Scînteia Tineretului, iunie 1989 (Anul 45, nr. 12439-12464)

1989-06-14 / nr. 12450

Proletari din toate tarile, uniti-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XLV SERIA I­ Nr. 12 450 1989 6 PAGINI 50 BANI MIERCURI 14 IUNIE in spiritul orientărilor şi sarcinilor trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu AMPLĂ MOBILIZARE DE FORJE PENTRU REALIZAREA EXEMPLARĂ A TUTUROR INDICATORILOR DE PLAN Secerişul trebuie să se deruleze cu viteză maximă! In judeţul Timiş, suprafaţa cultivată cu orz este de peste 54 de mii de ha. Aceasta­­ în­seamnă multă muncă, de la se­ceriş şi eliberatul terenului şi pină la insămînţarea culturilor duble. Pentru atingerea obiecti­vului propus — finalizarea lucră­rii in 3—4 zile — viteza de îna­intare de peste 13 900 ha este a­­preciată ca fiind un nivel mi­nim ! Dar recoltarea a cite 7 ha în medie pe o combină în fiecare zi implică funcţionarea ireproşabilă a parcului mecanic, la potenţialul maxim, de dimi­neaţa pină seara. In fond, des­făşurarea optimă a secerişului nu este altceva decit oglinda fidelă a modului in care el a fost pregătit pină în cele mai mici detalii. De altfel, în cîteva zone, la Variaş, Periam, Jebel, Orţişoara, combinele au şi intrat în lan, pentru primele încercări. Ploile căzute în ultimele zile au sporit însă umiditatea spicelor, deter­­minînd întârzierea desfăşurării pe front larg a întregului po­tenţial. In aceste condiţii, însă, lanurile trebuie vegheate in permanenţă de specialişti, astfel incit­, imediat ce sunt întruniţi parametrii optimi, să se acţio­neze cu viteză sporită. Răgazul suplimentar obţinut este util pentru a mai remedia unele neajunsuri (care, din păcate, pot fi incă neobservate în une­le unităţi ale judeţului !). Toate aceste elemente ne-au fost relevate şi de Vichente Foros, inginer şef la C.U.A.S.C. Sinnicolaul Mare, prezent in timp la una din taberele de muncă, urmărind evoluţia coa­cerii şi a gradului de umiditate la citeva din­sole. „Putem afirma că ne aflăm in momentul de­clanşării campaniei de recolta­re. Orzul este copt şi, din cli­­pă-n clipă, cind aparatele vor indica umidităţile prevăzute, vom demara din plin secerişul celor 2 28­ ha cu orz. Apreciem că avem forţe suficiente — 106 combine — pentru care am sta­bilit parcurgerea zilnică in medie a cite 7 na fructificind integral timpul bun de lucru. Am mobilizat, de asemenea, 62 de prese cu sănii pentru strin­­gerea baloţilor pe care să-i transportăm cu căruţele spre sectoarele zootehnice. Conside­răm că vom putea să eliberăm terenul mai rapid ca altădată, asigurind front pentru semăna­tul culturilor succesive care, cu umiditatea existentă in sol, pot să pornească din plin în ve­getaţie. Recolta pe­ care o eva­luăm, după primele încercări, este cel puţin la nivelul planu­lui.“, spunea inginerul şef. Desigur, toate aceste progra­me vor fi concretizate prin mo­dul în care se vor desfăşura e­­­fectiv lucrările din cimp. Se impune, însă, ca şi aici, ca de altfel în toate unităţile agricole ale judeţului Timiş, noul exa­men al secerişului să fie trecut cu succes. (Gheorghe Crişan, Bujor Moldovan). ! OAMENI Al MUNCII DIN AGRICULTURĂ T­I TINERI Şl TINERE! Prioritatea acestor zile o constituie intensificarea la­­ maximum a lucrărilor de seceriş la orz, livrarea imediată a \ \ producţiei în bazele de recepţie şi insămînţarea urgentă a i j celei de-a doua culturi, prin respectarea tuturor normelor \ \ tehnologice, pentru o nouă recoltă pină la toamnă! ) ! Marca fabricii — marca muncii competenţei şi COMPETITIVITATEA - O STARE DE FAPT, un Îndemn la activitate eficientă • Printr-o bună organizare a muncii şi asigurarea unui ritm înalt al modernizării s-au obţinut însemnate sporuri la producţia industrială, planul la zi fiind depăşit cu peste 3 milioane lei • Contractele la export cit şi la intern au fost onorate integral • Creşterea producti­vităţii, diminuarea consu­murilor au generat o sporire considerabilă a rentabilităţii, ca şi a beneficiilor obţinute de către oamenii muncii • înnoirea produselor este in­directă concordanţă cu opţiunile beneficiarilor • Perfec­ţionarea tehnologiilor — un punct forte in activitatea întreprinderii, întreprinderea „Ţesătoria de mătase“ din Sighişoara este o firmă cunoscută. De mai mulţi ani­­ se numără printre colecti­vele fruntaşe în întrecerea so­cialistă pe ţară, iar în ultimul timp ne-am obişnuit să o ştim mereu pe primul loc. Un loc ciştigat cu efort, cu dăruire şi pasiune, cu pricepere şi hărni­cie, cu hotarîrea nestrămutată de a ciştiga in bătălia pentru competitivitate. Perfecţionarea calităţii muncii şi vieţii sunt deziderate de mare actualitate ce se presupun reciproc. Căci nu poate fi vorba de o viaţă îmbelşugată fără o muncă de calitate. De aceea, moderni­zarea producţiei, prin efectele sale benefice, este o problemă ce preocupă întregul colectiv, iar programele de modernizare cuprind măsuri privind creş­terea productivităţii muncii, va­lorificarea superioară a mate­riilor prime, creşterea calităţii ţesăturilor şi eficienţei econo­mice. „In calitate de proprietari, producători şi beneficiari ai eforturilor, de participanţi di­recţi la conducerea societăţii, spune Maria Groza, inginerul­­şef al întreprinderii, avem sar­cini şi răspunderi sporite. Ele decurg din stadiul actual­­de dezvoltare a ştiinţei şi tehnicii, din evoluţia materiilor prime şi materialelor avtit in ţară cit şi pe plan mondial, din exigenţele pe care un ridicat grad de civi­lizaţie le presupune. De aceea, fie că producem pentru piaţa internă, pentru export direct sau indirect, calitatea produse­lor este criteriul de apreciere a muncii noastre, punctul lumi­nos, care atrage privirile celor interesaţi pentru materiale tex­tile, sau ar putea constitui un punct negru, respingător, si­tuaţie de care nici nu vrem să auzim“. Fără îndoială, calitatea ţesă­turilor realizate aici este unul din atu-urile de care se bucură întreprinderea din partea bene­ficiarilor, exprimate in con­tracte ferme la nivelul întregii capacităţi de producţie. Pe aceleaşi coordonate se înscrie şi seriozitatea colectivului, va­lidată de livrarea ritmică, con­form graficului, a produselor către beneficiar.­ O analiză succintă a activităţii desfăşurate până la ora actuală evidenţiază un bilanţ pozitiv. Producţia industrială a fost rea­lizată şi depăşită cu peste 3 mi­lioane lei. Aceasta a făcut po­sibilă onorarea integrală, şi, în devans, a obligaţiilor contrac­tuale, atît la exportul direct cit şi la exportul indirect şi la in­tern. Reducerea cheltuielilor de producţie, in special a celor materiale, a sporit substanţial rentabilitatea activităţii, bene­ficiul planificat, fiind depăşit cu peste 30 la sută. La aceeaşi situaţie contribuie productivi­tatea muncii care, pe persoană retribuită, este mai mare decit cea prevăzută cu aproape 4 000 lei. Ţesăturile, ca şi confecţiile, ţin de modă. Au o viaţă relativ scurtă, de aceea ele suportă (Continuare in pag. a IV-a) Expoziţie consacrata poetului naţional Ieri s-a deschis in Bucureşti una dintre cele mai reprezenta­tive expoziţii prilejuite de ani­versarea unui veac de la trece­rea in nefiinţă a poetului naţio­nal Mihai Eminescu. Este vorba de „Expoziţia documentară de carte şi artă plastică“, organi­zată în sălile Dalles, căreia i s-a alăturat, tot, ieri, şi expoziţia deschisă la Biblioteca Acade­miei R.S.R. ,dedicată aceluiaşi eveniment. Ambele manifestări se înscriu în cadrul bogatului program de expoziţii, simpo­zioane, comunicări, conferinţe ce se desfăşoară în această lună in Capitală şi în întreaga­ ţară, ca semn de omagiu şi înaltă cin­stire adusă operei nemuritoare a celui mai mare poet român. Expoziţia este de o bogăţie copleşitoare — prin cantitatea materialului documentar, infor­mativ, cît şi prin valoarea lui intrinsecă, ea a pus, de la în­ceput organizatorilor probleme de prezentare şi sistematizare a unui fond de valori literare, ar­tistice, culturale, arhivistice, unic în felul său. Rezultatul a fost o expoziţie de o mare lim­pezime şi acurateţe a prezen­tării şi reliefării ideilor direc­toare ale concepţiei care a­ stat­ la baza ei, şi anume : valorifi­carea moştenirii literare emi­nesciene, locul şi importanţa lui Mihai Eminescu­ în cultura naţională, locul şi rolul său la făurirea unei limbi literare de o neasemuită frumuseţe, studiile şi cercetările care au valorificat şi pus în circulaţie universală această preţioasă moştenire, e­­coul operei eminesciene în cul­tura română contemporană, tăl­măcirea ei în alte tipuri de lim­baj artistic, prin intermediul metaforelor plastice, muzicale etc., locul lui Eminescu în con­textul universal. Pentru aceasta, una dintre frumoasele idei bine puse in practică a fost încercarea de creare, de aducere mai aproape de vizitator, a universului e­­minescian. Astfel, după un preambul reprezentat de suita de vitrine în care se aflau e­­talate operele lui Eminescu, vo­lumele de exegeză eminesciană, ediţiile bilingve sau traducerile în diferite limbi ale pămintului precum şi ediţiile bibliofile ori cele de lux (un loc aparte deţinindu-i reeditarea ediţiei princeps de „Poesii“ îngrijită de Titu Maiorescu, gest cu care Editura Academiei face acum, la 100 de ani după dispariţia poetului, un act de cultură de mare importanţă), la etajul să­lilor Dalles, se află o reconsti­tuire de epocă — istorică şi ar­tistică deopotrivă —■, realizată fie pe baza unor fotografii au­tentice, fie (mai rar) in foto­copie ori în facsimil, în care sunt înfăţişate locurile pe unde a trecut şi oamenii pe care i-a cunoscut, cu care a lucrat, în care a găsit tovarăşi de idei, ori pe care i-a admirat poetul. O­­biectele de epocă — vase deco­rative,­­ instrumente de lucru, piese de mobilier — completea­ză această reconstituire istorică, aducînd întreg parfumul vre­mii ; universul înconjurător, lu­mea, moda, arhitectura celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea sînt reminate cu e­­locvente ilustrate din Bucureşti. (Continuare in pag. a V-a) OMAGIU ASTRULUI NEPIERITOR De curind, oraşul Găeşti a cunoscut un freamăt mai aparte, aşa cum numai in miezul marilor sărbători ale neamului poate fi intilnit. Oamenii şi-au îmbrăcat stra­iele cele mai bune, parcă mai multe flori ca niciodată au inundat locul. Cu recu­­leasă limpezime a spiritului găeştenii au sărbătorit timp de două zile nepieritoarea lumină a geniului eminesci­an. Căci e un sacrilegiu a spune ,,Eminescu s-a stins“ atîta timp cu­ astrul lui creş­­■ te mereu in orbitoare stră­lucire şi luminează tot mai puternic o lume. Este un a­­devăr pe care copiii din frumosul oraş dimboviţean îl învaţă (ca toţi copiii pa­triei, de altfel) de la cea mai fragedă virstă. O dovedesc din plin cele 17 lucrări pre­zentate la Sesiunea de co­municări şi referate ale ele­vilor, ce a avut loc la Li­ceul industrial nr. 2. După audierea unor mature şi a­­plicate comentarii asupra o­­perei eminesciene, publicul aflat in sala de festivităţi a liceului sus-amintit a aplau­dat şi un reuşit moment, li­­terar-muzical intitulat „Sala pe deal“, susţinut de talen­taţi artişti amatori din rindul celor aflaţi în băncile şcolii. Cea de-a doua zi s-a des­chis cu vernisajul expoziţiei de carte „Eminesciana“ orga­nizată de Biblioteca judeţea­nă Dîmboviţa in holul cine­matografului „Gloria“ din Găeşti. Tot aici au putut fi văzute citeva tablouri ale talentatei pictoriţe amatoare, Gabriela Munteanu, repre­zentând ilustraţii la versuri ale poetului nostru naţional. Sesiunea de comunicări şti­inţifice care a urmat a be­neficiat de participarea unor (Continuare in pag. a V-a) MESAJUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Republicii Socialiste România cu prilejul Simpozionului omagial „Mihai Eminescu“ In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi Gu­vernului Republicii Socialiste România, precum şi al meu personal, aducem un fierbinte oma­giu marelui poet Mihai Eminescu, care, prin nemuritoarea sa operă, a evitat poporul ro­mân, trecutul, prezentul şi viitorul său, în­­scriindu-se pentru totdeauna in conştiinţa în­tregii noastre naţiuni şi în patrimoniul cul­turii universale ca exponent al unor luminoase idealuri şi năzuinţe de dreptate socială şi na­ţională, de afirmare liberă, demnă şi inde­pendentă a României. Simpozionul omagial, prin care oamenii de ştiinţă şi cultură cinstesc memoria poetului na­ţional Mihai Eminescu, constituie un puternic imbold pentru toţi creatorii de literatură şi artă din ţara noastră de a-şi pune întreaga lor creaţie — urmînd strălucitul exemplu al ma­relui­ lor înaintaş — în slujba poporului, a dez­voltării cuceririlor sale revoluţionare, a făuririi socialismului şi comunismului, a ridicării Româ­niei pe trepte tot mai inalte de civilizaţi® şi progres. Poet al poporului său, Mihai Eminescu a lă­sat posterităţii imaginea unui artist legat trup şi suflet de pămîntul ţării sale, de aspiraţiile spre mai bine ale maselor populare, recep­tiv la problemele majore ale epocii în care a trăit, ale luptei pentru apărarea şi afirmarea fiinţei naţionale , care au constituit in per­manenţă izvorul veşnic viu al minunatei sale creaţii. Nimeni mai mult decit Mihai Eminescu n-a dat expresie şi n-a contribuit într-o asemenea măsură la afirmarea şi punerea în vagoare a frumuseţii limbii române, a spiritului de înţele­gere a legilor dezvoltării lumii. Cit de minu­nat sună şi astăzi genialele versuri din poe­zia „La, steaua" : „La steaua care-a răsărit / E-o cale-atît de lungă, / Că mii de ani i-au trebuit / Luminii să ne-ajungă". În opera lui Eminescu şi-au găsit o nemuri­toare oglindire paginile cele mai glorioase ale istoriei naţionale, profundul patriotism al po­porului român, gata să-şi apere cu orice sa­crificiu viaţa demnă şi libertatea. Cit de mi­nunat răsună cuvintele pline de demnitate prin care Mircea cel Mare afirma — in „Scrisoarea a lll-a" — hotărirea poporului român de a-şi apăra libertatea şi independenţa ! ,,Eu ? imi apăr sărăcia şi nevoile şi nea­mul...­­ Şi de-aceea, tot ce mişcă-n ţara asta, rîul, ramul, ! Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este !". Preţuind toate popoarele şi valorile create de ele, Eminescu i-a urît pe cei care s-au rupt de popor şi s-au pus în slujba străinilor. Ne­îndurătoare, dar profund îndreptăţite, izvorite din cel mai curat patriotism, răsună versurile sale din „Doina” : ,,Cine-a îndrăgit străinii / Mînca-i-ar inima cîinii, / Mînca-i-ar casa pus­tia, / Și neamul nemernicia !". Opera lui Eminescu a dat expresie marilor lupte sociale, încrederii în rolul proletariatu­lui, al muncitorimii, pe care a chemat-o — prin versurile sale devenite legendare, din poe­zia „împărat şi proletar" - la luptă unită îm­potriva vechii orînduiri : „Zdrobiţi orînduiala cea crudă şi nedreaptă, / Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi*! / Atunci cînd după moarte răsplată nu v-aşteaptă, / Faceţi ca-n astă lume să aibă parte dreaptă, / Egală fiecare, şi sa trăim ca fraţi !“. Cît de profund legată de creaţia lui Emi­nescu, de prezentul şi viitorul ţării noastre, cît de luminoasă şi înălţătoare se arată dragos­tea lui pentru pămîntul patriei ! „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, / Ţara mea de glorii, ţara mea de dor ? / Braţele nervoase, arma de tărie, / La trecutu-ţi mare, mare viitor !... Dulce Românie, asta ţi-o doresc". Această fierbinte urare a lui Eminescu şi-a găsit astăzi deplina împlinire în patria noastră socialistă, liberă şi independentă, în care po­porul — zdrobind orinduirea cea crudă şi ne­dreaptă, lichidind pentru totdeauna exploa­tarea şi asuprirea - îşi făureşte, în strinsă unitate, sub conducerea partidului nostru, pro­priul său viitor, socialist şi comunist. Constituie o mare mindrie pentru poporul ro­mân faptul că în anii ce au trecut de la elibe­rarea ţării, şi îndeosebi după Congresul al IX-lea al partidului — care a inaugurat o pe­rioadă de profunde transformări revoluţionare în toate domeniile —, România a obţinut stră­lucite realizări în făurirea societăţii socialiste, în creşterea potenţialului economic şi a avu­ţiei naţionale, în înflorirea ştiinţei, artei şi cul­turii, în ridicarea generală a nivelului de trai, material şi spiritual, al tuturor oamenilor muncii. Toate aceste istorice realizări ilustrează cu putere justeţea politicii partidului nostru co­munist, forţa şi superioritatea orînduirii socia­liste, pe care o edificăm cu succes in Româ­nia, minunata capacitate a poporului român de a asigura — sub conducerea partidului — progresul și înflorirea continuă a patriei noas­tre socialiste. Omagiind astăzi opera luminoasă a lui Mi­hai Eminescu — ca de altfel a tuturor marilor creatori din toate domeniile , avem datoria să dezvoltăm şi să îmbogăţim permanent, cu noi şi noi creaţii, minunatul patrimoniu naţional - tezaur de gindire înaintată, revoluţionară, care, prin conţinutul de idei şi mesajul profund u­­manist şi patriotic, reprezintă o contribuţie de seamă la mobilizarea întregului popor în edi­ficarea noii orînduiri, la formarea şi educarea omului nou, înaintat, constructor conştient şi devotat al socialismului şi comunismului în România. Apreciind munca şi realizările creatorilor de artă şi cultură contemporani, partidul, societa­tea noastră le adresează acestora chemarea de a realiza noi opere literar-artistice, de toate genurile, care să reflecte pe larg marile înfăptuiri ale poporului român, strălucitele fapte ale constructorilor socialismului care, în­tr-o perioadă istorică scurtă, au ridicat patria noastră la un nivel înalt de civilizaţie şi cul­tură, transformînd năzuinţele şi visurile înain­taşilor despre un viitor liber şi fericit într-o realitate concretă a României de azi. Aşa cum a făcut însuşi Eminescu, numai trăind împreună cu poporul, realizînd creaţii legate de viaţa poporului, participind activ la făurirea prezentului şi viitorului patriei noas­tre, creatorii de literatură şi artă de azi pot realiza opere de înaltă valoare, îşi pot înde­plini nobila misiune ce le revine în amplul şi complexul proces al dezvoltării revoluţionare a societăţii noastre, în care tot ce se realizează este destinat înălţării patriei, creşterii bună­stării şi fericirii omului, a întregii naţiuni, în­tăririi independenţei şi suveranităţii României. Cinstind memoria lui Mihai Eminescu, să fa­cem totul pentru a asigura înfăptuirea neabă­tută a programului partidului de construcţie socialistă, pentru înflorirea continuă a artei şi culturii româneşti, pentru sporirea forţei sale educative, a mesajului său profund umanist, revoluţionar, să creăm şi să dăm poporului noi şi valoroase opere care să slujească progre­sului şi înălţării patriei, ridicării conştiinţei so­cialiste, dezvoltării înaltelor trăsături ale omu­lui nou, înaintat, făuritor conştient al celei mai drepte şi umane societăţi, al visului de aur al omenirii — comunismul ! NICOLAE CEAUSESCU telecratia adresa­tâ TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU de participanţii la Simpozionul omagial „Mihai Eminescu­ Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Participanţii la Simpozionul omagial dedicat Centenarului Mihai Eminescu vă aduc, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu — marele Erou între eroii neamului românesc, ilustru conducător de partid şi de ţară, stră­lucită personalitate a lumii contemporane, în­flăcărat luptător pentru libertatea, independen­ţa şi prosperitatea naţiunii române — un cald şi vibrant omagiu, expresia sentimentelor de aleasă stimă, neţărmurită dragoste şi fierbinte recunoştinţă pe care scriitorii, oamenii de şti­inţă, cultură şi artă, asemenea întregului nos­tru popor, le nutresc faţă de exemplara şi pro­digioasa dumneavoastră activitate consacrată înfloririi patriei, formării omului nou, con­structor conştient şi devotat al societăţii so­cialiste şi comuniste in România. Exprimăm, totodată, cu adine respect, senti­mentele noastre de aleasă consideraţie şi deosebită preţuire tovarăşei Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Invăţămintului, eminent om politic şi savant de largă recunoaştere internaţională, căreia îi adresăm, şi cu acest prilej, întreaga noastră gratitudine pentru îndrumarea şi sprijinul per­manent acordate literaturii şi artei, activităţii din domeniul ştiinţei, culturii, educaţiei şi invăţămintului. Participanţii la simpozion au primit, cu pro-* funde sentimente de respect şi satisfacţie, căl-^ durosul mesaj adresat de dumneavoastră, multe iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, prin care se exprimă un fierbinte omagiu şi (Continuare in pag. a V-a) ii PARTICIPANŢII LA SIMPOZIONUL OMAGIAL DEDICAT CENTENARULUI MIHAI EMINESCU

Next