Scînteia, martie 1955 (Anul 24, nr. 3220-3246)

1955-03-24 / nr. 3240

Pas. 4 Deschiderea sesiunii Sovietului Suprem al R. S. F. S. R. MOSCOVA 23 (Agerpres), — TASS. La 23 martie a avut loci­ la Moscova, în marele palat al Kremlinului, deschiderea primei sesiuni a Sovietului Suprem al R.S.F.S.R., al celei de a 4-a legislaturi. Deputaţii şi numeroşi oaspeţi au întîm­­pinat cu aplauze furtunoase apariţia în lo­jile guvernului a conducătorilor partidu­lui comunist şi guvernului sovietic: N. A. Bulganin, K. E. Voroşilov, L. M. Kaga­­novici, G. M. Malenkov, A. I. Mikoian, V. M. Molotov, M. G. Pervuhin, M. Z. Sa­­burov, N. S. Hruşciov, M. A. Suslov, P. N. Pospelov. Unul din cei mai în vîrstă deputaţi, cu­noscutul savant fiziolog, acad. Konstantin Bikov, a rostit un scurt cuvînt de deschi­dere a sesiunii. Apoi, ca preşedinte al So­vietului Suprem al R S.F.S.R. a fost ales deputatul Ivan Goroşkin, secretar al Con­siliului Central al Sindicatelor din Uniu­nea Sovietică. Au fost aleşi de asemenea opt vicepreşedinţi ai Sovietului Suprem. Deputatul Ivan Fadeev, ministru al Fi­nanţelor al R.S.F.S.R., a prezentat rapor­tul cu privire la bugetul de stat al R.S.F.S.R. pe anul 1955. * Bugetul de stat al R.S.F.S.R. pe anul 1955 este planificat la capitolul venituri în sumă de 66.637 milioane ruble, iar la capitolul cheltuieli In sumă de 66.577,3 milioane ruble, cu un excedent al venitu­rilor asupra cheltuielilor în sumă de 59,7 milioane ruble. In anul 1955, pentru finanţarea econo­miei naţionale şi pentru măsuri social­­culturale se alocă aproape 92 la sută din totalul fondurilor bugetului R.S.F.S.R. Sesiunea Adunării Naţionale a R. Cehoslovace PRAGA 23 (Agerpres). — Cetekia La Praga îşi continuă lucrările sesiunea Adunării Naţionale. In cadrul şedinţei din dimineaţa zilei de 22 martie, Julius Duris, ministrul Fi­nanţelor, a prezentat raportul cu privire la bugetul de stat al Cehoslovaciei pe 1955. Raportorul a arătat că guvernul con­centrează principala atenţie asupra dezvol­tării continue a industriei grele, care con­stituie baza dezvoltării întregii economii naţionale, baza creşterii nivelului de trai al oamenilor muncii şi a capacităţii de apărare a republicii. Guvernul propune Adunării Naţionale bugetul de stat însumînd 86,209 miliarde coroane la capitolul venituri şi 86,039 mi­liarde coroane la capitolul cheltuieli. Pen­tru dezvoltarea economiei naţionale se repartizează 51 la sută din alocările buge­tare, pentru ocrotirea sănătăţii şi pentru acţiuni social-culturale — 32,9 la sută, pentru apărarea statului — 12,1 la sută, pentru întreţinerea aparatului administra­tiv — 4 la sută. Partidul şi guvernul, a subliniat raportorul, acordă o atenţie deo­sebită avîntului producţiei agricole. Chel­tuielile globale pentru agricultură cresc cu 20,4 la sută în comparaţie cu anul 1954 şi cu 100 la sută față de 1952. Bevan n-a fost exclus din partidul laburist LONDRA 23 (Agerpres). — La 23 mar­tie a avut loc la Londra şedinţa Comite­tului Executiv al partidului laburist, care ia discutat problema excluderii deputatu­lui Aneurin Bevan, liderul aripii de stingă laburiste. Comitetul Executiv a hotărît ca Bevan să rămînă în partid. To­todată a fost instituită o comisie alcătuită din opt membri, din care vor face parte Clement Attlee, Edith Summerskill, Hugh Gaitskell, James Griffith, Barbara Castle şi alţii, în faţa căreia Bevan va fi chemat să compară pentru a da „garanţii“ că pe viitor va renunţa la atitudinea sa „rebelă“. Comisia va prezenta apoi un referat Comitetului Executiv care se va întruni din nou la 30 martie pentru a hotărî definitiv în această problemă. După cum se ştie, Aneurin Bevan a fost exclus din grupul parlamentar laburist zi­lele trecute de către majoritatea de dreapta pentru că s-a pronunţat împotriva programului de înarmări preconizat de guvernul conservator. Hotărîrea Comitetului Executiv — care a refuzat să-l excludă pe Bevan cu 14 voturi contra 13 — este interpretată de comentatorii din Londra ai agenţiilor oc­cidentale ca fiind determinată de teama cercurilor conducătoare din partidul labu­rist de a nu provoca o sciziune în rîndu­­rile partidului înaintea alegerilor parla­mentare. Liderii laburişti din Comitetul Executiv au recurs, după cum se vede, la o încercare de ultimă oră cu scopul de a-l determina pe „rebel” să se „realinieze” la politica oficială a partidului. Comentînd situaţia dificilă în care se află Comitetul Executiv laburist, din pri­cina că Bevan se bucură de sprijinul din ce în ce mai larg al organizaţiilor locale laburiste, influentul ziar conservator „Daily Telegraph” scrie: Mișcarea beva­­nistă va continua să crească... Chiar dacă Bevan ar fi exclus el nu se va găsi izolat...”. Adevărata poziţie a Egiptului faţă de pactul turcoirakian CAIRO 23 (Agerpres). — Postul de radio Cairo a transmis dezminţirea ministrului Orientării Naţionale al Egiptului, Salah Salem, în legătură cu afirmaţiile unor agenţii de informaţii străine că în politica externă a Egiptului s-ar contura schim­bări. Salah Salem a declarat că Egiptul nu şi-a schimbat şi nu-şi va schimba politica faţă de ţările arabe. Potrivit declaraţiei sale, această politică se bazează pe prin­cipiul renunţării de a participa la pactele străine. Egiptul, a spus Salem, rămîne cre­dincios principiilor expuse în declaraţia guvernelor Siriei, Egiptului şi Arabiei Sau­­dite cu privire la colaborarea politică, mi­litară şi economică şi aşteaptă intîlnirea primilor miniştri ai Statelor arabe pentru a traduce în viaţă acest acord. Salem a subliniat că noua organizaţie interarabă nu va fi legată nici cu pactul turco-ira­­kian nici cu vreun alt bloc străin. Salem a prevenit pe conducătorii state­lor arabe că imperialiştii ţes intrigi urmă­rind să semene săminţa discordiei şi a neîncrederii în rîndul arabilor. Spicuiri din presa occidentală­­ ,New York Times“ despre situaţia economica a Turciei Pină nu de mult, pro­paganda americană dă­dea Turcia drept exemplu strălucit al „rezultatelor pozitive” ale ajutorului american. lată Insă că pină şi marele ziar reac­ţionar „New York Times" este nevoit să constate că realităţile din Turcia nu sunt citaşi de puţin înflo­ritoare. „Ducind lipsă de va­lută străină pentru im­portul de materii prime şi piese de schimb — scrie „New York Times" — guvernul (turc—N.R.) se găseşte acum In faţa unei situaţii serioase in Industria linei, cauciucu­lui şi metalurgiei. Pro­ducţia a scăzut şi munci­torii trebuie să-şi caute de lucru in alte părţi. Şi alte industrii se găsesc ameninţate...” „Istambulul — arată în continuare „New York Times" — a fost cel mai greu lovit, intrucit noile întreprinderi industriale ale Turciei sunt concen­­traţi aci. Cele 38 fabrici de prelucrare a lungi şi-au închis porţile sau func­ţionează doar citeva ore pe săptămină din lipsă de materie primă din im­port”. Toate acestea au aruncat pe drumuri mii de şomeri. Ziarul subliniază că o situaţie asemănătoare există şi în uzinele de cauciuc şi în cele meta­lurgice, „unde şomajul predomină din iarna tre­cută. De asemenea, da­torită lipsei de fier, sir­­mă şi ciment suferă şi industria construcţiilor. Scăderea producţiei In­tensifică presiunea infla­ţionistă, care a dus anul trecut la o creştere de 14 pină la 18% a costu­lui vieţii”. Iată binefacerile „aju­torului" americani Scriitorii în „ţara tuturor posibilităţilor“ Ziarul burghez „Com­bat", care apare la Pa­ris, a publicat un articol în care analizează lucra­rea criticului literar ame­rican Malcolm Cowley, intitulată „Tabloul acti­vităţii literare din S.U.A.” Reluind ideile princi­pale din această lucrare, „Combat” se ocupă in primul rind de situaţia grea a scriitorilor ameri­cani Dintre scriitorii ame­ricani — scrie ziarul — „90% ciştigă... mai puţin decit un liftier”. ...Un autor trebuie să se considere fericit dacă primește drept avans 1000 dolari pentru o carte care va fi publicată intr-un an sau doi, iar dreptul de autor scade mereu”. A f­i din literatură este deci o iluzie in S U.A. Pentru ca să poa­tă exista — se spune mai departe in articol — „un scritor american trebuie să aibă astăzi şi o altă meserie (chelner, sala­hor etc.) sau trebuie să se consacre în special lu­crărilor pentru radio, te­leviziune, să scrie romane aşa-zise „istorice" in care să existe destul singe şi probleme sexuale, să scrie scenarii cinemato­grafice pentru filme cu cow-boys, tratate practi­ce şi să aibă in special grijă să nu scrie­, poe­ziii.In S.U.A. au reuşit să supravieţuiască numai doi poeţi care trăiesc din versurile lor: Robert Frost şi Ogden Nash ; totuşi şi ei trebuie să-şi mă­rească venitul, scriind la „comandă" pentru re­vistele mondene şi ţinind conferinţe in cluburile de femei. Articolul arată mai de­parte că in S.U.A.­ sint considerate de editori drept cărţi „de mare suc­ces" acele cărţi in care se arată cititorului, cum se poate slăbi cit mai repede, cum se poate re­para cu puţine cheltuieli mobilierul şi diferitele accesorii etc. In articol se arată şi faptul că in S U.A. cărţile mai se­rioase şi mai voluminoa­se n-au mare trecere; aşa s-a ajuns la apariţia unor „selecţiuni" şi „con­densări” de cărţi uşor digerabile. După ce cri­terii se conduce edito­rul ? Ziarul „Combat" ajunge la următoarea constatare: „Editorul de­vine un fel de băcan care, ca orice băcan bun, tre­buie să prevadă că in timpul verii oamenii pre­feră alimente uşoare şi băuturi răcoritoare etc. In loc să cultive in m­o­dul publicului (excepţie făcind un mic grup de scriitori şi intelectuali care sint in general gru­paţi in jurul marilor uni­versităţi) gustul pentru idei noi, să dezvolte gus­tul intelectual al publi­cului, această literatură ieftină ii hrăneşte pe a­­mericani cu aceleaşi idei, lăsindu-i să vegeteze in mlaştina în care se află". Bineînţeles, autorul ar­ticolului nu suflă nici un cuvînt despre literatura progresistă americană, despre scriitorii progre­sişti care, luptind cu cele mai mari greutăţi, duc înainte şi cultivă cele mai bune tradiţii ale li­teraturii americane. ­­O­I­N­T­G­I­A Consiliul Republicii din Franţa a început dezbaterile cu privire la acordurile de la Paris • Cercurile guvernante n-au putut împiedica prezentarea de amendamente. • In jurul palatului Luxemburg sunt postate cordoane poliţieneşti. • Numeroase delegaţii ale poporului sosesc din toate colţurile Franţei PARIS 23 (Agerpres). — In după-amia­­za zilei de 23 martie în Consiliul Repu­blicii au început dezbaterile în legătură cu acordurile de la Paris. Agenţia France Presse afirmă că Consiliul Republicii urmează să se pronunţe asupra mai mul­tor amendamente. După cum se ştie, orice amendament la acordurile de la Paris care ar fi adoptat de Consiliul Republicii ar face, în virtutea Constituţiei, ca aceste acorduri să fie repuse în discuţia Adu­nării Naţionale franceze. Dezbaterile au început într-o atmosferă încordată. In dimineaţa zilei de 23 martie erau înscrişi la cuvînt 42 de vorbitori. In ciuda tuturor manevrelor şi subterfugii­lor, cercurile guvernante nu au reuşit to­tuşi să evite prezentarea de propuneri relative la amendamente la proiectul de lege cu privire la ratificare. „Republicanul independent” Armando a prezentat în numele comisiei pentru pro­ducţia industrială propunerea de a se in­clude în proiectul de lege un punct care să prevadă că darea în păstrare a instru­mentelor de ratificare a acordurilor de la Paris poate fi făcută abia după crearea „agenţiei europene pentru producţia, stan­dardizarea şi repartizarea armamentelor”. Coudet du Foresto (M.R.P.) a prezentat, în numele comisiei pentru producţia indus­trială, un amendament la acordul cu pri­vire la Saar, care prevede ca schimbul in­strumentelor de ratificare să aibă loc abia după încheierea convenţiei franco-suareze relativ la colaborarea economică. Pinthon şi Restat, membri ai „Uniunii republicanilor de stînga”, au prezentat un amendament în care se propune că hotărî­rea parlamentului de a ratifica acordurile de la Paris să intre în vigoare doar la 1 august 1955. Pînă atunci guvernele ţărilor occidentale (S.U.A., Franţa şi Anglia) ur­mează să iniţieze tratative cu guvernul Uniunii Sovietice cu privire la condiţiile „dezarmării generale pe baza propunerilor franco-britanice din 11 iunie 1954 şi cu privire la condiţiile reglementării proble­melor privitoare la Germania şi Austria". In continuare autorii amendamentului pro­pun să se creeze o „agenţie europeană a armamentelor” despre care s-a amintit mai sus. „Republicanul independent” Marci­hacy a prezentat de asemenea un amendament cu privire la crearea aceleiaşi „agenţii a armamentelor“. In afară de aceasta, comisia pentru pro­blemele economice a adoptat în dimineaţa de 23 martie cu 12 voturi contra 8 o re­zoluţie privitoare la statutul Saatului. Această rezoluţie se va discuta în şedinţa Consiliului Republicii. Toate aceste amendamente dovedesc deruta care domneşte în rîndul partidelor de dreapta în legătură cu proiectele de înarmare a Germaniei occidentale. La începutul şedinţei a luat cuvîntul Marcilhacy (republican independent), care a prezentat „chestiunea preliminară“, ce­­rind guvernului să-şi exprime unanimita­tea în ce priveşte politica faţă de acor­durile de la Paris. După ce Faure a de­­­clarat că guvernul este „solidar" în această privinţă, „chestiunea preliminară“ a fost retrasă. S-a dat apoi cuvîntul senatorului Michel Debré (republican social) care, în nu­mele Comisiei pentru afacerile externe a Consiliului Republicii, a prezentat rapor­tul asupra acordurilor de la Paris. Mi­chel Debré, care anul trecut s-a opus proiectului defunctei „comunităţi defen­sive europene", a prezentat de data aceas­ta un raport favorabil acordurilor de la Paris. In cadrul acestui raport, el s-a străduit să treacă cît mai repede peste clauzele acordurilor privitoare la milita­rizarea Germaniei occidentale. Deşi a menţionat aspectele „nesigure ale texte­lor propuse", raportorul s-a pronunţat pentru ratificarea acestor acorduri, invo­­când „fidelitatea faţă de alianţa atlantică“. Debré a declarat că rezervele manifestate de senatori faţă de acordurile de la Pa­ris ar putea fi consemnate într-o moţiu­ne. Pe această cale el încearcă să canali­zeze rezervele manifestate faţă de acor­duri într-o astfel de moţiune, deoarece aceasta n-ar avea nici o valoare juri­dică. După cum subliniază corespondenţii de presă de la Paris, guvernul francez pare din această cauză dispus să accepte o asemenea moţiune. In continuare a luat cuvîntul senatorul Pinthon (R.G.R.), care a prezentat rapor­tul Comisiei pentru afaceri externe a Consiliului Republicii, asupra acordurilor privitoare la Saar. Deşi acest raport sub­liniază caracterul negativ al acordului, în concluzie el se pronunţă totuşi în favoa­rea ratificării. Şedinţa Consiliului Republicii continuă. De la­ începutul şedinţei la Palatul Luxemburg unde se desfăşoară dezbate­rile Consiliului Republicii şi în jurul că­ruia au fost postate cordoane poliţieneşti, sosesc nenumărate delegaţii din toate col­ţurile Franţei pentru a transmite sena­torilor voinţa poporului francez care se opune reînvierii Wehrmachtului şi cere rezolvarea pe cale paşnică a problemei germane. Minerii vest-germani se pronunţă pentru o nouă grevă generală BERLIN 23 (Agerpres).­­ Au început să sosească primele rezultate cu privire la referendumul organizat de sindicatul minerilor vest-germani în problema de­clarării unei greve generale în Ruhr şi în bazinul carbonifer Aachen. Din cei aproape 530.000 de mineri din minele de cărbune din Germania occidentală, două treimi și-au exprimat de pe acum votul. Protestul fracţiunii social-democrate din Bundestag BERLIN 23 (Agerpres). — A.D.N. trans­mite : Consiliul decanilor de vîrstă ai Bundes­­tagului a respins o nouă propunere social­­democrată de a fixa încă în cursul aces­tei săptămîni o dezbatere asupra acordu­lui cu privire la Saar, declarînd-o „ino­portună” în momentul de faţă. Fracţiunea social-democrată din Bundestag a protes­tat împotriva hotărîrii Consiliului decani­lor de vîrstă, declarînd că atitudinea re­prezentanţilor partidelor coaliţiei de la Bonn poate fi calificată doar ca „expresia unei conştiinţe încărcate”. Totodată fracţiunea social-democrată din Bundestag a cerut să se dea publicităţii textul scrisorii pe care cancelarul Ade­nauer a trimis-o ministrului Afacerilor Externe al Franţei, Pinay, în problema Saarului. Presiunile S. U. A. şi Angliei asupra Franţei In legătură cu publicarea scrisorii lui Churchill către Mendes-France LONDRA 23 (Agerpres). — Publicarea scrisorii adresate de Churchill lui Mendes- France în ianuarie a.c. în care Churchill a ameninţat Franţa că, în cazul cînd va accepta tratative cu Uniunea Sovietică în problema germană înainte de ratificarea­­acordurilor de la Paris, Anglia şi Ame­rica vor înarma Germania occidentală fără participarea Franţei, reprezintă, după cum recunosc o serie de ziare bur­gheze, o încercare neruşinată de a exer­cita presiuni asupra Consiliului Repu­blicii al Franţei care la 23 martie începe discutarea acordurilor de la Paris. Recunoscînd aceasta, ziarul „Times“ încearcă la rîndul său cu aproape aceeaşi neruşinare să intimideze Franţa. „Dacă Franţa nu va juca rolul cuvenit, scrie „Times“, aceasta va da de gîndit“. „Daily Telegraph and Morning Post" recunoaşte de asemenea că singurul scop al publicării acestui ultimatum sui gene­ris al lui Churchill este de a exercita presiuni asupra parlamentului francez. PARIS 23 (Agerpres). La 22 martie, preşedintele Consiliului de Miniştri, Faure, a primit, în prezenţa lui Pinay, pe ambasadorul Marii Britanii, iar după aceea pe însărcinatul cu afaceri al S.U.A., pe care l-a informat în ce condiţii intenţionează să ceară Consiliului Repu­blicii ratificarea acordurilor de la Paris. Presa subliniază că diplomaţi străini exer­cită o influenţă directă asupra pregătirilor dezbaterilor şi asupra poziţiei cercurilor guvernante ale Franţei. O dezminţire a agenţiei TASS MOSCOVA 23 (Agerpres). — TASS In legătură cu publicarea de către De­partamentul de Stat al S.U.A. a aşa-nu­­mitelor „documente” ale conferinţei din Crimeea a şefilor celor trei guverne — U.R.S.S., S.U.A. şi Anglia — care a avut loc în februarie 1945 — corespondentul din Washington al agenţiei United Press, re­­ferindu-se la un reprezentant al Depar­tamentului de Stat, a afirmat că guvernul sovietic şi-ar fi „dat consimţămîntul pen­tru publicarea a trei documente din cule­gerea de materiale secrete ale conferin­ţei de la Yalta”. Corespondentul agenţiei United Press a afirmat de asemenea că U.R.S.S. „a fost de acord cu publicarea cînd a fost întrebată despre aceasta pe căi diplomatice, în cursul anului trecut”. Agenţia TASS este împuternicită să de­clare că această ştire a agenţiei United Press, referitoare la declaraţia unui repre­zentant al Departamentului de Stat al S.U.A. nu corespunde realităţii. După cum se cunoaşte, între U.R.S.S. şi S.U.A. n-au avut loc nici un fel de tratative în pro­blema publicării documentelor conferin­ţei de la Yalta, iar problema publicării acestor documente de către guvernul S.U.A. n-a fost prezentată guvernului U.R.S.S. Declaraţia lui Churchill referitoare la publicarea la Washington a documentelor conferinţei de la Yalta LONDRA 23 (Agerpres). — După cum relatează agenţia Reuter, la 22 martie W. Churchill a declarat în Camera Comune­lor că el consideră „inoportună” publica­rea versiunii americane a tratativelor de la Yalta din 1945. Răspunzind la o serie de întrebări în legătură cu aceasta, pri­mul ministru a declarat că în vara anului trecut ministerul englez al Afacerilor Ex­terne a fost informat că guvernul ameri­can vrea să publice o culegere de docu­mente privitoare la conferinţele din Malta, de la Yalta şi de la Potsdam. Şpalturile necorectate ale documentelor de la Yalta s-au aflat la dispoziţia Angliei începînd din decembrie 1954. Churchill a adăugat că, cu asentimentul său deplin, ministrul Afacerilor Externe „a trimis un răspuns în care, din considerente de ordin gene­ral, obiecta împotriva publicării unor ase­menea documente privind tratative inter­naţionale importante, la atît de puţin timp după aceste tratative”. După cum a arătat Churchill, la 12 ia­nuarie a.c. ministrul Afacerilor Externe al Angliei i-a declarat lui Dulles că, deși nu propune să se renunţe la publicare, el consideră că publicarea acestor documente este extrem de inoportună în prezent. La 11 martie, a spus Churchill, guvernul Sta­telor Unite a comunicat guvernului englez că a hotărît să nu publice aceste docu­mente ; la 15 martie, însă, Angliei „i s-a comunicat că nu se mai poate opune pu­blicării. La 24 de ore după aceea, acest lucru a fost făcut". CASTANELE DIN FOC S-au înteţit presiunile americane asupra guvernului Faure pentru a accelera perfectarea ratificării acordurilor de la Paris, lucru neobținut de Mendes-France. — Altul la rînd l­a Desen de BUO­­TARU Nr. 3240 V. M. Molotov la primit pe ministrul plenipotenţiar al Siriei in K­. R. S. S. MOSCOVA 23 (Agerpres). — TASS La 23 martie, V. M. Molotov, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S. l-a primit pe dl. Farid El Hani, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Siriei In U.R.S.S. Uneltirile S. U. A. pentru subminarea armistiţiului în Coreea NEW YORK 23 (Agerpres). — După cum relatează corespondentul din Wa­shington al agenţiei Associated Press, Hightower, Statele Unite vor ca cele 16 ţări care au participat împreună cu S.U.A. la războiul din Coreea să denunţe în co­mun acea prevedere a acordului de ar­mistiţiu care interzice fiecărei părţi să-şi întărească sau să-şi reînarmeze forţele ei în Coreea. Departamentul de Stat, subli­niază Hightower, consideră că aceasta va da Statelor Unite posibilitatea „legală” de a-şi întări poziţiile militare în Coreea de sud. Declaraţia lui Nehru PEKMN 23 (Agerpres). — Biroul indian de informaţii relatează din Delhi că, la şedinţa din 21 martie a parlamentului in­dian, primul ministru Jawaharla­ Nehru s-a pronunţat împotriva dizolvării Comi­siei neutre de supraveghere a armistiţiu­lui în Coreea. Deşi guvernul indian n-are legături directe cu această comisie, a spus Nehru, el este de părere că dizolvarea acestui or­ganism neutru, care este singurul de acest fel în Coreea, nu va contribui cu nimic la îmbunătăţirea actualei situaţii din Coreea. Dizolvarea Comisiei neutre de suprave­ghere, a declarat în încheiere primul mi­nistru indian, va necesita consimțămîntul ambelor comandamente interesate. Memorandumurile guvernului R. P. Polone adresate guvernelor Suediei şi Elveţiei VARŞOVIA 23 (Agerpres) P.A.P. — La 27 ianuarie a. c . guvernele Suediei şi Elveţiei au adus la cunoştinţa Guvernu­lui polonez textul unor memorandumuri adresate guvernelor R.P. Chineze şi S.U.A. In aceste memorandumuri, guvernele Suediei şi Elveţiei s-au pronunţat pentru lichidarea Comisiei neutre de suprave­ghere a armistiţiului în Coreea, sau pen­tru restrîngerea activităţii acestei comi­sii prin reducerea personalului ei. Repre­zentanţii diplomatici ai R.P. Polone la Stockholm şi Berna au adresat memoran­dumuri identice guvernelor Suediei şi Elveţiei, in care se spune că guvernul R. P. Polone consideră necesară menţine­rea comisiei şi continuarea participării Poloniei în această comisie. Totodată, gu­vernul polonez consideră că examinarea problemei reducerii personalului comisiei este posibilă printr-un acord între statele membre ale comisiei, cu condiţia ca acea­stă reducere să nu împiedice comisia de a-şi îndeplini funcţiile ce decurg din acor­dul de armistiţiu. ----------­PE SCURT • La 23 martie la Londra a avut loc o nouă şedinţă a subcomitetului Comisiei O.N.U. pentru dezarmare. Şedinţa a fost prezidată de A. Nutting, ministru de stat pentru Afacerile Externe al Angliei. Vii­toarea şedinţă are loc la 24 martie. • După cum transmite agenţia France Presse, în mina de cărbuni din Morgnano, în apropiere de Spoleto (Italia), s-a­ pro­dus la 22 martie o puternică explozie, care a provocat numeroase victime ome­neşti şi pagube materiale. Numărul mor­ţilor se ridică la 24, iar cel al răniţilor la cîteva zeci. • Un avion militar de transport ameri­can s-a lovit de un munte din insula ha­­waiană Oahu și s-a prăbușit în flăcări. Cele 66 de persoane aflate pe bordul avionului au pierit. Rezultatul cîştigurilor de la tragerea „Loto-Central1“ din 18 martie întreprinderea „Loteria“ anunţă rezultatul cîşti­­gurilor de la tragerea „Loto-Central“ din 18 mar­tie a.c. La categoria I. 7 formaţii a 14209 lei fiecare, plus 9 formaţii 1/a* La categoria II. 29 formaţii a 3702 lei fiecare, plus 26 formaţii Va* La categoria III. 48 formaţii a 2295 lei fiecare, plus 45 formaţii Va* La categoria IV. 191 formaţii a 601 lei fiecare, plus 110 formaţii Va­ La categoria V. 128 formaţii a 863 lei fiecare, plus 105 formaţii Va* La categoria VI. 175 formaţii a 620 lei fiecare, plus 147 formaţii Va* La categoria VII. 197 formaţii a 554 lei fiecare, plus 161 formaţii Va* . . . — La Premiul Special B. o formaţie a 19472 lei, plus 3 formaţii Va* Se reportează pentru tragerea din 25 martie a.c. următoarele sume: 34077 lei la premiul special A. 34078 lei la premiul special C. Vânzarea biletelor pentru tragerea de vineri se închide în seara zilei de joi 24 martie a.c. SPECTACOLELE DE AZI TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R.: Coppelia (orele 11), Boema (orele 19.30); Teatrul de Stat de Operetă: Lăsaţi-mă să sunt. National „I. L. Caragiale“ (Comedia): Matei Millo; Naţional „I. L. Caragiale“ (Studio): Nunta lui Krecinski; Tinere­tului: David Copperfield; Armatei (sala din B-dul G-ral Magheru): Invazia; Armatei (sala din str. 1-3 Septembrie): Vlaicu Vodă; Municipal: Arcul de triumf; Muncitoresc C.F.R. (Giuleşti), Tania; Stu­dioul actorului de film „C. Nottara“: Mincinosul; Turneul Teatrului Maghiar de Stat din Cluj (sala C.C.S. din str. Lipscani nr. 53), Bánk Bán, (orele 15). CINEMATOGRAFE: Patria, Bucureşti, Al. Po­pov, Volga, 8 Martie : Atenţiune 1 Bandiţi 1 ; Re­publica, I. C. Frimu, Tineretului, Vasile Roaită, Al. Sabia: Poteci primejdioase; înfrăţirea între po­poare, Elena Pavel, Gh. Doja, Victoria: Chemar­ea destinului. Maxim Gorki: Crăiasa-broscuţă. O poznă primejdioasă. Vînătorii veseli. Jurnalul romînesc nr. 9. Timpuri Noi: Animalele în torent. Bala­tonul este al nostru, Grîu nou. Paharul revărsat, Jurnal de actualităţi; Lumina: Căderea Ber­linului (seria I-a) ; Unirea : Amiralul Nahi­mov ; Cultural, Rahova: Desfăşurarea, ...Şi elie face sport; C. David : Scanderbeg; T. Vla­­dimirescu : Fără acoperiş, Umor pe sfori ; Aurel Vlaicu: Mikluho Maklal; Murva: Comedianţii; Arta: Copiii partizanului; Flacăra: Expresul de Nürnberg, Gelozia, bat-o vina; Popular: Ne-am întîlnit undeva; M. Eminescu: Primăvara pe gheaţă; Mioriţa. 1 Mai: Roma, orele 11; Moşilor: Marile speranţe: 23 Au­gust; Donca Simo: Dama cu camelii; Ilie Pintilie: Nicholas Nickleby; 8 Mai: Exam°n de maturitate; Libertăţii: Un vals vienez; N. Bălcescu: Stiletul; Gh. C­oşbuc: Aventurile vasului Bogatti; Olga Ban­de: Septembriştii; Boleslaw Boerut: Circul Slavia. CONCERT SIMFONIC Ai! 24 martie, la ora 23.24, postul de radio trans­mite pe programul I Dublu concert tn la minor pen­tru vioară, violoncel­ul orchestră de Brahms. Solişti Ştefan Gheorghiu şi Radu Alduţescu, acompaniaţi de Orchestra simfonică a Filarmonicii de stat din Bucureşti. Dirijor: Constantin Silvestri. REDACTIA SI ADMINISTRATIA I BaettreiU, Plai» i.5 stntetT. Tel. 7.60.10, 7.60.20, 7.60.4a 7.61.00, 7.81.40 — Abonamentele ea ta« te oficiile poftele, factorii postali * dUueorii voluntari «a tptreprUAeri ff Instituts. Tiparul | Combinatul Poligrafie Casa Scriteli „I. V. Stalin*.

Next