Scȃnteia, ianuarie 1952 (Anul 21, nr. 2234-2260)

1952-01-30 / nr. 2259

PROLETARI DIN TOATE TAr­iLE, UNITI-VA! ANUL XXI Nr. 2259 Miercuri 30 Ianuarie 1952 6 PAGINI • 20 BANI Să întărim necontenit puterea banilor poporului! Primele două zile de aplicare a reformei băneşti — zile când mai au loc încă opera­ţiunile de preschimbare a leilor vechi şi când primele rezultate ale reformei deabia au început a-şi face simţite efectele în viaţa de zi cu zi a omului muncitor — au întărit sentimentele de încredere şi satisfacţie cu care milioanele de oameni ai muncii au primit. Duminică seara, Hotărîrea guver­nului şi partidului cu privire la reforma bănească şi reducerile de preţuri. Fiecare îşi dă seama că trăim un moment foarte important pentru întărirea şi desvoltarea patriei noastre, pentru asigurarea bunei­ stări materiale şi culturale a poporului muncitor. Preschimbarea leilor vechi în lei noi cu putere de cumpărare mai mare, ridicarea conţinutului în aur a leului şi stabilirea cursului leului pe baza celei mai puternice şi mai stabile valute din lume — rubla sovietică — reducerile de preţuri la principalele mărfuri de larg consum şi bogata aprovizionare a magazi­nelor de stat şi a cooperativelor, a căror vitrine şi rafturi sunt pline cu mărfuri din cele mai diferite, subliniază deosebita însemnătate economică şi politică a aces­tei reforme. Creşterea puterii leului, întărirea siste­mului bănesc sunt rezultatul marilor suc­cese realizate de clasa muncitoare, sub conducerea partidului, în lupta pentru realizarea şi depăşirea planului de stat, pentru desvoltarea economică a ţării. Ele sunt rod al ajutorului frăţesc pe care ni-l dă marea noastră prietenă şi aliată, Uniu­nea Sovietică. Actuala întărire a puterii de cumpărare a leului şi deci urcarea salariului real al muncitorilor şi funcţionarilor, măsurile luate în vederea îmbunătăţirii aprovizio­nării oamenilor muncii nu sunt decât o etapă în lupta pentru ridicarea permanentă a nivelului de viaţă şi cultură a celor ce muncesc în ţara noastră. Hotărîrea gu­vernului şi a partidului cu privire la efec­tuarea reformei băneşti şi la reducerile de preţuri deschide perspectiva ca într-un viitor apropiat să aibă loc noi reduceri de preţuri comerciale, desfiinţarea cartelelor şi trecerea la preţuri unice de vânzare a mărfurilor, ceea ce va însemna o nouă ri­dicare a salariului real al muncitorilor şi funcţionarilor, cât şi a veniturilor ţărăni­mii muncitoare. Trebue să fie limpede pentru fie­care că întărirea sistemului bănesc al ţării noastre, creşterea puterii de cum­părare a leului şi realizarea minunatelor perspective deschise de reforma bănească nu au venit şi nu vor veni de la sine — prin simpla exprimare a dorinţei noastre ca ele să devină realitate. Hotărîrea guvernului şi partidului subli­niază că „înfăptuirea reformei băneşti... nu rezolvă de la sine, în condiţiunile menţinerii sistemului de aprovizionare pe cartelă, lipsurile şi greutăţile în aprovizionarea populaţiei muncitoare“. Întărirea mai de­parte a puterii de cumpărare a leului, a­­părarea şi consolidarea poziţiilor cuce­rite şi crearea condiţiilor pentru a trece la desfiinţarea cartelelor şi la o nouă îmbunătăţire a nivelului de viaţă şi cultură a celor ce muncesc, depind de munca încordată a clasei muncitoare, de eforturile în producţie ale întregului popor muncitor sub conducerea partidului. Creşterea puterii de cumpărare a ba­nului, zădărnicirea încercărilor chiaburi­lor şi speculanţilor de a unelti din nou pentru a umfla preţurile depind într-o măsură hotărîtoare de concentrarea în mâinile statului a unor cantităţi îndestu­lătoare de mărfuri necesare aprovizio­nării, mărfuri cu care statul să influen­ţeze asupra preţurilor de pe piaţa neor­ganizată. Acesta este cel mai puternic mijloc de combatere şi prevenire a speculei. Statul, având în mâinile sale mari cantităţi de mărfuri, va lovi pe speculant prin însuşi faptul că cumpărătorul va ocoli marfa speculantului şi va cumpăra mai ieftin din comerţul de stat sau cooperatist, ceea ce va sili pe speculant să reducă şi el preţul. In ce priveşte datoria de a veghea ca elementele speculative să nu submineze noii noştri bani puternici şi sănătoşi, are o mare însemnătate faptul ca fiecare om al muncii, fiecare gospodină, să chel­tuiască banii cu multă chibzuinţă şi eco­nomie. Pe bună dreptate a spus munci­toarea textilistă Maria Florea : „decât să cumpăr la speculant, mai bine cumpăr de la magazinul de stat, iar dacă pentru moment nu găsesc la magazinul de stat, mai bine aştept câteva zile decât să fac pe plac speculantului !“ Stabilitatea monetei este garantată, înainte de toate,­­ ne învaţă tovarăşul Stalin, de cantitatea de mărfuri aflată în mâna statului şi pusă în circulaţie la preţuri fixe. Aplicând în viaţă, în mod creator, geniala învăţătură stalinistă cu privire la bani, tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej, expunând la şedinţa Consiliului de Miniştri principiile care stau la baza re­formei băneşti, a arătat că există la noi toate condiţiile pentru a da statului posi­bilitatea de a garanta stabilitatea leului şi de a realiza obiectivele pe care ni le-am pus prin Hotărîre. Aceasta cere o concentrare serioasă a forţelor tuturor ministerelor şi instituţiilor economice, cere o muncă stăruitoare şi plină de energie din partea întregului partid şi a tuturor oamenilor muncii. Partidul şi guvernul cheamă poporul muncitor la luptă consecventă şi la muncă entuziastă pentru realizarea unui ansam­blu de sarcini în centrul cărora stau lupta pentru mărirea continuă a productivităţii muncii în industrie şi agricultură; redu­cerea preţului de cost şi, drept urmare, a preţurilor de vânzare; introducerea unui regim sever de economii; întărirea disci­plinei financiare şi de plan. Cu multă însufleţire răspund massele largi muncitoare la chemarea partidului şi guvernului, căci pătrunde tot mai adânc în masse conştiinţa că munca lor creatoare, bogăţia de mărfuri industriale şi agricole, şi reducerea preţului de cost, stau la baza întăririi puterii banilor poporului. Puternic Se exprimă această conştiinţă în cuvintele primtopitorului stahanovist Garaş Ion de la Reşiţa : „De munca pe care o depunem noi aci şi ţăranii munci­tori pe ogoare depinde îmbunătăţirea ne­contenită a traiului nostru. De aceea eu îmi voi organiza în aşa fel munca, încât să pot da în fiecare zi tot mai multe tone de oţel peste plan, la un preţ tot mai re­dus şi de o calitate tot mai bună“. Da! Are dreptate primtopitorul de la Reşiţa. De munca din uzine şi de pe ogoare depinde îmbunătăţirea necontenită a traiului celor ce muncesc. Acest lucru l-a înţeles muncitoarea Mirea Floarea de la fabrica de postav din Craiova, când, la aflarea marii veşti a reformei băneşti, a spus : „Două norme voi da mâine peste plan, în cinstea acestui eveniment care va îmbunătăţi simţitor viaţa noastră“. Organizaţiile de partid şi organizaţiile sindicale, cu sprijinul puternic al ministe­relor şi aparatului economic de stat, au datoria de onoare de a mobiliza şi con­duce massele muncitoare din industrie şi agricultură în desfăşurarea largă a între­cerii socialiste, pentru mărirea producţiei şi productivităţii muncii, pentru economii şi reducerea preţului de cost, pentru în­tărirea disciplinei financiare şi de plan. Să nu uităm nici un moment că Ho­tărîrea guvernului şi a partidului cu pri­vire la efectuarea reformei băneşti şi la reducerile de preţuri, analizând cauzele care au provocat o oarecare creştere peste normal a volumului de semne băneşti aflate în circulaţie şi slăbirea puterii de cumpărare a leului vechi — cauze care, printre altele, au făcut necesară reforma bănească — arată, între alte fenomene dăunătoare intereselor poporului muncitor şi desvoltării economice a ţării, că „în unele ramuri ale economiei­ nationale s’au manifestat serioase lipsuri organizatorice; nu s’a dus cu destulă perseverenţă lupta pentru continua ridicare a productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, raţio­nala întrebuinţare a mijloacelor băneşti şi un regim strict de economii“, înspre lichidarea acestor lipsuri tre­bue să se îndrepte cu toată vigoarea mun­citorii, funcţionarii, tehnicienii antrenaţi în întrecerea socialistă. O mare însemnătate în realizarea sar­cinilor puse de Hotărîre o are mărirea producţiei industriale a bunurilor de larg consum, atât la întreprinderile de impor­tanţă republicană, la întreprinderile lo­cale cât şi la întreprinderile cooperaţiei meşteşugăreşti. De asemenea, o mare în­semnătate în această direcţie o are mă­rirea producţiei-marfă în agricultură, a­­tât la gospodăriile de stat, gospodăriile colective, întovărăşirile de lucrare în co­mun a pământului, cât şi la gospodăriile individuale ale ţăranilor muncitori. Fie­care procent de creştere a producţiei ob­ţinut în aceste sectoare hotărîtoare pentru aprovizionarea populaţiei, fiecare procent de creştere a productivităţii, fiecare ban e­­conomisit, sunt o contribuţie directă la crearea resurselor de mărfuri necesare sta­tului ca să influenţeze în sens regulator asupra preţurilor pe piaţa neorganizată. Aceasta va contribui la întărirea legă­turii de producţie şi de comerţ între oraş şi sat, temelia economică a alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare. Hotărîrea guvernului şi a partidului subliniază necesitatea controlului „respec­tării termenelor de plată a impozitelor şi taxelor datorate statului şi al îndeplinirii obligaţiilor de colectări". Trebue lichidată cu desăvârşire atitudinea de îngăduinţă a unor organe locale de partid şi de stat faţă de chiaburi care nu respectă legea în legătură cu obligaţiile de colectare. Folo­sirea pârghiilor impozitelor şi colectă­rilor pentru a îngrădi creşterea ele­mentelor capitaliste la sate , precum şi întărirea disciplinei de plan pe tărâmul luptei pentru îndeplinirea în termen a pla­nului de colectare a tuturor produselor a­­gricole supuse colectării, sunt condiţii prin­cipale pentru concentrarea în mâinile sta­tului a unor cantităţi îndestulătoare de produse alimentare care să asigure îmbu­nătăţirea aprovizionării şi consolidarea reformei băneşti. „Sistemul bănesc al statului democra­ţiei populare — spune Hotărîrea Consiliu­lui de Miniştri şi a C.C. al Partidului — se întemeiază pe întreaga bogăţie şi putere a economiei ţării, pe volumul crescând al mărfurilor produse, pe industria şi agri­cultura sa în desvoltare şi devine cu atât mai puternic cu cât forţa economică a Sta­tului sporeşte“. Să concentrăm toate forţele în lupta şi munca entuziastă pentru realizarea şi de­păşirea planului cincinal, pentru întărirea necontenită a forţei economice a statului nostru, în scopul realizării cu deplin suc­ces a prevederilor Hotărîrii cu privire la efectuarea reformei băneşti şi la reduce­rile de preţuri, în scopul înfloririi patriei, al construirii socialismului și al întăririi forțelor păcii­­ . Astăzi începe plata salariilor în bani noi Potrivit instrucţiunilor Ministerului de Finanţe în baza Hotărîrii Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a Comitetului Cen­tral al P.M.R. cu privire la efectuarea re­formei băneşti şi la reducerile de preţuri, astăzi, Miercuri 30 Ianuarie 1952, începe efectuarea următoarelor plăţi: 50 la sută din salariile tarifare ale mun­citorilor şi funcţionarilor cuvenite pentru a doua jumătate a lunii Ianuarie, calculate în raportul de 1 leu nou pentru 20 lei vechi; 25 la sută avans asupra soldelor cuve­nite militarilor pe luna Februarie, calcu­lat în raportul de 1 leu nou pentru 20 lei vechi ; 25 la sută din pensiile cuvenite pe luna Februarie, calculate în raportul de 1 leu nou pentru 20 lei vechi. întreprinderile, instituţiile şi organiza­ţiile de stat, cooperatiste şi obşteşti vor ridica salariile de la Băncile unde îşi au conturile, în zilele de 30, 31 Ianuarie, 1 şi 2 Februarie, potrivit programărilor făcute de Săad­, Interpres. Bani noi, cu o putere sporită de cumpărare — iată ce au dobândit cetăţenii ţării noastre prin reforma bănească şi reducerile de preţuri înfăp­tuite de partid şi guvern. In mii de telegrame şi scrisori, în adunări şi meetinguri, oamenii muncii îşi manifestă satisfacţia pentru aceste măsuri luate în folosul celor ce muncesc şi-şi exprimă hotărîrea de a munci cu avânt şi abnegaţie pentru a întări necontenit puterea leului, pentru a realiza sarcinile planului cincinal, pentru continua ridicare a nivelului de trai al celor ce muncesc. Dragoste şi recunoştinţă faţă de partid şi guvern In entuziaste meetinguri şi adunări, oamenii muncii de pe întreg cuprinsul ţării îşi exprimă marea bucurie pentru reforma bănească şi reducerile de preţuri. Prin mii de scrisori şi telegrame adoptate în meetinguri şi adresate guvernului, Co­mitetului Central al partidului şi tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, cei ce muncesc în fabrici şi uzine, pe ogoare şi pe marile şantiere ale socialismului îşi arată recu­noştinţa pentru înţeleptele măsuri ale partidului şi guvernului, şi îşi exprimă hotă­rîrea de a întări necontenit puterea leului nou, de a munci şi lupta cu forţe sporite în întrecerea socialistă, pentru desvoltarea economiei naţionale, pentru îmbunătă­ţirea continuă a nivelului de­ trai al poporului muncitor, pentru înflorirea patriei scumpe. In telegrama adresată de colectivul Combinatului ,,Sovrommetal”-Reşiţa se spune : Noi, muncitorii, tehnicienii, Inginerii şi funcţionarii Combinatului „Sovrom­­metal“-Reşiţa, întrunit­ astăzi 28 ianuarie a. c. în meetinguri fulger pe secţii şi­­subunităţi, am salutat cu mare bucurie reforma bănească şi reducerile de preţuri. Mulţumim din toată inima pentru aceste înţelepte măsuri, care constitue încă o strălucită manifestare a grijii neobosite pe care partidul şi guvernul nostru le poartă celor ce muncesc. In faţa conducerii partidului şi guvernului, ne luăm anga­jamentul că vom munci cu eforturi înzecite pentru a da tot mai mult oţel, fontă, maşini, etc., pentru a îndeplini măreţele sarcini ale planului cincinal, planul con­struirii bazei economice a socialismului în ţara noastră. Trăiască Partidul Muncitoresc Român, în frunte cu Comitetul său Central ! Trăiască tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, cel mai iubit fîu al poporului muncitor din ţara noastră ! Trăiască marele şi iubitul prieten al poporului nostru, tovarăşul I. V. Stalin ! In scrisoarea trimisă de colectivul uzinelor ,,23 August” se spune între altele : Muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii uzinelor „23 August“, întrunindu-ne un meeting în ziua de 28 Ianuarie a. c„ am luat cunoştinţă cu bucurie şi entuziasm de Hotărîrea Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române şi a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, cu privire la efectuarea reformei băneşti şi la reducerile de preţuri. Pe această cale, mulţumim partidului, în frunte cu iubitul nostru conducător tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi guvernului nostru, care, inspirându-se din bo­gata experienţă a Uniunii Sovietice, au iniţiat această reformă bănească şi redu­cerile de preţuri. Înfăptuirea reformei băneşti şi reducerile de preţuri arată încă odată grija partidului şi guvernului nostru pentru apărarea intereselor oamenilor muncii. In scopul consolidării reformei băneşti — noi, muncitorii, inginerii, tehni­cienii şi funcţionarii uzinelor „23 August“ ne luăm angajamentul în faţa parti­dului şi guvernului nostru de a munci şi lupta cu mai multă hotărîre pentru reali­zarea planului celui de al doilea an al cincinalului la toţi indicii, dând patriei noastre mai multe produse şi de bună calitate, contribuind prin aceasta la întărirea Republicii noastre Populare, la apărarea păcii şi făurirea unei vieţi fericite oa­menilor muncii din patria noastră. La meetingul de la fabrica „Dinamo" a fost adoptată o scrisoare din care cităm : Noi, muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii fabricii de maşini elec­trice „Dinamo“, întruniţi în meeting, astăzi 28 ianuarie 1952, salutăm cu bucurie Hotărîrea Consiliului de Miniştri şi a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, privitor la reforma bănească şi reducerea preţurilor. Vom munci cu şi mai mult elan, pentru ca prin realizările noastre să contribuim la îndeplinirea obiec­tivelor stabilite prin Hotărîrea guvernului şi partidului. Iată telegrama ţăranilor colectivişti din gospodăria colectivă „Gheor­ghe Doja” . Noi, comitetul de conducere şi toţi membrii gospodăriei colective „Gheorghe Doja“ din Câmpulung la Tisa, raionul Sighet, regiunea Baia Mare, mulţumim pe această cale Comitetului Central al P.M.R. şi Guvernului R.P.R. pentru grija pe care o poartă faţă de noi cei ce am pornit pe calea făuririi unei vieţi fericite, pe calea construirii socialismului. Mulţumim pentru făurirea reformei băneşti care ne dă un leu mai trainic, loveşte în exploatatori şi ne asigură o viaţă mai bună. Colectivul S. M. T.-Podul Iloaiei scrie­­ Muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii de la S.M.T.-Podul Roatei, întruniţi un meeting, mulţumim partidului nostru drag şi guvernului pentru înfăptuirea re­formei băneşti şi reducerea preţurilor, măsuri care vin în ajutorul oamenilor muncii din patria noastră. Reforma bănească şi reducerea preţurilor constitue o lovitură puternică dată chiaburilor, speculanţilor, sabotorilor şi duşmanilor de peste hotare. Noi ne luăm angajamentul să sprijinim aceste măsuri prin depăşirea planului cu 5% în anul 1952, luptând pentru transformarea socialistă a agriculturii în patria noastră. Meetinguri însufleţite în întreprinderi Pentru a-şi exprima recunoştinţa şi mulţumirea faţă de partid şi guvern, care prin reforma bănească şi reducerile de preţuri dau putinţă poporului nostru muncitor să facă paşi mari înainte pe drumul unei vieţi tot mai îmbelşugate, muncitorii, tehni­cienii şi funcţionarii din numeroase întreprinderi organizează meetinguri însufleţite, la clişeu­­ Meetingul gelţ Fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“. 100 ani dela naşterea marelui nostru Caragiale­­ Poporul român şi popoarele prietene comemorează azi 100 de ani dela naşterea lui I. L. Caragiale, marele nostru scriitor realist. In întreaga noastră literatură clasică, marele Caragiale este cel mai inspi­rat, cel mai talentat şi puternic critic al regimului burghezo-moşieresc. De­­mascând şi dând dispreţului public rânduelile monstruoasei oligarhii burghezo­­moşiereşti, care-l scârbeau până în adâncul sufletului, bătându-şi joc fără cru­ţare de falsa „democraţie“ a exploatatorilor, întemeiată pe făţărnicie, silnicie şi jaf, acuzând societatea burgheză pentru faptul că înăbuşea tot ce e cinstit, bi­ciuind cu o deosebită forţă satirică morala putredă a claselor parazite. Înfierând naţionalismul şi cosmopolitismul acestora — uriaşa creaţie literară a lui Cara­giale, pătrunsă de nemărginită dragoste pentru popor, îşi păstrează şi azi în­treaga vitalitate şi forţă combativă. Scrierile lui Caragiale, care nu pot fi citite fără o nespusă desfătare artistică, ajută pe milioanele de constructori ai socialis­mului din ţara noastră să distrugă cu desgust rămăşiţele acelui trecut de jaf şi asuprire pe care îl ura Caragiale, să dureze plini de mândrie patriotică o orânduire dreaptă, în care nu este loc pentru robie şi minciună — o viaţă aşa cum cu pasiune o dorea poporului marele seriitor luptător. Călăuzit de învăţătura leninist-stalinistă, partidul clasei muncitoare soco­teşte tradiţiile înaintate ale clasicilor noştri şi îndeosebi marea operă realist­­critică a lui Caragiale, drept o temelie a desvoltării culturii socialiste a poporu­lui nostru. In regimul de democraţie populară, opera marelui satiric — ea însăși eliberată de falsificările burgheziei, care pe drept cuvânt vedea în Caragiale un dușman neîmpăcat — devine un bun al celor mai largi masse ale poporului. Interesul Intens și entuziast cu care oamenii muncii participă la mani­festările din cadrul sărbătoririi centenarului sunt expresia vie a dragostei fier­binţi a poporului, care vede in Caragiale un tovarăş scump de luptă, de care fusese ţinut departe şi pe care l-a regăsit. Desen de Adine Paule Moecd Au sosit în Capitală primii oaspeţi de peste hotare invitaţi la sărbătorirea centenarului lui I. L. Caragiale Marţi la amiază au sosit in Capitală primii oaspeţi de peste hotare invitaţi de Comitetul Naţional Jubiliar pentru sărbă­torirea centenarului naşterii lui I. L. Ca­ragiale, la festivităţile care au loc în ca­drul sărbătoririi a 100 de ani de la naş­terea marelui scriitor. Scriitorul mongol Sagadaran Nattak­­darjil a fost Întâmpinat pe aeroportul Bă­­neasa de membri al Comitetului Naţional Jubiliar şi de reprezentanţi al Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străi­nătatea. Adresând oaspetelui un salut de bun venit, tov. Mihai Beniuc, secretar al Uni­unii Scriitorilor din R.P.R., a spus : „Bucu­ria pe care ne-o prilejuieşte sosirea dvs. este umbrită de un sentiment de durere pentru greaua pierdere pe care poporul mongol a suferit-o prin moartea conducă­torului său iubit, mareşalul Ciolbalsan. Vă transmitem dvs., şi în persoana dvs., între­gului popor mongol, sincere condoleanţe din partea tuturor scriitorilor români“. Scriitorul Sagadaran Nattakdarju­, mul­ţumind pentru primirea făcută, a arătat că prietenia poporului român, ca şi a tuturor popoarelor frăţeşti Îmbărbătează poporul mongol, ajutându-l să treacă prin greaua Încercare. Tot In cursul zilei de Marţi au mai sosit In Capitală scriitorii finlandezi Arvo Albin Turtlainen şi Romakkala Marla Vuokke, care vor participa deasemeni la sărbători­­rea centenarului nașterii lui I. L. Cara­giale. (Agerpres). In cinstea aniversării a 100 de ani dela naşterea lui Caragiale Astăzi 30 Ianuarie, cu prilejul împli­nirii a 100 de ani dela naşterea marelui nostru scriitor Ion Luca Caragiale, va a­­vea loc in sala Teatrului Muncitoresc C.F.R. (sala Giuleşti) din Capitală o adu­nare prezidată de acad. Mihail Sadoveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din R.P.R. Va lua cuvântul tov. Traian Şelmaru, secre­tar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., care va vorbi despre „Caragiale — scriitor al poporului“. Va urma apoi un program artistic, alcă­tuit din scrierile lui Caragiale. In pag. 3-a: In amintirea lui Caragiale — de Mihail Sadoveanu Marele acuzator — de Petru Dumitriu „O scrisoare pierdută" reprezentări pe scenele teatrelor din R. P. Bulgaria —■ de Liliana Ghenova Fragmente din „O scrisoare pierdută" In pag. 4-a : Pagini din viața lui L . Caragiale — de V. Em. Galan­ ­ ..............................................................­­.

Next