Scînteia, decembrie 1954 (Anul 23, nr. 3144-3170)

1954-12-15 / nr. 3156

P­* 4 Popoarele luptă pentru asigurarea păcii şi securităţii in Europa Cuvîntarea lui Otto Grotewohl la mitingul din Hennigsdorf BERLIN 14 (Agerpres). — TASS La 13 decembrie a avut loc la Hennigs­dorf un mare miting la care au participat peste 10.000 muncitori şi funcţionari de la întreprinderile oraşului. La miting a luat cuvîntul Otto Grotewohl, primul ministru al Republicii Democrate Germane, care a vorbit despre conferinţa de la Moscova a ţărilor europene. Delegaţia Republicii Democrate Ger­mane, a spus Otto Grotewohl, a reprezen­tat la Moscova interesele întregului popor german. Subliniind caracterul agresiv al acordu­rilor de la Paris cu privire la remilitari­­zarea Germaniei occidentale şi la include­rea ei în blocul militar, Grotewohl a de­clarat : Din această cauză, la conferinţa de la Moscova am declarat în numele întregu­lui popor german că acordurile de la Paris nu vor fi niciodată recunoscute şi că se va face totul pentru a împiedica înfăp­tuirea acestor acorduri. Otto Grotewohl a amintit că Bonn-ul a respins repetatele propuneri ale R. D. Ger­­mane, îndreptate spre realizarea unui acord pe întreaga Germanie şi a arătat că în prezent, cînd în urma semnării acor­durilor militare de la Paris se creează o situaţie primejdioasă, acordul pe întreaga Germanie şi lozinca „Germanii în jurul aceleiaşi mese­­“ reprezintă o cerere na­ţională a tuturor germanilor. Primul ministru Grotewohl a subliniat apoi că, în cazul cînd acordurile de la Paris cu privire la remilitarizarea Germa­niei occidentale vor fi totuşi ratificate, R. D. Germană va fi obligată să creeze forţe armate naţionale pentru apărarea păcii, a intereselor naţionale ale poporului german şi a cuceririlor oamenilor muncii din R. D. Germană. Reprezentanţii oamenilor muncii, care au luat cuvîntul la miting, au subliniat în unanimitate că ei sprijină toate măsurile guvernului R. D. Germane îndreptate spre menţinerea păcii şi apărarea intereselor naţionale ale poporului german şi ale oa­menilor muncii din Republica Democrată Germană. Hotărîrea conferinţei europene împotriva înarmării Germaniei occidentale PARIS 14 (Agerpres). — TASS Conferinţa europeană împotriva înar­mării Germaniei occidentale, care şi-a încheiat lucrările la 12 decembrie, a ho­­tărît în unanimitate să însărcineze Bi­roul său să organizeze în viitor o întîl­­nire între o delegaţie a acestei conferinţe şi reprezentanţii U.R S.S. şi ţărilor de de­mocraţie populară care nu au putut să ia parte la lucrările conferinţei, deoarece nu au primit vize de intrare in Franţa. Voinţa poporului francez PARIS 14 (Agerpres). Potrivit relatărilor ziarului „L’Huma­­nité", la chemarea organizaţiilor locale ale partizanilor păcii, in 28 mari oraşe din Franţa au avut loc la 12 decembrie adu­nări şi mitinguri care s-au desfăşurat sub lozincile luptei împotriva remilitarizării Germaniei occidentale și împotriva ratifi­cării acordurilor de la Londra și Paris. Vicleşugurile propagandistice ale presei reacţionare franceze PARIS 14 (Agerpres). — TASS Presa franceză de dreapta se străduieşte să abată atenţia de la eşecul manevrelor propagandistice, care au scopul de a în­şela opinia publică din Occident, prin afir­maţii că, după ratificarea acordurilor de la Paris, Uniunea Sovietică va fi „nevoită“ să ducă tratative cu puterile occidentale în problemele austriacă şi germană. Poziţia Uniunii Sovietice în această pro­blemă, exprimată în nota guvernului so­vietic din 9 decembrie şi în discursul lui V. M. Molotov rostit la 10 decembrie, a silit pe adepţii ratificării să recurgă la o nouă manevră pentru a încerca să iasă cu faţa curată. Presa franceză de dreapta încearcă acum „să dovedească“ că eşecul manevrelor lui Mendes-France s-ar datora în general lip­sei de dorinţă a guvernului sovietic de a duce tratative cu puterile occidentale în problemele austriacă şi germană. Astfel, ziarul „Figaro“ declară că U.R.S.S. ocupă „tradiţionala poziţie“ în problemele „care despart Răsăritul şi Apu­sul, inclusiv în problema austriacă, în care diplomaţia franceză a întreprins un son­daj preliminar...“ Intr-un comentar al corespondentului ziarului „Figaro“, poziţia Uniunii Sovietice este denaturată în mod şi mai grosolan. „La Londra — scrie corespondentul — se declară că U.R.S.S. dovedeşte din nou inu­tilitatea străduinţelor de a începe în mo­mentul actual tratative realiste“. Vorbind despre tratativele „din momen­tul actual“, „Figaro“ face o încercare nedibace de a încurca problema. Intr-ade­văr, ce înseamnă „în momentul actual“, înainte sau după ratificarea acordurilor de la Paris ? Dacă aceste cuvinte înseamnă după ra­tificare, nota sovietică din 9 decembrie şi discursul rostit de V. M. Molotov cuprind indicaţii clare şi precise cu privire la inu­tilitatea tratativelor în problemele ger­mană şi austriacă. Dacă este vorba de tra­tative înainte de ratificarea acordurilor de la Paris, toate propunerile Uniunii Sovie­tice în această direcţie s-au lovit după cum se ştie de rezistenţa puterilor occi­dentale care duc politica „de pe poziţii de forţă“ şi care în acest scop urmăresc să reînvie militarismul german. Este evident că noile vicleşuguri­ propa­gandistice ale presei franceze urmăresc să­ strecoare prin toate mijloacele posibile şi imposibile prin Adunarea Naţională fran­ceză ratificarea acordurilor de la Paris. Dar toate încercările de a înşela opinia publică, prin denaturarea grosolană a po­liticii Uniunii Sovietice, sunt condamnate la eșec. Să fie salvată viaţa patrioţilor iranieni! Opinia publică de­mocrată de pretutin­deni îşi manifestă protestul plin de in­dignare faţă de sîn­­geroasa teroare an­tipopulară din Iran. Ştirile sosite din a­­ceastă ţară vorbesc despre nenumărate arestări şi condamnări la moarte, despre torturi de neînchipuit şi alte acte inu­mane, de cruntă represiune, prin care gu­vernul de la Teheran încearcă să înăbuşe lupta poporului iranian împotriva înrobirii economice şi politice a Iranului de către imperialiştii americano-englezi. Ştirile re­latează despre bestialităţi înfricoşătoare, săvîrşite împotriva a mii de muncitori, ţărani, profesori universitari şi studenţi, ofiţeri ai armatei, poliţiei şi jandarme­riei, comercianţi şi meseriaşi — împotri­va oricui manifestă conştiinţă patriotică, împotriva oricărui cetăţean iranian care se exprimă pentru libertatea şi indepen­denţa ţării sale. Teroarea este îndreptată cu furie fără margini împotriva militanţilor partidului Tadeh şi ai celor din sindicatele munci­toreşti. Zeci de mii de democraţi iranieni şi-au găsit moartea — masacraţi pe străzi de poliţie, străpunşi de gloanţele plutoanelor de execuţie, sau ucişi în chinuri, în tem­niţe şi lagăre. O sinistră faimă au dobîn­­dit asemenea lăcaşuri ale groazei şi mor­ţii cum sunt lagărele de concentrare crea­te pe insulele Harg şi Hengam din gol­ful Persic, cazarma brigăzii de blindate din Teheran, parcul Mehran din împreju­rimile aceluiaşi oraş. In acest parc au fost asasinaţi în chinuri cumplite mulţi luptă­tori democraţi, între care muncitorul Var­tan Salakhanian şi tînărul student Şuş­­tari. Torturi ce amintesc de vremurile evului mediu, şi care nu se pot asemăna decît cu barbariile făptuite de hitlerişti, le-au fost aplicate acestor deţinuţi: lo­vituri de bice pe corpul ud, introdu­cerea de ace sub unghii, duşuri cu apă clocotită, zdrobirea organelor geni­tale, aplicarea „căştii americane“ (aparat ghintuit în care este strîns capul deţinu­tului). Pe corpul gol al muncitorului Sa­lakhanian, călăii se întreceau să execute desene cu ţigări aprinse. In acelaşi lăcaş al morţii zac astăzi închişi 600 patrioţi, aruncaţi aici în urmă cu cîteva luni. Care este cauza terorii dezlănţuite în Iran ? Se ştie că, în urmă cu 3 ani, po­porul iranian a reuşit prin luptă dîrză să impună naţionalizarea industriei petroli­fere — lichidînd dreptul trusturilor pe­trolifere engleze de a jefui principala avuţie naţională a ţării. Monopolurile străine, în frunte cu cele americane, nu au renunţat insă la petro­lul iranian. Du­pă numeroase uneltiri şi comploturi puse la cale pentru a fringe rezistenţa po­porului iranian, guvernul Mosaddîk, care a înfăptuit naţionalizarea, a fost răstur­nat la 19 august 1953. De atunci a început să crească teroarea. Un puternic val de represiuni, culminînd cu arestarea celor 600 de patrioţi — ofiţeri şi civili — şi cu începerea de execuţii în masă, a fost dez­lănţuit acum cîteva luni, în timpul dis­cutării în Medjlis (parlamentul iranian) a noului proiect de lege care lichida naţio­nalizarea industriei petrolifere şi punea petrolul iranian, prin intermediul unui aşa-zis „consorţiu petrolifer internaţio­nal“, la cheremul imperialiştilor ameri­cani şi englezi. Prin noua lege capitu­lar­ă, principalii jefuitori ai petrolului iranian deveneau de astă dată monopolu­rile petrolifere americane. Teroarea anti­democratică, inspirată făţiş de reprezen­tanţii acestor monopoluri, urmărea să pună un căluş în gura poporului iranian, să-l in­­genunche şi să-l facă să renunţe la luptă. Ofiţerii arestaţi, în rindurile cărora se manifestase puternic, împotrivirea faţă de noile uneltiri impe­rialiste, au fost învi­nuiţi că ar face parte dintr-o „reţea de spionaj“ se­cretă. Primii zece au fost trimişi în faţa plu­tonului de execuţie la 19 octombrie a.c., ca după două zile să fie aprobată noua lege trădătoare privitoare la petrol. La 4 noiembrie alţi şase ofiţeri patrioţi erau trimişi la moarte, in timp ce, în aceeaşi zi, primul vas englez încărcat cu petrol iranian părăsea portul Abadan. Sîngele şi petrolul au început să curgă odată. Evenimentele sîngeroase din Iran sînt o urmare a uneltirilor imperialiste tin­­zînd la înrobirea acestei ţări nu numai pe plan economic, ci şi politic. Sunt bine cunoscute manevrele şi presiunile cercu­rilor agresive din S.U.A. ţintind la atra­gerea Iranului în coaliţiile lor militare plănuite în Orientul Apropiat şi Mijlo­ciu, în speţă la înglobarea cît mai grab­nică a acestei ţări în pactul militar tur­­co-pakistanez aflat sub egida Washingto­nului. Teroarea şi represiunile din Iran poar­tă o pecete bine cunoscută popoarelor. In­­spirîndu-se din practica maccarthystă a stăpînilor săi, guvernul Zahedi a pus nu odată în circulaţie versiunea răsuflată a descoperirii unor „comploturi comuniste“. Cît de cusute cu aţă albă sînt asemenea afirmaţii, o dovedeşte între altele pînă şi declaraţia făcută în Medjlis de deputatul Haer­-Zade, declaraţie potrivit căreia 99% din iranienii care au căzut victimă persecuţiilor în ultimele săptămîni, n-ar avea în realitate nimic comun cu ideologia comunistă. Absurditatea afirmaţiilor ofi­ciale reiese de asemenea şi din cazul Fa­­temi, fostul ministru al Afacerilor Externe în guvernul Mosaddîk. Fatemi a fost con­damnat la moarte şi executat sub acuzaţia că ar fi încercat să instaureze „o repu­blică de tip comunist“ în Iran, deşi este bine cunoscut că acesta avea în fapt o ati­tudine ostilă faţă de comunişti. Oricine ştie însă că Fatemi a fost executat pentru că a fost un partizan activ al naţionaliză­rii industriei petrolifere iraniene. Situaţia din Iran arată lumii întregi prin ce mijloace vor să-şi asigure cercu­rile agresive occidentale, îndeosebi ace­lea din S.U.A., dominaţia asupra altor popoare. In ciuda atrocităţilor şi fărădelegilor, voinţa poporului iranian nu poate fi în­­frîntă; ea continuă să se afirme. In Iran continuă să aibă loc demonstra­ţii de masă sub lozinca: „Jos im­perialismul !“ Patrioţii condamnaţi la moarte păşesc cu eroism în faţa plutoa­nelor de execuţie. Primii zece au înfrun­tat salvele călăilor strigînd: „Poporul ne va răzbuna ! Trăiască poporul ira­nian 1 Moarte fascismului !“ Alţi patrioţi au sfidat de asemenea moartea, înfierîn­­du-i pînă în ultima clipă pe asasinii fas­cişti şi exprimîndu-şi încrederea în vic­toria forţelor patriotice. Colonelul Sia­­mak, de pildă, a strigat: „Cauza mea este cauza tuturor acelora care apără pacea şi democraţia“. Cu acelaşi eroism a înfrun­tat moartea colonelul Mobasheri, care, chiar după a doua salvă, a reuşit să-şi adune puterile şi să strige : „Trăiască pacea !“ Evenimentele din Iran arată că teroa­rea nu poate înăbuşi lupta maselor popu­lare împotriva jugului imperialist, împo­triva fascismului, pentru libertate şi in­dependenţă. Poporul iranian este con­ştient că luptă pentru o cauză dreaptă şi acest lucru îi înzeceşte forţele. Oamenii cinstiţi din întreaga lume, so­lidari cu lupta poporului iranian, cer cu hotărîre: Să se pună capăt terorii sîn­geroase din Iran ! Să înceteze atrocităţile şi silniciile împotriva celor 600 patrioţi ameninţaţi cu exterminarea ! Să fie sal­vată viaţa patrioţilor iranieni! ION DOBRE secretar al Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. 8 C­I­N­TEJ­A In Comitetul Politic Special al O. N. U. NEW YORK 14 (Agerpres). — TASS In şedinţa din dimineaţa zilei de 13 de­cembrie a Comitetului Politic Special al Adunării Generale a început discutarea problemei ridicate de delegaţia Uniunii Sovietice cu privire la încălcarea libertă­ţii navigaţiei în zona mărilor Chinei. Primul a luat cuvîntul I. A. Malik, re­prezentantul U.R S.S., care a declarat că Organizaţia Naţiunilor Unite trebuie să ia măsuri pentru a pune capăt atacurilor pi­ratereşti ale d­anbaisiştilor împotriva va­selor comerciale în larg. Delegaţia U.R.S.S. a prezentat spre exa­minare Comitetului Politic Special urmă­torul proiect de rezoluţie: „Avînd în vedere că în ultimul timp în zona mărilor Chinei au devenit tot mai frecvente cazurile cînd vase de război, care îşi au baza pe insula Taiwan şi care sunt sub controlul autorităţilor S.U.A., să­­vîrşesc atacuri piratereşti în larg împo­triva vaselor comerciale aparţinînd dife­ritelor ţări, capturează aceste vase, de­­dîndu-se la violenţe faţă de membrii echipajelor, Aduftarea Generală, considerînd că aceste acţiuni reprezintă o încălcare fla­grantă a principiului unanim recunoscut al libertăţii navigaţiei în largul mării, creează obstacole serioase în calea comer­ţului internaţional şi duc la agravarea si­tuaţiei din Extremul Orient, condamnă cu hotărîre aceste acţiuni şi cere guvernului S.U.A. să ia măsurile ne­cesare pentru împiedicarea pe viitor a unor asemenea acţiuni, precum şi pentru eli­berarea vaselor comerciale străine captu­rate şi a echipajelor lor care se află în porturile insulei Taiwan“. Discutarea acestei probleme va fi re­luată la următoarea şedinţă a Comitetului. Şedinţa Cabinetului de Miniştri indonezian DJAKARTA 13 (Agerpres). — TASS La 12 decembrie a avut loc o şedinţă a Cabinetului de Miniştri indonezian la care au fost discutate rezultatele dezbate­rilor din O.N.U. cu privire la Irianul de vest. Guvernul a hotărît să exprime mul­ţumiri Uniunii Sovietice, ţărilor de demo­craţie populară şi ţărilor din Asia şi Afri­ca, care au sprijinit Indonezia in problema Irianului de vest. Intllnire între conducătorii partidului comunist şi ai guvernului sovietic şi scriitorii sovietici MOSCOVA 14 (Agerpres). — La 13 decembrie a avut loc la sediul Comitetului Central al P.C.U.S. o întîlnire între conducătorii partidului comunist şi ai guvernului sovietic şi scriitori, în le­gătură cu cel de al II-lea Congres al scriitorilor sovietici, care începe la 15 de­cembrie a.c. La intîlnire au participat tovarășii N. A. Bulganin, K. E. Voroşilov, L. M. Kaganovici, G. M. Malenkov, A. I. Mikoian, V. M. Molotov, M. G. Pervuhin, M. Z. Saburov/­N. S. Hrușciov, P. N. Pom­pelov, M. A. Suslov, N. N. Satalin, perso­nalităţi din conducerea Uniunii Scriitori­lor Sovietici şi organizaţiilor de scriitori din republicilor unionale, scriitori de seamă din R.S.F.S.R., R.S.S. Ucraineană, R.S.S. Bielorusă, R.S.S. Uzbecă, R.S.S. Kazahă, R. S. S. Gruzină, R. S. S. Azer­­baidjană, R.S.S. Lituaniană, R.S.S. Mol­­dovenească, R.S.S. Letonă, R.S.S. Kirghiză, R.S.S. Tadjică, R.S.S. Armeană, R.S.S. Turkmenă și R.S.S. Estonă. La 15 decembrie se deschide la Kremlin cel de al ll-lea Congres unional al scriitorilor sovietici MOSCOVA 14 (Agerpres). — TASS La 15 decembrie se deschide în sala de şedinţe a Marelui Palat al Kremlinului cel de al II-lea Congres unional al scrii­torilor sovietici. La Moscova sosesc scrii­tori din toate republicile sovietice, dele­gaţi la acest congres. Sosesc de asemenea oaspeţi din străinătate. La Moscova au şi sosit scriitori din Albania, Bulgaria, Ro­­mânia, Republica Democrată Germană, Franţa, Anglia, Vietnam, India. Printre aceştia se află — Mihail Sadoveanu, Shu­­tarighi, Djata, Louis Aragon, Elsa Triolet, Jack Lindsay, Nguyen Den Thi, Anna Sa­­ghers, Baiwant Garghi, Ali Sarder Jaffri și alții. Concertul dat la Moscova de Ansamblul de cîntece şi dansuri al Armatei Populare Chineze de Eliberare MOSCOVA 14 (Agerpres). — TASS Sute de mii de locuitori ai Moscovei şi oaspeţi veniţi în capitala U.R.S.S. din numeroase oraşe şi sate ale Uniunii So­vietice au ascultat la 13 decembrie con­certul Ansamblului de cîntece şi dansuri al Armatei Populare Chineze de Eliberare transmis prin radio de la Teatrul Mare Academic de Stat al U.R.S.S. Teatrul era arhiplin. Oaspeţii au fost salutaţi de o delegaţie alcătuită din ar­tişti sovietici de seamă. La concert au fost de faţă conducăto­rii partidului comunist şi ai guvernului sovietic — N. A. Bulganin, L. M. Kaga­novici, G. M. Malenkov, A. I. Mikoian, V. M. Molotov, M. G. Pervuhin, M. Z. Saburov, N. S. Hruşciov, N. M. Svernik, M. A. Suslov, P. N. Pospelov, N. N. Sa­talin. In lojă, alături de ei se afla Cian Ven-tian, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Chineze în U.R.S.S. Intîlnirea artiştilor R.P. Chineze cu lo­cuitorii Moscovei s-a transformat într-o emoţionantă şi vie manifestare a priete­niei dintre cele două mari popoare. Stăm ferm de straja păcii, libertăţii şi independenţei popoarelor noastre PRAGA 14 (Ager­pres). — Ceteka In cadrul sesiunii Adunării Naţionala a R. Cehoslovace, Vi­liam Siroky, primul ministru al Republicii __. Cehoslovace, a pre­zentat la 13 decembrie declaraţia-program a guvernului. Alegerile pentru Adunarea Naţională a Cehoslovaciei şi pentru Consiliul Naţio­nal Slovac, care au avut loc la 23 noiem­brie, a spus Siroky, au constituit o glo­rioasă victorie a oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Poporul nostru sprijină cu hotărîre politica Frontului Naţional. Conferinţa de la Moscova a ţărilor euro­pene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa, convocată din iniţiativa Uniunii Sovietice, are o importanţă isto­rică pentru dezvoltarea viitoare a tuturor popoarelor europene. Această conferinţă este începutul unei noi etape în lupta pen­tru pace a popoarelor. Guvernul cehoslovac a declarat că con­simte întru totul ca, în cazul ratificării acordurilor de la Paris, ţările participante la conferinţa de la Moscova să ia de co­mun acord măsuri în scopul întăririi şi coordonării forţelor armate şi al asigu­rării unui comandament unic. Poporul nostru ştie că tratatele de alian­ţă încheiate între Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară, precum şi legăturile frăţeşti stabilite cu toate ţările lagărului păcii reprezintă o uriaşă forţă reală care însoţeşte propriile lui forţe. Politica statului nostru este îndrumată astăzi nu de guvernul capitulard şi trădă­tor de la München, ci de guvernul ferm al Frontului Naţional, guvern care se bazează pe încrederea deplină şi spri­jinul activ al întregului popor, guvern care va lua la timp toate măsurile pentru asigurarea păcii şi securităţii ţării. Po­porul cehoslovac se sprijină pe o indus­trie puternică şi dezvoltată care a cres­cut de peste două ori în comparaţie cu ni­velul dinainte de război. Poporul ceho­slovac a creat o ar­mată puternică, ca­ ca­pabilă de luptă, pă­trunsă de spiritul unui patriotism înflăcărat şi de hotărîrea de a apăra libertatea şi independenţa re­publicii. Stăm ferm de strajă păcii, libertăţii şi independenţei popoarelor noastre. Vom face totul pentru menţinerea şi întărirea păcii şi suntem­ încredinţaţi că vom atinge acest ţel. Totodată, împreună cu toţi aliaţii şi prietenii, sîntem gata în orice moment să respingem un atac al agresorului şi să-l zdrobim. Vorbind apoi despre problemele de po­litică internă a guvernului, V. Siroky a spus : Am reuşit să refacem într-un timp scurt economia distrusă de război şi am sporit în decurs de cinci ani de peste două ori producţia industrială. Incepînd cu anul trecut am reuşit să lichidăm în măsură considerabilă rămînerea în urmă a extrac­ţiei de cărbune şi a producţiei de energie electrică. De anul trecut am reuşit să ri­dicăm salariul real cu 20% şi să îmbună­tăţim în măsură considerabilă aprovizio­narea populaţiei. Nu încape îndoială că vom îndeplini cu succes şi sarcina ridi­cării considerabile a producţiei agricole. La numeroase adunări şi mitinguri, a spus în continuare Siroky, poporul nos­tru a arătat că este de acord cu Declaraţia participanţilor la conferinţa de la Moscova şi a răspuns la încercările de refacere a militarismului german prin noi angaja­mente în muncă, prin noi eforturi în dez­voltarea forţelor de producţie. In perioada de pînă acum a construcţiei socialiste au crescut considerabil forţa economică şi pu­nerea statului nostru. Dacă acordurile mi­litare de la Paris vor fi ratificate, vom lua toate măsurile in scopul întăririi continue a capacităţii de apărare a patriei noastre. Declaraţia-program a guvernului cehoslovac, prezentată de Viliam Siroky Declaraţia primului ministru al indiei, Nehru DELHI 14 (Agerpres).—După cum trans­mite Biroul indian de informaţii, luînd cu­­vintul la 12 decembrie la Lucknow în faţa a peste 100.000 de persoane, primul mi­nistru Nehru a recomandat întregii lumi cele cinci principii enunţate în declaraţiile comune chino-indiană şi chino-birmană ca model de coexistenţă paşnică. După aceea Nehru a vorbit despre călătoria sa în China. El a subliniat că după 40 de ani de luptă şi război civil, China a fost în stare să creeze un guvern central puter­nic şi şi-a exprimat mirarea că unii oa­meni şi unele ţări tot mai discută pro­blema dacă China trebuie să fie recunos­cută sau nu, precum şi problema admiterii ei ca membră în O.N.U. Cum putem neso­coti faptele care vorbesc ele însele ? Cauza principală a divergenţelor şi con­flictelor internaţionale, a spus în conti­nuare Nehru, a fost în ultimii cinci ani tocmai nerecuunoaşterea Chinei. Acest fac­tor a servit drept motiv pentru accentua­rea divergenţelor între naţiuni. Nehru a declarat că vremurile cînd Europa sau America aveau putinţa să hotărască desti­nele Asiei au trecut, în urma trezirii la viaţă şi apariţiei pe arena politică a In­diei şi Chinei. Nr. 3150 Lucrările sesiunii Consiliului General al F.S.M. VARSOVIA 14 (Agerpres). — P.A.P. Luînd cuvîntul la 12 decembrie la dez­baterile din cadrul sesiunii Consiliului Ge­neral al F.S.M. pe marginea raportului prezentat de Di Vittorio, N. V. Popova, secretar al Consiliului Central al Sindica­telor din Uniunea Sovietică, a subliniat că în toate ţările din lumea capitalistă se în­teţesc persecuţiile împotriva organizaţii­lor sindicale şi a celorlalte organizaţii de­mocratice ale oamenilor muncii. Totuşi, a spus Nina Popova, viaţa a do­vedit că’nici un fel de persecuţii nu­ pot fringe voinţa oamenilor muncii sau stăvili lupta lor pentru ridicarea nivelului de trai, pentru libertate şi pace. In încheierea cuvintării sale, N. V. Po­pova a sprijinit, in numele delegaţiei so­vietice, propunerile prezentate în cadrul sesiunii cu privire la stabilirea de relaţii cu diferite organizaţii sindicale interna­ţionale. Datoria noastră sfîntă faţă de muncitorii din întreaga lume, a spus vor­bitoarea, este să folosim întreaga forţă a influenţei noastre, întregul prestigiu al puternicei noastre organizaţii, pentru a respinge atacurile forţelor agresive, pentru a apăra şi lărgi drepturile şi libertăţile de­mocratice ale oamenilor muncii, pentru a apăra pacea şi independenţa popoarelor. încheierea lucrărilor Congresului Partidului Comunist din Belgia BRUXELLES 14 (Agerpres). — TASS Cel de al XI-lea Congres naţional al Partidului Comunist din Belgia s-a în­cheiat la 12 decembrie. Cuvîntul de închidere a fost rostit la Congres de Ernest Brunelle, care a men­ţionat că Congresul s-a desfăşurat într-o atmosferă de unitate şi şi-a exprimat convingerea că criticarea lipsurilor şi autocritica vor permite ca activitatea partidului să fie ridicată la un nivel mai înalt. Brunelle a spus că partidul va par­ticipa cu toate forţele la lupta pentru pace şi va apăra interesele oamenilor muncii. Congresul a ales Comitetul Central com­pus din 55 persoane. La şedinţa Comitetului Central au fost alese organele de conducere. In secreta­riatul C. C. au fost aleşi Ernest Brunelle, Van Moerkerke, René Beelen. Din Biroul Politic al C.C. fac parte: Ernest Brunelle, Van Moerkerke, René Beelen, Van den Branden, Georges Glineur, Coenen. Con­ducerea presei comuniste i-a fost încre­dințată lui Van Moerkerke. PE SCURT • După cum anunţă agenţia A.N.S.A­­in a doua jumătate a zilei de 13 decem­brie, au început în Camera deputaţilor din Italia discuţiile cu privire la ratificarea acordurilor de la Paris în problema creării „Uniunii Europei occidentale“ şi includerii Germaniei occidentale în blocul nord­­atlantic, adică în problemele remilitari­­zării Germaniei occidentale.­­ La 14 decembrie, in ajunul dezbate­rilor din Adunarea Generală a O.N.U. asupra problemei alipirii Ciprului la Gre­cia, la Atena au avut loc puternice mani­festaţii în sprijinul alipirii Ciprului la Gre­cia. După cum relatează agenţia France Presse, mii de persoane au manifestat în faţa clădirii ambasadelor Angliei şi State­lor Unite, atacînd cu pietre clădirile unde sunt instalate serviciile „oficiului ameri­can de ajutor pentru Grecia“. • Ziarele au publicat declaraţia misi­unii diplomatice a Yemenului la Cairo în care se arată că avioane engleze au bom­bardat un sat din apropierea oraşului Ka­­taba din Yemen. Toate casele au fost dis­truse. In foc au pierit bunurile sătenilor şi multe vite. Au fost ucişi primarul sa­tului şi cîţiva locuitori. SPECTACOLELE DE AZI TEATRE : Teatrul de Operă :1 Balet al R.P.R.: O noapte furtunoasă: Gianni Schichi; Teatrul de Stat de Operetă: Aculina; Naţional „I. L. Caragiale“ (Studio): Viaţă nouă: Naţional „I. L. Caragiale“ (Comedia): Mielul turbat: Municipal: Arcul de Triumf; Tineretului: Sinziana şi Pepelea: Studioul Actorului de Film „C. Nottara“: Mincinosul; Arma­tei (B-dul G-ral Magheru): Avatul; Armatei (Ca­lea 13 Septembrie): Cintec despre marinarii Mării Negre; Muncitoresc C.F.R. (Giuleşti): Slugă la doi stăpini; Ansamblul de Estradă al R.P.R.: Şi N­­e face sport (ora 20, in sal.a din Calea Victoriei); Circul de Stat: Primul spectacol; Teatrul „Ţăndă­rică": Giocănelul (ora 16. tn sila Baruch Berea). CINEMATOGRAFE: Patria, I. C. Frimu: Cei trei muşchetari; Republica, Bucureşti: De doi bani spe­ranţă; înfrăţirea Intre popoare, Elena Pavel, Mo­şilor: F.pava din largul să­u; Timpuri Noi: Oaspeţi dragi in tara noastră. Pionieria nr 7. Vulpoiul vop­sit. Nouă puişori; Lumina, 23 August: Caut o ne­vastă; Victoria: Ogoare înţelenite; Arta: Juliua Fu­­cik. Vineri 13: Popular: Intr-un por­ îndepărtat; Maxim Gorki: Ludwig van Beethoven: Vasile Roaită: Copilul Dunării; Gh. Doja, Libertăţii: Primăvara pe gheaţă; M. Eminescu: Marile speranţe; Mioriţa, Unirea: Profesorul Fahre: Tineretului: Examen de maturitate; Alex. Popov: Circul: 8 Martie: Hamlet; Donca Simo: Descoperirea misterioasă; Constantin David: Poemul dragostei; Ilie Pint­cle: Volga-Volga; Munca: Agentul nr. 13; Aurel Vlaicu: Chibritul sue­dez. Turnul fecioarei; Flacăra: Şcoala curajului; Alexandru Sahia: Ordinul Anna; N Bălcescu: Fan­­fan la Tuline; Cultural: Prieteni credincioşi: Gh. Coşbuc, T. Vladimirescu: Scrisoarea cifrată; 8 Mai: Suflete sbuciumate; Olga Bande: Nu-i pace sub măslini; Volga, Rahova: Zilele mintei; 1 Mai: Scan­tier beg. F­ÄRÄ CUVINTE Desen de A■ LUCACI REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA „ Bucureşti Plaţi „Scluteii", Tel. 7.60.10, 7.60.20, 7.60.40, 7.61.00, 7.61.40, „­m „ Abonamentele u­rec­u oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi Institut«. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scinteii „I. V. Stalin“,

Next