Scînteia, februarie 1956 (Anul 25, nr. 3507-3531)

1956-02-16 / nr. 3520

Pag. 8 Lucrările Congresului al XX-lea al P. C. U. S. Şedinţa din dimineaţa zilei de 15 februarie (Urmare din pag. 1­ a) atenţie menţinerii specializării între­prinderilor. N. S. Patolicev (organizaţia de partid din R.S.S. Bielorusă) a spus că rezultatele dezvoltării politice, econo­mice şi culturale a U.R.S.S. dovedesc că ea a făcut un nou pas gigantic îna­inte, pe drumul spre comunism. Aceste succese le datorăm activităţii colective neobosite, principiale, leniniste a Co­mitetului Central al partidului Noi, comuniştii, aprobăm şi sprijinim din toate puterile această linie a partidu­lui şi dorim ca în vasta şi complexa lui muncă de conducere a partidului şi statului sovietic. Comitetul nostru Central leninist să procedeze şi de aici înainte tot atît de principial şi colegial ca şi în prezent. Organizaţia de partid a R.S.S. Bie­loruse a desfăşurat o muncă vastă pentru întărirea şi strîngerea riduri­lor ei, pentru ridicarea nivelului de conducere a construcţiei economice şi culturale, obţinînd anumite rezultate Planul cincinal al industriei a fost în­deplinit înainte de termen. In aceşti cinci ani, volumul producţiei a sporit de peste două ori. O largă dezvolta­re au luat construcţia de maşini şi construcţia de maşini-unelte. A sporit considerabil producţia de cartofi, legume, lapte, carne şi, în spe­cial, producţia de in. Republica va în­deplini aproximativ în doi ani sarci­nile planului cincinal cu privire la du­blarea producţiei de carne şi de lapte în colhozuri. Vorbitorul a prezentat date interesante despre dezvoltarea economiei artelurilor agricole: în 1955, 650 de colhozuri din Bielorusia au ob­ţinut venituri băneşti de 1­2 milioane de ruble, 110 colhozuri — de 2-3 mi­lioane de ruble, 64 de colhozuri — de 3-5 milioane de ruble, iar 12 colhozuri — de 5 şi 16 milioane de ruble. N. S Pato­­icev a vorbit despre lip­surile muncii Comitetului de stat al planificării şi Ministerului Agricul­turii al U R.S.S., care nu ţin seama în măsură suficientă de particularităţile diferitelor regiuni ale U.R.S.S. la pla­nificarea dezvoltării diferitelor ramuri ale economiei naţionale, în perioada dintre Congresele al XIX-lea şi al XX-lea, a spus I. E­­ham­berzin (organizaţia de partid a R.S . Letone) Partidul Comunist al Uniunii Sovietice s-a călit şi s-a în­tărit şi mai mult din punct de vedere ideologic. A crescut rolul organizato­ric al organizaţiilor de partid în re­zolvarea tuturor sarcinilor puse în faţa poporului sovietic. I. E. Kam­berzin a subliniat că C.C. al Partidului Comunist din Letonia îşi concentrează atenţia in primul rînd asupra dezvoltării industriei grele. în cadrul creşterii globale cu 90% a pro­ducţiei industriale în decursul cinci­nalului, volumul producţiei industriei grele a sporit de două ori, iar al con­strucţiei de maşini — de 2,7 ori Con­tinuă să se dezvolte în ritm rapid şi industria uşoară, în cursul cinci­nalului precedent, în republică au fost construite 73 de întreprinderi noi. In Letonia s-a întărit considerabil orînduirea colhoznică, au crescut ve­niturile colhoznicilor, există numeroa­se gospodării care au obţinut indici înalţi. Comitetul Central al Partidului Comunist din Letonia şi Consiliul de Miniştri al republicii au condus agri­cultura fără să fi studiat în mod amă­nunţit particularităţile unor raioane şi colhozuri. I. E. Kam­berzin a vorbit în mod amănunţit despre măsurile care se iau pentru dezvoltarea agriculturii repu­blicii. El a criticat unele ministere unionale care nu au îndeplinit planul de livrare de mijloace tehnice amelio­rative pentru Republica Letonă. S-a dat apoi cuvîntul lui N. V. Ki­selev (organizaţia de partid din Rostov). Vorbitorul a insistat asupra dezvol­tării industriei din regiunea Rostov, a cărei producţie este acum de două ori mai mare decît în 1950 şi de 3,5 ori mai mare decît în 1940. In acelaşi timp însă există şi lipsuri serioase. 90 de întreprinderi din regiune nu au îndeplinit planurile de stat pe 1955. Construcţia de noi uzine durează prea mult. In legătură cu aceasta, N. V. Kiselev a criticat activitatea Ministe­relor Industriei Construcţiilor Navale şi Industriei Radiotehnice. N. V. Kiselev a subliniat in conti­nuare că lipsurile în dezvoltarea agri­culturii despre care a vorbit în ra­portul său N. S. Hruşciov există şi în regiunea Rostov El a vorbit despre măsurile care sunt luate în vederea ri­dicării conţinut­ a agriculturii în spe­cial vor fi extinse suprafeţele cultivate cu porumb, care s-a dovedit a fi cea mai productivă cultură din această re­giune, vor fi efectuate lucrări de iri­gaţie. Organizaţia de partid din regiunea Rostov, a declarat N. V. Kiselev, va munci în mod perseverent ca toate col­hozurile şi sovhozurile din regiune să îndeplinească înainte de termen sar­cinile planului cincinal în ceea ce pri­veşte ridicarea producţiei agricole. N. A. Muhitdinov (organizaţia de partid uzbekă) a spus că sub conduce­rea Comitetului Central al P­C­U­S şi cu ajutorul primit din partea marelui popor rus şi a celorlalte popoare din U . S.S., Republica Uzbekă a obţinut o înflorire fără precedent a economiei şi culturii sale. Datorită înţeleptei po­litici naţionale leniniste a partidului în anii puterii sovietice, Uzbekistan!)­ s-a transformat, dintr-o provincie peri­ferică înapoiată, într-o republică socia­listă înaintată cu o industrie multila­teral dezvoltată şi cu o agricultură colectivă. Una dintre cele mai impor­tante cuceriri ale poporului uzbek este crearea de numeroase cadre de mun­citori industriali şi a unei intelectua­lităţi tehnico-naţionale. în Uzbekistan există 192.000 de specialişti cu studii superioare şi medii speciale terminate. Partidul a trasat în faţa ţării sar­cina de a ajunge din urmă şi depăşi cele mai dezvoltate ţări capitaliste în ce priveşte producţia pe cap de locui­tor. Poporul uzbek consideră că dato­ria sa este în primul rînd de a spori producţia de bumbac. In îndeplinirea acestei sarcini trebuie să aibă o impor­tanţă hotărîtoare dezvoltarea şi îmbu­nătăţirea continuă a organizării eco­nomiei apelor din această republică, desăvîrşirea în 1958 a mecanizării com­plexe a cultivării şi recoltării bumba­cului, ridicarea gospodăriilor codaşe la nivelul celor fruntaşe, precum şi valorificarea uriaşelor întinderi de pă­­mînt din „stepa foamei“ care timp de secole au stat nefollosite din pricina lip­sei de umiditate. Rezolvarea cu succes a tuturor acestor probleme reprezintă astăzi o sarcină principală a organiza­ţiilor de partid ale republicii. In încheiere, Muhi­dinov a făcut o serie de observaţii critice la adresa A­­cademiei de Ştiinţe a U.R.S.S , Acade­miei unionale de ştiinţe agricole „V I. Lenin“ şi a Ministerului Agriculturii al U.R.S S., care acordă un ajutor in­suficient republicii în domeniul dezvol­tării continue a cultivării bumbacului. Şedinţa din seara zilei de 15 februarie MOSCOVA 15 (Agerpres). — La şedinţa din seara zilei de 15 februa­rie a Congresului al XX-lea al P.C.U.S. care a fost prezidată de Iov­i A Muhi­dinov, au continuat discuţiile la rapoartele de activitate ale Comitetu­lui Central al P.C.U.S. şi Comisiei Centrale de Revizie a P.C.U.S. Au luat cuvîntul I. P Boiţov (or­ganizaţia de partid Stavropol), D T Şepilov, L. I. Brejnev (organizaţia de partid din Kazahstan), A . Skol­­nikov (organizaţia de partid Voro­­nej). In cadrul şedinţei a luat cuvîntul, întîmpinat călduros de delegaţii la Congres, Ciu De, membru în Birou! Politic al Partidului Comunist Chi­nez El a transmis Congresului un sa­lut frăţesc din partea celor 9 milioane de membri ai Partidului Comunist Chinez. La 16 februarie Congresul al XX-lea își continuă lucrările. Congresul al XX-lea al P. C. U. S. în centrul atenţiei presei internaţionale R. P. CHINEZĂ PEKIN 15 (Agerpres). — China Nouă transmite : Ziarele „Jenminjibao“, „Guanminji­­bao“, „Gunjenjibao“, şi „Beitzînji­­bao", care apar la Pekin, au publicat pe prima pagină şi sub titluri mari ştirite care anunţă deschiderea Con­gresului al XX-lea al P.C.U S. Ştirile anunţînd deschiderea Con­gresului al XX-lea al P C.U.S. au fost transmise în repetate rînduri de postul de radio Pekin, precum şi de posturile de radio ale altor oraşe din China. INDIA DELHI 15 (Agerpres). — TASS transmite : Știrile consacrate raportului de acti­vitate al Comitetului Central al P.C U.S., prezentat la Congresul al XX-lea al partidului de către N. S. Hrușciov, prim-secretar al C.C. al P­C U.S., ocupă locul principal în presa indiană. Ziarele publică expunerea ra­portului la loc de frunte, în primele pa­gini şi sub titluri mari Mai multe ziare publică fotografia tovarăşului N. S. Hruşciov „Uniunea Sovietică este gata să în­ceteze experienţele cu bomba cu hidro­gen, încrederea în coexistenţa paşnică. Relaţiile cu S.U A. pe baza celor cinci principii de coexistenţă. Raportul pre­zentat de Hruşciov la Congresul par­tidului“ — acestea sunt titlurile sub care ziarul „Hindustan Times“ publică ştirile în legătură cu deschiderea con­gresului şi raportul lui N. S. Hruşciov Titluri similare au publicat ziarele „Statesman“, „Hindustan Standard", „Indian Express“. „Hindustan Standard" subliniază în mod deosebit acea parte din raport unde se spune că revoluţia nu poate fi exportată sau înfăptuită la comandă. „Times of India" publică următoarele titluri: „Hruşciov condamnă încercarea de a înmormînta spiritul Genevei El propune din nou colaborarea între Est şi Vest". CANADA OTTAWA 15 (Agerpres). — TASS transmite: Ziarele canadiene au anunţat în pri­mele pagini deschiderea Congresului al XX-lea al P.C.U.S. Presa reproduce principalele părţi din raportul lui N. S. Hruşciov, acor­­dînd o deosebită atenţie declaraţiilor asupra politicii externe a Uniunii So­vietice cuprinse în raport. Ştirile refe­ritoare la congres citează principiile politicii externe a U.R.S.S., expuse de tovarăşul Hruşciov, declaraţia sa că Uniunea Sovietică năzuieşte să trăiască în pace şi prietenie cu toate popoarele. Ştirile subliniază totodată convingerea sa fermă în invincibilitatea puternicei uniuni a ţărilor lagărului socialist şi a ideilor comunismului. Ziarele sublinia­ză acea parte din raportul lui N. S. Hruşciov unde se arată că Uniunea Sovietică dispune în prezent de toate posibilităţile pentru a ajunge din urmă şi a depăşi cele mai dezvoltate ţări ca­pitaliste în ce priveşte producţia pe cap de locuitor. R. P. BULGARIA SOFIA 15 (Agerpres). — Agenţia Telegrafică Bulgară transmite: Congresul al XX-lea al P.C.U.S. se află în centrul atenţiei presei bulgare. Toate ziarele au publicat în prima pagină ştiri amănunţite privind des­chiderea Congresului. Ziarul „Otecest­­ven Front" a publicat o scurtă expu­nere a raportului de activitate al C.C. al P.C.U.S., prezentat de N. S. Hruş­ciov. In această expunere sunt repro­duse principalele părți referitoare la situaţia internaţională şi internă a Uniunii Sovietice. După călătoria lui Segni și Martino la Bonn ROMA (prin telefon de la co­respondentul nostru Maurizio Ferrara). Călătoria făcută la Bonn de pri­mul ministru Segni şi de Martino, ministrul Afacerilor Externe al Ita­liei, pentru a continua cu con­ducătorii guvernului vest-german tratativele începute la Roma la sfîrşitul anului trecut, în timpul vi­zitei ministrului Economiei, Erhard, a stîrnit numeroase comentarii în Italia. De multă vreme ziarele guverna­mentale au încercat să convingă opi­nia publică de importanţa deosebită a întîlnirii dintre conducătorii guver­nului italian şi ai guvernului vest­­german. Se afirma, de pildă, că în cadrul noilor relaţii mai strînse cu Germania occidentală, Italia ar putea obţine însemnate avantaje economice. După întoarcerea lui Segni şi Mar­tino de la Bonn, opinia publică Ita­liană constată că aceste pronosticuri nu s-au realizat. Comunicatul comun dat publicităţii după trei zile de tra­tative nu face altceva decît să reafir­me tendinţa cercurilor conducătoare ale Italiei şi Germaniei occidentale de a subordona economia ţărilor lor sarcinilor militare sporite impuse de participarea comună la blocul agresiv al Atlanticului de nord Totodată, sub formula „credite germane pentru realizarea programului de dezvoltare economică a Italiei”, şi-a găsit oglin­dire vechea tendinţă a cercurilor fi­nanciare vest germane de acaparare a pieţei interne şi aservire­a economică a Italiei. Comunicatul italo vestgerman îşi exprimă satisfacţia în legătură cu „aplicarea satisfăcătoare a acordului cu privire la trimiterea de muncitori italieni în Germania”, acord prin care guvernul Italiei urmăreşte să mic­şoreze numărul mare al șomerilor, iar cercurile de afaceri vest-germane să-și asigure mînă de lucru ieftină. In cercurile politice din Italia se afirmă că dacă politicienii italieni ar fi ajuns în cadrul tratativelor de la Bonn la acorduri precise, evenimentul ar fi fost salutat cu deosebită vîlvă în presa guvernamentală italiană. Aceasta însă nu s-a întîmplat. Abia întors de la Bonn, preşedintele Consiliului de Miniştri, Segni, a fost imediat nevoit să se ocupe de alte probleme destul de urgente şi anume legea electorală pentru apropiatele alegeri comunale, în legătură cu care s-au şi născut o serie de conflicte în sînul coaliţiei guvernamentale din Italia. Cercurile guvernamentale aşteptau de la călătoria la Bonn a lui Segni şi Martino şi oarecare rezultate în le­gătură cu o serie de probleme de po­litică generală. Acum cîtva timp în­suşi Fanfani, secretar al partidului democrat-creştin, a călătorit în mai multe rînduri la Bonn şi Paris pen­tru a încerca să restabilească legă­tura între partidele catolice, respectiv cu Adenauer în Germania occidentală şi Bidault în Franţa, cu scopul prin­cipal de a întări atît frontul atlantic, cît şi pe cel „european“, care ar fi trebuit să constituie ,,marele eveni­ment“ al anului 1955. Acest „mare eveniment" n-a avut însă loc Dimpo­trivă, în alegerile de la 2 ianuarie din Franţa, partidul catolic M . P., cu pro­gramul său „americanizat“ în proble­mele de politică externă şi internă, a suferit pierderi serioase. Privită şi prin această prizmă, că­­lătoria lui Segni şi Martino la Bonn nu a adus nici o schimbare a situaţiei. Aceasta nu a făcut decît să dezamă­gească pe cei care se aşteptau în urma tratativelor de la Bonn la o încura­jare a politicii „de pe poziţii de forţă“. S­C­I­N­T­E­I­A Urho Kekkonen a fost ales preşedinte al Republicii Finlandeze HELSINKI 15 (Agerpres).­­ Agen­ţia France Presse relatează că la 15 februarie, Urho Kekkonen,­­ (partidul agrarian) actualul prim ministru al Finlandei, a fost ales preşedinte al Re­publicii Finlandeze. Noul preşedinte a fost ales după trei tururi de scrutin, obţinînd voturile a 151 din cei 300 de electori. Au candidat de asemenea la preşe­dinţie E. Kilpi, din partea Uniunii de­mocrate a poporului finlandez, K. A Fagerholm — din partea partidului social-democrat, S. Tuomioi — din partea partidului de coaliție, R Tern­gren — din partea partidului popular suedez și E. Rudman — din partea partidului popular din Finlanda. Premierul Ciu En-lai a primit pe primul ministru al Cambodgiei PEKMN 15 (Agerpres). — China nouă transmite : La 15 februarie premierul Ciu En-lai a primit pe prințul Norodom Sihanuk, primul ministru al regatului Cambod­­giei, care vizitează R. P. Chineză. Numire în guvernul francez PARIS 15 (Agerpres).­­ La 15 fe­bruarie s-a anunţat la Paris numirea lui Paul Ramadier (socialist) în pos­tul de ministru al Economiei şi Finan­ţelor în locul lui Robert Lacoste care, după cum se ştie, a fost numit recent ministru rezident în Algeria. Alte baloane cu manifeste şi-au greşit ţinta PARIS 15 (Agerpres).­­ Ziarele din Occident informează că numeroase ba­loane cu material de propagandă îm­potriva ţărilor de democraţie populară, lansate de centrele americane de spio­naj din Europa, îşi greşesc ţinta a­­jungînd adeseori pe teritoriile diferi­telor ţări occidentale. „L’Humanité“ anunţă că zilele tre­cute agricultorul Louis Prouvost, din departamentul Pas de Calais, a găsit pe ogorul său un balon cu 4 pachete de manifeste conţinînd insulte şi ca­lomnii la adresa R. P. Ungare. La Mianny, în departamentul Somme, şi in apropiere de localitatea Peronne, au fost descoperite paraşute de, care erau atîrnate pachete cu manifeste tot în limba ungară. Ziarul „L’Humanité“ a­­trage atenţia că aceste baloane, în a­fără de pericolul serios pe care-l re­prezintă pentru navigaţia aeriană, pot provoca accidente grave cînd cad pe sol. SCURTE ŞTIRI PEKIN. Guvernul R P. Chineze şi guvernul danez au căzut de acord să ridice legaţiile respective la rangul de ambasade şi să procedeze la schimb de ambasadori. BELGRAD. Marţi a fost semnat la Belgrad între R. P. F. Iugoslavia şi R.P. Chineză un acord cu privire la legăturile poştale dintre cele două ţări şi un acord cu privire la relaţiile tele­grafice şi telefonice. NEW DELHI. Agenţia Associated Press anunţă că Krisna Menen, fostul conducător al delegaţiei Indiei la Or­ganizaţia Naţiunilor Unite, a fost de­semnat, printr-o hotărîre a guvernului indian, în postul de ministru fără por­tofoliu, PARIS. Agenţia France Presse a­­nunţă că la 15 februarie încep la Pa­ris tratative între guvernul Franţei şi reprezentanţii Marocului cu privire la relaţiile existente între cele două ţări. In acest scop la 13 februarie în capi­tala Franţei au sosit sultanul Marocu­lui, Mohammed Ben Yusef, şi primul ministru marocan, Si Bekkai. TIRANA. Guvernul R. P. Albania a desemnat pe Reiz Malile, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, ca re­prezentant permanent al Republicii Populare Albania la Organizaţia Na­ţiunilor Unite, RIO DE JANEIRO. 12 lideri ai sin­dicatului marinarilor brazilieni au ce­rut guvernului să stabilească relaţii normale cu U­R.S.S. Răspunzînd aces­tei cereri, şeful departamentului comer­ţului din Ministerul Afacerilor Externe al Braziliei a declarat că problema ex­tinderii relaţiilor comerciale sovieto­­braziliene este în prezent în curs de examinare şi că au rămas nerezolvate numai cîteva detalii cu caracter tehnic. MADRID. După cum relatează a­­genţia United Press, din Madrid se anunţă că în Spania vor avea loc în curînd „epurări“ în rîndul intelectua­lilor suspectaţi de „concepţii progre­siste“. Se crede că sînt vizaţi în special corpul didactic, scriitorii şi artiştii. Guvernul franchist a hotărît luarea acestor măsuri împotriva intelectuali­lor progresişti în urma marilor mani­festaţii studenţeşti care au avut loc la Madrid şi în alte oraşe. NEW YORK. Senatul statului Geor­gia a votat la 13 februarie în unanimi­tate o rezoluţie declarînd nulă decizia Curţii Supreme a S­U­A care interzice segregaţia rasială în şcolile publice. Rezoluţia a fost adoptată săptămîna trecută şi de Camera reprezentanţilor a acestui stat Georgia este al patru­lea stat — după Virginia, Alabama şi Carolina de sud — care a adoptat în mod oficial o asemenea rezoluţie. BERLIN. Ziarele vest-germane a­­nunţă că bancherul nazist Hjalmar Schacht a cerut să fie primit în parti­dul liber-democrat, încercînd astfel să reintre în viaţa politică. Marele bancher Schacht, care şi - a deschis la Düssel­dorf o bancă particulară, editează în prezent la Hamburg o revistă militari­­stă „Die Neue Wehrmacht" care se pronunţă pentru colaborarea indus­triei vest germane la reînarmare. Delegaţia Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. R. a sosit la Belgrad BELGRAD 15 (Agerpres).— Cores­pondenţă specială : Azi la prînz a sosit la Belgrad, dele­gaţia Consiliului Central al Sindicate­lor din R.P R., în frunte cu Gheorghe Apostol, membru în Biroul Politic al C.C al P.M.R., preşedintele CCS din R.P.R. — conducătorul delegaţiei Din delegaţie fac parte: M Covaci, preşe­dintele C.C. al sindicatului muncitori­lor din industria metalurgică şi a cons­trucţiilor de maşini, N. Pascu, preşe­dintele C.C. al sindicatului muncitori­lor din învăţămînt, Elena Teodorescu, şeful Direcţiei asigurărilor sociale de stat din C.C.S., şi Marin Roban, re­­dactor-şef adjunct al ziarului „Munca“. Vizita are loc ca urmare a dorinţei reciproce de a întări şi dezvolta legă­turile clasei muncitoare, ale sindicate­lor, ale popoarelor celor două ţări, care luptă pentru construirea socialis­mului şi apărarea păcii. Delegaţia a trecut frontiera de stat romîno-iugoslavă în zorii zilei, prin punctul de frontieră Jimbolia de pe linia Bucureşti-Belgrad, redată trafi­cului feroviar regulat în urma acordu­lui încheiat între cele două ţări. La frontieră, delegaţia a fost întîmpinată de numeroşi reprezentanţi ai sindicate­lor iugoslave. In numele Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.F. Iu­goslavia, Sándor Popiei, preşedintele Consiliului sindical din Ri­nda, a sa­lutat sosirea delegaţiei. Conducătorii şi activiştii sindicali locali au făcut delegaţiei sindicatelor din R.P R. o primire călduroasă. Cei prezenţi la dejunul oferit în cinstea delegaţiei şi-au manifestat bucuria pentru reluarea legăturilor tovărăşeşti între oamenii muncii şi sindicatele din România şi Iugoslavia. De la Kikinda, delegaţia şi-a conti­nuat călătoria. Pe peronul gării din Belgrad delega­ţia sindicatelor din R P­ R a fost pri­mită de tovarăşii : Djuro Salaj, preşe­dintele Consiliului Central al Sindicate­lor din R P­R. Iugoslavia, Jovan Po­­povici, secretar al C . S. din R.P.F. Iugoslavia, Marian Vivota, membru în secretariatul C.C.S din R.P.F. Iu­goslavia, Milivoje Uroşevici, preşedin­tele C.C. al sindicatului lucrătorilor din învăţămînt, şi Milan Pudja, mem­bri ai prezidiului C.C.S. din R.P.F. Iu­goslavia. La sosire au fost de faţă Nicolae Guină, ambasadorul R.P . la Belgrad, şi personalul ambasadei. Erau de ase­menea prezenţi activişti sindicali, re­prezentanţi ai agenţiei iugoslave de presă „Tanjug“ şi ai ziarelor centrale iugoslave. Bucurîndu-se de revedere, Djuro Sa­laj şi Gheorghe Apostol s-au îmbrăţi­şat şi s-au întreţinut prieteneşte. Dele­gaţiei i-au fost oferite flori. De la gară, delegaţia s-a îndreptat spre hotelul unde este găzduită. După amiază, delegaţia sindicatelor din R.P.R. a fost primită de conduce­rea sindicatelor din R.P.R. Iugoslavia. Ecouri la declaraţia Ministerului Afacerilor Externe al U. R. S. S. DAMASC 15 (Agerpres). — Recenta declaraţie a Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. cu privire la mă­surile anglo-americane în Orientul a­propiat şi mijlociu a fost primită cu o vie satisfacţie în ţările arabe. Ziarul sirian „Al Rai al Amin" scoa­te în evidenţă dorinţa de pace mani­festată de Uniunea Sovietică în ce priveşte Orientul apropiat şi mijlociu. Ziarul afirmă că declaraţia guvernului sovietic dovedeşte că „U.R.S.S. este de acord cu politica ţărilor arabe care do­resc înlăturarea jugului imperialist, condamnă pactul de la Bagdad şi res­ping declaraţia tripartită din 1950 care a pus ţările arabe sub tutela puterilor occidentale“. Scoţînd în evidenţă aportul pe care declaraţia sovietică îl­ aduce instau­rării păcii în Orientul apropiat şi mijlociu şi cauzei popoarelor arabe, „Al Rai al Amin“ scrie în încheiere că „Siria nu mai este singură în lupta sa împotriva imperialismului“, întreaga presă libaneză a salutat de asemenea cu satisfacţie publicarea de­claraţiei sovietice cu privire la Orien­tul mijlociu. Chiar ziarul de dreapta „El Hadafiot“, care apare la Beirut şi care reprezintă îndeobşte interesele cercurilor pro-occidentale, scrie : „Occi­dentul culege acum ceea ce a semă­nat“. PARIS 15. — Corespondentul Ager­pres transmite : In comentariile lor ziarele franceze subliniază că publicarea declaraţiei Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S referitoare la măsurile anglo­­americane privind Orientul apropiat şi mijlociu impune puterilor occidentale o reconsiderare cît se poate de se­rioasă a politicii lor în această regiune. „Franc-Tireur“ subliniază lipsa de popularitate a politicii occidentale în regiunea Orientului mijlociu. NEW YORK 15 (Agerpres). - TASS transmite: Presa americană publică ştiri de­tailate în legătură cu declaraţia Mi­nisterului Afacerilor Externe al U.R.S S. referitoare la măsurile anglo-ameri­cane privind Orientul apropiat şi mij­lociu. Corespondentul ziarului „New York Times“, Hamilton, relevă că S.U A., Anglia şi Franţa se sfătuiesc în problemele Orientului mij­lociu în­­afara O.N.U., deoarece nu sunt sigure că planurile lor vor fi apro­bate de O­N.U., unde raportul de forţe s-a schimbat din cauza sporirii numă­rului de ţări care se pronunţă împo­triva politicii colonialiste dusă de pu­terile occidentale. Spicuiri din presa occidentală Un ziar vest-german despre revoluţia culturală din Romînia Cunoscutul ziar burghez „Frank­furter Rundschau“ din Germania occidentală a publicat, sub semnă­­tura lui Hans Heinrich, un repor­taj în care se vorbeşte despre des­făşurarea revoluţiei culturale în Romînia. Dăm mai jos extrase din acest articol: „Cel ce venea altădată In Ro­­minia la o instituţie publică sau la o bancă putea observa că funcţionarii întrebau ţăranii sau oamenii simpli care trebuiau să semneze un act: „Ştii carte ?“ Cel întrebat dădea, in cele mai multe cazuri, un răspuns negativ şi-şi punea degetul sau făcea o cruce pe actul respectiv. Potrivit recensămlntului efec­tuat In 1938, 38,2% din numărul total al rominilor nu ştiau nici să citească şi nici să scrie. O sta­tistică întocmită In 1944 arată că Romînia avea pe acea vreme 4 milioane de analfabeţi şi semi-a­­nalfabeţi. (Ultimii erau absol­venţi ai primelor 2 clase prima­re). Copiii ţăranilor săraci şi cei ai muncitorilor agricoli erau nevoiţi să muncească de mici, să păzeas­că oile şi să facă alte treburi. Ei nu aveau timp să frecventeze şcoala, care in cele mai multe ca­zuri era situată la distanţe mari. In ciuda faptului că invăţămîn­­tul elementar era obligatoriu, potrivit unui recensămînt efectuat in 1930, peste 50% din copii nu frecventau şcolile. Numărul anal­­fabeţilor era deosebit de mare, mai ales printre femei. In anul 1948 a început o campanie siste­matică împotriva analfabetismu­lui. Nu numai că respectarea o­­bligativităţii invăţămîntului a fost mai sever controlată, dar co­piii săraci primesc ajutor şi pot locui gratuit în internate. S-a organizat transportul acelor co­pii care locuiesc la distanţe mari de şcoală. De asemenea a înce­put o campanie largă de comba­tere a analfabetismului printre oamenii maturi. ...încă in 1948149, peste 500.000 oameni maturi au absolvit cursu­rile de 2 ani care echiva­lează cu 4 clase primare... Pe viitor se va avea cea mai mare grijă ca absolvenţii să nu uite cele învăţate. Invă­­ţămîntul elementar de cel pu­ţin 4 clase primare este obli­gatoriu în întreaga ţară, în ora­şe, in centrele muncitoreşti şi in comunele mari sînt obligatorii — incepînd din anul acesta — şapte clase. Minorităţile naţiona­le au şcoli întreţinute de stat, in care limba de predare este cea maternă. Fiecare vizitator care cunoaşte Romînia de altădată consideră că cea mai mare schimbare care s-a produs o constituie setea de cul­tură. In acest domeniu s-a înfăp­tuit intr-adevăr o revoluţie fără precedent în istoria României, înainte de război, tirajul cărţilor era de 3000—5000 de exemplare. Numai operele unor scriitori foar­te însemnaţi, ca cele ale lui Mi­hail Sadoveanu sau Liviu Rebrea­­nu se editau în 10.000-15.000 e­­xemplare. Astăzi, tirajul cărţilor este în medie de 20.000-25.000 e­­xemplare (la un număr de apro­ximativ 15 milioane locuitori) Tiraje de 50.000-100.000 exem­plare nu mai constituie o raritate și romanul lui Mihail Sadoveanu „Mitrea Cocor“ a fost editat in 150.000 exemplare. ...Setea de citit nu se re­simte numai in ceea ce priveş­te operele scriitorilor moderni, ci şi in privinţa operelor clasicilor. O ediţie populară a celui mai mare poet român, Mihail Emi­­nescu, a avut un tiraj de 150.000 exemplare şi o ediţie de lux — un tiraj de 10 000. Shakespeare a fost tradus de un colectiv de scriitori. Ei au tradus pină acum două volume care au apărut fiecare într-un tiraj de 25.000 exemplare. Asemănătoare este situaţia operelor lui Goethe, Schiller... Surprinzător este faptul că cele mai multe cărţi, deşi editate în tiraje mari pentru condiţiile Ro­­mîniei, dispar de pe piaţă in ci­­teva zile. Acest lucru se întîmplă chiar cu literatura științifică''. Nr. 3520 A IV-a plenară lărgită a C. C. al U. T. M. Miercuri 15 februarie a avut loc cea de-a IV-a plenară lărgită a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Mun­citor. In cadrul plenarei tovarășul Cor­nel Fulger, prim-secretar al C.C. al U.T.M., a prezentat raportul cu privire la sarcinile Uniunii Tineretului Mun­citor în legătură cu mobilizarea tine­retului la lupta pentru înfăptuirea ho­­tărîrilor celui de-al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român. La discuţii au luat parte un mare număr de membri ai C.C. al U.T­ M. şi invitaţi. Plenara a adoptat o hotărîre cu pri­vire la sarcinile organizaţiilor U.TA în lupta pentru aplicarea în viaţă a hotărîrilor celui de-al II-lea Congres al P.M.R. (Agerpres) — 6— Recital dat de basul sovietic A. F. Krivcenia Sub auspiciile Ministerului Culturii şi Consiliului General al A R.L.U.S. miercuri seara a avut loc la Ateneul R.P.R. un recital dat de basul sovietic A. F. Krivcenia, solist al Teatrului Mare Academic de Stat al U.R.S.S., artist al poporului din R.S.F.S.R., lau­reat al Premiului Stalin. La recital au asistat tovarăşii: S. Bughici, Constanţa Crăciun, Constan­tin Popescu, Voinea Marinescu, Ion Pas, Ofelia Manole, A. Mălnăşan, Şt. Cleja, Eugen Rodan, personalităţi ale vieţii ştiinţifice, artistice şi culturale, un numeros public. Basul sovietic A. F. Krivcenia a in­terpretat arii de Beethoven, Glinka, Bo­rodin, Mussorgski, Rubinstein şi un cîntec popular rus. Alături de A. F. Krivcenia au mai cîntat artiştii romîni Petre Ştefănescu- Goangă, artist al poporului. Radu Al­­dulescu şi Valentin Gheorghiu, artişti emeriţi, şi Blanche Adelstein. Recitalul dat de A. F Krivcenia şi artiştii români s-a bucurat de un deo­sebit succes. (Agerpres) INFORMAŢII ■ Miercuri dimineaţa a părăsit Ca­pitala, plecînd spre R. P. Polonă, o delegaţie de specialişti a Ministerului Sănătăţii compusă din prof. dr. I. Ni­­colau, membru corespondent al Acade­miei R.P.R., prof. dr. Dumitru Cornel­­son şi conf. dr. Fr. Köppich. ■ Zilele trecute a plecat în Finlan­da regizorul Sică Alexandrescu, maestru emerit al artei din R.P.R., care va participa la pregătirile ce se fac la Teatrul muncitoresc din Tam­pere pentru punerea în scenă a come­diei „O scrisoare pierdută" de I. L. Ca­răgi­a­le. ■ Miercuri s-a înapoiat în Capitală delegaţia de activişti sportivi din R.P.R condusă de Iov Manole Bodnă­­raş, preşedintele Comitetului pentru cultură fizică şi sport, care a vizitat R.P.F Iugoslavia In timpul şederii în R.P.F. Iugosla­via delegaţia romînă a discutat cu re­prezentanţii Uniunii Sporturilor din R P.F. Iugoslavia probleme privind lărgirea relaţiilor sportive între cele două ţări şi stabilirea calendarului sportiv internaţional. Delegaţia romînă a vizitat la Belgrad şi Zagreb sta­dioanele şi bazele sportive ale acestor oraşe şi a asistat la mai multe com­petiţii sportive. In timpul vizitei în R.P.F. Iugoslavia, delegaţia activiştilor români s-a bucurat de o călduroasă primire din partea oficialităţilor spor­tive iugoslave. ■ Expoziţia permanentă „Eroicele lupte ale muncitorilor ceferişti, (ca­lea Griviţei nr. 193 B), este deschisă zilnic în afară de luni, între orele 9-14, 15-20. Pentru vizitarea în grup a expoziţiei, adresaţi-vă la telefonul nr. 6.41.20 interior 4­060. ■ Echipa iugoslavă de baschet „Pro­­leter“ şi-a încheiat miercuri seară tur­neul întreprins în ţara noastră jucînd la Tg. Mureş cu selecţionata oraşului. Victoria a revenit echipei iugoslave cu scorul de 76—67 (38—36). ■ Astăzi va avea loc la Budapesta în sala „Sportcsarnok" întîlnirea in­ternaţională de tenis de masă dintre echipele reprezentative masculine ale R.P.R. şi R.P. Ungare. (Agerpres) SPECTACOLELE DE AZI TEATRE: BĂRBIERUL DIN SEVILLA - Teatrul de Operă $1 Balet al R.P.R.; LA SATI MA SA CINT — (seria 45) — Teatrul de Stat de Operetă; DOAMNA NEVĂZUT/ - Teatrul National „I. L Caragiale" (sat, Comedia); ULTIMA ORA - Teatrul Naţio­nal „I. L. Caragiale" (sala Studio); ZBOR DE NOAPTE — Teatrul Armatei (sala Ma­gheru); VLAICU VODĂ - Teatrul Arma­tei (sala din Calea 13 Septembrie); AR­CUL DE TRIUMF — Teatrul Municipal HOŢII (orele 19) — Teatrul Tineretului PIATRA DIN CASA si CHIRIŢA IN PRO­VINCIE — Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giu Ieşti; NORA — Studioul actorului de fil­ „C. Nottara" ; ŞAH MAT - Teatru Evreesc de Stat (sala st. Sava); CALUTUI COCOŞAT (orele 16) — Teatrul Ţăndăriei (sala din str Academiei); CU DRAGOSTE­ NU I DE GLUMIT (orele 20) - Ansam­blul de Estradă al R.P.R. (sala din Calea Victoriei nr. 174); DANSAȚI CU NOI - Ansamblul de Estradă al R.P.R. (sala Dai Ies); SPECTACOL EXCEPŢIONAL - Cir­cul de Stat. CINEMATOGRAFE : VAGABONDUL (se­ria Ia) — Patria. V. Alecsandri. înfrăţi­rea între popoare Elena Pavel, 1 Mai, Li­bertăţii; O NOAPTE PE MONT BLANK - Republica; CARTIERUL VIBORG - Ma­gheru; ALI BABA ŞI CEI 40 DE HOŢI : N. GRIGORESCU — Bucureşti, Gh. De la 8 Martie; TATA. MAMA; BONA Şl EU - Filimon Sîrbu. I. C. Frimu, Al. Popov INSULA FARA NUME - Lumina; RIO ES CONDIDO - Central, Popular; TĂUNUL - Victoria; PAGINI DIN LUPTA PARTIDU­LUI PAMtNTUL VA ÎNFLORI - Maxis Gorki; ACTUALITATEA IN IMAGINI, FES­TIVALUL DE LA VARŞOVIA; VÎNAIORI DE TIGRI - Timpuri Noi; SPECTACOL DE VARIETĂŢI — Grivlia; TINEREŢI ZBUCIUMATA — Vasile Roaită; ROMEO ŞI JULIETTA — Cultural; FESTIVALUI TINERETULUI DE LA VARŞOVIA; CON­CURSUL DE MOTOCROS - Unirea; ANN; ZACCHEO - C. David; PENTRU 14 VIET­­ AL Sahla; CINTEC DESPRE OM - Flacăra; PE BARICADA - T. Vladimires­cu, 23 August; STELE VESELE - Car­pafi: STELE PE ARIPI - Arta; POVES­TE NETERMINATA — Munca: JAN HU! - Mioriţa; VÎNATOAREA DE CRABI - Moşilor, Volga; CEI 5 DIN STR BARSK;­­ Donca Simo; EI AU COBORIT DU­ MUNŢI - Iile Pintilie; GIUSEPPE VER­DI - M. Eminescu: ALARMA IN MUNŢ Şl ŞURUBUL LUI MARINICA - 8 Mal BOUL DIN KULM­­­N Bălcescu; PO­TECI PRIMEJDIOASE - Rahova; SEAR, DE PETRECERE - Gh. Coşbuc; CEI TRE MUŞCHETARI — Olga Bande; LECŢA VIEŢII - Aurel Vlaicu; SPRE MARMUR V (l T _ D-d­*e I n.a. D­­ . H.i 4 REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA­ Bucureşti. Plat* „Scrnteti*. Tal 7.80.10. 7.80.20. 7.80.40. 7.61.00, Abonamente!» a* fac la oficiile poştala, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi m­atriutl* Tiparul* Combinatul Poligrafic Casa Scrnteti „I. V. Stalin*.

Next