Scînteia Tineretului, iunie 1989 (Anul 45, nr. 12439-12464)
1989-06-14 / nr. 12450
Proletari din toate tarile, uniti-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XLV SERIA I Nr. 12 450 1989 6 PAGINI 50 BANI MIERCURI 14 IUNIE in spiritul orientărilor şi sarcinilor trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu AMPLĂ MOBILIZARE DE FORJE PENTRU REALIZAREA EXEMPLARĂ A TUTUROR INDICATORILOR DE PLAN Secerişul trebuie să se deruleze cu viteză maximă! In judeţul Timiş, suprafaţa cultivată cu orz este de peste 54 de mii de ha. Aceasta înseamnă multă muncă, de la seceriş şi eliberatul terenului şi pină la insămînţarea culturilor duble. Pentru atingerea obiectivului propus — finalizarea lucrării in 3—4 zile — viteza de înaintare de peste 13 900 ha este apreciată ca fiind un nivel minim ! Dar recoltarea a cite 7 ha în medie pe o combină în fiecare zi implică funcţionarea ireproşabilă a parcului mecanic, la potenţialul maxim, de dimineaţa pină seara. In fond, desfăşurarea optimă a secerişului nu este altceva decit oglinda fidelă a modului in care el a fost pregătit pină în cele mai mici detalii. De altfel, în cîteva zone, la Variaş, Periam, Jebel, Orţişoara, combinele au şi intrat în lan, pentru primele încercări. Ploile căzute în ultimele zile au sporit însă umiditatea spicelor, determinînd întârzierea desfăşurării pe front larg a întregului potenţial. In aceste condiţii, însă, lanurile trebuie vegheate in permanenţă de specialişti, astfel incit, imediat ce sunt întruniţi parametrii optimi, să se acţioneze cu viteză sporită. Răgazul suplimentar obţinut este util pentru a mai remedia unele neajunsuri (care, din păcate, pot fi incă neobservate în unele unităţi ale judeţului !). Toate aceste elemente ne-au fost relevate şi de Vichente Foros, inginer şef la C.U.A.S.C. Sinnicolaul Mare, prezent in timp la una din taberele de muncă, urmărind evoluţia coacerii şi a gradului de umiditate la citeva dinsole. „Putem afirma că ne aflăm in momentul declanşării campaniei de recoltare. Orzul este copt şi, din clipă-n clipă, cind aparatele vor indica umidităţile prevăzute, vom demara din plin secerişul celor 2 28 ha cu orz. Apreciem că avem forţe suficiente — 106 combine — pentru care am stabilit parcurgerea zilnică in medie a cite 7 na fructificind integral timpul bun de lucru. Am mobilizat, de asemenea, 62 de prese cu sănii pentru stringerea baloţilor pe care să-i transportăm cu căruţele spre sectoarele zootehnice. Considerăm că vom putea să eliberăm terenul mai rapid ca altădată, asigurind front pentru semănatul culturilor succesive care, cu umiditatea existentă in sol, pot să pornească din plin în vegetaţie. Recolta pe care o evaluăm, după primele încercări, este cel puţin la nivelul planului.“, spunea inginerul şef. Desigur, toate aceste programe vor fi concretizate prin modul în care se vor desfăşura efectiv lucrările din cimp. Se impune, însă, ca şi aici, ca de altfel în toate unităţile agricole ale judeţului Timiş, noul examen al secerişului să fie trecut cu succes. (Gheorghe Crişan, Bujor Moldovan). ! OAMENI Al MUNCII DIN AGRICULTURĂ TI TINERI Şl TINERE! Prioritatea acestor zile o constituie intensificarea la maximum a lucrărilor de seceriş la orz, livrarea imediată a \ \ producţiei în bazele de recepţie şi insămînţarea urgentă a i j celei de-a doua culturi, prin respectarea tuturor normelor \ \ tehnologice, pentru o nouă recoltă pină la toamnă! ) ! Marca fabricii — marca muncii competenţei şi COMPETITIVITATEA - O STARE DE FAPT, un Îndemn la activitate eficientă • Printr-o bună organizare a muncii şi asigurarea unui ritm înalt al modernizării s-au obţinut însemnate sporuri la producţia industrială, planul la zi fiind depăşit cu peste 3 milioane lei • Contractele la export cit şi la intern au fost onorate integral • Creşterea productivităţii, diminuarea consumurilor au generat o sporire considerabilă a rentabilităţii, ca şi a beneficiilor obţinute de către oamenii muncii • înnoirea produselor este indirectă concordanţă cu opţiunile beneficiarilor • Perfecţionarea tehnologiilor — un punct forte in activitatea întreprinderii, întreprinderea „Ţesătoria de mătase“ din Sighişoara este o firmă cunoscută. De mai mulţi ani se numără printre colectivele fruntaşe în întrecerea socialistă pe ţară, iar în ultimul timp ne-am obişnuit să o ştim mereu pe primul loc. Un loc ciştigat cu efort, cu dăruire şi pasiune, cu pricepere şi hărnicie, cu hotarîrea nestrămutată de a ciştiga in bătălia pentru competitivitate. Perfecţionarea calităţii muncii şi vieţii sunt deziderate de mare actualitate ce se presupun reciproc. Căci nu poate fi vorba de o viaţă îmbelşugată fără o muncă de calitate. De aceea, modernizarea producţiei, prin efectele sale benefice, este o problemă ce preocupă întregul colectiv, iar programele de modernizare cuprind măsuri privind creşterea productivităţii muncii, valorificarea superioară a materiilor prime, creşterea calităţii ţesăturilor şi eficienţei economice. „In calitate de proprietari, producători şi beneficiari ai eforturilor, de participanţi direcţi la conducerea societăţii, spune Maria Groza, inginerulşef al întreprinderii, avem sarcini şi răspunderi sporite. Ele decurg din stadiul actualde dezvoltare a ştiinţei şi tehnicii, din evoluţia materiilor prime şi materialelor avtit in ţară cit şi pe plan mondial, din exigenţele pe care un ridicat grad de civilizaţie le presupune. De aceea, fie că producem pentru piaţa internă, pentru export direct sau indirect, calitatea produselor este criteriul de apreciere a muncii noastre, punctul luminos, care atrage privirile celor interesaţi pentru materiale textile, sau ar putea constitui un punct negru, respingător, situaţie de care nici nu vrem să auzim“. Fără îndoială, calitatea ţesăturilor realizate aici este unul din atu-urile de care se bucură întreprinderea din partea beneficiarilor, exprimate in contracte ferme la nivelul întregii capacităţi de producţie. Pe aceleaşi coordonate se înscrie şi seriozitatea colectivului, validată de livrarea ritmică, conform graficului, a produselor către beneficiar. O analiză succintă a activităţii desfăşurate până la ora actuală evidenţiază un bilanţ pozitiv. Producţia industrială a fost realizată şi depăşită cu peste 3 milioane lei. Aceasta a făcut posibilă onorarea integrală, şi, în devans, a obligaţiilor contractuale, atît la exportul direct cit şi la exportul indirect şi la intern. Reducerea cheltuielilor de producţie, in special a celor materiale, a sporit substanţial rentabilitatea activităţii, beneficiul planificat, fiind depăşit cu peste 30 la sută. La aceeaşi situaţie contribuie productivitatea muncii care, pe persoană retribuită, este mai mare decit cea prevăzută cu aproape 4 000 lei. Ţesăturile, ca şi confecţiile, ţin de modă. Au o viaţă relativ scurtă, de aceea ele suportă (Continuare in pag. a IV-a) Expoziţie consacrata poetului naţional Ieri s-a deschis in Bucureşti una dintre cele mai reprezentative expoziţii prilejuite de aniversarea unui veac de la trecerea in nefiinţă a poetului naţional Mihai Eminescu. Este vorba de „Expoziţia documentară de carte şi artă plastică“, organizată în sălile Dalles, căreia i s-a alăturat, tot, ieri, şi expoziţia deschisă la Biblioteca Academiei R.S.R. ,dedicată aceluiaşi eveniment. Ambele manifestări se înscriu în cadrul bogatului program de expoziţii, simpozioane, comunicări, conferinţe ce se desfăşoară în această lună in Capitală şi în întreaga ţară, ca semn de omagiu şi înaltă cinstire adusă operei nemuritoare a celui mai mare poet român. Expoziţia este de o bogăţie copleşitoare — prin cantitatea materialului documentar, informativ, cît şi prin valoarea lui intrinsecă, ea a pus, de la început organizatorilor probleme de prezentare şi sistematizare a unui fond de valori literare, artistice, culturale, arhivistice, unic în felul său. Rezultatul a fost o expoziţie de o mare limpezime şi acurateţe a prezentării şi reliefării ideilor directoare ale concepţiei care a stat la baza ei, şi anume : valorificarea moştenirii literare eminesciene, locul şi importanţa lui Mihai Eminescu în cultura naţională, locul şi rolul său la făurirea unei limbi literare de o neasemuită frumuseţe, studiile şi cercetările care au valorificat şi pus în circulaţie universală această preţioasă moştenire, ecoul operei eminesciene în cultura română contemporană, tălmăcirea ei în alte tipuri de limbaj artistic, prin intermediul metaforelor plastice, muzicale etc., locul lui Eminescu în contextul universal. Pentru aceasta, una dintre frumoasele idei bine puse in practică a fost încercarea de creare, de aducere mai aproape de vizitator, a universului eminescian. Astfel, după un preambul reprezentat de suita de vitrine în care se aflau etalate operele lui Eminescu, volumele de exegeză eminesciană, ediţiile bilingve sau traducerile în diferite limbi ale pămintului precum şi ediţiile bibliofile ori cele de lux (un loc aparte deţinindu-i reeditarea ediţiei princeps de „Poesii“ îngrijită de Titu Maiorescu, gest cu care Editura Academiei face acum, la 100 de ani după dispariţia poetului, un act de cultură de mare importanţă), la etajul sălilor Dalles, se află o reconstituire de epocă — istorică şi artistică deopotrivă —■, realizată fie pe baza unor fotografii autentice, fie (mai rar) in fotocopie ori în facsimil, în care sunt înfăţişate locurile pe unde a trecut şi oamenii pe care i-a cunoscut, cu care a lucrat, în care a găsit tovarăşi de idei, ori pe care i-a admirat poetul. Obiectele de epocă — vase decorative, instrumente de lucru, piese de mobilier — completează această reconstituire istorică, aducînd întreg parfumul vremii ; universul înconjurător, lumea, moda, arhitectura celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea sînt reminate cu elocvente ilustrate din Bucureşti. (Continuare in pag. a V-a) OMAGIU ASTRULUI NEPIERITOR De curind, oraşul Găeşti a cunoscut un freamăt mai aparte, aşa cum numai in miezul marilor sărbători ale neamului poate fi intilnit. Oamenii şi-au îmbrăcat straiele cele mai bune, parcă mai multe flori ca niciodată au inundat locul. Cu reculeasă limpezime a spiritului găeştenii au sărbătorit timp de două zile nepieritoarea lumină a geniului eminescian. Căci e un sacrilegiu a spune ,,Eminescu s-a stins“ atîta timp cu astrul lui creş■ te mereu in orbitoare strălucire şi luminează tot mai puternic o lume. Este un adevăr pe care copiii din frumosul oraş dimboviţean îl învaţă (ca toţi copiii patriei, de altfel) de la cea mai fragedă virstă. O dovedesc din plin cele 17 lucrări prezentate la Sesiunea de comunicări şi referate ale elevilor, ce a avut loc la Liceul industrial nr. 2. După audierea unor mature şi aplicate comentarii asupra operei eminesciene, publicul aflat in sala de festivităţi a liceului sus-amintit a aplaudat şi un reuşit moment, literar-muzical intitulat „Sala pe deal“, susţinut de talentaţi artişti amatori din rindul celor aflaţi în băncile şcolii. Cea de-a doua zi s-a deschis cu vernisajul expoziţiei de carte „Eminesciana“ organizată de Biblioteca judeţeană Dîmboviţa in holul cinematografului „Gloria“ din Găeşti. Tot aici au putut fi văzute citeva tablouri ale talentatei pictoriţe amatoare, Gabriela Munteanu, reprezentând ilustraţii la versuri ale poetului nostru naţional. Sesiunea de comunicări ştiinţifice care a urmat a beneficiat de participarea unor (Continuare in pag. a V-a) MESAJUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Republicii Socialiste România cu prilejul Simpozionului omagial „Mihai Eminescu“ In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi Guvernului Republicii Socialiste România, precum şi al meu personal, aducem un fierbinte omagiu marelui poet Mihai Eminescu, care, prin nemuritoarea sa operă, a evitat poporul român, trecutul, prezentul şi viitorul său, înscriindu-se pentru totdeauna in conştiinţa întregii noastre naţiuni şi în patrimoniul culturii universale ca exponent al unor luminoase idealuri şi năzuinţe de dreptate socială şi naţională, de afirmare liberă, demnă şi independentă a României. Simpozionul omagial, prin care oamenii de ştiinţă şi cultură cinstesc memoria poetului naţional Mihai Eminescu, constituie un puternic imbold pentru toţi creatorii de literatură şi artă din ţara noastră de a-şi pune întreaga lor creaţie — urmînd strălucitul exemplu al marelui lor înaintaş — în slujba poporului, a dezvoltării cuceririlor sale revoluţionare, a făuririi socialismului şi comunismului, a ridicării României pe trepte tot mai inalte de civilizaţi® şi progres. Poet al poporului său, Mihai Eminescu a lăsat posterităţii imaginea unui artist legat trup şi suflet de pămîntul ţării sale, de aspiraţiile spre mai bine ale maselor populare, receptiv la problemele majore ale epocii în care a trăit, ale luptei pentru apărarea şi afirmarea fiinţei naţionale , care au constituit in permanenţă izvorul veşnic viu al minunatei sale creaţii. Nimeni mai mult decit Mihai Eminescu n-a dat expresie şi n-a contribuit într-o asemenea măsură la afirmarea şi punerea în vagoare a frumuseţii limbii române, a spiritului de înţelegere a legilor dezvoltării lumii. Cit de minunat sună şi astăzi genialele versuri din poezia „La, steaua" : „La steaua care-a răsărit / E-o cale-atît de lungă, / Că mii de ani i-au trebuit / Luminii să ne-ajungă". În opera lui Eminescu şi-au găsit o nemuritoare oglindire paginile cele mai glorioase ale istoriei naţionale, profundul patriotism al poporului român, gata să-şi apere cu orice sacrificiu viaţa demnă şi libertatea. Cit de minunat răsună cuvintele pline de demnitate prin care Mircea cel Mare afirma — in „Scrisoarea a lll-a" — hotărirea poporului român de a-şi apăra libertatea şi independenţa ! ,,Eu ? imi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul... Şi de-aceea, tot ce mişcă-n ţara asta, rîul, ramul, ! Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este !". Preţuind toate popoarele şi valorile create de ele, Eminescu i-a urît pe cei care s-au rupt de popor şi s-au pus în slujba străinilor. Neîndurătoare, dar profund îndreptăţite, izvorite din cel mai curat patriotism, răsună versurile sale din „Doina” : ,,Cine-a îndrăgit străinii / Mînca-i-ar inima cîinii, / Mînca-i-ar casa pustia, / Și neamul nemernicia !". Opera lui Eminescu a dat expresie marilor lupte sociale, încrederii în rolul proletariatului, al muncitorimii, pe care a chemat-o — prin versurile sale devenite legendare, din poezia „împărat şi proletar" - la luptă unită împotriva vechii orînduiri : „Zdrobiţi orînduiala cea crudă şi nedreaptă, / Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi*! / Atunci cînd după moarte răsplată nu v-aşteaptă, / Faceţi ca-n astă lume să aibă parte dreaptă, / Egală fiecare, şi sa trăim ca fraţi !“. Cît de profund legată de creaţia lui Eminescu, de prezentul şi viitorul ţării noastre, cît de luminoasă şi înălţătoare se arată dragostea lui pentru pămîntul patriei ! „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, / Ţara mea de glorii, ţara mea de dor ? / Braţele nervoase, arma de tărie, / La trecutu-ţi mare, mare viitor !... Dulce Românie, asta ţi-o doresc". Această fierbinte urare a lui Eminescu şi-a găsit astăzi deplina împlinire în patria noastră socialistă, liberă şi independentă, în care poporul — zdrobind orinduirea cea crudă şi nedreaptă, lichidind pentru totdeauna exploatarea şi asuprirea - îşi făureşte, în strinsă unitate, sub conducerea partidului nostru, propriul său viitor, socialist şi comunist. Constituie o mare mindrie pentru poporul român faptul că în anii ce au trecut de la eliberarea ţării, şi îndeosebi după Congresul al IX-lea al partidului — care a inaugurat o perioadă de profunde transformări revoluţionare în toate domeniile —, România a obţinut strălucite realizări în făurirea societăţii socialiste, în creşterea potenţialului economic şi a avuţiei naţionale, în înflorirea ştiinţei, artei şi culturii, în ridicarea generală a nivelului de trai, material şi spiritual, al tuturor oamenilor muncii. Toate aceste istorice realizări ilustrează cu putere justeţea politicii partidului nostru comunist, forţa şi superioritatea orînduirii socialiste, pe care o edificăm cu succes in România, minunata capacitate a poporului român de a asigura — sub conducerea partidului — progresul și înflorirea continuă a patriei noastre socialiste. Omagiind astăzi opera luminoasă a lui Mihai Eminescu — ca de altfel a tuturor marilor creatori din toate domeniile , avem datoria să dezvoltăm şi să îmbogăţim permanent, cu noi şi noi creaţii, minunatul patrimoniu naţional - tezaur de gindire înaintată, revoluţionară, care, prin conţinutul de idei şi mesajul profund umanist şi patriotic, reprezintă o contribuţie de seamă la mobilizarea întregului popor în edificarea noii orînduiri, la formarea şi educarea omului nou, înaintat, constructor conştient şi devotat al socialismului şi comunismului în România. Apreciind munca şi realizările creatorilor de artă şi cultură contemporani, partidul, societatea noastră le adresează acestora chemarea de a realiza noi opere literar-artistice, de toate genurile, care să reflecte pe larg marile înfăptuiri ale poporului român, strălucitele fapte ale constructorilor socialismului care, într-o perioadă istorică scurtă, au ridicat patria noastră la un nivel înalt de civilizaţie şi cultură, transformînd năzuinţele şi visurile înaintaşilor despre un viitor liber şi fericit într-o realitate concretă a României de azi. Aşa cum a făcut însuşi Eminescu, numai trăind împreună cu poporul, realizînd creaţii legate de viaţa poporului, participind activ la făurirea prezentului şi viitorului patriei noastre, creatorii de literatură şi artă de azi pot realiza opere de înaltă valoare, îşi pot îndeplini nobila misiune ce le revine în amplul şi complexul proces al dezvoltării revoluţionare a societăţii noastre, în care tot ce se realizează este destinat înălţării patriei, creşterii bunăstării şi fericirii omului, a întregii naţiuni, întăririi independenţei şi suveranităţii României. Cinstind memoria lui Mihai Eminescu, să facem totul pentru a asigura înfăptuirea neabătută a programului partidului de construcţie socialistă, pentru înflorirea continuă a artei şi culturii româneşti, pentru sporirea forţei sale educative, a mesajului său profund umanist, revoluţionar, să creăm şi să dăm poporului noi şi valoroase opere care să slujească progresului şi înălţării patriei, ridicării conştiinţei socialiste, dezvoltării înaltelor trăsături ale omului nou, înaintat, făuritor conştient al celei mai drepte şi umane societăţi, al visului de aur al omenirii — comunismul ! NICOLAE CEAUSESCU telecratia adresatâ TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU de participanţii la Simpozionul omagial „Mihai Eminescu Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Participanţii la Simpozionul omagial dedicat Centenarului Mihai Eminescu vă aduc, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu — marele Erou între eroii neamului românesc, ilustru conducător de partid şi de ţară, strălucită personalitate a lumii contemporane, înflăcărat luptător pentru libertatea, independenţa şi prosperitatea naţiunii române — un cald şi vibrant omagiu, expresia sentimentelor de aleasă stimă, neţărmurită dragoste şi fierbinte recunoştinţă pe care scriitorii, oamenii de ştiinţă, cultură şi artă, asemenea întregului nostru popor, le nutresc faţă de exemplara şi prodigioasa dumneavoastră activitate consacrată înfloririi patriei, formării omului nou, constructor conştient şi devotat al societăţii socialiste şi comuniste in România. Exprimăm, totodată, cu adine respect, sentimentele noastre de aleasă consideraţie şi deosebită preţuire tovarăşei Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Invăţămintului, eminent om politic şi savant de largă recunoaştere internaţională, căreia îi adresăm, şi cu acest prilej, întreaga noastră gratitudine pentru îndrumarea şi sprijinul permanent acordate literaturii şi artei, activităţii din domeniul ştiinţei, culturii, educaţiei şi invăţămintului. Participanţii la simpozion au primit, cu pro-* funde sentimente de respect şi satisfacţie, căl-^ durosul mesaj adresat de dumneavoastră, multe iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, prin care se exprimă un fierbinte omagiu şi (Continuare in pag. a V-a) ii PARTICIPANŢII LA SIMPOZIONUL OMAGIAL DEDICAT CENTENARULUI MIHAI EMINESCU