Scînteia, martie 1955 (Anul 24, nr. 3220-3246)

1955-03-25 / nr. 3241

Pag. 4 Lucrările sesiunii Sovietului Suprem al R.S.F.S.R. MOSCOVA 24 (Agerpres). — TASS transmite : La 24 martie au continuat lucrările pri­mei sesiuni a Sovietului Suprem al R.S.F.S.R. al celei de-a 4-a legislaturi. Nikolai Ignatov, președintele comisiei de validare, a citat în raportul său date interesante asupra rezultatelor alegerilor pentru Sovietul Suprem al R.S.F.S.R., care au avut loc la 27 februarie 1955, şi asupra componenţei sovietului. In organul su­prem al puterii de stat al republicii — So­vietul Suprem — au fost aleşi 796 depu­taţi, reprezentînd 26 de naţionalităţi. Aceştia sunt fruntaşi în industrie, trans­porturi şi agricultură, oameni de ştiinţă şi cultură, activişti de partid şi din organi­zaţiile sovietice. Printre ei sunt 163 de muncitori, 75 de ingineri şi conducători ai diferitelor întreprinderi, 110 colhoznici, 112 oameni de ştiinţă şi cultură ; în So­vietul F, Sprem al R.S.F.S.R. au fost alese 269 de femei. Deputaţii au ascultat de asemenea cora­­portul comisiei bugetare. Preşedintele co­misiei, Nikolai Bobrovnikov, a propus ca bugetul de stat al republicii să fie apro­bat cu unele amendamente prezentate de comisie. Au început apoi dezbaterile pe margi­nea raportului asupra bugetului de stat al republicii şi a coraportului comisiei bu­getare. Deputatul Ivan Marcenko a vorbit des­pre marile lucrări de reconstrucţie a Moscovei. Anul trecut pentru construcţia de locuinţe şi instituţii cultural-sociale şi pentru înfrumuseţarea oraşului s-au chel­tuit 4,5 miliarde ruble. In 1955, alocaţiile in acest scop depăşesc 5 miliarde ruble. In întreprinderile industriale din oraş s-a desfăşurat pe larg întrecerea pen­tru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor celui de-al 5-lea plan cincinal, se pune la punct producţia de noi maşini şi mărfuri de consum popular. Ca şi la Moscova, pe întreg întinsul teri­toriu al Federaţiei Ruse, care se întinde pe aproximativ 17 milioane km. p., oa­menii sovietici sunt ocupaţi c­u munca paş­nică constructivă. Despre aceasta au vor­bit la 24 martie de la tribuna sesiunii o serie de deputaţi ai Sovietului Suprem al R.S.F.S.R. Deputatul Dmitri Brejnev a comunicat că în ultimii patru ani între­prinderile din Leningrad au pus la punct producţia a 300 de noi tipu­ri de mașini de mare randament, printre care agregate complexe pentru hidrocentrale mari. După cum a declarat Nikolai Smirnov, ministrul Industriei produselor de carne și produselor lactate al R.S.F.S.R., în 1955 se va produce cu 80 la sută mai multă carne decît în 1950, cu 51 la sută mai multe mezeluri, cu 50 la sută mai nyilte conserve de carne, cu 23 la sută mai mult unt. Cuvîntările mai multor deputaţi au fost consacrate problemelor dezvoltării conti­nue a gospodăriei cerealiere şi creşterii animalelor. Sesiunea işi continuă lucrările. In legătură cu participarea Uniunii Sovietice la conferinţa internaţională privitoare la folosirea energiei atomice în scopuri paşnice NEW YORK 24 (Agerpres). — TASS La 1 februarie 1955, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite e trans­mis tuturor membrilor O.N.U. şi ţărilor membre ale organismelor specializate ale O.N.U. invitaţia de a lua parte la con­ferinţa internaţională privitoare la folo­sirea energiei atomice în scopuri paşnice, convocată pentru luna aug­ust 1955 la Ge­neva. După cum a devenit cunoscut, la 22 martie reprezentantul permanent al U.R.S.S. la O.N.U., A. A. Sobolev, a adre­sat secretarului general al O.N.U., d. Hammarskjoeld, următoarea scrisoare : „Stimate domnule secretar general, In legătură cu scrisoarea dumneavoastră din 1 februarie ac. adresată Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. şi care conţinea invitaţia oficială de a lua parte la conferinţa internaţională privitoare la folosirea energiei atomice în scop­uri paş­nice, am primit instrucţiuni să comunic că guvernul Uniunii Republicilor Sovie­tice Socialiste acceptă invitaţia de a participa la conferinţa internaţională pri­vitoare la folosirea energiei atomice în scopuri paşnice, convocată pentru luna august 1955 la Geneva. Am onoarea să vă comunic de aseme­nea că din partea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, pentru funcţia de vicepreşedinte al acestei conferinţe este propus aced. D. V. Skobelţîn. Cu stimă A. Sobolev, reprezentantul permanent al U.R.S.S. la O.N.U.“ Despre cei care nu vor reducerea înarmărilor și interzicerea armei atomice — Articol apărut in ziarul „Pravda" — MOSCOVA 24 (Agerpres). — TASS Ocupindu-se într-un articol, semnat „Observator”, de lucrările subcomitetului comisiei O.N.U. pentru dezarmare care se desfășoară la Londra, „Pravda” atrage atenţia asupra faptului că, în timp ce subcomitetul discută problema dezarmă­rii, conducătorii guvernelor celor trei pu­teri occidentale au considerat necesar să facă declaraţii făţişe în favoarea cursei înarmărilor atomice şi folosirii armei ato­mice. In această ordine de idei autorul aminteşte discursul rostit de Churchill la 1 martie în Camera Comunelor şi decla­raţia făcută în cadrul conferinţei de presă din 15 martie de Dulles. Autorul subli­niază de asemenea graba febrilă cu care guvernele S.U.A., Angliei şi Franţei se străduiesc să asigure ratificarea acordu­rilor de la Paris. Spre deosebire de puterile occidentale, arată „Observator”, Uniunea Sovietică a apărat şi continuă să apere în mod con­secvent şi neabătut revendicarea reduce­rii armamentelor şi interzicerii armelor de exterminare în masă. După cum s-a aflat, Uniunea Sovietică a prezentat subcomitetului comisiei O.N.U. pentru dezarmare o propunere nouă şi extrem de importantă. Această propunere prevede încheierea unei con­venţii internaţionale în problema redu­cerii armamentelor şi interzicerii armelor atomică, cu hidrogen şi a celorlalte ti­puri de arme de exterminare în masă, convenţie bazată pe propunerile Franţei şi Angliei din 11 iunie 1954. U.R.S.S. a propus ordinea în care să fie efectuată re­ducerea armamentelor. Autorul articolului subliniază de ase­menea că noua propunere a U.R.S.S. cu­prinde o serie de modificări față de pro­punerea prezentată de ea la cea de-a 9-a sesiune a Adunării Generale. Aceste mo­dificări prevăd în primul rind preciza­rea drepturilor organului de control pri­vind inspectarea întreprinderilor. In cercurile ziaristice, se spune în con­tinuare în articol, se subliniază că repre­zentanţii puterilor occidentale în subco­mitetul comisiei O.N.U. pentru dezarmare născocesc tot felul de obstacole în calea spre realizarea unui acord în interesul păcii şi securităţii popoarelor într-o pro­blemă atît de importantă ca reducerea armamentelor şi forţelor armate, precum şi interzicerea armei atomice. Respingînd propunerile concrete ale Uniunii Sovie­tice, puterile occidentale nu prezintă însă nici un fel de contrapropuneri. Devine tot mai evident, se spune în con­tinuare în articol, faptul că S.U.A., Anglia şi Franţa au acceptat tratativele de la Londra numai pentru a crea impresia că sunt de acord cu tratativele. Ele nu au nevoie de dezarmare, ci de discuţii cu privire la dezarmare pentru a le folosi drept paravan pentru camuflarea cursei nestăvilite a înarmărilor şi a pregătirilor în vederea unui război atomic. Dar, scrie în încheiere „Observator”, subterfugiile cercurilor guvernante ale puterilor occidentale nu vor înşela pe ni­meni. Popoarele din întreaga lume cer ca armele de exterminare în masă să fie in­terzise. Ele ţintuiesc la stîlpul infamiei pe maniacii englo-americani ai războiului atomic, care împiedică rezolvarea acestei probleme — cea mai importantă între toate problemele internaţionale. Publicarea textului integral al declaratei Sovietului Suprem al U.R.S.S. în presa siriană BEIRUT 24 (Agerpres). — TASS integral al declaraţiei Sovietului Suprem Ziarele siriene „An-Nidal” şi „As- al U.R.S.S. Ziarele aprobă ideea schimbu- Sarha” au publicat la 21 martie textul Iul de delegații parlamentare. Presiuni brutale ale Turciei asupra Siriei ANKARA 24 (Agerpres). Relaţiile dintre Turcia şi Siria continuă să se agraveze. Aceasta este o urmare a enervării produse la Ankara de răspunsul guvernului sirian la două note diploma­tice ale Turciei, răspuns în care Siria s-a pronunţat împotriva pactului agresiv turco-irakian. In presa turcă se înmulţesc atacurile la adresa Siriei care, după cum se ştie, a în­cheiat cu Egiptul şi Arabia Saudită o alianţă interarabă de colaborare militară, politică şi economică. Dat fiind că gu­vernanţii turci au calificat în repetate rîn­­duri aderarea Siriei la alianţa interarabă ca un act „ostil“ îndreptat împotriva Tur­ciei, ziarele turceşti îşi concentrează atacurile lor în această direcţie. Astfel, în editorialul ziarului „Yeni Sabah“ se scrie că „Turcia nu va rămîne indiferentă faţă de evenimentele care se desfăşoară în­tr-o ţară vecină (este vorba de Siria — N.R.) cu care ea are o lungă frontieră co­mună“. Autorul editorialului trece la ameninţări subliniind că „Turcia nu va tolera ca Damascul să devină un centru de agitaţie şi dezordini (!) împotriva ei“. Ziarul „Gumhuriet“, referindu-se la ten­siunea care domneşte în relaţiile turco­­siriene, scrie că ea nu a fost niciodată mai încordată ca astăzi. Ziarul pretinde că Siria şi Egiptul „ameninţă“ securitatea Turciei şi că cel mai bun lucru pentru aceste două ţări este să... adere la pactul turco-irakian ! Acelaşi ziar, într-un arti­col, nu lasă să-i scape ocazia de a re­aduce în discuţie problema alipirii la Turcia a Sîngeacului Alexandretta, terito­riu care aparţine de fapt Siriei. „Gumhu­riet“ speculează actuala situaţie a rela­ţiilor turco-siriene afirmînd că Siria refuză să colaboreze cu Ankara pentru a nu re­cunoaşte alipirea la Turcia a Sîngeacului Alexandretta. Atacurile tot mai violente ale Turciei la adresa Siriei sunt socotite de observa­torii p­olitici din ţările arabe ca noi pre­siuni brutale în scopul de a sili guvernul Siriei să adere la blocul agresiv turco­­irakian. Opinia publică din ţările arabe condamnă politica ostilă a guvernului turc de imixtiune în treburile interne ale altor ţări şi de creare a unei situaţii încordate în Orientul mijlociu. întrevederi intre V. M. Molotov si ambasadorul Austriei la Moscova MOSCOVA 24 (Agerpres). — La 14 si 24 martie, intre ministrul Afacerilor Ex­terne al U.R.S.S., V. M. Molotov, si am­basadorul Republicii Austriace la Mos­cova, dl. N. Bischoff, au avut loc între­vederi in problema tratatul­ui de stat cu Austria. Cu prilejul întrevederii din 14 martie, ambasadorul austriac dl. N. Bischoff a remis ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S. o declaraţie a guvernului Au­striei în legătură cu propunerile guver­nului sovietic în problema austriacă din 8 februarie a. c. La 24 martie, ministrul Afacerilor Ex­terne al U.R.S.S. V. M. Molotov, a primit pe ambasadorul austriac, N. Bischoff, că­ruia i-a remis răspunsul guvernului sovie­tic la declaraţia guvernului Austriei. Intr-o declarație verbală făcută d-lui N. Bischoff, V. M. Molotov a spus că în vederea stabilirii unui contact personal între conducătorii Uniunii Sovietice şi Austriei, guvernul sovietic ar saluta sosi­rea în viitorul apropiat la Moscova a can­celarului Raab, precum şi a altor repre­zentanţi ai Austriei, pe care guvernul aus­triac ar considera oportun să-i trimită la Moscova în acest scop. Dezbaterile Consi­liului Republicii asu­pra acordurilor de la Paris au început ieri, 23 martie, la __ orele 15, în palatul Luxembourg. Chiar şi zidurile acestui străvechi palat amintesc senatorilor des­pre marea însemnătate a dezbaterilor şi despre răspunderile serioase ce le revin. Intre aceste ziduri s-au ţinut dezbateri ale senatului pe vremea cînd Franţa juca rolul­­unei mari puteri europene. Dar în anii celui de-al doilea război mondial s-a instalat aci statul major al lui Goering. De votul pe care senatorii îl vor da în aceste dezbateri depinde ca în faţa Fran­ţei să se deschidă perspectiva unor zile de glorie sau, dimpotrivă, perspectiva ca pe sub Arcul de Triumf să bocănească încă odată cizmele Wehrmachtului. Iată de ce poporul francez cere cu o mare energie senatorilor să respingă fu­nestele acorduri, a căror ratificare ar ascuţi simţitor situaţia internaţională, ar lăsa Franţa izolată in faţa primejdiei mi­litarismului german renăscut şi ar anula tratatul franco-sovietic. Nenumăratele delegaţii de francezi venite din toate col­ţurile ţării spre a cere deputaţilor să nu trădeze interesele naţionale ale Franţei, înconjoară palatul Luxembourg. In în­­tîmpinarea lor, guvernul a trimis patrule poliţieneşti şi a masat autobuse cu gratii de fier la ferestre. In sală şi pe culoarele palatului Lu­xembourg, înaintea începerii şedinţei domnea o atmosferă de nervozitate. Ea a continuat să domine în prima şi a doua zi a dezbaterilor, care se desfăşoară în condiţiile presiunilor fără precedent exer­citate asupra senatorilor de către Washing­ton şi Londra şi de guvernul Faure. Cele mai respingătoare motive sunt folo­site în acest scop. Astfel Washingtonul şi Londra făgăduiesc că în cazul ratificării vor fi sporite comenzile de armament acordate Franţei, ceea ce bineînţeles nu poate lăsa indiferenţi pe acei senatori le­gaţi de trusturile de armament. Este de remarcat de asemenea faptul­­ că pre­şedintele Eisenhower a ţinut să declare aseară că „după ratificarea acordurilor de la Paris“ vor fi posibile „tratative pre­liminare“ cu U.R.S.S. Desigur această de­claraţie este menită să speculeze dorinţa multor senatori de a se duce tratative cu U.R.S.S. Cu citeva zile înainte de începerea dez­baterilor, presa guvernamentală a făcut multă vîlvă în j­urul celor cîteva „con­vertiri“. (Este vorba de schimbarea de ati­tudine a miniştrilor gaullişti Gaston Pa­­lewski şi Koenig şi a senatorului gaullist­i Michel Debré şi a socialistului Marius­­Moutet, care înainte se pronunţau împo­triva acordurilor de la Paris, iar în pre­zent le susţin). Cu toate aceste presiuni şi şantaje, lu­crurile nu merg atît de lin ,pe cît ar fi dorit guvernul. Chiar din prima zi au fost prezentate patru amendamente. Iar una dintre comisii — a teritoriilor de peste mări — a cerut chiar respingerea acordu­rilor de la Paris. In afară de aceasta, comisia pentru pro­blemele economice a adoptat în dimineaţa zilei de 23 martie cu 12 voturi contra 3 o rezoluţie privitoare la statutul Saatului, rezoluţie ce se va discuta în Consiliul Re­publicii. Fără îndoială prezentarea aces­tor amendamente nu vine deloc la soco­teală d-lor Faure şi Pinay, care sperau să smulgă cit mai urgent şi fără nici un incident asentimentul Consiliului Republi­cii. Se ştie că adoptarea unui singur amen­dament ar aduce din nou acordurile în Adunarea Naţională, unde ratificarea nu ar mai fi deloc sigură. Un amănunt deosebit de semnificativ este acela că majoritatea celor care au luat cuvintul pînă acum în Consiliul Re­publicii şi-au manifestat îngrijorarea faţă de gravitatea hotărîrii pe care cercurile străine le cer s-o ia. „Chiar în rapoartele favorabile prezentate în faţa Consiliului Republicii — scrie ziarul „Liberation“ — se găsesc destule argumente decisive, ori­care dintre ele fiind suficient pentru res­pingerea acordurilor“. In ceea ce priveşte poporul francez el şi-a spus şi îşi spune cuvîntul. Aseară a avut loc la velodromul de iarnă din Paris un grandios miting îm­potriva reînvierii Wehrmachtului ger­man. La acest miting, la care au par­ticipat zeci de mii de oameni, au luat cuvântul personalități de cele mai diferite orientări politice ca fostul ministru René Capitant (gaullist), Viennet, locţiitor al primarului oraşului Lyon, deputaţii Vela­­bregue (radical-socialist), Gilbert de Chambrun (progresist), Laurent Cassanova (comunist), André Denis (membru al Par­tidului „Tinara republică”), Pierre Lebon (gaullist) şi alţii. Toţi francezii patrioţi şi conştienţi cer respingerea funestelor acorduri­ de la Pa­ris în numele intereselor vitale ale Franţei. Paris, 24 Corespondenţă telefonică Dezbaterile din Consiliul Republicii GEORGES SORIA corespondentul „Scînteii“ la Paris SCINTEr A Şedinţele din 24 martie PARIS 24 (Agerpres).­­ In dimineaţa zilei de 24 martie au continuat la­­palatul Luxembourg dezbaterile Consiliului Repu­blicii asupra acordurilor de la Paris. La deschiderea dezbaterilor, Jean Chaintron (comunist) a depus o moţiune prejudi­cială care propune amînarea fără termen a discuţiilor. S-a stabilit că această mo­ţiune va fi examinată la sfîrşitul discu­ţiei generale. Au luat apoi cuvîntul Yvon Conde du Foresto (republican popular) şi Champeix (socialist). Ambii senatori s-au pronunţat in favoarea ratificării acordurilor de la Paris, deşi nu au putut trece sub tăcere „aspectele negative” ale acestora. In continuare s-a dat cuvîntul lui Jean Yves Chapelin (republican social). El a declarat că este împotriva acordurilor de la Paris. Ultimul care a luat cuvîntul în şedinţa de dimineaţă a fost senatorul comunist Chaintron, care a înfierat atitudinea de „resemnare” a acelor parlamentari care declară că ratificarea acordurilor de la Paris ar fi „fatală”. In cadrul şedinţei de după-amiază a luat cuvîntul senatorul Independent Raymond Pinchard, care a declarat că se opune acordurilor de la Paris. „Am toat­ă încre­derea în demnitatea ţării mele, a spus Pinchard, încît să nu cedez constrîngerii şi să nu mă resemnez“. A urmat apoi la tribună primul minis­tru Edgar Faure, care, după ce a făcut apologia pactului Atlantic, a „integrării europene“ şi a proiectului „comunităţii defensive europene“, respins anul trecut de Adunarea Naţională, a pledat pentru reînarmarea Germaniei occidentale. Dezbaterile au continuat în timpul nopţii. L­OCUL Diplomaţia mare putere­ angto-americană amenință Franța cu pierderea locului ei de — Ia loc!... Desen de BUGE­TARU luminarea Premiului International Stalin „Pentru întărirea păcii intre popoare“ scriitorului birman Thakin Kodo Hmaing RANGOON 24 (Agerpres). — TASS transmite : La 22 martie a avut loc la Rangoon so­lemnitatea înminării Premiului Interna­ţional Stalin „Pentru întărirea păcii în­tre popoare“ lui Thakin Kodo Hmaing, scriitor şi activist pe tărîm obştesc din Birmania. In jurul orei 17, peste 7.000 de persoane se aflau în piaţa din faţa clădirii primă­riei din Rangoon. In­ovaţiile furtunoase ale asistentei au luat loc în tribună Tha­kin Kodo Hmaing, laureat al Premiului Internaţional Stalin, N. S. Tihonov, pre­şedintele Comitetului sovietic pentru apărarea păcii, şi alţii. Mitingul a fost deschis de preşedintele Asociaţiei birmano-sovietice pentru legă­turile culturale, U. Aung Hla, profesor la Universitatea din Rangoon. A urmat apoi la cuvînt scriitorul sovie­tic Nikolai Tihonov. Adresindu-se laurea­tului cu cuvîntul „seladji“ („marele înţe­lept”), cum îl numeşte cu dragoste întreg poporul birman pe Thakin Kodo Hmaing, Tihonov a spus între altele : Sînt deosebit de bucuros că vă pot în­mîna această înaltă şi meritată distincţie cu prilejul zilei dumneavoastră de naş­tere, zi in care întregul popor birman şi toţi prietenii săi sărbătoresc cea de-a 80-a aniversare a naşterii dumneavoastră. Nu putem citi fără emoţie istoria vieţii dum­neavoastră eroice şi pline de învăţăminte, viaţă pusă in slujba poporului, a păcii şi prieteniei intre popoare. In încheiere Tihonov a spus : „In nu­mele poporului sovietic doresc să trans­mit prin dumneavoastră salutul cel mai cald poporului birman iubitor de liber­tate, talentat şi paşnic — şi să vă urez ani mulţi, inspiraţie creatoare şi noi succese în lupta pentru pace, pentru întărirea prie­teniei între popoarele sovietic şi bir­man, în numele păcii în întreaga lume“. In piaţă au izbucnit ovaţii furtunoase in cinstea minunatului fiu al poporului birman, în cinstea prieteniei birmano-so­vietice, în cinstea luptătorilor pentru pace din toate țările. Profund emoționat, Thakin Kodo Hma­ing a rostit o cuvîntare de răspuns. Cuvîntarea lui Thakin Kodo Hmaing Domnule preşedinte, domnule Tihonov, stimat reprezentant al Comitetului sovie­tic pentru apărarea păcii şi al Comitetului pentru decernarea Premiilor Internaţio­nale Stalin, delegaţi la conferinţa pentru apărarea păcii din întreaga Birmanie, par­tizani ai păcii. Dau o înaltă preţuire cins­tei ce mi s-a acordat prin decernarea Premiului Internaţional Stalin „Pentru în­tărirea păcii între popoare“. Premiul Stalin „Pentru întărirea păcii între popoare“ nu-mi este înmînat numai mie personal d­­in primul rînd poporului birman. Poporul birman are o glorioasă tradiţie de rezistenţă faţă de dominaţia străină. Cînd englezii au anexat Birmania, patrioţii birmani, care nu doreau ca ţara lor să fie înrobită, au luptat timp de 12 ani pentru libertate. Au fost create organizaţii naţionale ca, de pildă, Consiliul general al asociaţiilor budiste de apărare a intereselor naţionale, culturale şi religioase şi de luptă pentru independenţă. Refuzînd să suporte jugul imperialiştilor englezi, ţăranii birmani s-au ridicat şi au organizat vestita răscoală ar­mată în fruntea căreia s-a aflat Saya San. După aceea takinii („takini“ — „stă­­pîni ai ţării lor“), aşa îşi spuneau membrii partidului Dobama Asiyaone („Birmania pentru birmani“) care îşi pusese drept scop eliberarea ţării de sub dominaţia engle­zilor, au luptat, în ciuda arestărilor, a în­temniţărilor şi a altor persecuţii, pentru dobindirea independenţei naţionale. Pînă la cel de-al doilea război mondial Thakin Kodo Hmaing a fost preşedintele acestui partid. Cînd fasciştii japonezi au invadat Birmania, poporul a desfăşurat mişcarea de rezistenţă, care a durat pînă cînd bes­tiile fasciste au făcut cale întoarsă. Apoi a început lupta pentru indepen­denţa deplină, împotriva englezilor care după război s-au întors. De aceea noi pu­tem fi siguri că poporul birman nu va ceda niciodată agresorilor şi intervenţio­­niştilor străini libertatea şi independenţa sa, împotrivirea faţă de dominaţia străină şi faţă de imperialism înseamnă lichida­rea nedreptăţii şi inegalităţii. Ea Înseamnă totodată lupta pentru pace. In continuare, arătînd că în Întreaga lume mai dăinuie încă încordarea, vorbi­torul a subliniat că aceasta se dativeşte acţiunilor grupurilor imperialist© din Ali­gha şi S.U.A. Au fost create blocuri militare ca S.E.A.T.O. Continuă încă agresiunea stră­ină în regiunea Taiwanului, care este un teritoriu al Republicii Populare Chineze. Continuă ameninţările cu folosirea arme­lor atomice şi cu hidrogen şi se desfăşoară pregătiri de război. într-un asemenea moment, în faţa po­porului birman stau sarcini mari pe care el trebuie să le îndeplinească în colaborare cu­­popoarele din întreaga lume. Vreau să felicit poporul sovietic care sprijină interzicerea armelor atomice şi cu hidrogen, care cere distrugerea stocurilor existente de arme atomice şi cu hidrogen, încetarea experienţelor cu armele atomi­ce şi cu hidrogen, folosirea energiei ato­mice pentru binele omenirii. Totodată noi trebuie să protestăm îm­potriva creării de blocuri militare şi să punem capăt unor astfel de blocuri. Pen­tru Birmania este deosebit de important să protesteze împotriva S.E.A.T.O. Noi tre­buie să luptăm nu numai pentru interzi­cerea armelor atomice şi cu hidrogen, ci şi pentru dezarmarea generală. Premiul Stalin pentru pace va constitui pentru mine şi pentru poporul Birmaniei un imbold de a ne dubla eforturile în lupta pentru pace. Voi da o înaltă preţuire dis­tincţiei pe care am primit-o şi voi purta cu mindrie medalia. In ce priveşte premiul în bani, voi crea un fond pentru construi­rea unui palat al păcii şi culturii pentru popor. Sunt sigur că poporul birman va sprijini cu căldură acest proiect. Fie ca pacea să triumfe în lumea în­treagă! Să se întărească şi să se dezvolte prietenia sovieto-birmană! Fie ca întreaga omenire să fie fericită! Să prospere toţi oamenii pe pămint ! (Aplauze furtunoase, care se transformă în ovații). Greva salariaţilor din învăţământ în Franţa PARIS 24 (Agerpres).­­ La 23 martie s-a desfăşurat în întreaga Franţă greva generală de 24 de ore a sa­lariaţilor din învăţământ. Ziarul „France Soir“ relatează că în regiunea Paris au luat parte la grevă 99—95 la sută din sa­lariaţii institutelor de învățămint. PE SCURT • Se anunţă că la 23 martie Theodor Heuss, preşedintele republicii de la Bonn, a semnat acordurile de la Paris. • Iţipă cum anunţă corespondentul agenţiei Reuter, „Adunarea Naţională“ sud-coreeană a „aprobat” propunerea lui Li Sîn Man cu privire la îndepărtarea din Coreea de sud a membrilor polonezi şi ce­hoslovaci ai comisiei neutre pentru supra­vegherea armistiţiului. Nr. 3241 Concursul internaţional de tenis de masă In cadrul sărbătoresc al manifestărilor sportive internaţionale, a început ieri după-amiază în sala Floreasca concursul de tenis de masă la care participă echipe ale R.P.R., R.P. Ungare şi R.F.P. Iugo­slavia. Sportivii oaspeţi au fost sal­ataţi, din partea Comisiei centrale de tenis­ de masă din cadrul C.C.F.S., de tov. M. Stanciu. In numele delegaţiei sportive din R.P. Ungară a vorbit L. Hamori, iar din par­tea delegaţiei sportive din R.F.P. Iugo­slavia a luat cuvîntul Andrija Vais, care şi-au exprimat mulţumirea pentru pri­mirea făcută în Capitala ţării noastre. Prima zi a competiţiei a încununat cu succes lupta sportivă a echipei feminine a R.P.R. şi a formaţiei masculine a R.P. Ungare. Componentele echipei ţării noa­stre au întrecut cri scorul de 5-0 jucă­toarele formaţiei iugoslave. Angelica Ro­­zeanu, Ella Zeller şi Sari Szász n-au pier­dut nici un set în meciurile susţinute cu Margita Covic, Dinka Nicolic şi Zdenka Urek. Majoritatea partidelor susţinute de echipele masculine ale R.P.R. şi R.P. Un­gare au atins un ridicat nivel tehnic. Vic­toria a fost obţinută, cu scorul de 9—5, de jucătorii maghiari, dintre care s-au remarcat îndeosebi K. Szepesi, F. Sido şi I. Somogyi. Remarcabile sunt perfor­manţele realizate de M. Popescu — învin­gător in meciurile cu F. Sido şi I. So­mogyi — şi de T. Reiter, P. Pesch şi M. Gantner, care l-au întrecut pe I. Koczian. Concursul continuă astăzi după-amiază la orele 16,30. SPECTACOLELE DE AZI TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. : Călăreţul de aramă; Teatrul de Stat de Operetă: Vînt de libertate; Naţional „I. L. Caragiale" (Come­dia); Revizorul; Naţional „I. L. Caragiale“ (Stu­dio): Citadela sfărîmată (premieră); Tineretului: Libelula; Armatei (sala din B-dul G-ral Magheru): Maşenka; Armatei (sala din str. 13 Septembrie): Jucătorii de cărţi şi Căsătoria; Municipal: Don Carlos; Muncitoresc C.F.R. (Ciuleşti): Intrigă şi iubire; Studioul actorului de film „C. Nottara”: Mincinosul; Turneul Teatrului Maghiar de Stat din Cluj (sala C.C.S. din str. L­pscani nr. 53): Mielul turbat. CINEMATOGRAFE : Pafia, Bucureşti, Al. Po­pov, Volga, 8 Martie : Atenţiune ! Bandiţi ! ; Re­publica, I. C. I­­rimu. Tineretului, Vasile Roaită, Al. Sahia: Poteci primejdioase; înfrăţirea Intre po­poare, Elena Pavel, Gh. Doja, Victoria: Chemarea destinului. Maxim Gorki: Crăiasa-broscuţă. O poznă primejdioasă. Vinătorii veseli. Jurnalul romînesc nr. 9 . Timpuri Noi: Animalele in torent. Bala­tonul este al nostru, Orlu nou. Paharul revărsat. Jurnal de actualităţi . Lumina : Căderea Ber­linului (seria l-a) ; Unirea : Amiralul Nahi­mov ; Cultural, Rahova : Desfășurarea, ...Și Ilie face sport: C. David: Scanderbeg ; T. Vla­­dimirescu : Fără acoperiș; Umor pe sfori ; Aurel Vlaicu: Mikluho Maklai; Munca: Comer­antii; Arta: Copiii partizanului; Flacăra: Expresul de Nürnberg. Gelozia, bat-o vina; Popular: Ne-am intîlnit undeva; M. Eminescu: Primăvara pe gheaţă; Mioriţa, 1 Mai: Roma, orele 11; Moşilor: Marile speranţe; 23 Au­gust; Donca Simo: Dama cu camelii; Ilie Pintilie: Nicholas Nickleby; 8 Mai: Examen de maturitate; Libertăţii: Un vals vienez; N. Bălcescu: Stiletul; Gh. Coşbuc: Aventurile vasului Bogatti; Olga Ban­de: Septembriştii; Boleslaw Blerut: Circul Slavia, _ |jg|jja ii REDACŢIA 51 ADMINISTRAŢIA­­ Bucureşti, piaţa „Seratei!*, Tal. 7.80.10, 7.80.2% 7.80.40, 741­0% ,«• Abonamente!* ta la* ia olleUle poştala, factorii poştali si difuzorii jvoluntari din întreprind«! st InetitutU. Tiparul s Combinetul Poltgrellq Cas* Scrntell „L V. Stalin'* £

Next