Scînteia, martie 1955 (Anul 24, nr. 3220-3246)
1955-03-25 / nr. 3241
Pag. 4 Lucrările sesiunii Sovietului Suprem al R.S.F.S.R. MOSCOVA 24 (Agerpres). — TASS transmite : La 24 martie au continuat lucrările primei sesiuni a Sovietului Suprem al R.S.F.S.R. al celei de-a 4-a legislaturi. Nikolai Ignatov, președintele comisiei de validare, a citat în raportul său date interesante asupra rezultatelor alegerilor pentru Sovietul Suprem al R.S.F.S.R., care au avut loc la 27 februarie 1955, şi asupra componenţei sovietului. In organul suprem al puterii de stat al republicii — Sovietul Suprem — au fost aleşi 796 deputaţi, reprezentînd 26 de naţionalităţi. Aceştia sunt fruntaşi în industrie, transporturi şi agricultură, oameni de ştiinţă şi cultură, activişti de partid şi din organizaţiile sovietice. Printre ei sunt 163 de muncitori, 75 de ingineri şi conducători ai diferitelor întreprinderi, 110 colhoznici, 112 oameni de ştiinţă şi cultură ; în Sovietul F, Sprem al R.S.F.S.R. au fost alese 269 de femei. Deputaţii au ascultat de asemenea coraportul comisiei bugetare. Preşedintele comisiei, Nikolai Bobrovnikov, a propus ca bugetul de stat al republicii să fie aprobat cu unele amendamente prezentate de comisie. Au început apoi dezbaterile pe marginea raportului asupra bugetului de stat al republicii şi a coraportului comisiei bugetare. Deputatul Ivan Marcenko a vorbit despre marile lucrări de reconstrucţie a Moscovei. Anul trecut pentru construcţia de locuinţe şi instituţii cultural-sociale şi pentru înfrumuseţarea oraşului s-au cheltuit 4,5 miliarde ruble. In 1955, alocaţiile in acest scop depăşesc 5 miliarde ruble. In întreprinderile industriale din oraş s-a desfăşurat pe larg întrecerea pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor celui de-al 5-lea plan cincinal, se pune la punct producţia de noi maşini şi mărfuri de consum popular. Ca şi la Moscova, pe întreg întinsul teritoriu al Federaţiei Ruse, care se întinde pe aproximativ 17 milioane km. p., oamenii sovietici sunt ocupaţi cu munca paşnică constructivă. Despre aceasta au vorbit la 24 martie de la tribuna sesiunii o serie de deputaţi ai Sovietului Suprem al R.S.F.S.R. Deputatul Dmitri Brejnev a comunicat că în ultimii patru ani întreprinderile din Leningrad au pus la punct producţia a 300 de noi tipuri de mașini de mare randament, printre care agregate complexe pentru hidrocentrale mari. După cum a declarat Nikolai Smirnov, ministrul Industriei produselor de carne și produselor lactate al R.S.F.S.R., în 1955 se va produce cu 80 la sută mai multă carne decît în 1950, cu 51 la sută mai multe mezeluri, cu 50 la sută mai nyilte conserve de carne, cu 23 la sută mai mult unt. Cuvîntările mai multor deputaţi au fost consacrate problemelor dezvoltării continue a gospodăriei cerealiere şi creşterii animalelor. Sesiunea işi continuă lucrările. In legătură cu participarea Uniunii Sovietice la conferinţa internaţională privitoare la folosirea energiei atomice în scopuri paşnice NEW YORK 24 (Agerpres). — TASS La 1 februarie 1955, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite e transmis tuturor membrilor O.N.U. şi ţărilor membre ale organismelor specializate ale O.N.U. invitaţia de a lua parte la conferinţa internaţională privitoare la folosirea energiei atomice în scopuri paşnice, convocată pentru luna august 1955 la Geneva. După cum a devenit cunoscut, la 22 martie reprezentantul permanent al U.R.S.S. la O.N.U., A. A. Sobolev, a adresat secretarului general al O.N.U., d. Hammarskjoeld, următoarea scrisoare : „Stimate domnule secretar general, In legătură cu scrisoarea dumneavoastră din 1 februarie ac. adresată Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. şi care conţinea invitaţia oficială de a lua parte la conferinţa internaţională privitoare la folosirea energiei atomice în scopuri paşnice, am primit instrucţiuni să comunic că guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste acceptă invitaţia de a participa la conferinţa internaţională privitoare la folosirea energiei atomice în scopuri paşnice, convocată pentru luna august 1955 la Geneva. Am onoarea să vă comunic de asemenea că din partea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, pentru funcţia de vicepreşedinte al acestei conferinţe este propus aced. D. V. Skobelţîn. Cu stimă A. Sobolev, reprezentantul permanent al U.R.S.S. la O.N.U.“ Despre cei care nu vor reducerea înarmărilor și interzicerea armei atomice — Articol apărut in ziarul „Pravda" — MOSCOVA 24 (Agerpres). — TASS Ocupindu-se într-un articol, semnat „Observator”, de lucrările subcomitetului comisiei O.N.U. pentru dezarmare care se desfășoară la Londra, „Pravda” atrage atenţia asupra faptului că, în timp ce subcomitetul discută problema dezarmării, conducătorii guvernelor celor trei puteri occidentale au considerat necesar să facă declaraţii făţişe în favoarea cursei înarmărilor atomice şi folosirii armei atomice. In această ordine de idei autorul aminteşte discursul rostit de Churchill la 1 martie în Camera Comunelor şi declaraţia făcută în cadrul conferinţei de presă din 15 martie de Dulles. Autorul subliniază de asemenea graba febrilă cu care guvernele S.U.A., Angliei şi Franţei se străduiesc să asigure ratificarea acordurilor de la Paris. Spre deosebire de puterile occidentale, arată „Observator”, Uniunea Sovietică a apărat şi continuă să apere în mod consecvent şi neabătut revendicarea reducerii armamentelor şi interzicerii armelor de exterminare în masă. După cum s-a aflat, Uniunea Sovietică a prezentat subcomitetului comisiei O.N.U. pentru dezarmare o propunere nouă şi extrem de importantă. Această propunere prevede încheierea unei convenţii internaţionale în problema reducerii armamentelor şi interzicerii armelor atomică, cu hidrogen şi a celorlalte tipuri de arme de exterminare în masă, convenţie bazată pe propunerile Franţei şi Angliei din 11 iunie 1954. U.R.S.S. a propus ordinea în care să fie efectuată reducerea armamentelor. Autorul articolului subliniază de asemenea că noua propunere a U.R.S.S. cuprinde o serie de modificări față de propunerea prezentată de ea la cea de-a 9-a sesiune a Adunării Generale. Aceste modificări prevăd în primul rind precizarea drepturilor organului de control privind inspectarea întreprinderilor. In cercurile ziaristice, se spune în continuare în articol, se subliniază că reprezentanţii puterilor occidentale în subcomitetul comisiei O.N.U. pentru dezarmare născocesc tot felul de obstacole în calea spre realizarea unui acord în interesul păcii şi securităţii popoarelor într-o problemă atît de importantă ca reducerea armamentelor şi forţelor armate, precum şi interzicerea armei atomice. Respingînd propunerile concrete ale Uniunii Sovietice, puterile occidentale nu prezintă însă nici un fel de contrapropuneri. Devine tot mai evident, se spune în continuare în articol, faptul că S.U.A., Anglia şi Franţa au acceptat tratativele de la Londra numai pentru a crea impresia că sunt de acord cu tratativele. Ele nu au nevoie de dezarmare, ci de discuţii cu privire la dezarmare pentru a le folosi drept paravan pentru camuflarea cursei nestăvilite a înarmărilor şi a pregătirilor în vederea unui război atomic. Dar, scrie în încheiere „Observator”, subterfugiile cercurilor guvernante ale puterilor occidentale nu vor înşela pe nimeni. Popoarele din întreaga lume cer ca armele de exterminare în masă să fie interzise. Ele ţintuiesc la stîlpul infamiei pe maniacii englo-americani ai războiului atomic, care împiedică rezolvarea acestei probleme — cea mai importantă între toate problemele internaţionale. Publicarea textului integral al declaratei Sovietului Suprem al U.R.S.S. în presa siriană BEIRUT 24 (Agerpres). — TASS integral al declaraţiei Sovietului Suprem Ziarele siriene „An-Nidal” şi „As- al U.R.S.S. Ziarele aprobă ideea schimbu- Sarha” au publicat la 21 martie textul Iul de delegații parlamentare. Presiuni brutale ale Turciei asupra Siriei ANKARA 24 (Agerpres). Relaţiile dintre Turcia şi Siria continuă să se agraveze. Aceasta este o urmare a enervării produse la Ankara de răspunsul guvernului sirian la două note diplomatice ale Turciei, răspuns în care Siria s-a pronunţat împotriva pactului agresiv turco-irakian. In presa turcă se înmulţesc atacurile la adresa Siriei care, după cum se ştie, a încheiat cu Egiptul şi Arabia Saudită o alianţă interarabă de colaborare militară, politică şi economică. Dat fiind că guvernanţii turci au calificat în repetate rînduri aderarea Siriei la alianţa interarabă ca un act „ostil“ îndreptat împotriva Turciei, ziarele turceşti îşi concentrează atacurile lor în această direcţie. Astfel, în editorialul ziarului „Yeni Sabah“ se scrie că „Turcia nu va rămîne indiferentă faţă de evenimentele care se desfăşoară într-o ţară vecină (este vorba de Siria — N.R.) cu care ea are o lungă frontieră comună“. Autorul editorialului trece la ameninţări subliniind că „Turcia nu va tolera ca Damascul să devină un centru de agitaţie şi dezordini (!) împotriva ei“. Ziarul „Gumhuriet“, referindu-se la tensiunea care domneşte în relaţiile turcosiriene, scrie că ea nu a fost niciodată mai încordată ca astăzi. Ziarul pretinde că Siria şi Egiptul „ameninţă“ securitatea Turciei şi că cel mai bun lucru pentru aceste două ţări este să... adere la pactul turco-irakian ! Acelaşi ziar, într-un articol, nu lasă să-i scape ocazia de a readuce în discuţie problema alipirii la Turcia a Sîngeacului Alexandretta, teritoriu care aparţine de fapt Siriei. „Gumhuriet“ speculează actuala situaţie a relaţiilor turco-siriene afirmînd că Siria refuză să colaboreze cu Ankara pentru a nu recunoaşte alipirea la Turcia a Sîngeacului Alexandretta. Atacurile tot mai violente ale Turciei la adresa Siriei sunt socotite de observatorii politici din ţările arabe ca noi presiuni brutale în scopul de a sili guvernul Siriei să adere la blocul agresiv turcoirakian. Opinia publică din ţările arabe condamnă politica ostilă a guvernului turc de imixtiune în treburile interne ale altor ţări şi de creare a unei situaţii încordate în Orientul mijlociu. întrevederi intre V. M. Molotov si ambasadorul Austriei la Moscova MOSCOVA 24 (Agerpres). — La 14 si 24 martie, intre ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., V. M. Molotov, si ambasadorul Republicii Austriace la Moscova, dl. N. Bischoff, au avut loc întrevederi in problema tratatului de stat cu Austria. Cu prilejul întrevederii din 14 martie, ambasadorul austriac dl. N. Bischoff a remis ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S. o declaraţie a guvernului Austriei în legătură cu propunerile guvernului sovietic în problema austriacă din 8 februarie a. c. La 24 martie, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S. V. M. Molotov, a primit pe ambasadorul austriac, N. Bischoff, căruia i-a remis răspunsul guvernului sovietic la declaraţia guvernului Austriei. Intr-o declarație verbală făcută d-lui N. Bischoff, V. M. Molotov a spus că în vederea stabilirii unui contact personal între conducătorii Uniunii Sovietice şi Austriei, guvernul sovietic ar saluta sosirea în viitorul apropiat la Moscova a cancelarului Raab, precum şi a altor reprezentanţi ai Austriei, pe care guvernul austriac ar considera oportun să-i trimită la Moscova în acest scop. Dezbaterile Consiliului Republicii asupra acordurilor de la Paris au început ieri, 23 martie, la __ orele 15, în palatul Luxembourg. Chiar şi zidurile acestui străvechi palat amintesc senatorilor despre marea însemnătate a dezbaterilor şi despre răspunderile serioase ce le revin. Intre aceste ziduri s-au ţinut dezbateri ale senatului pe vremea cînd Franţa juca rolulunei mari puteri europene. Dar în anii celui de-al doilea război mondial s-a instalat aci statul major al lui Goering. De votul pe care senatorii îl vor da în aceste dezbateri depinde ca în faţa Franţei să se deschidă perspectiva unor zile de glorie sau, dimpotrivă, perspectiva ca pe sub Arcul de Triumf să bocănească încă odată cizmele Wehrmachtului. Iată de ce poporul francez cere cu o mare energie senatorilor să respingă funestele acorduri, a căror ratificare ar ascuţi simţitor situaţia internaţională, ar lăsa Franţa izolată in faţa primejdiei militarismului german renăscut şi ar anula tratatul franco-sovietic. Nenumăratele delegaţii de francezi venite din toate colţurile ţării spre a cere deputaţilor să nu trădeze interesele naţionale ale Franţei, înconjoară palatul Luxembourg. In întîmpinarea lor, guvernul a trimis patrule poliţieneşti şi a masat autobuse cu gratii de fier la ferestre. In sală şi pe culoarele palatului Luxembourg, înaintea începerii şedinţei domnea o atmosferă de nervozitate. Ea a continuat să domine în prima şi a doua zi a dezbaterilor, care se desfăşoară în condiţiile presiunilor fără precedent exercitate asupra senatorilor de către Washington şi Londra şi de guvernul Faure. Cele mai respingătoare motive sunt folosite în acest scop. Astfel Washingtonul şi Londra făgăduiesc că în cazul ratificării vor fi sporite comenzile de armament acordate Franţei, ceea ce bineînţeles nu poate lăsa indiferenţi pe acei senatori legaţi de trusturile de armament. Este de remarcat de asemenea faptul că preşedintele Eisenhower a ţinut să declare aseară că „după ratificarea acordurilor de la Paris“ vor fi posibile „tratative preliminare“ cu U.R.S.S. Desigur această declaraţie este menită să speculeze dorinţa multor senatori de a se duce tratative cu U.R.S.S. Cu citeva zile înainte de începerea dezbaterilor, presa guvernamentală a făcut multă vîlvă în jurul celor cîteva „convertiri“. (Este vorba de schimbarea de atitudine a miniştrilor gaullişti Gaston Palewski şi Koenig şi a senatorului gaullisti Michel Debré şi a socialistului MariusMoutet, care înainte se pronunţau împotriva acordurilor de la Paris, iar în prezent le susţin). Cu toate aceste presiuni şi şantaje, lucrurile nu merg atît de lin ,pe cît ar fi dorit guvernul. Chiar din prima zi au fost prezentate patru amendamente. Iar una dintre comisii — a teritoriilor de peste mări — a cerut chiar respingerea acordurilor de la Paris. In afară de aceasta, comisia pentru problemele economice a adoptat în dimineaţa zilei de 23 martie cu 12 voturi contra 3 o rezoluţie privitoare la statutul Saatului, rezoluţie ce se va discuta în Consiliul Republicii. Fără îndoială prezentarea acestor amendamente nu vine deloc la socoteală d-lor Faure şi Pinay, care sperau să smulgă cit mai urgent şi fără nici un incident asentimentul Consiliului Republicii. Se ştie că adoptarea unui singur amendament ar aduce din nou acordurile în Adunarea Naţională, unde ratificarea nu ar mai fi deloc sigură. Un amănunt deosebit de semnificativ este acela că majoritatea celor care au luat cuvintul pînă acum în Consiliul Republicii şi-au manifestat îngrijorarea faţă de gravitatea hotărîrii pe care cercurile străine le cer s-o ia. „Chiar în rapoartele favorabile prezentate în faţa Consiliului Republicii — scrie ziarul „Liberation“ — se găsesc destule argumente decisive, oricare dintre ele fiind suficient pentru respingerea acordurilor“. In ceea ce priveşte poporul francez el şi-a spus şi îşi spune cuvîntul. Aseară a avut loc la velodromul de iarnă din Paris un grandios miting împotriva reînvierii Wehrmachtului german. La acest miting, la care au participat zeci de mii de oameni, au luat cuvântul personalități de cele mai diferite orientări politice ca fostul ministru René Capitant (gaullist), Viennet, locţiitor al primarului oraşului Lyon, deputaţii Velabregue (radical-socialist), Gilbert de Chambrun (progresist), Laurent Cassanova (comunist), André Denis (membru al Partidului „Tinara republică”), Pierre Lebon (gaullist) şi alţii. Toţi francezii patrioţi şi conştienţi cer respingerea funestelor acorduri de la Paris în numele intereselor vitale ale Franţei. Paris, 24 Corespondenţă telefonică Dezbaterile din Consiliul Republicii GEORGES SORIA corespondentul „Scînteii“ la Paris SCINTEr A Şedinţele din 24 martie PARIS 24 (Agerpres). In dimineaţa zilei de 24 martie au continuat lapalatul Luxembourg dezbaterile Consiliului Republicii asupra acordurilor de la Paris. La deschiderea dezbaterilor, Jean Chaintron (comunist) a depus o moţiune prejudicială care propune amînarea fără termen a discuţiilor. S-a stabilit că această moţiune va fi examinată la sfîrşitul discuţiei generale. Au luat apoi cuvîntul Yvon Conde du Foresto (republican popular) şi Champeix (socialist). Ambii senatori s-au pronunţat in favoarea ratificării acordurilor de la Paris, deşi nu au putut trece sub tăcere „aspectele negative” ale acestora. In continuare s-a dat cuvîntul lui Jean Yves Chapelin (republican social). El a declarat că este împotriva acordurilor de la Paris. Ultimul care a luat cuvîntul în şedinţa de dimineaţă a fost senatorul comunist Chaintron, care a înfierat atitudinea de „resemnare” a acelor parlamentari care declară că ratificarea acordurilor de la Paris ar fi „fatală”. In cadrul şedinţei de după-amiază a luat cuvîntul senatorul Independent Raymond Pinchard, care a declarat că se opune acordurilor de la Paris. „Am toată încrederea în demnitatea ţării mele, a spus Pinchard, încît să nu cedez constrîngerii şi să nu mă resemnez“. A urmat apoi la tribună primul ministru Edgar Faure, care, după ce a făcut apologia pactului Atlantic, a „integrării europene“ şi a proiectului „comunităţii defensive europene“, respins anul trecut de Adunarea Naţională, a pledat pentru reînarmarea Germaniei occidentale. Dezbaterile au continuat în timpul nopţii. LOCUL Diplomaţia mare putere angto-americană amenință Franța cu pierderea locului ei de — Ia loc!... Desen de BUGETARU luminarea Premiului International Stalin „Pentru întărirea păcii intre popoare“ scriitorului birman Thakin Kodo Hmaing RANGOON 24 (Agerpres). — TASS transmite : La 22 martie a avut loc la Rangoon solemnitatea înminării Premiului Internaţional Stalin „Pentru întărirea păcii între popoare“ lui Thakin Kodo Hmaing, scriitor şi activist pe tărîm obştesc din Birmania. In jurul orei 17, peste 7.000 de persoane se aflau în piaţa din faţa clădirii primăriei din Rangoon. Inovaţiile furtunoase ale asistentei au luat loc în tribună Thakin Kodo Hmaing, laureat al Premiului Internaţional Stalin, N. S. Tihonov, preşedintele Comitetului sovietic pentru apărarea păcii, şi alţii. Mitingul a fost deschis de preşedintele Asociaţiei birmano-sovietice pentru legăturile culturale, U. Aung Hla, profesor la Universitatea din Rangoon. A urmat apoi la cuvînt scriitorul sovietic Nikolai Tihonov. Adresindu-se laureatului cu cuvîntul „seladji“ („marele înţelept”), cum îl numeşte cu dragoste întreg poporul birman pe Thakin Kodo Hmaing, Tihonov a spus între altele : Sînt deosebit de bucuros că vă pot înmîna această înaltă şi meritată distincţie cu prilejul zilei dumneavoastră de naştere, zi in care întregul popor birman şi toţi prietenii săi sărbătoresc cea de-a 80-a aniversare a naşterii dumneavoastră. Nu putem citi fără emoţie istoria vieţii dumneavoastră eroice şi pline de învăţăminte, viaţă pusă in slujba poporului, a păcii şi prieteniei intre popoare. In încheiere Tihonov a spus : „In numele poporului sovietic doresc să transmit prin dumneavoastră salutul cel mai cald poporului birman iubitor de libertate, talentat şi paşnic — şi să vă urez ani mulţi, inspiraţie creatoare şi noi succese în lupta pentru pace, pentru întărirea prieteniei între popoarele sovietic şi birman, în numele păcii în întreaga lume“. In piaţă au izbucnit ovaţii furtunoase in cinstea minunatului fiu al poporului birman, în cinstea prieteniei birmano-sovietice, în cinstea luptătorilor pentru pace din toate țările. Profund emoționat, Thakin Kodo Hmaing a rostit o cuvîntare de răspuns. Cuvîntarea lui Thakin Kodo Hmaing Domnule preşedinte, domnule Tihonov, stimat reprezentant al Comitetului sovietic pentru apărarea păcii şi al Comitetului pentru decernarea Premiilor Internaţionale Stalin, delegaţi la conferinţa pentru apărarea păcii din întreaga Birmanie, partizani ai păcii. Dau o înaltă preţuire cinstei ce mi s-a acordat prin decernarea Premiului Internaţional Stalin „Pentru întărirea păcii între popoare“. Premiul Stalin „Pentru întărirea păcii între popoare“ nu-mi este înmînat numai mie personal din primul rînd poporului birman. Poporul birman are o glorioasă tradiţie de rezistenţă faţă de dominaţia străină. Cînd englezii au anexat Birmania, patrioţii birmani, care nu doreau ca ţara lor să fie înrobită, au luptat timp de 12 ani pentru libertate. Au fost create organizaţii naţionale ca, de pildă, Consiliul general al asociaţiilor budiste de apărare a intereselor naţionale, culturale şi religioase şi de luptă pentru independenţă. Refuzînd să suporte jugul imperialiştilor englezi, ţăranii birmani s-au ridicat şi au organizat vestita răscoală armată în fruntea căreia s-a aflat Saya San. După aceea takinii („takini“ — „stăpîni ai ţării lor“), aşa îşi spuneau membrii partidului Dobama Asiyaone („Birmania pentru birmani“) care îşi pusese drept scop eliberarea ţării de sub dominaţia englezilor, au luptat, în ciuda arestărilor, a întemniţărilor şi a altor persecuţii, pentru dobindirea independenţei naţionale. Pînă la cel de-al doilea război mondial Thakin Kodo Hmaing a fost preşedintele acestui partid. Cînd fasciştii japonezi au invadat Birmania, poporul a desfăşurat mişcarea de rezistenţă, care a durat pînă cînd bestiile fasciste au făcut cale întoarsă. Apoi a început lupta pentru independenţa deplină, împotriva englezilor care după război s-au întors. De aceea noi putem fi siguri că poporul birman nu va ceda niciodată agresorilor şi intervenţioniştilor străini libertatea şi independenţa sa, împotrivirea faţă de dominaţia străină şi faţă de imperialism înseamnă lichidarea nedreptăţii şi inegalităţii. Ea Înseamnă totodată lupta pentru pace. In continuare, arătînd că în Întreaga lume mai dăinuie încă încordarea, vorbitorul a subliniat că aceasta se dativeşte acţiunilor grupurilor imperialist© din Aligha şi S.U.A. Au fost create blocuri militare ca S.E.A.T.O. Continuă încă agresiunea străină în regiunea Taiwanului, care este un teritoriu al Republicii Populare Chineze. Continuă ameninţările cu folosirea armelor atomice şi cu hidrogen şi se desfăşoară pregătiri de război. într-un asemenea moment, în faţa poporului birman stau sarcini mari pe care el trebuie să le îndeplinească în colaborare cupopoarele din întreaga lume. Vreau să felicit poporul sovietic care sprijină interzicerea armelor atomice şi cu hidrogen, care cere distrugerea stocurilor existente de arme atomice şi cu hidrogen, încetarea experienţelor cu armele atomice şi cu hidrogen, folosirea energiei atomice pentru binele omenirii. Totodată noi trebuie să protestăm împotriva creării de blocuri militare şi să punem capăt unor astfel de blocuri. Pentru Birmania este deosebit de important să protesteze împotriva S.E.A.T.O. Noi trebuie să luptăm nu numai pentru interzicerea armelor atomice şi cu hidrogen, ci şi pentru dezarmarea generală. Premiul Stalin pentru pace va constitui pentru mine şi pentru poporul Birmaniei un imbold de a ne dubla eforturile în lupta pentru pace. Voi da o înaltă preţuire distincţiei pe care am primit-o şi voi purta cu mindrie medalia. In ce priveşte premiul în bani, voi crea un fond pentru construirea unui palat al păcii şi culturii pentru popor. Sunt sigur că poporul birman va sprijini cu căldură acest proiect. Fie ca pacea să triumfe în lumea întreagă! Să se întărească şi să se dezvolte prietenia sovieto-birmană! Fie ca întreaga omenire să fie fericită! Să prospere toţi oamenii pe pămint ! (Aplauze furtunoase, care se transformă în ovații). Greva salariaţilor din învăţământ în Franţa PARIS 24 (Agerpres). La 23 martie s-a desfăşurat în întreaga Franţă greva generală de 24 de ore a salariaţilor din învăţământ. Ziarul „France Soir“ relatează că în regiunea Paris au luat parte la grevă 99—95 la sută din salariaţii institutelor de învățămint. PE SCURT • Se anunţă că la 23 martie Theodor Heuss, preşedintele republicii de la Bonn, a semnat acordurile de la Paris. • Iţipă cum anunţă corespondentul agenţiei Reuter, „Adunarea Naţională“ sud-coreeană a „aprobat” propunerea lui Li Sîn Man cu privire la îndepărtarea din Coreea de sud a membrilor polonezi şi cehoslovaci ai comisiei neutre pentru supravegherea armistiţiului. Nr. 3241 Concursul internaţional de tenis de masă In cadrul sărbătoresc al manifestărilor sportive internaţionale, a început ieri după-amiază în sala Floreasca concursul de tenis de masă la care participă echipe ale R.P.R., R.P. Ungare şi R.F.P. Iugoslavia. Sportivii oaspeţi au fost salataţi, din partea Comisiei centrale de tenis de masă din cadrul C.C.F.S., de tov. M. Stanciu. In numele delegaţiei sportive din R.P. Ungară a vorbit L. Hamori, iar din partea delegaţiei sportive din R.F.P. Iugoslavia a luat cuvîntul Andrija Vais, care şi-au exprimat mulţumirea pentru primirea făcută în Capitala ţării noastre. Prima zi a competiţiei a încununat cu succes lupta sportivă a echipei feminine a R.P.R. şi a formaţiei masculine a R.P. Ungare. Componentele echipei ţării noastre au întrecut cri scorul de 5-0 jucătoarele formaţiei iugoslave. Angelica Rozeanu, Ella Zeller şi Sari Szász n-au pierdut nici un set în meciurile susţinute cu Margita Covic, Dinka Nicolic şi Zdenka Urek. Majoritatea partidelor susţinute de echipele masculine ale R.P.R. şi R.P. Ungare au atins un ridicat nivel tehnic. Victoria a fost obţinută, cu scorul de 9—5, de jucătorii maghiari, dintre care s-au remarcat îndeosebi K. Szepesi, F. Sido şi I. Somogyi. Remarcabile sunt performanţele realizate de M. Popescu — învingător in meciurile cu F. Sido şi I. Somogyi — şi de T. Reiter, P. Pesch şi M. Gantner, care l-au întrecut pe I. Koczian. Concursul continuă astăzi după-amiază la orele 16,30. SPECTACOLELE DE AZI TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. : Călăreţul de aramă; Teatrul de Stat de Operetă: Vînt de libertate; Naţional „I. L. Caragiale" (Comedia); Revizorul; Naţional „I. L. Caragiale“ (Studio): Citadela sfărîmată (premieră); Tineretului: Libelula; Armatei (sala din B-dul G-ral Magheru): Maşenka; Armatei (sala din str. 13 Septembrie): Jucătorii de cărţi şi Căsătoria; Municipal: Don Carlos; Muncitoresc C.F.R. (Ciuleşti): Intrigă şi iubire; Studioul actorului de film „C. Nottara”: Mincinosul; Turneul Teatrului Maghiar de Stat din Cluj (sala C.C.S. din str. Lpscani nr. 53): Mielul turbat. CINEMATOGRAFE : Pafia, Bucureşti, Al. Popov, Volga, 8 Martie : Atenţiune ! Bandiţi ! ; Republica, I. C. Irimu. Tineretului, Vasile Roaită, Al. Sahia: Poteci primejdioase; înfrăţirea Intre popoare, Elena Pavel, Gh. Doja, Victoria: Chemarea destinului. Maxim Gorki: Crăiasa-broscuţă. O poznă primejdioasă. Vinătorii veseli. Jurnalul romînesc nr. 9 . Timpuri Noi: Animalele in torent. Balatonul este al nostru, Orlu nou. Paharul revărsat. Jurnal de actualităţi . Lumina : Căderea Berlinului (seria l-a) ; Unirea : Amiralul Nahimov ; Cultural, Rahova : Desfășurarea, ...Și Ilie face sport: C. David: Scanderbeg ; T. Vladimirescu : Fără acoperiș; Umor pe sfori ; Aurel Vlaicu: Mikluho Maklai; Munca: Comerantii; Arta: Copiii partizanului; Flacăra: Expresul de Nürnberg. Gelozia, bat-o vina; Popular: Ne-am intîlnit undeva; M. Eminescu: Primăvara pe gheaţă; Mioriţa, 1 Mai: Roma, orele 11; Moşilor: Marile speranţe; 23 August; Donca Simo: Dama cu camelii; Ilie Pintilie: Nicholas Nickleby; 8 Mai: Examen de maturitate; Libertăţii: Un vals vienez; N. Bălcescu: Stiletul; Gh. Coşbuc: Aventurile vasului Bogatti; Olga Bande: Septembriştii; Boleslaw Blerut: Circul Slavia, _ |jg|jja ii REDACŢIA 51 ADMINISTRAŢIA Bucureşti, piaţa „Seratei!*, Tal. 7.80.10, 7.80.2% 7.80.40, 7410% ,«• Abonamente!* ta la* ia olleUle poştala, factorii poştali si difuzorii jvoluntari din întreprind«! st InetitutU. Tiparul s Combinetul Poltgrellq Cas* Scrntell „L V. Stalin'* £