Scînteia, noiembrie 1955 (Anul 24, nr. 3428-3453)

1955-11-16 / nr. 3441

Pag. 4 r­rm­lTrail IIIITMIB'I | HU |«IH m ■ LUCRĂRILE CONFERINŢEI DE LA GENEVA A MINIŞTRILOR AFACERILOR EXTERNE Miniştrii au încheiat discutarea celui Şedinţa din după amiaza zilei de-al treilea punct de pe ordinea de zi pcntr. ro (Agerpres).­­ In şedinţa din dimineaţa zilei de 15 noiembrie, prezidată de­­ MacMillan, miniştrii Afacerilor Exter­ne ai celor patru puteri au încheiat discutarea celui de-al treilea punct de pe ordinea de zi — dezvoltarea con­tactelor dintre Est şi Vest După cum s-a mai anunţat, la sfîr­­şitul şedinţei din după-amiaza zilei de 14 noiembrie, A. Pinay a prezentat în numele delegaţiei franceze un proiect de declaraţie a celor patru puteri cu privire la problema în discuţie. In şedinţa din 15 noiembrie, primul a luat cuvîntul V. I­ I. Molotov. Esenţialul care interesează delega­ţia sovietică în problema in discuţie, a spus V. M. Molotov, este să se ob­ţină anumite rezultate pozitive în dez­voltarea contactelor dintre Est şi Vest atît în domeniul economic cît şi în do­meniul cultural, şi în toate chestiunile care se referă la această problemă. V. M. Molotov a relevat succesele însemnate obţinute de Uniunea So­vietică în perioada de după război in /■» r\ m o r +111111 n 11 oHa ctnlo ceea ce este dovedit, între altele, di faptul că în perioada de după războ comerţul exterior al Uniunii Sovietice a sporit de patru ori faţă de perioada de dinainte de război. In domeniul legăturilor personale şi al contactelor dintre oameni, a spus în continuare V­M Molotov, s-au ob­ţinut succese deosebit de mari în ul­tima perioadă, după conferinţa şefilor guvernelor. Tocmai în această pe­rioadă a crescut considerabil schimbul fie delegaţii. Se pare că nu a existat încă o asemenea perioadă, ca aceasta din urmă, dacă ar fi să ţinem seama chiar numai de vizitele făcute în ulti­mele luni­­ la Moscova de membri ai Senatului şi ai Camerei reprezentan­ţilor ale S.U.A. V M Molotov a declarat că după ce delegaţia sovietică a primit pro­iectul de declaraţie din 14 noiembrie al delegaţiei franceze ea l-a exami­nat şi l-a studiat tocmai din punctul de vedere al măsurii în care poate contribui la dezvoltarea continuă a relaţiilor economice şi culturale între Est şi Vest. Studierea proiectului de­legaţiei franceze, a spus V. M. Mo­e­lotov, ne-a aratat ca el înseamnă un­­ pas înainte în discutarea acestei pro­­­­bleme căreia îi atribuim o mare în­ 3 seminătate. Proiectul ţine seama într-o anumită măsură de schimbul de pă­­­­reri desfăşurat în cadrul conferinţei , şi de aceea credem că el va contribui­­ la o armonizare a părerilor noastre.­­ Proiectul conţine de asemenea propu­­­­neri pe care le considerăm inoportune­­ şi necorespunzătoare scopului. Am în­­ vedere în primul rînd propunerile care d­in fond sînt de competenţa exclusivă I a statelor respective şi nu pot servi­­ ca propuneri de examinat la confe­­­rinţă. Mă refer de asemenea la pro-­­­punerile care pot fi examinate direct­­ de părţile interesate. Este mai presus de orice îndoială că la o examinare­­ concretă a unei astfel de chestiuni, cu­­ participarea specialiştilor respectivi,­­ se vor obţine rezultate mai bune de­■ cit putem obţine noi în prezent ! V. M. Molotov a declarat în conti­­­­nuare că delegaţia, sovietică, ţinînd­­ seama de­ propunerile prezentate de­­ delegaţia franceză, prezintă spre exa­■ minare conferinţei următorul proiect ■ modificat de propunere: GENEVA 15 (Agerpres). — In şe­dinţa din după amiaza zilei de marţi miniştrii de Externe au reluat discu­tarea primului punct de pe ordinea de zi — Securitatea europeană şi Germania Delegaţia sovietică a rea­mintit propunerea sa privind reduce­rea efectivelor forţelor armate străine în Germania. Delegaţia sovietică a pus din nou problema încheierii unui tratat între grupările de state exis­tente în Europa. In legătură cu punctul doi de pe ordinea de zi, delegaţia sovietică a supus un proiect de declaraţie a ce­lor patru miniştri de Afaceri Externe în problema dezarmării. De asemenea delegaţia sovietică a prezentat o propunere privind primul punct de pe ordinea de zi, securitatea europeană şi Germania. In legătură cu propunerea sovietică referitoare la primul punct, secretarul Departamentului de Stat, J. F. Dulles, ministrul de Externe al Marii Brita­nii, MacMillan, şi ministrul de Afaceri Externe al Franţei, A. Pinay, au spus că, avînd în vedere importanţa ei, o vor studia şi îşi vor exprima părerea în şedinţa următoare In cursul şedinţei a avut loc o scurtă întrerupere, în care miniştrii occidentali au studiat propunerile sovietice. După încheierea şedinţei, a avut loc o şedinţă restrînsă în cadrul căreia s-a abordat problema elaborării co­municatului final. S-a hotărît ca mier­curi dimineaţa la ora 10 să aibă loc o şedinţă a experţilor însărcinaţi cu elaborarea comunicatului final. La ora 11,30 va avea loc o şedinţă a miniş­trilor, în care va fi examinată pro­punerea sovietică asupra primului punct de pe ordinea de zi. La ora 15,30 va avea loc o şedinţă restrînsă pen­tru discutarea comunicatului final, care va face bilanţul activităţii miniş­trilor de Externe. 15 noiembrie 1955 Proiect de declaraţie a celor patru puteri în problema dezvoltării contactelor între Est şi Vest (Textul prezentat de delegi­­a sovietică ) Călăuzin­du-se de interesele întăririi păcii, creării unei atmosfere de încredere şi dezvoltare a colaborării între popoare, miniştrii Afacerilor Externe au studiat, în con­formitate cu directivele şefilor guvernelor U.R.S.S., S.U.A., Republicii Franceze, Regatului Unit, „măsurile, inclusiv cele care pot fi luate de organe şi instituţii ale Organizaţiei Naţiunilor Unite susceptibile a) să ducă la înlăturarea treptată a piedicilor care stau în calea liberei comunicări şi comerţului paşnic între popoare şi b) la realizarea unor contacte şi legături libere reciproc avan­tajoase pentru ţările şi popoarele interesate“. A) Pornind de la directivă şi dîndu-şi seama de impor­tanţa problemelor a căror studiere a fost încredinţată Co­mitetului de experţi, miniştrii Afacerilor Externe ai celor patru puteri au căzut de acord să supună guvernelor lor respective­­ de a crea condiţii favorabile dezvoltării comerţului paşnic şi în acest scop să ia măsuri care au în vedere înlăturarea obstacolelor şi îngrădirilor existente în dome­niul comerţului între Est şi Vest pentru ca comercianţii şi organizaţiile comerciale să poată folosi într-o măsură mai largă posibilităţile care le sunt oferite de schimbul între Est şi Vest. — de a lua măsurile care depind de ele pentru spriji­nirea trecerii nestingherite a vaselor comerciale ale tutu­ror ţărilor prin strîmtorile maritime şi canalele de impor­tanţă internaţională şi pentru înlăturarea restricţiilor care există în prezent în domeniul comunicaţiilor maritime cu unele state. — de a contribui la schimbul de cărţi, ziare, reviste ştiinţifice, filme documentare şi alte filme, precum şi de emisiuni de radio potrivit acordurilor, care pot avea un caracter bilateral sau multilateral. B) Miniştrii Afacerilor Externe ai celor patru puteri sunt de părere că este de dorit ca relaţiile dintre Est şi Vest să fie înlesnite şi lărgite in următoarele domenii: a) schimbul cultural îndeosebi în domeniul publicaţii­lor precum şi schimbul de delegaţii culturale, expo­ziţii etc., b) schimbul ştiinţific şi tehnic, participarea oamenilor de ştiinţă la congresele internaţionale, c) vizite de reprezentanţi ai industriei, agriculturii şi comerţului, d) schimbul între organizaţiile profesionale, ştiinţifice, tehnice şi artistice,­­ e) schimbul de profesori şi studenţi precum şi de lec­tori, f) schimbul de sportivi și colective sportive; g) dezvoltarea turismului pe plan colectiv cît și pe plan individual. In scopul dezvoltării continue a contactelor existente cele patru guverne pot stabili în caz de nevoie procedeele privind aceste schimburi. Schimburile trebuie să se facă în avantajul reciproc al ţărilor contractante în condiţiile cele mai obiective şi eficiente. C) Miniştrii Afacerilor Externe al celor patru puteri con­sideră că există o seamă de probleme concrete referitoare la dezvoltarea contactelor între Est şi Vest care urmează să fie examinate direct între ţările interesate, ţinîndu-se seama de interesele şi normele juridice ale statelor res­pective. D) In conformitate cu directiva şefilor guvernelor, mi­niştrii Afacerilor Externe ai celor patru puteri declară că ar fi de dorit să se ţină seamă de contribuţia pe care ar putea-o aduce organele şi instituţiile Organizaţiei Naţiu­nilor Unite în conformitate cu principiile Cartei O.N.U. la aplicarea măsurilor examinate de prezenta conferinţă. Cei patru miniştri se pronunţă pentru participa­rea în organizaţiile internaţionale specializate (O.I.M., U.N.E.S.C.O., O.M.S. şi altele) a tuturor statelor care do­resc să colaboreze in aceste organizaţii. La propunerea lui J. F. Dulles s-a făcut o pauză de douăzeci de minut pentru ca miniştrii puterilor occiden­tale să poată studia propunerea so­vietică. După pauză a luat cuvîntul J.­­ Dulles. J. Dulles a afirmat că în propune­rea sa delegaţia sovietică nu încear­că cît de cît „să ţină seama de punc­tul de vedere al puterilor occidentali în problema importanţei legăturilor libere, contactului liber în domeniu ideilor şi informaţiei“. Intrucît documentul sovietic, a de­clarat J. F. Dulles în încheiere, cu­prinde ceea ce noi considerăm ca Hint un mare pericol pentru pace şi înţe­legerea reciprocă între popoare, şi în­trucît acest proiect nu îndeplineşte dună cît ni se pare, directivele şefi­lor celor patru guverne, noi îl consi­derăm inacceptabil. A. Pinay a arătat că proiectul pre­zentat la 14 noiembrie de delegaţia franceză reprezintă în general şi în ansamblu o încercare de compromis şi ţine seama de schimbul de păreri între experţi, care au studiat proble­ma contactelor între Est şi Vest. El a susţinut că delegaţia sovietică nu a apreciat în modul cuvenit aceste eforturi ale delegaţiei franceze şi că proiectul sovietic respinge o mare parte din propunerile concrete ale de­legaţiei franceze sau ocoleşte fondul lor. H. MacMillan s-a solidarizat cu poziţia lui J. Dulles declarînd că el „ar accepta cu plăcere compromisul francez dacă acest compromis ar fi acceptabil pentru delegaţia sovietică“. Mai sper încă, a spus el, că dele­gaţia sovietică va accepta proiectul francez. Dar dacă ea nu-l poate ac­cepta cred că cel mai bine este să se renunţe la încercarea de a elabora un document de comun acord şi atunci documentele prezentate, date publici­tăţii pentru întreaga lume, vor vorbi de la sine. Apoi a luat cuvîntul V. M. Molotov care a răspuns lui J. Dul­les, A. Pinay şi H. MacMillan. (Tex- I­­ul cuvîntării va fi publicat ulterior).­­ După cuvîntarea lui V. M. Molotov a avut loc un schimb de păreri în | cadrul căruia miniştrii celor trei pu- | teri occidentale şi-au reafirmat ati- | tudinea negativă faţă de propunerea prezentată la 15 noiembrie de delega- | ția sovietică. C­uvîntarea rostita de V. M. Molotov MOSCOVA 15 (Agerpres). — TASS transmite cuvîntarea rostită de V. M. Molotov In şedinţa din 14 noiembrie a miniştrilor Afacerilor Externe ai celor patru puteri în legătură cu dez­voltarea contactelor între Est şi Vest. In directivele şefilor guvernelor se spune: „Miniştrii Afacerilor Externe vor trebui să studieze prin Intermediul ex­perţilor toate măsurile, inclusiv cele care pot fi luate de organe şi insti­tuţii ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, susceptibile: a) să ducă la înlăturarea treptată a piedicilor care stau în calea liberei comunicări şi comerţului paşnic între popoare şi b) la realizarea unor contacte şi le­gături libere reciproc avantajoase pentru ţările şi popoarele interesate“. Urmînd aceste directive, noi tre­buie să acordăm în primul rînd a­­tenţie eliminării treptate a barierelor care împiedică contactul liber şi comerţul paşnic între popoare. Pro­punerile delegaţiei sovietice sunt formulate tocmai în conformitate cu aceste principii. In ceea ce priveşte proiectul prezen­tat în numele celor trei miniştri, el nu oglindeşte nici aceste indicaţii din directive. Pe de altă parte, el cuprinde o se­rie de propuneri care constituie o în­cercare de amestec în treburile interne ale unor state. Proiectul prezentat în numele ce­lor trei miniştri nu numai că oglin­deşte insistenţele în legătură cu cutare sau cutare schimbări în legis­laţia şi regulile administrative ale unor state. Mai mult, el cuprinde chiar pretenţia de a se schimba cursul valutei anumitor state. Ne­temeinicia acestor pretenţii este ab­solut evidentă. Noi ar trebui să por­nim de la principiul că nimeni din­tre noi nu poate pretinde să se a­­mestece în treburile interne ale unui stat sau altuia. Delegaţia sovietică consideră nece­sar să spună în această privinţă un singur lucru: ea nu poate accepta exa­minarea unor astfel de pretenţii şi le consideră ne la locul lor. S-a spus aici data trecută că con­ducătorii Uniunii Sovietice au încercat să izoleze poporul lor de lumea exte­rioară. Astfel de declaraţii sunt lipsite de orice temei. Ele nu pot justifica nici diferitele limitări şi restricţii pe care, de pildă, Statele Unite le-au introdus în relaţiile cu U.R.S.S. Insă noi nu ascundem că în Uniunea Sovietică nu s-a acordat în trecut şi nu se va acorda nici pe viitor o astfel de „libertate a schim­bului de idei“ care ar consta în pro­paganda „liberă“ în favoarea răz­boiului, precum şi în propaganda în favoarea unui atac atomic, pă­trunsă de ură faţă de om. Acest lu­cru este incompatibil cu interesele menţinerii păcii. Nu putem fi de a­­cord cu o astfel de „libertate“ care ar duce la desfăşurarea unei activi­tăţi subversive a fel de fel de ele­mente din drojdia societăţii, izgo­nite de popoarele din ţările socialis­mului şi democraţiei populare, deşi pentru această activitate, după cum se ştie, se cheltuiesc uneori multe milioane de dolari. Acest lucru este incompatibil cu in­teresele dezvoltării prieteniei şi cola­borării între popoare, interese care sînt scumpe Uniunii Sovietice şi tutu­ror popoarelor care năzuiesc spre o pace trainică şi spre progres. Nici unul din adepţii principiilor democra­tice nu poate fi de acord nici cu fap­tul că unele posturi de radio, chiar dacă se camuflează îndărătul unor firme false cum ar fi „Europa liberă“ etc., servesc cu adevărat cauza liber­tăţii popoarelor. Orice om cinstit re­cunoaşte că astfel de posturi de ra­dio servesc nu cauza libertăţii, ci cauza reacţiunii negre, a aţîţării urii între popoare, contribuie la submina­rea păcii şi la pregătirea unui nou război. DL MacMillan a trecut sub tă­cere toate acestea. Ce trebuie făcut pentru elaborarea unei hotărîri a conferinţei în proble­ma dezvoltării contactelor între Vest şi Est? Noi considerăm că sarcina noastră este de a cădea de acord la confe­rinţă în legătură cu unele Indicaţii principale care contribuie la dezvolta­rea contactelor. Dintre aceste indicaţii principale fac parte propunerile care au fost prezentate de delegaţia sovie­tică, precum şi o serie de puncte cu­prinse în proiectul Franţei, Marii Bri­tanii şi S.U.A. Vorbind despre acest din urmă proiect, noi, fireşte, nu avem în vedere punctele care ating ordinea internă a unui stat sau altuia, dat fiind că ele sunt de competenţa aces­tor state înseşi. Principiile fundamentale pe care le-am putea adopta în vederea dezvol­tării relaţiilor economice şi culturale, precum şi în vederea dezvoltării tu­rismului ar înlesni încheierea de acor­duri bilaterale sau multilaterale între state. Aceste acorduri s-ar referi la problemele concrete ale dezvoltării re­laţiilor ştiinţifice, tehnice, sportive, precum şi a radiodifuziunii, a schim­bului de­ publicaţii şi altele. In acor­durile bilaterale sus-menţionate s-ar putea oglindi ceea ce interesează cel mai mult ţările respective. Toate aces­tea ar corespunde directivelor pe care le-am primit de la şefii guvernelor. Ca o concluzie la tot ce s-a spus am propune să se ia ca bază proiectul de­legaţiei sovietice în problema dezvol­tării contactelor între Est şi Vest. Delegaţia sovietică ar considera de asemenea posibil să se ia ca bază proiectul de propuneri pe care primul ministru al Franţei, dl. Faure, l-a pre­zentat la 22 iulie la conferinţa şefi­lor guvernelor. Majoritatea dezidera­telor cuprinse în acest proiect al de­legaţiei franceze, alcătuit din nouă puncte, şi-ar putea găsi o oglindire în hotărîrea noastră finală. In afară de aceasta, noi am putea include în acordul nostru în această problemă o serie de puncte din proiectul celor trei puteri, prezentat la această conferinţă. Delegaţia sovietică consideră că adoptarea unei astfel de hotărîri ar fi un pas important pe calea dezvoltării contactelor între Est şi Vest. Pe mă­sura dezvoltării practice a acestor contacte vom progresa, iar dacă va fi nevoie vom elabora chiar indicaţiile noastre comune pe viitor. S­C­A­N­T­E­I­A Ce a împiedicat realizarea unui acord în problema contactelor dintre Est şi Vest Se ştie ce legă­tură strînsă exis­tă între problema generală a întă­ririi păcii şi co­laborării interna­ţionale şi problema legăturilor co­merciale, culturale, artistice, tu­ristice etc., dintre diferitele ţări ale lumii, fără deosebire de orin­­duire socială. Nu întîmplător or­ganizatorii „războiului rece" şi-au îndreptat o mare parte din efortu­rile lor in direcţia ridicării a tot felul de piedici şi obstacole in ca­lea legăturilor normale dintre Est şi Vest, atît în ce priveşte rela­ţiile economice, cît şi în privinţa schimburilor culturale. Ei se hră­neau cu iluzia că lipsa de colabo­rare economică a ţărilor occiden­tale cu ţările din Răsărit va duce pur şi simplu la înăbuşirea eco­nomică a acestora din urmă. După cum se ştie, iluziile orga­nizatorilor „războiului rece" s-au prăbuşit una după alta. Ţările din Răsărit nu numai că n-au a­­vut de suferit în urma blocadei economice instituite de anumite cercuri din Occident şi îndeosebi din S.U.A., dar,dezvoltînd tot mai mult colaborarea dintre ele, au fă­cut şi fac paşi mari înainte pe calea înfloririi economiei lor. Di­ficultăţi economice din cauza lip­sei relaţiilor cu Răsăritul s-au ivit, dimpotrivă, pe pieţele occi­dentale, unde concurenţa dintre diferitele state şi monopoluri ca­pitaliste, lipsite de o serie de de­­buşee tradiţionale, s-a ascuţit in ultimii ani. La actuala conferinţă de la Geneva, delegaţia sovietică, cre­dincioasă politicii consecvente de pace a guvernului său, şi acţio­­nînd în spiritul directivelor date în luna iulie de şefii de guverne ai celor patru puteri cu privire la dezvoltarea schimburilor din­tre Est şi Vest, a prezentat pro­puneri al căror caracter construc­tiv, practic şi eficient este evident pentru orice om de bună credin­ţă. Aceste propuneri prevedeau in primul rînd măsuri concrete în vederea dezvoltării nestingherite a comerţului internaţional, prin înlăturarea obstacolelor şi res­tricţiilor existente în acest dome­niu. O mare însemnătate practică pentru dezvoltarea relaţiilor din­tre Est şi Vest şi pentru întărirea încrederii între state o au de ase­menea propunerile sovietice pri­vind aplicarea de măsuri în vede­rea lărgirii relaţiilor tehnico-şti­­inţifice internationale, îndeosebi in domeniul folosirii energiei atomi­ce in scopuri paşnice, încurajarea schimburilor reciproce de dele­gaţi şi a vizitelor reciproce ale reprezentanţilor industriei, agri­culturii şi comerţului, lărgirea re­laţiilor culturale intre ţări şi a schimbului de publicaţii, dezvol­tarea mai largă a turismului. Se părea că în calea realiză­rii unui acord in domeniul dez­voltării schimburilor dintre Est şi Vest nu pot exista mari pie­dici. Iată insă, că In pofida aştep­tărilor cercurilor celor mai largi ale opiniei publice internaţionale, la acest punct al ordinei de zi s-au ivit dificultăţi care n-au pu­tut fi învinse. Cauza acestor di­ficultăţi a constituit-o atitudinea delegaţiilor occidentale. Aceste delegaţii, în loc să meargă îna­inte faţă de poziţiile pe care s-au situat puterile occidentale la con­ferinţa din iulie a şefilor de guverne, sau măcar să se menţină pe aceste poziţii, au preferat să facă un pas înapoi, spre metodele depăşite şi fali­mentare ale „războiului rece’’. Se ştie astfel că, la conferinţa din iulie la Geneva, primul ministru Faure a prezentat o propunere, care avea, după­­ cum a arătat­­ V. M. Molotov,­­ o serie de e- e­lemente poziti-­­ ve.­­ La actuala conferinţă de la Ge-­­ neva, ministrul de Externe al­­ Franţei, A. Pinau, a prezentat,­­ in numele celor trei miniştri de­­ Externe occidentali, o nouă pro-­­ punere cu privire la schimburile­­ dintre Est şi Vest, în care fără a se da nici o explicaţie, n-a mai rămas aproape nimic din propu­nerile d-lui Faure. In propunerile occidentale sunt introduse acum în schimb unele prevederi cu totul inacceptabile. Chestiunea primordială a schim­burilor comerciale, in calea că­rora au mai rămas destule pie­dici de înlăturat, este tratată pe ultimul plan. Si nu numai atît. Ea este tratată intr-un mod cu totul neconstructiv, din care lip­seşte tocmai recunoaşterea nece­sităţii de a se înlătura barierele artificiale din calea comerţului dintre Est şi Vest. Dimpo­trivă, din dezbateri a reieşit că miniştrii occidentali sînt hotărîţi de fapt să menţină a­­ceste bariere sub pretextul aşa­­ziselor „controale strategice" im­puse comerţului cu Răsăritul. Trebuie spus de asemenea că propunerile puterilor occidentale cuprind prevederi care nu pot servi nicidecum cauzei păcii şi întăririi încrederii intre state. Este evident că în numele „li­bertăţii schimbului de idei" nu poate fi tolerată o asemenea „li­bertate" care să permită desfăşu­rarea nestingherită a propagandei de război, a aţîţării urii între popoare, a activităţii subversive pe teritoriile statelor în care po­poarele şi-au luat soarta în pro­priile lor mîini. Nu se poate admite să se dea „libertate" unei astfel de propa­gande ca aceea răspîndită, de pildă de ziarul francez „L‘Au­rore , care n-a găsit ceva mai bun în timpul conferinţei de la Geneva decit să publice zilnic biografia lui Hitler într-o redac­tare în care călăul popoarelor eu­ropene este prezentat cu simpa­tie, iar războiul hitlerist, cu compasiune. Poporul nostru nu va tolera in nici un caz ca, sub firma „schim­burilor culturale", să se camufle­ze activitatea armătoare şi calom­nioasă a unor posturi de radio oc­cidentale, la care lepădături legio­­nare ridică in aceste zile osanale războiului rece, lansind asemenea apeluri istorice ca acela difuzat de Radio Madrid la 10 noiembrie : „Salutăm în modul cel mai cor­dial noua tensiune internaţională, salutăm noul război rece..." Acei ce-şi pun speranţa în „războiul rece" — nou sau vechi — şi in impasuri internaţionale se înşeală. „Spiritul Genevei" nu este o vorbă, în ciuda dificultăţi­lor care se ivesc în calea rezol­vării uneia sau alteia dintre pro­bleme. Schimbul de păreri care a avut loc în problema contactelor între Est şi Vest s-a dovedit to­tuşi util şi poate deschide calea unor progrese viitoare. •­ Şedinţa de după-amiază a conferinţei a înregistrat noi şi serioase eforturi din partea dele­gaţiei sovietice de a se obţine o apropiere a punctelor de vedere şi un progres în problema secu­rităţii europene şi Germania şi in problema dezarmării. I. FINTINARU Prin telefon de la trimisul nostru special la Geneva C­ontacte... şi fapte trick Murphy Malin, directorul Uniu­nii americane pentru libertăţile cetă­ţeneşti, a adresat lui Abe McGregor Goff, director al Poştelor din S.U.A., o scrisoare în care protestează împo­triva reţinerii de către oficiile poştale a publicaţiilor progresiste din străină­tate trimise pe adresa abonaţilor par­ticulari americani. •­ LONDRA 15 (Agerpres).­­ După cum relatează ziarul „Manchester Guardian“, deputatul laburist John Baird a declarat că intenţionează să ridice în parlament problema atitudi­nii Ministerului Afacerilor Externe care a interzis să se transmită prin ■ radio meciul dintre echipa „Dinamo“ din Moscova şi echipa engleză „Wol­­verhamton Wanderers“. ★ PARIS 15 (Agerpres). — Ziarul „L’Humanité“ relatează că piesa „O scrisoare pierdută“ a lui I. L. Cara­­giale, care se joacă în Franţa de peste o lună pe scena teatrului „Theatre de Poche“, urma să fie transmisă la pos­turile de radio franceze (R.T.F.). Di­recţia societăţii de radiodifuziune din Franţa a interzis însă transmiterea piesei, deşi ea fusese deja anunţată. Nr. 3441 O declaraţie a Agenţiei TASS MOSCOVA 15 (Agerpres),­­ TASS transmite: In legătură cu faptul că în unele ziare franceze au apărut ştiri care re­latează în mod nejust conţinutul con­vorbirii tovarăşului N. S. Hruşciov cu corespondenţii străini, in cadrul re­cepţiei din 12 noiembrie de la amba­sada Norvegiei la Moscova, Agenţia TASS este împuternicită să declare ur­mătoarele: In timpul convorbirii mai sus-amin­­tite, care a avut caracterul unui schimb fugitiv de scurte observaţii cu privire la diferite probleme, unii corespon­denţi occidentali au făcut observaţii referitoare la situaţia din Franţa. Li s-a spus în legătură cu aceasta că Franţa este o ţară minunată dar că, din păcate, datorită şovăirii şi neho­tărîrii în politica ei în problemele asi­gurării păcii, ea nu ocupă în prezent situaţia care îi revine de drept ca mare putere. In legătură cu replicile corespon­denţilor privitoare la alegerile parla­mentare din Franţa, care vor avea loc în decembrie, s-a făcut remarca că ele nu pot, desigur, să schimbe orîi­­nuirea socială, deşi pot influenţa in nod serios viitoarea orientare a po­­iticii Franţei. Dacă Franţa va alege cu acest prilej calea luptei pentru con­solidarea păcii şi securităţii în Euro­pa, aceasta va fi o contribuţie însem­nată la cauza asigurării­­ securităţii eu­ropene. Oamenii sovietici, ca şi po­porul iubitor de pace al Franţei, sunt, fireşte, interesaţi într-o asemenea dez­voltare a evenimentelor. A fost pus în funcţiune metroul din Leningrad LENINGRAD 15 (Agerpres). — din Uniunea Sovietică. Traseul de TASS transmite: 11 kilometri al primei linii a me-La 14 noiembrie a fost pus în troului traversează raioanele indus­­funcţiune metroul din Leningrad — triale cu populaţie densă ale acestui cea de a doua cale ferată subterană oraș. Darul oferit R. P. Chineze de poporul ungar BUDAPESTA 15 (Agerpres). T­ine, 20 de pompe şi un camion de trei M.T.I. transmite: tone. Darul mai cuprinde o bibliotecă Guvernul R.P. Ungare a oferit R.P. de 500 de volume şi un aparat de Chineze utilajul complect al unei sta- proiecţie cu filme ungare documen­­ţiuni de maşini agricole, pentru a con­­tare­­tribui astfel la dezvoltarea mişcării La 14 noiembrie, în portul Csepel cooperatiste care a luat un mare avînt a avut­ joc ceremonia remiterii darului in ultimul timp in R.P. Chineza. Ma­ ,. .. ____ terialul cuprinde 10 tractoare, mai P°Porul'i1 “®Kar. .Au rostit­ cur­ată multe combine, secerătoare legătoare, Ferenc Erdei, ministrul Agriculturii al treierătoare precum şi un atelier com- R* P* Ungare, şi Hao De-ţin, ambasa­­plent de reparaţii, un atelier de tîmplă- dorul R. P. Chineze în Ungaria. Discuţiile din Comitetul Politic al Adunării Generale O. N. U. în problema coreeană ) iNfcW TUKK. ro (Agerpres). ( iass ) La 14 noiembrie, Comitetul Politic ] al Adunării Generale a O.N.U. a con­­­­tinuat să discute problema coreeană.­­ Reprezentantul Canadei, Martin, care­­ a luat primul cuvîntul, a făcut o­­ scurtă declaraţie. El a subliniat că a­­ fost foarte impresionat de cuvîntările­­ reprezentanţilor Indiei şi Iugoslaviei­­ care au cerut un nou mod de abor-­­ dare a problemei coreene. Martin a­­ spus că deşi delegaţia sa nu poate să­­ aibă aceeaşi atitudine faţă de Coreea­­ de nord şi cea de sud, totuşi el este­­ de acord cu părerea că unificarea Co­­r­reei poate fi înfăptuită numai ca ur-­­­mare a tratativelor dintre nord şi sud­­ şi că O.N.U. trebuie să favorizeze a­­­­ceste tratative. Martin a subliniat că­­ dacă în conflictul coreean din 1950 Ca­­­­nada a sprijinit una din părţi nu în­­­­seamnă că pe viitor ea va sprijini­­ întru totul poziţia acestei părţi. A luat apoi cuvîntul reprezentantul ] U.R.S.S. I. A. Malik. Subliniind că Adunarea Generalu­ -a examinat şi, sub presiunea unui anu­­­­mit grup de state, continuă să exa­mineze problema coreeană fără parti­­ciparea reprezentanţilor Republicii Populare Democrate Coreene şi ai Re­publicii Populare Chineze şi fără a ţine seama de situaţia reală creată în Co­reea şi în întreaga zonă a Extremu­lui Orient, delegatul U. R. S. S. a declarat că în aceste condiţii absolut anormale create în Organizaţia Naţi­unilor Unite, cînd statele cele mai in­teresate sunt lipsite de posibilitatea da a-şi expune punctul de vedere în pro­blema coreeană, discutarea acestei probleme în O.N.U. nu poate duce la rezultate pozitive. In lumina faptelor arătate devine şi mai evidentă necesi­tatea convocării unei conferinţe a sta­telor interesate în problema coreeană. O asemenea conferinţă ar putea con­tribui la rezolvarea problemelor nere­glementate în Coreea şi la slăbirea mai departe a încordării internaţionale. In acest fel s-ar aduce o contribuţie preţioasă la opera de întărire a păcii şi colaborării, iar simpatia noastră faţă de poporul coreean curajos şi iu­bitor de libertate şi-ar găsi întruchi­parea în fapte vii care ar corespunde intereselor lui vitale. ­onsiliul Republicii din Franţa a respins din nou proiectul cu privire la organizarea alegerilor PARIS 15 (Agerpres). — La 15 noiembrie Consiliul Republicii a reluat discutarea proiectului de lege cu pri­vire la organizarea alegerilor înainte de termen pentru Adunarea Naţională (acest proiect a fost adoptat de Adu­narea Naţională). Cu o majoritate de 257 voturi con­tra 34, Consiliul Republicii a respins propunerea fracţiunii comuniste cu privire la aprobarea proiectului de lege. In urma refuzului Consiliului Re­publicii de a aproba hotărîrea Adună­rii, discutarea legii cu privire la orga­nizarea alegerilor urmează să fie re­luată în Adunarea Națională. Programul „Noii uniuni de stînga“ din Franţa , PARIS 15 (Agerpres). — TASS La 15 noiembrie a fost dat publici­tăţii programul „Noii uniuni de stîn­ga“ recent creată în Franţa. Această­­ organizaţie şi-a propus, printre altele, să atragă pături largi ale populaţiei la activitatea obştească, să răspîn- 1 ' dească în rîndurile lor ideea creării unui front popular. Printre altele în domeniul politicii Interne programul prevede apărarea libertăţilor democratice, iar în dome­niul politicii externe „Noua uniune de stînga“ se pronunţă pentru dezarmare, împotriva blocurilor militare, pentru crearea unui sistem de securitate co­lectivă în Europa, ca o condiţie preli­minară a reunificării Germaniei, pen­­tru recunoaşterea R. P. Chineze. In legătură cu problema admiterii de noi membri în O. N. U. După cum s-a mai anunţat, Canada Intenţionează să facă o nouă propu­nere în problema admiterii de noi membri în O.N.U. Această propunere prevede să fie primite simultan în O.N.U. cele 18 ţări care au făcut ce­reri în acest sens. Propunerea Canadei, care continuă­­ să fie comentată în mod favorabil de presa internaţională, a făcut în ulti­mele zile obiectul unor precizări din partea Statelor Unite şi Angliei. In legătură cu poziţia S.U.A., Bule­tinul de ştiri al Casei Albe transmite că reprezentantul american la O.N.U., Henry Cabot Lodge, a anunţat că „Sta­tele Unite sunt gata să voteze pentru admiterea în O.N.U. a unui număr de 13 noi membri şi să se abţină de la votul asupra admiterii a patru ţări din lagărul socialist: R. P. Albania, R. P. Bulgaria, R. P. Ungară şi R. P. Ro­­mînă“. Fiind întrebat dacă Statele Unite vor folosi dreptul de veto (pe care-l au în calitate de membru per­manent al Consiliului de Securitate)­­ în privinţa R. P. Mongole, care a ce­rut de asemenea admiterea în O.N.U.. Lodge şi-a exprimat speranţa că R. P.­­ Mongolă nu va întruni numărul de vo­turi necesare. In legătură cu dreptul R. P. Chine­ze de a ocupa locul ce i se cuvine In O.N.U., Lodge a declarat că S.U.A. se­­ vor menţine pe vechea lor poziţie care, după cum se ştie, constă în nerecu­­noaşterea acestui drept legitim al R. P. Chineze. Delegaţia engleză la O.N.U. a dat la rîndul ei o declaraţie în problema admiterii de noi membri în O.N.U. In declaraţie se spune că Anglia va ac­cepta admiterea tuturor celor 18 ţări (inclusiv R. P. Mongolă). Această po­ziţie reiese şi din declaraţia premieru­lui englez, Anthony Eden, care — după cum relatează corespondentul di­plomatic al ziarului „Observer" — a trimis zilele trecute premierului Cey­lonului o scrisoare în care se arată că Anglia „nu va face obiecţiuni împotri­va admiterii în O.N.U. a unor ţări sprijinite de U.R.S.S.“. SPECTACOLELE DE AZI TEATRE : TRAVIATA - Teatrul de Opera şi Balet al R.P.R.; LASATI.MA SA­CINT - Teatrul de Stat de operetă: GAIŢELE — Teatrul National „I. L. Caragiale“ (sala Studio); TREI SURORI - Teatrul National „I. L. Caragiale“ (sala C.C.S.); DON CARLOS — Teatrul Municipal; DRAGOSTE TIRZIE — Teatrul Armatei (sala Magheru); DAVID COPPERFIELD - Teatrul Tineretu­lui; MINCINOSUL - Studioul actorului de film „C. Nottara“; INTRIGA ȘI IUBIRE — Teatrul Muncitoresc C.F.R.,Giuleşti; CER CUVÎNTUL — Ansamblul de Estradă al R.P.R.; ARENA CURAJULUI — Circul de Stat. CINEMATOGRAFE: MACLOVIA — Pa­­tria, Bucureşti, Gh. Doja; INTR-O PRIMA­­VARA LA BUDAPESTA - Al. Popov, Donca Simo; MUZICA SI DRAGOSTE — Magheru, Libertăţii; PENTRU 14 VIEŢI - Republica, I. C. Fiimu; BANCNOTA DE 1.000.000 LIRE STERLINE — Filimon Sirbu,­ Înfrăţirea Intre popoare, Al. Sahla ; POVESTE DESPRE URIAȘUL PĂDURII - Maxim Ciorkl. T_ V1adlmlr­»crif • NPQTPDITA r*PT Idle) “ ticna r aVCl, c /VlarXlO­­ rANf Aii LA TULIPE - Lumina ; LEANA — Central, Mosilor ; MELODIA PIERDUTA — Victoria: TĂUNUL — Tineretului, Munca; ACTUALI­­TATEA IN IMAGINI, PANTA PRIMEJDI­­OASA, UNIVERSITATEA LOMONOSOV ÎM­PLINEŞTE 200 ANI; NUIELUŞA DE ALUN — Timpuri Noi ; NUNTA — Vasile Roaită; LILIACUL — Cultural; SOLDATUL IVAN BROVKIN - Unirea; CAI ALBASTRE - C. David; ARLBERG EXPRESS şi BUCU­­REŞTI, ORAŞ ÎNFLORIT - Flacăra; ZVA­­PAIATA — Carpati, Popular; BUN VENIT, D-LE MARSHALL - Arta; SPRE ŢĂRMURI NOI — Mioriţa; ROMEO ŞI JULIETTA — 23 August; SUFLETE ÎMPIETRITE - Iii* Pintilie; N-A DANSAT DECIT O VARA — M. Eminescu; FANTOMELE PĂRĂSESC PISCURILE - 1 Mai; IN ZORI DE ZI - Volga; NU DEPARTE DE VARŞOVIA — — 8 Mai, Aurel Vlaicu; PRINŢESA MARY — N. Bălcescu; FRUMUSETEA DIAVOLU­­LUI — Rahova. Boleslaw Bierut; CADEREA EMIRATULUI — Gh. Coşbuc; NECUNOS­CUTA DIN TAXI — Olga Bande. ——1 1 • »—........... — ■■ I ■ I v ^ »JBMll REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA t Bucureşti, Pl*l» „Sctnteli*, TeL 7.60.10, 7.60.20, 7.60.40, 7.61.00, — Abonamentele se lag la oficiile poştala, factorii poştali si difuzorii voluntari dlq întreprinderi şi InstituUL Tiparul t Combinatul Poligrafia Caia Sctntell „L V. Stalin*«

Next