Scînteia, noiembrie 1955 (Anul 24, nr. 3428-3453)
1955-11-16 / nr. 3441
Pag. 4 rrmlTrail IIIITMIB'I | HU |«IH m ■ LUCRĂRILE CONFERINŢEI DE LA GENEVA A MINIŞTRILOR AFACERILOR EXTERNE Miniştrii au încheiat discutarea celui Şedinţa din după amiaza zilei de-al treilea punct de pe ordinea de zi pcntr. ro (Agerpres). In şedinţa din dimineaţa zilei de 15 noiembrie, prezidată de MacMillan, miniştrii Afacerilor Externe ai celor patru puteri au încheiat discutarea celui de-al treilea punct de pe ordinea de zi — dezvoltarea contactelor dintre Est şi Vest După cum s-a mai anunţat, la sfîrşitul şedinţei din după-amiaza zilei de 14 noiembrie, A. Pinay a prezentat în numele delegaţiei franceze un proiect de declaraţie a celor patru puteri cu privire la problema în discuţie. In şedinţa din 15 noiembrie, primul a luat cuvîntul V. I I. Molotov. Esenţialul care interesează delegaţia sovietică în problema in discuţie, a spus V. M. Molotov, este să se obţină anumite rezultate pozitive în dezvoltarea contactelor dintre Est şi Vest atît în domeniul economic cît şi în domeniul cultural, şi în toate chestiunile care se referă la această problemă. V. M. Molotov a relevat succesele însemnate obţinute de Uniunea Sovietică în perioada de după război in /■» r\ m o r +111111 n 11 oHa ctnlo ceea ce este dovedit, între altele, di faptul că în perioada de după războ comerţul exterior al Uniunii Sovietice a sporit de patru ori faţă de perioada de dinainte de război. In domeniul legăturilor personale şi al contactelor dintre oameni, a spus în continuare VM Molotov, s-au obţinut succese deosebit de mari în ultima perioadă, după conferinţa şefilor guvernelor. Tocmai în această perioadă a crescut considerabil schimbul fie delegaţii. Se pare că nu a existat încă o asemenea perioadă, ca aceasta din urmă, dacă ar fi să ţinem seama chiar numai de vizitele făcute în ultimele luni la Moscova de membri ai Senatului şi ai Camerei reprezentanţilor ale S.U.A. V M Molotov a declarat că după ce delegaţia sovietică a primit proiectul de declaraţie din 14 noiembrie al delegaţiei franceze ea l-a examinat şi l-a studiat tocmai din punctul de vedere al măsurii în care poate contribui la dezvoltarea continuă a relaţiilor economice şi culturale între Est şi Vest. Studierea proiectului delegaţiei franceze, a spus V. M. Moelotov, ne-a aratat ca el înseamnă un pas înainte în discutarea acestei probleme căreia îi atribuim o mare în 3 seminătate. Proiectul ţine seama într-o anumită măsură de schimbul de păreri desfăşurat în cadrul conferinţei , şi de aceea credem că el va contribui la o armonizare a părerilor noastre. Proiectul conţine de asemenea propuneri pe care le considerăm inoportune şi necorespunzătoare scopului. Am în vedere în primul rînd propunerile care din fond sînt de competenţa exclusivă I a statelor respective şi nu pot servi ca propuneri de examinat la conferinţă. Mă refer de asemenea la pro-punerile care pot fi examinate direct de părţile interesate. Este mai presus de orice îndoială că la o examinare concretă a unei astfel de chestiuni, cu participarea specialiştilor respectivi, se vor obţine rezultate mai bune de■ cit putem obţine noi în prezent ! V. M. Molotov a declarat în continuare că delegaţia, sovietică, ţinînd seama de propunerile prezentate de delegaţia franceză, prezintă spre exa■ minare conferinţei următorul proiect ■ modificat de propunere: GENEVA 15 (Agerpres). — In şedinţa din după amiaza zilei de marţi miniştrii de Externe au reluat discutarea primului punct de pe ordinea de zi — Securitatea europeană şi Germania Delegaţia sovietică a reamintit propunerea sa privind reducerea efectivelor forţelor armate străine în Germania. Delegaţia sovietică a pus din nou problema încheierii unui tratat între grupările de state existente în Europa. In legătură cu punctul doi de pe ordinea de zi, delegaţia sovietică a supus un proiect de declaraţie a celor patru miniştri de Afaceri Externe în problema dezarmării. De asemenea delegaţia sovietică a prezentat o propunere privind primul punct de pe ordinea de zi, securitatea europeană şi Germania. In legătură cu propunerea sovietică referitoare la primul punct, secretarul Departamentului de Stat, J. F. Dulles, ministrul de Externe al Marii Britanii, MacMillan, şi ministrul de Afaceri Externe al Franţei, A. Pinay, au spus că, avînd în vedere importanţa ei, o vor studia şi îşi vor exprima părerea în şedinţa următoare In cursul şedinţei a avut loc o scurtă întrerupere, în care miniştrii occidentali au studiat propunerile sovietice. După încheierea şedinţei, a avut loc o şedinţă restrînsă în cadrul căreia s-a abordat problema elaborării comunicatului final. S-a hotărît ca miercuri dimineaţa la ora 10 să aibă loc o şedinţă a experţilor însărcinaţi cu elaborarea comunicatului final. La ora 11,30 va avea loc o şedinţă a miniştrilor, în care va fi examinată propunerea sovietică asupra primului punct de pe ordinea de zi. La ora 15,30 va avea loc o şedinţă restrînsă pentru discutarea comunicatului final, care va face bilanţul activităţii miniştrilor de Externe. 15 noiembrie 1955 Proiect de declaraţie a celor patru puteri în problema dezvoltării contactelor între Est şi Vest (Textul prezentat de delegia sovietică ) Călăuzindu-se de interesele întăririi păcii, creării unei atmosfere de încredere şi dezvoltare a colaborării între popoare, miniştrii Afacerilor Externe au studiat, în conformitate cu directivele şefilor guvernelor U.R.S.S., S.U.A., Republicii Franceze, Regatului Unit, „măsurile, inclusiv cele care pot fi luate de organe şi instituţii ale Organizaţiei Naţiunilor Unite susceptibile a) să ducă la înlăturarea treptată a piedicilor care stau în calea liberei comunicări şi comerţului paşnic între popoare şi b) la realizarea unor contacte şi legături libere reciproc avantajoase pentru ţările şi popoarele interesate“. A) Pornind de la directivă şi dîndu-şi seama de importanţa problemelor a căror studiere a fost încredinţată Comitetului de experţi, miniştrii Afacerilor Externe ai celor patru puteri au căzut de acord să supună guvernelor lor respective de a crea condiţii favorabile dezvoltării comerţului paşnic şi în acest scop să ia măsuri care au în vedere înlăturarea obstacolelor şi îngrădirilor existente în domeniul comerţului între Est şi Vest pentru ca comercianţii şi organizaţiile comerciale să poată folosi într-o măsură mai largă posibilităţile care le sunt oferite de schimbul între Est şi Vest. — de a lua măsurile care depind de ele pentru sprijinirea trecerii nestingherite a vaselor comerciale ale tuturor ţărilor prin strîmtorile maritime şi canalele de importanţă internaţională şi pentru înlăturarea restricţiilor care există în prezent în domeniul comunicaţiilor maritime cu unele state. — de a contribui la schimbul de cărţi, ziare, reviste ştiinţifice, filme documentare şi alte filme, precum şi de emisiuni de radio potrivit acordurilor, care pot avea un caracter bilateral sau multilateral. B) Miniştrii Afacerilor Externe ai celor patru puteri sunt de părere că este de dorit ca relaţiile dintre Est şi Vest să fie înlesnite şi lărgite in următoarele domenii: a) schimbul cultural îndeosebi în domeniul publicaţiilor precum şi schimbul de delegaţii culturale, expoziţii etc., b) schimbul ştiinţific şi tehnic, participarea oamenilor de ştiinţă la congresele internaţionale, c) vizite de reprezentanţi ai industriei, agriculturii şi comerţului, d) schimbul între organizaţiile profesionale, ştiinţifice, tehnice şi artistice, e) schimbul de profesori şi studenţi precum şi de lectori, f) schimbul de sportivi și colective sportive; g) dezvoltarea turismului pe plan colectiv cît și pe plan individual. In scopul dezvoltării continue a contactelor existente cele patru guverne pot stabili în caz de nevoie procedeele privind aceste schimburi. Schimburile trebuie să se facă în avantajul reciproc al ţărilor contractante în condiţiile cele mai obiective şi eficiente. C) Miniştrii Afacerilor Externe al celor patru puteri consideră că există o seamă de probleme concrete referitoare la dezvoltarea contactelor între Est şi Vest care urmează să fie examinate direct între ţările interesate, ţinîndu-se seama de interesele şi normele juridice ale statelor respective. D) In conformitate cu directiva şefilor guvernelor, miniştrii Afacerilor Externe ai celor patru puteri declară că ar fi de dorit să se ţină seamă de contribuţia pe care ar putea-o aduce organele şi instituţiile Organizaţiei Naţiunilor Unite în conformitate cu principiile Cartei O.N.U. la aplicarea măsurilor examinate de prezenta conferinţă. Cei patru miniştri se pronunţă pentru participarea în organizaţiile internaţionale specializate (O.I.M., U.N.E.S.C.O., O.M.S. şi altele) a tuturor statelor care doresc să colaboreze in aceste organizaţii. La propunerea lui J. F. Dulles s-a făcut o pauză de douăzeci de minut pentru ca miniştrii puterilor occidentale să poată studia propunerea sovietică. După pauză a luat cuvîntul J. Dulles. J. Dulles a afirmat că în propunerea sa delegaţia sovietică nu încearcă cît de cît „să ţină seama de punctul de vedere al puterilor occidentali în problema importanţei legăturilor libere, contactului liber în domeniu ideilor şi informaţiei“. Intrucît documentul sovietic, a declarat J. F. Dulles în încheiere, cuprinde ceea ce noi considerăm ca Hint un mare pericol pentru pace şi înţelegerea reciprocă între popoare, şi întrucît acest proiect nu îndeplineşte dună cît ni se pare, directivele şefilor celor patru guverne, noi îl considerăm inacceptabil. A. Pinay a arătat că proiectul prezentat la 14 noiembrie de delegaţia franceză reprezintă în general şi în ansamblu o încercare de compromis şi ţine seama de schimbul de păreri între experţi, care au studiat problema contactelor între Est şi Vest. El a susţinut că delegaţia sovietică nu a apreciat în modul cuvenit aceste eforturi ale delegaţiei franceze şi că proiectul sovietic respinge o mare parte din propunerile concrete ale delegaţiei franceze sau ocoleşte fondul lor. H. MacMillan s-a solidarizat cu poziţia lui J. Dulles declarînd că el „ar accepta cu plăcere compromisul francez dacă acest compromis ar fi acceptabil pentru delegaţia sovietică“. Mai sper încă, a spus el, că delegaţia sovietică va accepta proiectul francez. Dar dacă ea nu-l poate accepta cred că cel mai bine este să se renunţe la încercarea de a elabora un document de comun acord şi atunci documentele prezentate, date publicităţii pentru întreaga lume, vor vorbi de la sine. Apoi a luat cuvîntul V. M. Molotov care a răspuns lui J. Dulles, A. Pinay şi H. MacMillan. (Tex- Iul cuvîntării va fi publicat ulterior). După cuvîntarea lui V. M. Molotov a avut loc un schimb de păreri în | cadrul căruia miniştrii celor trei pu- | teri occidentale şi-au reafirmat ati- | tudinea negativă faţă de propunerea prezentată la 15 noiembrie de delega- | ția sovietică. Cuvîntarea rostita de V. M. Molotov MOSCOVA 15 (Agerpres). — TASS transmite cuvîntarea rostită de V. M. Molotov In şedinţa din 14 noiembrie a miniştrilor Afacerilor Externe ai celor patru puteri în legătură cu dezvoltarea contactelor între Est şi Vest. In directivele şefilor guvernelor se spune: „Miniştrii Afacerilor Externe vor trebui să studieze prin Intermediul experţilor toate măsurile, inclusiv cele care pot fi luate de organe şi instituţii ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, susceptibile: a) să ducă la înlăturarea treptată a piedicilor care stau în calea liberei comunicări şi comerţului paşnic între popoare şi b) la realizarea unor contacte şi legături libere reciproc avantajoase pentru ţările şi popoarele interesate“. Urmînd aceste directive, noi trebuie să acordăm în primul rînd atenţie eliminării treptate a barierelor care împiedică contactul liber şi comerţul paşnic între popoare. Propunerile delegaţiei sovietice sunt formulate tocmai în conformitate cu aceste principii. In ceea ce priveşte proiectul prezentat în numele celor trei miniştri, el nu oglindeşte nici aceste indicaţii din directive. Pe de altă parte, el cuprinde o serie de propuneri care constituie o încercare de amestec în treburile interne ale unor state. Proiectul prezentat în numele celor trei miniştri nu numai că oglindeşte insistenţele în legătură cu cutare sau cutare schimbări în legislaţia şi regulile administrative ale unor state. Mai mult, el cuprinde chiar pretenţia de a se schimba cursul valutei anumitor state. Netemeinicia acestor pretenţii este absolut evidentă. Noi ar trebui să pornim de la principiul că nimeni dintre noi nu poate pretinde să se amestece în treburile interne ale unui stat sau altuia. Delegaţia sovietică consideră necesar să spună în această privinţă un singur lucru: ea nu poate accepta examinarea unor astfel de pretenţii şi le consideră ne la locul lor. S-a spus aici data trecută că conducătorii Uniunii Sovietice au încercat să izoleze poporul lor de lumea exterioară. Astfel de declaraţii sunt lipsite de orice temei. Ele nu pot justifica nici diferitele limitări şi restricţii pe care, de pildă, Statele Unite le-au introdus în relaţiile cu U.R.S.S. Insă noi nu ascundem că în Uniunea Sovietică nu s-a acordat în trecut şi nu se va acorda nici pe viitor o astfel de „libertate a schimbului de idei“ care ar consta în propaganda „liberă“ în favoarea războiului, precum şi în propaganda în favoarea unui atac atomic, pătrunsă de ură faţă de om. Acest lucru este incompatibil cu interesele menţinerii păcii. Nu putem fi de acord cu o astfel de „libertate“ care ar duce la desfăşurarea unei activităţi subversive a fel de fel de elemente din drojdia societăţii, izgonite de popoarele din ţările socialismului şi democraţiei populare, deşi pentru această activitate, după cum se ştie, se cheltuiesc uneori multe milioane de dolari. Acest lucru este incompatibil cu interesele dezvoltării prieteniei şi colaborării între popoare, interese care sînt scumpe Uniunii Sovietice şi tuturor popoarelor care năzuiesc spre o pace trainică şi spre progres. Nici unul din adepţii principiilor democratice nu poate fi de acord nici cu faptul că unele posturi de radio, chiar dacă se camuflează îndărătul unor firme false cum ar fi „Europa liberă“ etc., servesc cu adevărat cauza libertăţii popoarelor. Orice om cinstit recunoaşte că astfel de posturi de radio servesc nu cauza libertăţii, ci cauza reacţiunii negre, a aţîţării urii între popoare, contribuie la subminarea păcii şi la pregătirea unui nou război. DL MacMillan a trecut sub tăcere toate acestea. Ce trebuie făcut pentru elaborarea unei hotărîri a conferinţei în problema dezvoltării contactelor între Vest şi Est? Noi considerăm că sarcina noastră este de a cădea de acord la conferinţă în legătură cu unele Indicaţii principale care contribuie la dezvoltarea contactelor. Dintre aceste indicaţii principale fac parte propunerile care au fost prezentate de delegaţia sovietică, precum şi o serie de puncte cuprinse în proiectul Franţei, Marii Britanii şi S.U.A. Vorbind despre acest din urmă proiect, noi, fireşte, nu avem în vedere punctele care ating ordinea internă a unui stat sau altuia, dat fiind că ele sunt de competenţa acestor state înseşi. Principiile fundamentale pe care le-am putea adopta în vederea dezvoltării relaţiilor economice şi culturale, precum şi în vederea dezvoltării turismului ar înlesni încheierea de acorduri bilaterale sau multilaterale între state. Aceste acorduri s-ar referi la problemele concrete ale dezvoltării relaţiilor ştiinţifice, tehnice, sportive, precum şi a radiodifuziunii, a schimbului de publicaţii şi altele. In acordurile bilaterale sus-menţionate s-ar putea oglindi ceea ce interesează cel mai mult ţările respective. Toate acestea ar corespunde directivelor pe care le-am primit de la şefii guvernelor. Ca o concluzie la tot ce s-a spus am propune să se ia ca bază proiectul delegaţiei sovietice în problema dezvoltării contactelor între Est şi Vest. Delegaţia sovietică ar considera de asemenea posibil să se ia ca bază proiectul de propuneri pe care primul ministru al Franţei, dl. Faure, l-a prezentat la 22 iulie la conferinţa şefilor guvernelor. Majoritatea dezideratelor cuprinse în acest proiect al delegaţiei franceze, alcătuit din nouă puncte, şi-ar putea găsi o oglindire în hotărîrea noastră finală. In afară de aceasta, noi am putea include în acordul nostru în această problemă o serie de puncte din proiectul celor trei puteri, prezentat la această conferinţă. Delegaţia sovietică consideră că adoptarea unei astfel de hotărîri ar fi un pas important pe calea dezvoltării contactelor între Est şi Vest. Pe măsura dezvoltării practice a acestor contacte vom progresa, iar dacă va fi nevoie vom elabora chiar indicaţiile noastre comune pe viitor. SCANTEIA Ce a împiedicat realizarea unui acord în problema contactelor dintre Est şi Vest Se ştie ce legătură strînsă există între problema generală a întăririi păcii şi colaborării internaţionale şi problema legăturilor comerciale, culturale, artistice, turistice etc., dintre diferitele ţări ale lumii, fără deosebire de orinduire socială. Nu întîmplător organizatorii „războiului rece" şi-au îndreptat o mare parte din eforturile lor in direcţia ridicării a tot felul de piedici şi obstacole in calea legăturilor normale dintre Est şi Vest, atît în ce priveşte relaţiile economice, cît şi în privinţa schimburilor culturale. Ei se hrăneau cu iluzia că lipsa de colaborare economică a ţărilor occidentale cu ţările din Răsărit va duce pur şi simplu la înăbuşirea economică a acestora din urmă. După cum se ştie, iluziile organizatorilor „războiului rece" s-au prăbuşit una după alta. Ţările din Răsărit nu numai că n-au avut de suferit în urma blocadei economice instituite de anumite cercuri din Occident şi îndeosebi din S.U.A., dar,dezvoltînd tot mai mult colaborarea dintre ele, au făcut şi fac paşi mari înainte pe calea înfloririi economiei lor. Dificultăţi economice din cauza lipsei relaţiilor cu Răsăritul s-au ivit, dimpotrivă, pe pieţele occidentale, unde concurenţa dintre diferitele state şi monopoluri capitaliste, lipsite de o serie de debuşee tradiţionale, s-a ascuţit in ultimii ani. La actuala conferinţă de la Geneva, delegaţia sovietică, credincioasă politicii consecvente de pace a guvernului său, şi acţionînd în spiritul directivelor date în luna iulie de şefii de guverne ai celor patru puteri cu privire la dezvoltarea schimburilor dintre Est şi Vest, a prezentat propuneri al căror caracter constructiv, practic şi eficient este evident pentru orice om de bună credinţă. Aceste propuneri prevedeau in primul rînd măsuri concrete în vederea dezvoltării nestingherite a comerţului internaţional, prin înlăturarea obstacolelor şi restricţiilor existente în acest domeniu. O mare însemnătate practică pentru dezvoltarea relaţiilor dintre Est şi Vest şi pentru întărirea încrederii între state o au de asemenea propunerile sovietice privind aplicarea de măsuri în vederea lărgirii relaţiilor tehnico-ştiinţifice internationale, îndeosebi in domeniul folosirii energiei atomice in scopuri paşnice, încurajarea schimburilor reciproce de delegaţi şi a vizitelor reciproce ale reprezentanţilor industriei, agriculturii şi comerţului, lărgirea relaţiilor culturale intre ţări şi a schimbului de publicaţii, dezvoltarea mai largă a turismului. Se părea că în calea realizării unui acord in domeniul dezvoltării schimburilor dintre Est şi Vest nu pot exista mari piedici. Iată insă, că In pofida aşteptărilor cercurilor celor mai largi ale opiniei publice internaţionale, la acest punct al ordinei de zi s-au ivit dificultăţi care n-au putut fi învinse. Cauza acestor dificultăţi a constituit-o atitudinea delegaţiilor occidentale. Aceste delegaţii, în loc să meargă înainte faţă de poziţiile pe care s-au situat puterile occidentale la conferinţa din iulie a şefilor de guverne, sau măcar să se menţină pe aceste poziţii, au preferat să facă un pas înapoi, spre metodele depăşite şi falimentare ale „războiului rece’’. Se ştie astfel că, la conferinţa din iulie la Geneva, primul ministru Faure a prezentat o propunere, care avea, după cum a arătat V. M. Molotov, o serie de e- elemente poziti- ve. La actuala conferinţă de la Ge- neva, ministrul de Externe al Franţei, A. Pinau, a prezentat, in numele celor trei miniştri de Externe occidentali, o nouă pro- punere cu privire la schimburile dintre Est şi Vest, în care fără a se da nici o explicaţie, n-a mai rămas aproape nimic din propunerile d-lui Faure. In propunerile occidentale sunt introduse acum în schimb unele prevederi cu totul inacceptabile. Chestiunea primordială a schimburilor comerciale, in calea cărora au mai rămas destule piedici de înlăturat, este tratată pe ultimul plan. Si nu numai atît. Ea este tratată intr-un mod cu totul neconstructiv, din care lipseşte tocmai recunoaşterea necesităţii de a se înlătura barierele artificiale din calea comerţului dintre Est şi Vest. Dimpotrivă, din dezbateri a reieşit că miniştrii occidentali sînt hotărîţi de fapt să menţină aceste bariere sub pretextul aşaziselor „controale strategice" impuse comerţului cu Răsăritul. Trebuie spus de asemenea că propunerile puterilor occidentale cuprind prevederi care nu pot servi nicidecum cauzei păcii şi întăririi încrederii intre state. Este evident că în numele „libertăţii schimbului de idei" nu poate fi tolerată o asemenea „libertate" care să permită desfăşurarea nestingherită a propagandei de război, a aţîţării urii între popoare, a activităţii subversive pe teritoriile statelor în care popoarele şi-au luat soarta în propriile lor mîini. Nu se poate admite să se dea „libertate" unei astfel de propagande ca aceea răspîndită, de pildă de ziarul francez „L‘Aurore , care n-a găsit ceva mai bun în timpul conferinţei de la Geneva decit să publice zilnic biografia lui Hitler într-o redactare în care călăul popoarelor europene este prezentat cu simpatie, iar războiul hitlerist, cu compasiune. Poporul nostru nu va tolera in nici un caz ca, sub firma „schimburilor culturale", să se camufleze activitatea armătoare şi calomnioasă a unor posturi de radio occidentale, la care lepădături legionare ridică in aceste zile osanale războiului rece, lansind asemenea apeluri istorice ca acela difuzat de Radio Madrid la 10 noiembrie : „Salutăm în modul cel mai cordial noua tensiune internaţională, salutăm noul război rece..." Acei ce-şi pun speranţa în „războiul rece" — nou sau vechi — şi in impasuri internaţionale se înşeală. „Spiritul Genevei" nu este o vorbă, în ciuda dificultăţilor care se ivesc în calea rezolvării uneia sau alteia dintre probleme. Schimbul de păreri care a avut loc în problema contactelor între Est şi Vest s-a dovedit totuşi util şi poate deschide calea unor progrese viitoare. • Şedinţa de după-amiază a conferinţei a înregistrat noi şi serioase eforturi din partea delegaţiei sovietice de a se obţine o apropiere a punctelor de vedere şi un progres în problema securităţii europene şi Germania şi in problema dezarmării. I. FINTINARU Prin telefon de la trimisul nostru special la Geneva Contacte... şi fapte trick Murphy Malin, directorul Uniunii americane pentru libertăţile cetăţeneşti, a adresat lui Abe McGregor Goff, director al Poştelor din S.U.A., o scrisoare în care protestează împotriva reţinerii de către oficiile poştale a publicaţiilor progresiste din străinătate trimise pe adresa abonaţilor particulari americani. • LONDRA 15 (Agerpres). După cum relatează ziarul „Manchester Guardian“, deputatul laburist John Baird a declarat că intenţionează să ridice în parlament problema atitudinii Ministerului Afacerilor Externe care a interzis să se transmită prin ■ radio meciul dintre echipa „Dinamo“ din Moscova şi echipa engleză „Wolverhamton Wanderers“. ★ PARIS 15 (Agerpres). — Ziarul „L’Humanité“ relatează că piesa „O scrisoare pierdută“ a lui I. L. Caragiale, care se joacă în Franţa de peste o lună pe scena teatrului „Theatre de Poche“, urma să fie transmisă la posturile de radio franceze (R.T.F.). Direcţia societăţii de radiodifuziune din Franţa a interzis însă transmiterea piesei, deşi ea fusese deja anunţată. Nr. 3441 O declaraţie a Agenţiei TASS MOSCOVA 15 (Agerpres), TASS transmite: In legătură cu faptul că în unele ziare franceze au apărut ştiri care relatează în mod nejust conţinutul convorbirii tovarăşului N. S. Hruşciov cu corespondenţii străini, in cadrul recepţiei din 12 noiembrie de la ambasada Norvegiei la Moscova, Agenţia TASS este împuternicită să declare următoarele: In timpul convorbirii mai sus-amintite, care a avut caracterul unui schimb fugitiv de scurte observaţii cu privire la diferite probleme, unii corespondenţi occidentali au făcut observaţii referitoare la situaţia din Franţa. Li s-a spus în legătură cu aceasta că Franţa este o ţară minunată dar că, din păcate, datorită şovăirii şi nehotărîrii în politica ei în problemele asigurării păcii, ea nu ocupă în prezent situaţia care îi revine de drept ca mare putere. In legătură cu replicile corespondenţilor privitoare la alegerile parlamentare din Franţa, care vor avea loc în decembrie, s-a făcut remarca că ele nu pot, desigur, să schimbe orîinuirea socială, deşi pot influenţa in nod serios viitoarea orientare a poiticii Franţei. Dacă Franţa va alege cu acest prilej calea luptei pentru consolidarea păcii şi securităţii în Europa, aceasta va fi o contribuţie însemnată la cauza asigurării securităţii europene. Oamenii sovietici, ca şi poporul iubitor de pace al Franţei, sunt, fireşte, interesaţi într-o asemenea dezvoltare a evenimentelor. A fost pus în funcţiune metroul din Leningrad LENINGRAD 15 (Agerpres). — din Uniunea Sovietică. Traseul de TASS transmite: 11 kilometri al primei linii a me-La 14 noiembrie a fost pus în troului traversează raioanele indusfuncţiune metroul din Leningrad — triale cu populaţie densă ale acestui cea de a doua cale ferată subterană oraș. Darul oferit R. P. Chineze de poporul ungar BUDAPESTA 15 (Agerpres). Tine, 20 de pompe şi un camion de trei M.T.I. transmite: tone. Darul mai cuprinde o bibliotecă Guvernul R.P. Ungare a oferit R.P. de 500 de volume şi un aparat de Chineze utilajul complect al unei sta- proiecţie cu filme ungare documenţiuni de maşini agricole, pentru a contaretribui astfel la dezvoltarea mişcării La 14 noiembrie, în portul Csepel cooperatiste care a luat un mare avînt a avut joc ceremonia remiterii darului in ultimul timp in R.P. Chineza. Ma ,. .. ____ terialul cuprinde 10 tractoare, mai P°Porul'i1 “®Kar. .Au rostit curată multe combine, secerătoare legătoare, Ferenc Erdei, ministrul Agriculturii al treierătoare precum şi un atelier com- R* P* Ungare, şi Hao De-ţin, ambasaplent de reparaţii, un atelier de tîmplă- dorul R. P. Chineze în Ungaria. Discuţiile din Comitetul Politic al Adunării Generale O. N. U. în problema coreeană ) iNfcW TUKK. ro (Agerpres). ( iass ) La 14 noiembrie, Comitetul Politic ] al Adunării Generale a O.N.U. a continuat să discute problema coreeană. Reprezentantul Canadei, Martin, care a luat primul cuvîntul, a făcut o scurtă declaraţie. El a subliniat că a fost foarte impresionat de cuvîntările reprezentanţilor Indiei şi Iugoslaviei care au cerut un nou mod de abor- dare a problemei coreene. Martin a spus că deşi delegaţia sa nu poate să aibă aceeaşi atitudine faţă de Coreea de nord şi cea de sud, totuşi el este de acord cu părerea că unificarea Correei poate fi înfăptuită numai ca ur-mare a tratativelor dintre nord şi sud şi că O.N.U. trebuie să favorizeze aceste tratative. Martin a subliniat că dacă în conflictul coreean din 1950 Canada a sprijinit una din părţi nu înseamnă că pe viitor ea va sprijini întru totul poziţia acestei părţi. A luat apoi cuvîntul reprezentantul ] U.R.S.S. I. A. Malik. Subliniind că Adunarea Generalu -a examinat şi, sub presiunea unui anumit grup de state, continuă să examineze problema coreeană fără participarea reprezentanţilor Republicii Populare Democrate Coreene şi ai Republicii Populare Chineze şi fără a ţine seama de situaţia reală creată în Coreea şi în întreaga zonă a Extremului Orient, delegatul U. R. S. S. a declarat că în aceste condiţii absolut anormale create în Organizaţia Naţiunilor Unite, cînd statele cele mai interesate sunt lipsite de posibilitatea da a-şi expune punctul de vedere în problema coreeană, discutarea acestei probleme în O.N.U. nu poate duce la rezultate pozitive. In lumina faptelor arătate devine şi mai evidentă necesitatea convocării unei conferinţe a statelor interesate în problema coreeană. O asemenea conferinţă ar putea contribui la rezolvarea problemelor nereglementate în Coreea şi la slăbirea mai departe a încordării internaţionale. In acest fel s-ar aduce o contribuţie preţioasă la opera de întărire a păcii şi colaborării, iar simpatia noastră faţă de poporul coreean curajos şi iubitor de libertate şi-ar găsi întruchiparea în fapte vii care ar corespunde intereselor lui vitale. onsiliul Republicii din Franţa a respins din nou proiectul cu privire la organizarea alegerilor PARIS 15 (Agerpres). — La 15 noiembrie Consiliul Republicii a reluat discutarea proiectului de lege cu privire la organizarea alegerilor înainte de termen pentru Adunarea Naţională (acest proiect a fost adoptat de Adunarea Naţională). Cu o majoritate de 257 voturi contra 34, Consiliul Republicii a respins propunerea fracţiunii comuniste cu privire la aprobarea proiectului de lege. In urma refuzului Consiliului Republicii de a aproba hotărîrea Adunării, discutarea legii cu privire la organizarea alegerilor urmează să fie reluată în Adunarea Națională. Programul „Noii uniuni de stînga“ din Franţa , PARIS 15 (Agerpres). — TASS La 15 noiembrie a fost dat publicităţii programul „Noii uniuni de stînga“ recent creată în Franţa. Această organizaţie şi-a propus, printre altele, să atragă pături largi ale populaţiei la activitatea obştească, să răspîn- 1 ' dească în rîndurile lor ideea creării unui front popular. Printre altele în domeniul politicii Interne programul prevede apărarea libertăţilor democratice, iar în domeniul politicii externe „Noua uniune de stînga“ se pronunţă pentru dezarmare, împotriva blocurilor militare, pentru crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa, ca o condiţie preliminară a reunificării Germaniei, pentru recunoaşterea R. P. Chineze. In legătură cu problema admiterii de noi membri în O. N. U. După cum s-a mai anunţat, Canada Intenţionează să facă o nouă propunere în problema admiterii de noi membri în O.N.U. Această propunere prevede să fie primite simultan în O.N.U. cele 18 ţări care au făcut cereri în acest sens. Propunerea Canadei, care continuă să fie comentată în mod favorabil de presa internaţională, a făcut în ultimele zile obiectul unor precizări din partea Statelor Unite şi Angliei. In legătură cu poziţia S.U.A., Buletinul de ştiri al Casei Albe transmite că reprezentantul american la O.N.U., Henry Cabot Lodge, a anunţat că „Statele Unite sunt gata să voteze pentru admiterea în O.N.U. a unui număr de 13 noi membri şi să se abţină de la votul asupra admiterii a patru ţări din lagărul socialist: R. P. Albania, R. P. Bulgaria, R. P. Ungară şi R. P. Romînă“. Fiind întrebat dacă Statele Unite vor folosi dreptul de veto (pe care-l au în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate) în privinţa R. P. Mongole, care a cerut de asemenea admiterea în O.N.U.. Lodge şi-a exprimat speranţa că R. P. Mongolă nu va întruni numărul de voturi necesare. In legătură cu dreptul R. P. Chineze de a ocupa locul ce i se cuvine In O.N.U., Lodge a declarat că S.U.A. se vor menţine pe vechea lor poziţie care, după cum se ştie, constă în nerecunoaşterea acestui drept legitim al R. P. Chineze. Delegaţia engleză la O.N.U. a dat la rîndul ei o declaraţie în problema admiterii de noi membri în O.N.U. In declaraţie se spune că Anglia va accepta admiterea tuturor celor 18 ţări (inclusiv R. P. Mongolă). Această poziţie reiese şi din declaraţia premierului englez, Anthony Eden, care — după cum relatează corespondentul diplomatic al ziarului „Observer" — a trimis zilele trecute premierului Ceylonului o scrisoare în care se arată că Anglia „nu va face obiecţiuni împotriva admiterii în O.N.U. a unor ţări sprijinite de U.R.S.S.“. SPECTACOLELE DE AZI TEATRE : TRAVIATA - Teatrul de Opera şi Balet al R.P.R.; LASATI.MA SACINT - Teatrul de Stat de operetă: GAIŢELE — Teatrul National „I. L. Caragiale“ (sala Studio); TREI SURORI - Teatrul National „I. L. Caragiale“ (sala C.C.S.); DON CARLOS — Teatrul Municipal; DRAGOSTE TIRZIE — Teatrul Armatei (sala Magheru); DAVID COPPERFIELD - Teatrul Tineretului; MINCINOSUL - Studioul actorului de film „C. Nottara“; INTRIGA ȘI IUBIRE — Teatrul Muncitoresc C.F.R.,Giuleşti; CER CUVÎNTUL — Ansamblul de Estradă al R.P.R.; ARENA CURAJULUI — Circul de Stat. CINEMATOGRAFE: MACLOVIA — Patria, Bucureşti, Gh. Doja; INTR-O PRIMAVARA LA BUDAPESTA - Al. Popov, Donca Simo; MUZICA SI DRAGOSTE — Magheru, Libertăţii; PENTRU 14 VIEŢI - Republica, I. C. Fiimu; BANCNOTA DE 1.000.000 LIRE STERLINE — Filimon Sirbu, Înfrăţirea Intre popoare, Al. Sahla ; POVESTE DESPRE URIAȘUL PĂDURII - Maxim Ciorkl. T_ V1adlmlr»crif • NPQTPDITA r*PT Idle) “ ticna r aVCl, c /VlarXlO rANf Aii LA TULIPE - Lumina ; LEANA — Central, Mosilor ; MELODIA PIERDUTA — Victoria: TĂUNUL — Tineretului, Munca; ACTUALITATEA IN IMAGINI, PANTA PRIMEJDIOASA, UNIVERSITATEA LOMONOSOV ÎMPLINEŞTE 200 ANI; NUIELUŞA DE ALUN — Timpuri Noi ; NUNTA — Vasile Roaită; LILIACUL — Cultural; SOLDATUL IVAN BROVKIN - Unirea; CAI ALBASTRE - C. David; ARLBERG EXPRESS şi BUCUREŞTI, ORAŞ ÎNFLORIT - Flacăra; ZVAPAIATA — Carpati, Popular; BUN VENIT, D-LE MARSHALL - Arta; SPRE ŢĂRMURI NOI — Mioriţa; ROMEO ŞI JULIETTA — 23 August; SUFLETE ÎMPIETRITE - Iii* Pintilie; N-A DANSAT DECIT O VARA — M. Eminescu; FANTOMELE PĂRĂSESC PISCURILE - 1 Mai; IN ZORI DE ZI - Volga; NU DEPARTE DE VARŞOVIA — — 8 Mai, Aurel Vlaicu; PRINŢESA MARY — N. Bălcescu; FRUMUSETEA DIAVOLULUI — Rahova. Boleslaw Bierut; CADEREA EMIRATULUI — Gh. Coşbuc; NECUNOSCUTA DIN TAXI — Olga Bande. ——1 1 • »—........... — ■■ I ■ I v ^ »JBMll REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA t Bucureşti, Pl*l» „Sctnteli*, TeL 7.60.10, 7.60.20, 7.60.40, 7.61.00, — Abonamentele se lag la oficiile poştala, factorii poştali si difuzorii voluntari dlq întreprinderi şi InstituUL Tiparul t Combinatul Poligrafia Caia Sctntell „L V. Stalin*«