerarea procesului de industrializare, sector care beneficiază de peste o treime din totalul de investiţii, sporirea capacităţilor energetice, extinderea reţelei de transporturi, dezvoltarea şi modernizarea agriculturii. Aşezarea sa în bazinul aluvionar al celor două fluvii oferă condiţii dintre cele mai prielnice dezvoltării acestui sector, care angajează circa 80 la sută din populaţia activă a ţării. în aceste zone fertile se cultivă orez, grîu, ceai, trestie de zahăr, dar mai cu seamă iută, aceasta din urmă situînd Bangladeshul printre cei mai mari producători mondiali, aici realizîndu-se jumătate din producţia mondială de iută, ceea ce asigură circa trei sferturi din veniturile în devize, care se ridică la 475 milioane dolari. In acest scop a fost creată şi dezvoltată o puternică industrie de profil, amplasată în diferite regiuni ale ţării. O atenţie deosebită se acordă lucrărilor de hidroamelioraţii, destinate să conducă nu numai lacreşterea producţiei agricole, dar şi la prevenirea sau înlăturarea efectelor unor calamităţi naturale, cum ar fi seceta şi inundaţiile, fenomene caracteristice pentru acesteregiuni asiatice. In acest scop, se construiesc întinse reţele de irigaţii, care practic să cuprindă întreaga ţară. In total, se vor realiza peste 600 de canale în mare parte deja finalizate, cu o lungime totală de 320 km. După darea acestora în folosinţă, suprafaţa agricolă irigată va creşte cu 1,5 milioane acri, iar producţia de cereale a ţării cu 2,1 milioane tone. între România şi Bangladesh s-au statornicit şi se dezvoltă relaţii de prietenie şi colaborare reciproc avantajoasă. Un moment de cea mai mare însemnătate în cronica relaţiilor dintre cele două ţări l-a constituit vizita oficială de prietenie pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a efectuat-o în primăvara anului 1987 în Republica Bangladesh. Acordul pe termen lung privind cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică, precum şi în alte domenii de activitate semnat cu acest prilej, a deschis noi şi ample perspective colaborării dintre cele două ţări pe cele mai diverse planuri, constituindu-se în acelaşi timp într-o grăitoare expresie a voinţei celor două state şi popoare de a conlucra activ, sub semnul înţelegerii şi stimei reciproce, in interesul păcii şi colaborării internaţionale. I. ALEXANDRU Belgrad. Aprecieri pentru produsele româneşti la Salonul internaţional al automobilului BELGRAD 24 (Agerpres). La Belgrad s-a deschis cel de-al XXVIII-lea Salon internaţional al automobilului, la care participă firme din 70 de ţări. Autoturismele „Dacia“, „Aro“ şi „Oltcit“, prezentate de producătorii români, se bucură de interes, atit în rîndul specialiştilor, cit şi al vizitatorilor. Orientul Mijlociu BEIRUT 24 (Agerpres). In urma bombardamentelor de artilerie lansate joi asupra mai multor cartiere de locuinţe din cele două sectoare ale Beirutului şi în zonele de munte din apropiere, nouă persoane au fost ucise şi 25 au fost rănite, relatează presa din capitala libaneză. A continuat bombardarea portului Beirut, a cărui activitate a fost paralizată. Aeroportul internaţional din oraş a rămas, pentru a doua săptămînă, închis. Vineri dimineaţa, la linia de demarcaţie dintre estul şi vestul Beirutului s-au înregistrat tiruri sporadice. TUNIS 24 (Agerpres). — La Tunis a avut loc o şedinţă a conducerii Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei. Participanţii au analizat rezultatele celei de-a doua runde a dialogului americano-palestinian, desfăşurată în capitala tunisiană. Repere elene Ce oferă oare consistenţă fascinaţiei faţă de miracolul elen ? Ce alimentează permanent luminoasa obsesie, sentimentul de uimire în faţa pecetei spiritului antic grec ale cărui urme le resimţim şi astăzi, gîndind cu concepte inventate atunci, construind cu mijloace născocite în urmă cu peste două milenii, redescoperind permanent frumuseţea lor sublimată ? De la a pateticul elogiu al lui Pindar adus Atenei, de la cel semnat de Sofocle şi închinat Salaminei şi dumbrăvii sacre de, la Colonos, pînă la Ernest Renan, mateauonana, verara de Nerval şi, mergînd mai departe în timp, pînă la Seferis, Valéry şi Malraux, viziunea Eladei s-a conturat în cele mai variate forme. Andrea Chénier şi-a făcut o imagine elenică dominată de palate şi temple, cupe de onyx şi ghirlande de roze . Taine şi-a închipuit o Grecie a concursurilor de frumuseţe, la care n-ar fi luat parte decit zeiţe comparabile cu Venus din Milo . Leconte de Lisle a omagiat un peisaj elen animat de zei şi statui de marmură, în care filozofii şi gînditorii disertau asupra ideii de Frumos ; Bayron avea să-şi jertfească viaţa slăvind idealul măreţ de libertate, simbolizat de Grecia. La fel, numeroşi scriitori români au subliniat semnificaţia culturii greceşti pentru istoria civilizaţiei universale. Intre România şi Grecia, ţări balcanice, fără,însă a fi vecine, au existat strînse relaţii politice şi culturale. Rememorăm doar faptul că în Principate au funcţionat tipografii greceşti. Poezia populară greacă a cîntat actele de vitejie ale lui Mihai Viteazul. Există un poem în neogreacă, scris de Stavrinos în 1602, unde sunt slăvite faptele de arme ale lui Mihai Viteazul. Domnitorii Moldovei şi ai Munteniei au înfiinţat şi întreţinut şcoli şi academii domneşti la Bucureşti şi Iaşi, avind ca bază învăţămîntul grecesc. Mulţi cărturari greci au ţinut cursuri la Academia domnească de la Bucureşti înfiinţată în timpul lui Constantin Brâncoveanu. In rîndurile lor, Procopiou, Turnivitis, Lambros Fotiadis, Neofitos Dukas, Manasis Iliadis, Misiodax, Daniel Philippide, Konstantas, Veniamin Lesvios. Numeroşi poeţi greci au cîntat cu lira lor frumuseţile ţării noastre. „Salut Românie ! / Trandafir larg deschis în corola universului“ Arias Tastanis ; „O Românie, nemuritoare, veşnică Românie / cint împletind din cuvintele toate / nesfîrşit colier ca să-l port pe pieptu-mi“ Iannis Manikas ; „De Caragiale, Slavici şi Călinescu / De Creangă, părintele poveştilor populare. / Şi de Eminescu al epicului „Memento mori“ / Am fost fermecat mai înainte de a-ţi călca roditoarea ta glie“ Makis Apostolatos. Se împlinesc astăzi 168 de ani de la declanşarea războiului revoluţionar al poporului grec impotriva stăpinirii otomane, pentru independenţă naţională, eveniment sărbătorit în toate oraşele şi satele ţării. Moment de răscruce din istoria Greciei moderne. întregit, un an mai tîrziu, prin proclamarea independenţei de stat şi încununat. în 1829, prin consacrarea internaţional a deplinei peatîrnări, declanşarea războiului revoluţionar a marcat începutul unei adevărate renașteri a poporului grec. Pe plan intern, se remarcă preocupările variate pentru asigurarea unei eficiente sporite în toate domeniile de activitate. în această ordine de idei, de o importantă deosebită sunt prevederile programului de schimbări structurale denumit „Allaghi“. In 1988, a fost adoptat planul de dezvoltarea economică a Greciei pentru perioada 1988 — 1992, din ale cărui direcţii de acţiune reţinem : asigurarea unei creşteri anuale a produsului naţional brut cu trei la sută, reducerea constantă a inflaţiei, diminuarea deficitului bugetului de stat, realizarea echilibrului balanţei de plăţi curente, sporirea volumului invenstiţiilor de stat şi particulare. Pe plan internaţional, orientările stabilite de Mişcarea Socialistă Panelenă (PASOK), aflată la conducerea guvernului elen, vizează promovarea unei politici independente, multidimensionale, de colaborare cu toate statele, de asigurare a păcii, dezarmării şi securităţii internaţionale. Permanent stimulate de întîlnirile şi convorbirile româno-elene la nivel înalt, de înţelegerile convenite cu aceste prilejuri, tradiţionalele raporturi de prietenie si colaborare dintre România si Grecia se află sub semnul voinţei comune de a se extinde si aprofunda, pe baza principiilor noi de relaţii internaţionale. In consens cu cauza păcii si înţelegerii în Balcani, pe plan european si mondial. ARISTOTEL BUNESCU • LA HARARE s-au desfăşurat lucrările plenarei Comitetului Central al partidului de guvernămînt Uniunea Naţională Africană din Zimbabwe — Frontul Patriotic (Z.A.N.U. — F.P.). Robert Mugabe, pre şedinte şi prim-secretar al Z.A.N.U. — F.P., a rostit o cuvântare, în care a relevat sarcinile actuale ale partidului. Plenara — relatează agenţia T.A.S.S. — a luat hotărîrea cu privire la încheierea, la sfîrşitul lunii aprilie, a procesului de unificare dintre Z.A.N.U. — F.P. şi Frontul Patriotic — fosta Uniune a Poporului African din Zimbabwe (Z.A.P.U.). S-au discutat, de asemenea, probleme concrete legate de pregătirea congresului partidului unit Z.A.N.U. — F.P., proiectat să se desfășoare în luna august a acestui an. • PREȘEDINTELE REPUBLICII POPULARE MOZAMBIC, Joaquim Chissano. I-a primit, la Maputo, pe ministrul afacerilor externe sudafricane, Roelof Botha. Au fost examinate probleme privind situaţia din sudul Africii. • MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE al Japoniei, Sousuke Uno, a avut o întrevedere cu ministrul de externe adjunct al U.R.S.S., Igor Bogaciov, aflat într-o vizită la Tokio, informează agenţia T.A.S.S. Au fost trecute în revistă rezultatele consultărilor politice sovieto-nipone desfăşurate la Tokio şi ale şedinţei grupului de lucru pentru acordul de pace dintre U.R.S.S. şi Japonia. De asemenea, au fost examinate cîteva probleme ale relaţiilor bilaterale in perspectiva vizitei oficiale în Uniunea Sovietică a ministrului de externe nipon programată pentru sfîrsitul lunii aprilie si începutul lunii mai, precizează agenţia T.A.S.S. • DUPĂ CUM TRANSMITE agenţia ACTC, peste 1 000 de studenţi de la Universitatea Choson din Kvangju, Coreea de Sud, au organizat un marş al păcii, în cadrul căruia au fost denunţate exerciţiile militare „Team Spirit ’89“, care au reprezentat o demonstraţie de forţă prin utilizarea unui armament de ultimul tip. Acţiuni similare au avut loc la universităţile din Tongguk şi Inchon, din Kyongbuk şi Ryongnam. Poliţia a intervenit cu brutalitate, în încercarea de a înăbuşi manifestările tinerilor sud-coreeni. • CONSILIUL NATIONAL (parlamentul) al Republicii Afganistan a adresat guvernelor, parlamentelor şi popoarelor din întreaga lume apelul de a face totul pentru încetarea cit mai grabnică a războiului şi restabilirea păcii şi securităţii în Afganistan — relatează agenţia Bakhtar. Datoria externă reprezintă obstacolul major în dezvoltarea ţărilor latino-americane HAVANA 24 (Agerpres). Vicepreşedintele Consiliului de Stat şi al Consiliului de Miniştri ale Republicii Cuba, Carlos Rafael Rodriguez, a arătat că sunt necesare un moratoriu asupra plăţii datoriei externe latino-americane de 20 pînă la 30 de ani şi alocarea resurselor financiare provenite din măsuri de dezarmare în scopul dezvoltării — informează agenţia Prensa Latina. El a subliniat că problema împovărătoarei datorii externe afectează toate ţările Americii Latine şi fără o soluţionare a acesteia nu poate exista dezvoltare în regiune. Vicepreşedintele cubanez a menţionat, totodată, că nu este de sperat ca planul ministrului american de finanţe privind datoria externă a ţărilor în curs de dezvoltare să constituie o rezolvare şi, cu atit mai puţin un paliativ pe termen lung, motiv pentru care a fost primit cu scepticism în cercurile ştiinţifice latino-americane. CIUDAD DE MEXICO 24 (Agerpres). — La o conferinţă de presă desfăşurată la Ciudad de Mexico, secretarul general al Organizaţiei regionale interamericane a oamenilor muncii (O.R.I.T.). Luis Anderson, a afirmat că soluţionarea problemei datoriei externe latino-americane se poate realiza numai în condiţiile unei acţiuni comune. El a arătat că organizaţiile politice şi sociale din America Latină trebuie să se solidarizeze cu guvernele ţărilor lor şi să nu mai cedeze la măsurile impuse de creditori. A sosit momentul de a spune Băncii Mondiale că nu se mai poate continua plata dobinzilor excesive la o datorie dejaplătită de aproape două ori, a subliniat secretarul general al O.R.I.T. Liderul sindical a menţionat, totodată, că organismele financiare internaţionale şi statele creditoare nu trebuie să condiţioneze ajutorul acordat ţărilor debitoare şi nici să aprecieze ca avind o bună conduită pe acelea care se comportă pe plan economic şi politic conform exigenţelor Fondului Monetar Internaţional. Luis Anderson a relevat că soluţionarea problemei datoriei externe reclamă asumarea responsabilităţii de către creditori şi debitori pornind de la o abordare nu exclusiv financiară, ci, de asemenea, politică şi sociala — relatează agenţia Prensa Latina. MONTEVIDEO 24 (Agerpres). — Eforturile multor ţări în curs de dezvoltare vizînd stingerea datoriilor lor externe sunt practic anulate de recentele majorări ale ratei dobînzii preferenţiale de către băncile occidentale — a arătat ministrul Uruguayan al economiei şi finanţelor, Ricardo Zerbino, citat de agenţia TASS. Intr-o declaraţie făcută la Montevideo, el a arătat că se impune crearea unor mecanisme eficiente menite să asigure o soluţionare echitabilă a problemei datoriei externe, ţările Americii Latine trebuind să înceapă analizarea unor măsuri concrete în acest sens. Ministrul Uruguayan a relevat, totodată, că politica statelor occidentale, în primul rînd protecţionismul comercial, faţă de regiune contribuie la agravarea situaţiei economice a ţărilor debitoare, făcînd imposibilă rezolvarea problemei datoriei externe. LIMA 24 (Agerpres). — La Lima va avea loc, in zilele de 2 şi 3 aprilie, o reuniune a miniştrilor relaţiilor externe din ţările membre ale Pactului Andin — Bolivia, Columbia, Ecuador, Peru şi Vene’uela. Cu acest prilej, urmează să fie elaborată agenda întîlnirii preşedinţilor celor cinci state, care va include, în principal, problema datoriei externe şi aspecte legate de adîncirea cooperării regionale. întilnirea la nivel înalt este programată să se desfăşoare în oraşul columbian Cartagena la 26 mai, dată la care va fi marcată cea de-a 20-a aniversare a creării Pactului Andin, transmite agenția Prensa Latina. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : Bucureşti, Piaţa Sclnteii. Tel. 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi Instituţii — Tiparul : Combinatul Poligrafic „Casa Scintei”, Cititorii din străinătate se pot abona prin „ROMPRESFILATELIA — Sectorul export-import presă P.O. Box 12—201, telex 10376 prsfir București, Calea Grivicei nr. 64—66. 40 362