Scînteia, decembrie 1954 (Anul 23, nr. 3144-3170)
1954-12-15 / nr. 3156
P* 4 Popoarele luptă pentru asigurarea păcii şi securităţii in Europa Cuvîntarea lui Otto Grotewohl la mitingul din Hennigsdorf BERLIN 14 (Agerpres). — TASS La 13 decembrie a avut loc la Hennigsdorf un mare miting la care au participat peste 10.000 muncitori şi funcţionari de la întreprinderile oraşului. La miting a luat cuvîntul Otto Grotewohl, primul ministru al Republicii Democrate Germane, care a vorbit despre conferinţa de la Moscova a ţărilor europene. Delegaţia Republicii Democrate Germane, a spus Otto Grotewohl, a reprezentat la Moscova interesele întregului popor german. Subliniind caracterul agresiv al acordurilor de la Paris cu privire la remilitarizarea Germaniei occidentale şi la includerea ei în blocul militar, Grotewohl a declarat : Din această cauză, la conferinţa de la Moscova am declarat în numele întregului popor german că acordurile de la Paris nu vor fi niciodată recunoscute şi că se va face totul pentru a împiedica înfăptuirea acestor acorduri. Otto Grotewohl a amintit că Bonn-ul a respins repetatele propuneri ale R. D. Germane, îndreptate spre realizarea unui acord pe întreaga Germanie şi a arătat că în prezent, cînd în urma semnării acordurilor militare de la Paris se creează o situaţie primejdioasă, acordul pe întreaga Germanie şi lozinca „Germanii în jurul aceleiaşi mese“ reprezintă o cerere naţională a tuturor germanilor. Primul ministru Grotewohl a subliniat apoi că, în cazul cînd acordurile de la Paris cu privire la remilitarizarea Germaniei occidentale vor fi totuşi ratificate, R. D. Germană va fi obligată să creeze forţe armate naţionale pentru apărarea păcii, a intereselor naţionale ale poporului german şi a cuceririlor oamenilor muncii din R. D. Germană. Reprezentanţii oamenilor muncii, care au luat cuvîntul la miting, au subliniat în unanimitate că ei sprijină toate măsurile guvernului R. D. Germane îndreptate spre menţinerea păcii şi apărarea intereselor naţionale ale poporului german şi ale oamenilor muncii din Republica Democrată Germană. Hotărîrea conferinţei europene împotriva înarmării Germaniei occidentale PARIS 14 (Agerpres). — TASS Conferinţa europeană împotriva înarmării Germaniei occidentale, care şi-a încheiat lucrările la 12 decembrie, a hotărît în unanimitate să însărcineze Biroul său să organizeze în viitor o întîlnire între o delegaţie a acestei conferinţe şi reprezentanţii U.R S.S. şi ţărilor de democraţie populară care nu au putut să ia parte la lucrările conferinţei, deoarece nu au primit vize de intrare in Franţa. Voinţa poporului francez PARIS 14 (Agerpres). Potrivit relatărilor ziarului „L’Humanité", la chemarea organizaţiilor locale ale partizanilor păcii, in 28 mari oraşe din Franţa au avut loc la 12 decembrie adunări şi mitinguri care s-au desfăşurat sub lozincile luptei împotriva remilitarizării Germaniei occidentale și împotriva ratificării acordurilor de la Londra și Paris. Vicleşugurile propagandistice ale presei reacţionare franceze PARIS 14 (Agerpres). — TASS Presa franceză de dreapta se străduieşte să abată atenţia de la eşecul manevrelor propagandistice, care au scopul de a înşela opinia publică din Occident, prin afirmaţii că, după ratificarea acordurilor de la Paris, Uniunea Sovietică va fi „nevoită“ să ducă tratative cu puterile occidentale în problemele austriacă şi germană. Poziţia Uniunii Sovietice în această problemă, exprimată în nota guvernului sovietic din 9 decembrie şi în discursul lui V. M. Molotov rostit la 10 decembrie, a silit pe adepţii ratificării să recurgă la o nouă manevră pentru a încerca să iasă cu faţa curată. Presa franceză de dreapta încearcă acum „să dovedească“ că eşecul manevrelor lui Mendes-France s-ar datora în general lipsei de dorinţă a guvernului sovietic de a duce tratative cu puterile occidentale în problemele austriacă şi germană. Astfel, ziarul „Figaro“ declară că U.R.S.S. ocupă „tradiţionala poziţie“ în problemele „care despart Răsăritul şi Apusul, inclusiv în problema austriacă, în care diplomaţia franceză a întreprins un sondaj preliminar...“ Intr-un comentar al corespondentului ziarului „Figaro“, poziţia Uniunii Sovietice este denaturată în mod şi mai grosolan. „La Londra — scrie corespondentul — se declară că U.R.S.S. dovedeşte din nou inutilitatea străduinţelor de a începe în momentul actual tratative realiste“. Vorbind despre tratativele „din momentul actual“, „Figaro“ face o încercare nedibace de a încurca problema. Intr-adevăr, ce înseamnă „în momentul actual“, înainte sau după ratificarea acordurilor de la Paris ? Dacă aceste cuvinte înseamnă după ratificare, nota sovietică din 9 decembrie şi discursul rostit de V. M. Molotov cuprind indicaţii clare şi precise cu privire la inutilitatea tratativelor în problemele germană şi austriacă. Dacă este vorba de tratative înainte de ratificarea acordurilor de la Paris, toate propunerile Uniunii Sovietice în această direcţie s-au lovit după cum se ştie de rezistenţa puterilor occidentale care duc politica „de pe poziţii de forţă“ şi care în acest scop urmăresc să reînvie militarismul german. Este evident că noile vicleşuguri propagandistice ale presei franceze urmăresc să strecoare prin toate mijloacele posibile şi imposibile prin Adunarea Naţională franceză ratificarea acordurilor de la Paris. Dar toate încercările de a înşela opinia publică, prin denaturarea grosolană a politicii Uniunii Sovietice, sunt condamnate la eșec. Să fie salvată viaţa patrioţilor iranieni! Opinia publică democrată de pretutindeni îşi manifestă protestul plin de indignare faţă de sîngeroasa teroare antipopulară din Iran. Ştirile sosite din această ţară vorbesc despre nenumărate arestări şi condamnări la moarte, despre torturi de neînchipuit şi alte acte inumane, de cruntă represiune, prin care guvernul de la Teheran încearcă să înăbuşe lupta poporului iranian împotriva înrobirii economice şi politice a Iranului de către imperialiştii americano-englezi. Ştirile relatează despre bestialităţi înfricoşătoare, săvîrşite împotriva a mii de muncitori, ţărani, profesori universitari şi studenţi, ofiţeri ai armatei, poliţiei şi jandarmeriei, comercianţi şi meseriaşi — împotriva oricui manifestă conştiinţă patriotică, împotriva oricărui cetăţean iranian care se exprimă pentru libertatea şi independenţa ţării sale. Teroarea este îndreptată cu furie fără margini împotriva militanţilor partidului Tadeh şi ai celor din sindicatele muncitoreşti. Zeci de mii de democraţi iranieni şi-au găsit moartea — masacraţi pe străzi de poliţie, străpunşi de gloanţele plutoanelor de execuţie, sau ucişi în chinuri, în temniţe şi lagăre. O sinistră faimă au dobîndit asemenea lăcaşuri ale groazei şi morţii cum sunt lagărele de concentrare create pe insulele Harg şi Hengam din golful Persic, cazarma brigăzii de blindate din Teheran, parcul Mehran din împrejurimile aceluiaşi oraş. In acest parc au fost asasinaţi în chinuri cumplite mulţi luptători democraţi, între care muncitorul Vartan Salakhanian şi tînărul student Şuştari. Torturi ce amintesc de vremurile evului mediu, şi care nu se pot asemăna decît cu barbariile făptuite de hitlerişti, le-au fost aplicate acestor deţinuţi: lovituri de bice pe corpul ud, introducerea de ace sub unghii, duşuri cu apă clocotită, zdrobirea organelor genitale, aplicarea „căştii americane“ (aparat ghintuit în care este strîns capul deţinutului). Pe corpul gol al muncitorului Salakhanian, călăii se întreceau să execute desene cu ţigări aprinse. In acelaşi lăcaş al morţii zac astăzi închişi 600 patrioţi, aruncaţi aici în urmă cu cîteva luni. Care este cauza terorii dezlănţuite în Iran ? Se ştie că, în urmă cu 3 ani, poporul iranian a reuşit prin luptă dîrză să impună naţionalizarea industriei petrolifere — lichidînd dreptul trusturilor petrolifere engleze de a jefui principala avuţie naţională a ţării. Monopolurile străine, în frunte cu cele americane, nu au renunţat insă la petrolul iranian. După numeroase uneltiri şi comploturi puse la cale pentru a fringe rezistenţa poporului iranian, guvernul Mosaddîk, care a înfăptuit naţionalizarea, a fost răsturnat la 19 august 1953. De atunci a început să crească teroarea. Un puternic val de represiuni, culminînd cu arestarea celor 600 de patrioţi — ofiţeri şi civili — şi cu începerea de execuţii în masă, a fost dezlănţuit acum cîteva luni, în timpul discutării în Medjlis (parlamentul iranian) a noului proiect de lege care lichida naţionalizarea industriei petrolifere şi punea petrolul iranian, prin intermediul unui aşa-zis „consorţiu petrolifer internaţional“, la cheremul imperialiştilor americani şi englezi. Prin noua lege capitulară, principalii jefuitori ai petrolului iranian deveneau de astă dată monopolurile petrolifere americane. Teroarea antidemocratică, inspirată făţiş de reprezentanţii acestor monopoluri, urmărea să pună un căluş în gura poporului iranian, să-l ingenunche şi să-l facă să renunţe la luptă. Ofiţerii arestaţi, în rindurile cărora se manifestase puternic, împotrivirea faţă de noile uneltiri imperialiste, au fost învinuiţi că ar face parte dintr-o „reţea de spionaj“ secretă. Primii zece au fost trimişi în faţa plutonului de execuţie la 19 octombrie a.c., ca după două zile să fie aprobată noua lege trădătoare privitoare la petrol. La 4 noiembrie alţi şase ofiţeri patrioţi erau trimişi la moarte, in timp ce, în aceeaşi zi, primul vas englez încărcat cu petrol iranian părăsea portul Abadan. Sîngele şi petrolul au început să curgă odată. Evenimentele sîngeroase din Iran sînt o urmare a uneltirilor imperialiste tinzînd la înrobirea acestei ţări nu numai pe plan economic, ci şi politic. Sunt bine cunoscute manevrele şi presiunile cercurilor agresive din S.U.A. ţintind la atragerea Iranului în coaliţiile lor militare plănuite în Orientul Apropiat şi Mijlociu, în speţă la înglobarea cît mai grabnică a acestei ţări în pactul militar turco-pakistanez aflat sub egida Washingtonului. Teroarea şi represiunile din Iran poartă o pecete bine cunoscută popoarelor. Inspirîndu-se din practica maccarthystă a stăpînilor săi, guvernul Zahedi a pus nu odată în circulaţie versiunea răsuflată a descoperirii unor „comploturi comuniste“. Cît de cusute cu aţă albă sînt asemenea afirmaţii, o dovedeşte între altele pînă şi declaraţia făcută în Medjlis de deputatul Haer-Zade, declaraţie potrivit căreia 99% din iranienii care au căzut victimă persecuţiilor în ultimele săptămîni, n-ar avea în realitate nimic comun cu ideologia comunistă. Absurditatea afirmaţiilor oficiale reiese de asemenea şi din cazul Fatemi, fostul ministru al Afacerilor Externe în guvernul Mosaddîk. Fatemi a fost condamnat la moarte şi executat sub acuzaţia că ar fi încercat să instaureze „o republică de tip comunist“ în Iran, deşi este bine cunoscut că acesta avea în fapt o atitudine ostilă faţă de comunişti. Oricine ştie însă că Fatemi a fost executat pentru că a fost un partizan activ al naţionalizării industriei petrolifere iraniene. Situaţia din Iran arată lumii întregi prin ce mijloace vor să-şi asigure cercurile agresive occidentale, îndeosebi acelea din S.U.A., dominaţia asupra altor popoare. In ciuda atrocităţilor şi fărădelegilor, voinţa poporului iranian nu poate fi înfrîntă; ea continuă să se afirme. In Iran continuă să aibă loc demonstraţii de masă sub lozinca: „Jos imperialismul !“ Patrioţii condamnaţi la moarte păşesc cu eroism în faţa plutoanelor de execuţie. Primii zece au înfruntat salvele călăilor strigînd: „Poporul ne va răzbuna ! Trăiască poporul iranian 1 Moarte fascismului !“ Alţi patrioţi au sfidat de asemenea moartea, înfierîndu-i pînă în ultima clipă pe asasinii fascişti şi exprimîndu-şi încrederea în victoria forţelor patriotice. Colonelul Siamak, de pildă, a strigat: „Cauza mea este cauza tuturor acelora care apără pacea şi democraţia“. Cu acelaşi eroism a înfruntat moartea colonelul Mobasheri, care, chiar după a doua salvă, a reuşit să-şi adune puterile şi să strige : „Trăiască pacea !“ Evenimentele din Iran arată că teroarea nu poate înăbuşi lupta maselor populare împotriva jugului imperialist, împotriva fascismului, pentru libertate şi independenţă. Poporul iranian este conştient că luptă pentru o cauză dreaptă şi acest lucru îi înzeceşte forţele. Oamenii cinstiţi din întreaga lume, solidari cu lupta poporului iranian, cer cu hotărîre: Să se pună capăt terorii sîngeroase din Iran ! Să înceteze atrocităţile şi silniciile împotriva celor 600 patrioţi ameninţaţi cu exterminarea ! Să fie salvată viaţa patrioţilor iranieni! ION DOBRE secretar al Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. 8 CINTEJA In Comitetul Politic Special al O. N. U. NEW YORK 14 (Agerpres). — TASS In şedinţa din dimineaţa zilei de 13 decembrie a Comitetului Politic Special al Adunării Generale a început discutarea problemei ridicate de delegaţia Uniunii Sovietice cu privire la încălcarea libertăţii navigaţiei în zona mărilor Chinei. Primul a luat cuvîntul I. A. Malik, reprezentantul U.R S.S., care a declarat că Organizaţia Naţiunilor Unite trebuie să ia măsuri pentru a pune capăt atacurilor piratereşti ale danbaisiştilor împotriva vaselor comerciale în larg. Delegaţia U.R.S.S. a prezentat spre examinare Comitetului Politic Special următorul proiect de rezoluţie: „Avînd în vedere că în ultimul timp în zona mărilor Chinei au devenit tot mai frecvente cazurile cînd vase de război, care îşi au baza pe insula Taiwan şi care sunt sub controlul autorităţilor S.U.A., săvîrşesc atacuri piratereşti în larg împotriva vaselor comerciale aparţinînd diferitelor ţări, capturează aceste vase, dedîndu-se la violenţe faţă de membrii echipajelor, Aduftarea Generală, considerînd că aceste acţiuni reprezintă o încălcare flagrantă a principiului unanim recunoscut al libertăţii navigaţiei în largul mării, creează obstacole serioase în calea comerţului internaţional şi duc la agravarea situaţiei din Extremul Orient, condamnă cu hotărîre aceste acţiuni şi cere guvernului S.U.A. să ia măsurile necesare pentru împiedicarea pe viitor a unor asemenea acţiuni, precum şi pentru eliberarea vaselor comerciale străine capturate şi a echipajelor lor care se află în porturile insulei Taiwan“. Discutarea acestei probleme va fi reluată la următoarea şedinţă a Comitetului. Şedinţa Cabinetului de Miniştri indonezian DJAKARTA 13 (Agerpres). — TASS La 12 decembrie a avut loc o şedinţă a Cabinetului de Miniştri indonezian la care au fost discutate rezultatele dezbaterilor din O.N.U. cu privire la Irianul de vest. Guvernul a hotărît să exprime mulţumiri Uniunii Sovietice, ţărilor de democraţie populară şi ţărilor din Asia şi Africa, care au sprijinit Indonezia in problema Irianului de vest. Intllnire între conducătorii partidului comunist şi ai guvernului sovietic şi scriitorii sovietici MOSCOVA 14 (Agerpres). — La 13 decembrie a avut loc la sediul Comitetului Central al P.C.U.S. o întîlnire între conducătorii partidului comunist şi ai guvernului sovietic şi scriitori, în legătură cu cel de al II-lea Congres al scriitorilor sovietici, care începe la 15 decembrie a.c. La intîlnire au participat tovarășii N. A. Bulganin, K. E. Voroşilov, L. M. Kaganovici, G. M. Malenkov, A. I. Mikoian, V. M. Molotov, M. G. Pervuhin, M. Z. Saburov/N. S. Hrușciov, P. N. Pompelov, M. A. Suslov, N. N. Satalin, personalităţi din conducerea Uniunii Scriitorilor Sovietici şi organizaţiilor de scriitori din republicilor unionale, scriitori de seamă din R.S.F.S.R., R.S.S. Ucraineană, R.S.S. Bielorusă, R.S.S. Uzbecă, R.S.S. Kazahă, R. S. S. Gruzină, R. S. S. Azerbaidjană, R.S.S. Lituaniană, R.S.S. Moldovenească, R.S.S. Letonă, R.S.S. Kirghiză, R.S.S. Tadjică, R.S.S. Armeană, R.S.S. Turkmenă și R.S.S. Estonă. La 15 decembrie se deschide la Kremlin cel de al ll-lea Congres unional al scriitorilor sovietici MOSCOVA 14 (Agerpres). — TASS La 15 decembrie se deschide în sala de şedinţe a Marelui Palat al Kremlinului cel de al II-lea Congres unional al scriitorilor sovietici. La Moscova sosesc scriitori din toate republicile sovietice, delegaţi la acest congres. Sosesc de asemenea oaspeţi din străinătate. La Moscova au şi sosit scriitori din Albania, Bulgaria, România, Republica Democrată Germană, Franţa, Anglia, Vietnam, India. Printre aceştia se află — Mihail Sadoveanu, Shutarighi, Djata, Louis Aragon, Elsa Triolet, Jack Lindsay, Nguyen Den Thi, Anna Saghers, Baiwant Garghi, Ali Sarder Jaffri și alții. Concertul dat la Moscova de Ansamblul de cîntece şi dansuri al Armatei Populare Chineze de Eliberare MOSCOVA 14 (Agerpres). — TASS Sute de mii de locuitori ai Moscovei şi oaspeţi veniţi în capitala U.R.S.S. din numeroase oraşe şi sate ale Uniunii Sovietice au ascultat la 13 decembrie concertul Ansamblului de cîntece şi dansuri al Armatei Populare Chineze de Eliberare transmis prin radio de la Teatrul Mare Academic de Stat al U.R.S.S. Teatrul era arhiplin. Oaspeţii au fost salutaţi de o delegaţie alcătuită din artişti sovietici de seamă. La concert au fost de faţă conducătorii partidului comunist şi ai guvernului sovietic — N. A. Bulganin, L. M. Kaganovici, G. M. Malenkov, A. I. Mikoian, V. M. Molotov, M. G. Pervuhin, M. Z. Saburov, N. S. Hruşciov, N. M. Svernik, M. A. Suslov, P. N. Pospelov, N. N. Satalin. In lojă, alături de ei se afla Cian Ven-tian, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Chineze în U.R.S.S. Intîlnirea artiştilor R.P. Chineze cu locuitorii Moscovei s-a transformat într-o emoţionantă şi vie manifestare a prieteniei dintre cele două mari popoare. Stăm ferm de straja păcii, libertăţii şi independenţei popoarelor noastre PRAGA 14 (Agerpres). — Ceteka In cadrul sesiunii Adunării Naţionala a R. Cehoslovace, Viliam Siroky, primul ministru al Republicii __. Cehoslovace, a prezentat la 13 decembrie declaraţia-program a guvernului. Alegerile pentru Adunarea Naţională a Cehoslovaciei şi pentru Consiliul Naţional Slovac, care au avut loc la 23 noiembrie, a spus Siroky, au constituit o glorioasă victorie a oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Poporul nostru sprijină cu hotărîre politica Frontului Naţional. Conferinţa de la Moscova a ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa, convocată din iniţiativa Uniunii Sovietice, are o importanţă istorică pentru dezvoltarea viitoare a tuturor popoarelor europene. Această conferinţă este începutul unei noi etape în lupta pentru pace a popoarelor. Guvernul cehoslovac a declarat că consimte întru totul ca, în cazul ratificării acordurilor de la Paris, ţările participante la conferinţa de la Moscova să ia de comun acord măsuri în scopul întăririi şi coordonării forţelor armate şi al asigurării unui comandament unic. Poporul nostru ştie că tratatele de alianţă încheiate între Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară, precum şi legăturile frăţeşti stabilite cu toate ţările lagărului păcii reprezintă o uriaşă forţă reală care însoţeşte propriile lui forţe. Politica statului nostru este îndrumată astăzi nu de guvernul capitulard şi trădător de la München, ci de guvernul ferm al Frontului Naţional, guvern care se bazează pe încrederea deplină şi sprijinul activ al întregului popor, guvern care va lua la timp toate măsurile pentru asigurarea păcii şi securităţii ţării. Poporul cehoslovac se sprijină pe o industrie puternică şi dezvoltată care a crescut de peste două ori în comparaţie cu nivelul dinainte de război. Poporul cehoslovac a creat o armată puternică, ca capabilă de luptă, pătrunsă de spiritul unui patriotism înflăcărat şi de hotărîrea de a apăra libertatea şi independenţa republicii. Stăm ferm de strajă păcii, libertăţii şi independenţei popoarelor noastre. Vom face totul pentru menţinerea şi întărirea păcii şi suntem încredinţaţi că vom atinge acest ţel. Totodată, împreună cu toţi aliaţii şi prietenii, sîntem gata în orice moment să respingem un atac al agresorului şi să-l zdrobim. Vorbind apoi despre problemele de politică internă a guvernului, V. Siroky a spus : Am reuşit să refacem într-un timp scurt economia distrusă de război şi am sporit în decurs de cinci ani de peste două ori producţia industrială. Incepînd cu anul trecut am reuşit să lichidăm în măsură considerabilă rămînerea în urmă a extracţiei de cărbune şi a producţiei de energie electrică. De anul trecut am reuşit să ridicăm salariul real cu 20% şi să îmbunătăţim în măsură considerabilă aprovizionarea populaţiei. Nu încape îndoială că vom îndeplini cu succes şi sarcina ridicării considerabile a producţiei agricole. La numeroase adunări şi mitinguri, a spus în continuare Siroky, poporul nostru a arătat că este de acord cu Declaraţia participanţilor la conferinţa de la Moscova şi a răspuns la încercările de refacere a militarismului german prin noi angajamente în muncă, prin noi eforturi în dezvoltarea forţelor de producţie. In perioada de pînă acum a construcţiei socialiste au crescut considerabil forţa economică şi punerea statului nostru. Dacă acordurile militare de la Paris vor fi ratificate, vom lua toate măsurile in scopul întăririi continue a capacităţii de apărare a patriei noastre. Declaraţia-program a guvernului cehoslovac, prezentată de Viliam Siroky Declaraţia primului ministru al indiei, Nehru DELHI 14 (Agerpres).—După cum transmite Biroul indian de informaţii, luînd cuvintul la 12 decembrie la Lucknow în faţa a peste 100.000 de persoane, primul ministru Nehru a recomandat întregii lumi cele cinci principii enunţate în declaraţiile comune chino-indiană şi chino-birmană ca model de coexistenţă paşnică. După aceea Nehru a vorbit despre călătoria sa în China. El a subliniat că după 40 de ani de luptă şi război civil, China a fost în stare să creeze un guvern central puternic şi şi-a exprimat mirarea că unii oameni şi unele ţări tot mai discută problema dacă China trebuie să fie recunoscută sau nu, precum şi problema admiterii ei ca membră în O.N.U. Cum putem nesocoti faptele care vorbesc ele însele ? Cauza principală a divergenţelor şi conflictelor internaţionale, a spus în continuare Nehru, a fost în ultimii cinci ani tocmai nerecuunoaşterea Chinei. Acest factor a servit drept motiv pentru accentuarea divergenţelor între naţiuni. Nehru a declarat că vremurile cînd Europa sau America aveau putinţa să hotărască destinele Asiei au trecut, în urma trezirii la viaţă şi apariţiei pe arena politică a Indiei şi Chinei. Nr. 3150 Lucrările sesiunii Consiliului General al F.S.M. VARSOVIA 14 (Agerpres). — P.A.P. Luînd cuvîntul la 12 decembrie la dezbaterile din cadrul sesiunii Consiliului General al F.S.M. pe marginea raportului prezentat de Di Vittorio, N. V. Popova, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor din Uniunea Sovietică, a subliniat că în toate ţările din lumea capitalistă se înteţesc persecuţiile împotriva organizaţiilor sindicale şi a celorlalte organizaţii democratice ale oamenilor muncii. Totuşi, a spus Nina Popova, viaţa a dovedit că’nici un fel de persecuţii nu pot fringe voinţa oamenilor muncii sau stăvili lupta lor pentru ridicarea nivelului de trai, pentru libertate şi pace. In încheierea cuvintării sale, N. V. Popova a sprijinit, in numele delegaţiei sovietice, propunerile prezentate în cadrul sesiunii cu privire la stabilirea de relaţii cu diferite organizaţii sindicale internaţionale. Datoria noastră sfîntă faţă de muncitorii din întreaga lume, a spus vorbitoarea, este să folosim întreaga forţă a influenţei noastre, întregul prestigiu al puternicei noastre organizaţii, pentru a respinge atacurile forţelor agresive, pentru a apăra şi lărgi drepturile şi libertăţile democratice ale oamenilor muncii, pentru a apăra pacea şi independenţa popoarelor. încheierea lucrărilor Congresului Partidului Comunist din Belgia BRUXELLES 14 (Agerpres). — TASS Cel de al XI-lea Congres naţional al Partidului Comunist din Belgia s-a încheiat la 12 decembrie. Cuvîntul de închidere a fost rostit la Congres de Ernest Brunelle, care a menţionat că Congresul s-a desfăşurat într-o atmosferă de unitate şi şi-a exprimat convingerea că criticarea lipsurilor şi autocritica vor permite ca activitatea partidului să fie ridicată la un nivel mai înalt. Brunelle a spus că partidul va participa cu toate forţele la lupta pentru pace şi va apăra interesele oamenilor muncii. Congresul a ales Comitetul Central compus din 55 persoane. La şedinţa Comitetului Central au fost alese organele de conducere. In secretariatul C. C. au fost aleşi Ernest Brunelle, Van Moerkerke, René Beelen. Din Biroul Politic al C.C. fac parte: Ernest Brunelle, Van Moerkerke, René Beelen, Van den Branden, Georges Glineur, Coenen. Conducerea presei comuniste i-a fost încredințată lui Van Moerkerke. PE SCURT • După cum anunţă agenţia A.N.S.Ain a doua jumătate a zilei de 13 decembrie, au început în Camera deputaţilor din Italia discuţiile cu privire la ratificarea acordurilor de la Paris în problema creării „Uniunii Europei occidentale“ şi includerii Germaniei occidentale în blocul nordatlantic, adică în problemele remilitarizării Germaniei occidentale. La 14 decembrie, in ajunul dezbaterilor din Adunarea Generală a O.N.U. asupra problemei alipirii Ciprului la Grecia, la Atena au avut loc puternice manifestaţii în sprijinul alipirii Ciprului la Grecia. După cum relatează agenţia France Presse, mii de persoane au manifestat în faţa clădirii ambasadelor Angliei şi Statelor Unite, atacînd cu pietre clădirile unde sunt instalate serviciile „oficiului american de ajutor pentru Grecia“. • Ziarele au publicat declaraţia misiunii diplomatice a Yemenului la Cairo în care se arată că avioane engleze au bombardat un sat din apropierea oraşului Kataba din Yemen. Toate casele au fost distruse. In foc au pierit bunurile sătenilor şi multe vite. Au fost ucişi primarul satului şi cîţiva locuitori. SPECTACOLELE DE AZI TEATRE : Teatrul de Operă :1 Balet al R.P.R.: O noapte furtunoasă: Gianni Schichi; Teatrul de Stat de Operetă: Aculina; Naţional „I. L. Caragiale“ (Studio): Viaţă nouă: Naţional „I. L. Caragiale“ (Comedia): Mielul turbat: Municipal: Arcul de Triumf; Tineretului: Sinziana şi Pepelea: Studioul Actorului de Film „C. Nottara“: Mincinosul; Armatei (B-dul G-ral Magheru): Avatul; Armatei (Calea 13 Septembrie): Cintec despre marinarii Mării Negre; Muncitoresc C.F.R. (Giuleşti): Slugă la doi stăpini; Ansamblul de Estradă al R.P.R.: Şi Ne face sport (ora 20, in sal.a din Calea Victoriei); Circul de Stat: Primul spectacol; Teatrul „Ţăndărică": Giocănelul (ora 16. tn sila Baruch Berea). CINEMATOGRAFE: Patria, I. C. Frimu: Cei trei muşchetari; Republica, Bucureşti: De doi bani speranţă; înfrăţirea Intre popoare, Elena Pavel, Moşilor: F.pava din largul său; Timpuri Noi: Oaspeţi dragi in tara noastră. Pionieria nr 7. Vulpoiul vopsit. Nouă puişori; Lumina, 23 August: Caut o nevastă; Victoria: Ogoare înţelenite; Arta: Juliua Fucik. Vineri 13: Popular: Intr-un por îndepărtat; Maxim Gorki: Ludwig van Beethoven: Vasile Roaită: Copilul Dunării; Gh. Doja, Libertăţii: Primăvara pe gheaţă; M. Eminescu: Marile speranţe; Mioriţa, Unirea: Profesorul Fahre: Tineretului: Examen de maturitate; Alex. Popov: Circul: 8 Martie: Hamlet; Donca Simo: Descoperirea misterioasă; Constantin David: Poemul dragostei; Ilie Pintcle: Volga-Volga; Munca: Agentul nr. 13; Aurel Vlaicu: Chibritul suedez. Turnul fecioarei; Flacăra: Şcoala curajului; Alexandru Sahia: Ordinul Anna; N Bălcescu: Fanfan la Tuline; Cultural: Prieteni credincioşi: Gh. Coşbuc, T. Vladimirescu: Scrisoarea cifrată; 8 Mai: Suflete sbuciumate; Olga Bande: Nu-i pace sub măslini; Volga, Rahova: Zilele mintei; 1 Mai: Scantier beg. FÄRÄ CUVINTE Desen de A■ LUCACI REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA „ Bucureşti Plaţi „Scluteii", Tel. 7.60.10, 7.60.20, 7.60.40, 7.61.00, 7.61.40, „m „ Abonamentele urecu oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi Institut«. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scinteii „I. V. Stalin“,