Scînteia, februarie 1956 (Anul 25, nr. 3507-3531)
1956-02-16 / nr. 3520
Pag. 8 Lucrările Congresului al XX-lea al P. C. U. S. Şedinţa din dimineaţa zilei de 15 februarie (Urmare din pag. 1 a) atenţie menţinerii specializării întreprinderilor. N. S. Patolicev (organizaţia de partid din R.S.S. Bielorusă) a spus că rezultatele dezvoltării politice, economice şi culturale a U.R.S.S. dovedesc că ea a făcut un nou pas gigantic înainte, pe drumul spre comunism. Aceste succese le datorăm activităţii colective neobosite, principiale, leniniste a Comitetului Central al partidului Noi, comuniştii, aprobăm şi sprijinim din toate puterile această linie a partidului şi dorim ca în vasta şi complexa lui muncă de conducere a partidului şi statului sovietic. Comitetul nostru Central leninist să procedeze şi de aici înainte tot atît de principial şi colegial ca şi în prezent. Organizaţia de partid a R.S.S. Bieloruse a desfăşurat o muncă vastă pentru întărirea şi strîngerea ridurilor ei, pentru ridicarea nivelului de conducere a construcţiei economice şi culturale, obţinînd anumite rezultate Planul cincinal al industriei a fost îndeplinit înainte de termen. In aceşti cinci ani, volumul producţiei a sporit de peste două ori. O largă dezvoltare au luat construcţia de maşini şi construcţia de maşini-unelte. A sporit considerabil producţia de cartofi, legume, lapte, carne şi, în special, producţia de in. Republica va îndeplini aproximativ în doi ani sarcinile planului cincinal cu privire la dublarea producţiei de carne şi de lapte în colhozuri. Vorbitorul a prezentat date interesante despre dezvoltarea economiei artelurilor agricole: în 1955, 650 de colhozuri din Bielorusia au obţinut venituri băneşti de 12 milioane de ruble, 110 colhozuri — de 2-3 milioane de ruble, 64 de colhozuri — de 3-5 milioane de ruble, iar 12 colhozuri — de 5 şi 16 milioane de ruble. N. S Patoicev a vorbit despre lipsurile muncii Comitetului de stat al planificării şi Ministerului Agriculturii al U R.S.S., care nu ţin seama în măsură suficientă de particularităţile diferitelor regiuni ale U.R.S.S. la planificarea dezvoltării diferitelor ramuri ale economiei naţionale, în perioada dintre Congresele al XIX-lea şi al XX-lea, a spus I. Ehamberzin (organizaţia de partid a R.S . Letone) Partidul Comunist al Uniunii Sovietice s-a călit şi s-a întărit şi mai mult din punct de vedere ideologic. A crescut rolul organizatoric al organizaţiilor de partid în rezolvarea tuturor sarcinilor puse în faţa poporului sovietic. I. E. Kamberzin a subliniat că C.C. al Partidului Comunist din Letonia îşi concentrează atenţia in primul rînd asupra dezvoltării industriei grele. în cadrul creşterii globale cu 90% a producţiei industriale în decursul cincinalului, volumul producţiei industriei grele a sporit de două ori, iar al construcţiei de maşini — de 2,7 ori Continuă să se dezvolte în ritm rapid şi industria uşoară, în cursul cincinalului precedent, în republică au fost construite 73 de întreprinderi noi. In Letonia s-a întărit considerabil orînduirea colhoznică, au crescut veniturile colhoznicilor, există numeroase gospodării care au obţinut indici înalţi. Comitetul Central al Partidului Comunist din Letonia şi Consiliul de Miniştri al republicii au condus agricultura fără să fi studiat în mod amănunţit particularităţile unor raioane şi colhozuri. I. E. Kamberzin a vorbit în mod amănunţit despre măsurile care se iau pentru dezvoltarea agriculturii republicii. El a criticat unele ministere unionale care nu au îndeplinit planul de livrare de mijloace tehnice ameliorative pentru Republica Letonă. S-a dat apoi cuvîntul lui N. V. Kiselev (organizaţia de partid din Rostov). Vorbitorul a insistat asupra dezvoltării industriei din regiunea Rostov, a cărei producţie este acum de două ori mai mare decît în 1950 şi de 3,5 ori mai mare decît în 1940. In acelaşi timp însă există şi lipsuri serioase. 90 de întreprinderi din regiune nu au îndeplinit planurile de stat pe 1955. Construcţia de noi uzine durează prea mult. In legătură cu aceasta, N. V. Kiselev a criticat activitatea Ministerelor Industriei Construcţiilor Navale şi Industriei Radiotehnice. N. V. Kiselev a subliniat in continuare că lipsurile în dezvoltarea agriculturii despre care a vorbit în raportul său N. S. Hruşciov există şi în regiunea Rostov El a vorbit despre măsurile care sunt luate în vederea ridicării conţinut a agriculturii în special vor fi extinse suprafeţele cultivate cu porumb, care s-a dovedit a fi cea mai productivă cultură din această regiune, vor fi efectuate lucrări de irigaţie. Organizaţia de partid din regiunea Rostov, a declarat N. V. Kiselev, va munci în mod perseverent ca toate colhozurile şi sovhozurile din regiune să îndeplinească înainte de termen sarcinile planului cincinal în ceea ce priveşte ridicarea producţiei agricole. N. A. Muhitdinov (organizaţia de partid uzbekă) a spus că sub conducerea Comitetului Central al PCUS şi cu ajutorul primit din partea marelui popor rus şi a celorlalte popoare din U . S.S., Republica Uzbekă a obţinut o înflorire fără precedent a economiei şi culturii sale. Datorită înţeleptei politici naţionale leniniste a partidului în anii puterii sovietice, Uzbekistan!) s-a transformat, dintr-o provincie periferică înapoiată, într-o republică socialistă înaintată cu o industrie multilateral dezvoltată şi cu o agricultură colectivă. Una dintre cele mai importante cuceriri ale poporului uzbek este crearea de numeroase cadre de muncitori industriali şi a unei intelectualităţi tehnico-naţionale. în Uzbekistan există 192.000 de specialişti cu studii superioare şi medii speciale terminate. Partidul a trasat în faţa ţării sarcina de a ajunge din urmă şi depăşi cele mai dezvoltate ţări capitaliste în ce priveşte producţia pe cap de locuitor. Poporul uzbek consideră că datoria sa este în primul rînd de a spori producţia de bumbac. In îndeplinirea acestei sarcini trebuie să aibă o importanţă hotărîtoare dezvoltarea şi îmbunătăţirea continuă a organizării economiei apelor din această republică, desăvîrşirea în 1958 a mecanizării complexe a cultivării şi recoltării bumbacului, ridicarea gospodăriilor codaşe la nivelul celor fruntaşe, precum şi valorificarea uriaşelor întinderi de pămînt din „stepa foamei“ care timp de secole au stat nefollosite din pricina lipsei de umiditate. Rezolvarea cu succes a tuturor acestor probleme reprezintă astăzi o sarcină principală a organizaţiilor de partid ale republicii. In încheiere, Muhidinov a făcut o serie de observaţii critice la adresa Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S , Academiei unionale de ştiinţe agricole „V I. Lenin“ şi a Ministerului Agriculturii al U.R.S S., care acordă un ajutor insuficient republicii în domeniul dezvoltării continue a cultivării bumbacului. Şedinţa din seara zilei de 15 februarie MOSCOVA 15 (Agerpres). — La şedinţa din seara zilei de 15 februarie a Congresului al XX-lea al P.C.U.S. care a fost prezidată de Iovi A Muhidinov, au continuat discuţiile la rapoartele de activitate ale Comitetului Central al P.C.U.S. şi Comisiei Centrale de Revizie a P.C.U.S. Au luat cuvîntul I. P Boiţov (organizaţia de partid Stavropol), D T Şepilov, L. I. Brejnev (organizaţia de partid din Kazahstan), A . Skolnikov (organizaţia de partid Voronej). In cadrul şedinţei a luat cuvîntul, întîmpinat călduros de delegaţii la Congres, Ciu De, membru în Birou! Politic al Partidului Comunist Chinez El a transmis Congresului un salut frăţesc din partea celor 9 milioane de membri ai Partidului Comunist Chinez. La 16 februarie Congresul al XX-lea își continuă lucrările. Congresul al XX-lea al P. C. U. S. în centrul atenţiei presei internaţionale R. P. CHINEZĂ PEKIN 15 (Agerpres). — China Nouă transmite : Ziarele „Jenminjibao“, „Guanminjibao“, „Gunjenjibao“, şi „Beitzînjibao", care apar la Pekin, au publicat pe prima pagină şi sub titluri mari ştirite care anunţă deschiderea Congresului al XX-lea al P.C.U S. Ştirile anunţînd deschiderea Congresului al XX-lea al P C.U.S. au fost transmise în repetate rînduri de postul de radio Pekin, precum şi de posturile de radio ale altor oraşe din China. INDIA DELHI 15 (Agerpres). — TASS transmite : Știrile consacrate raportului de activitate al Comitetului Central al P.C U.S., prezentat la Congresul al XX-lea al partidului de către N. S. Hrușciov, prim-secretar al C.C. al PC U.S., ocupă locul principal în presa indiană. Ziarele publică expunerea raportului la loc de frunte, în primele pagini şi sub titluri mari Mai multe ziare publică fotografia tovarăşului N. S. Hruşciov „Uniunea Sovietică este gata să înceteze experienţele cu bomba cu hidrogen, încrederea în coexistenţa paşnică. Relaţiile cu S.U A. pe baza celor cinci principii de coexistenţă. Raportul prezentat de Hruşciov la Congresul partidului“ — acestea sunt titlurile sub care ziarul „Hindustan Times“ publică ştirile în legătură cu deschiderea congresului şi raportul lui N. S. Hruşciov Titluri similare au publicat ziarele „Statesman“, „Hindustan Standard", „Indian Express“. „Hindustan Standard" subliniază în mod deosebit acea parte din raport unde se spune că revoluţia nu poate fi exportată sau înfăptuită la comandă. „Times of India" publică următoarele titluri: „Hruşciov condamnă încercarea de a înmormînta spiritul Genevei El propune din nou colaborarea între Est şi Vest". CANADA OTTAWA 15 (Agerpres). — TASS transmite: Ziarele canadiene au anunţat în primele pagini deschiderea Congresului al XX-lea al P.C.U.S. Presa reproduce principalele părţi din raportul lui N. S. Hruşciov, acordînd o deosebită atenţie declaraţiilor asupra politicii externe a Uniunii Sovietice cuprinse în raport. Ştirile referitoare la congres citează principiile politicii externe a U.R.S.S., expuse de tovarăşul Hruşciov, declaraţia sa că Uniunea Sovietică năzuieşte să trăiască în pace şi prietenie cu toate popoarele. Ştirile subliniază totodată convingerea sa fermă în invincibilitatea puternicei uniuni a ţărilor lagărului socialist şi a ideilor comunismului. Ziarele subliniază acea parte din raportul lui N. S. Hruşciov unde se arată că Uniunea Sovietică dispune în prezent de toate posibilităţile pentru a ajunge din urmă şi a depăşi cele mai dezvoltate ţări capitaliste în ce priveşte producţia pe cap de locuitor. R. P. BULGARIA SOFIA 15 (Agerpres). — Agenţia Telegrafică Bulgară transmite: Congresul al XX-lea al P.C.U.S. se află în centrul atenţiei presei bulgare. Toate ziarele au publicat în prima pagină ştiri amănunţite privind deschiderea Congresului. Ziarul „Otecestven Front" a publicat o scurtă expunere a raportului de activitate al C.C. al P.C.U.S., prezentat de N. S. Hruşciov. In această expunere sunt reproduse principalele părți referitoare la situaţia internaţională şi internă a Uniunii Sovietice. După călătoria lui Segni și Martino la Bonn ROMA (prin telefon de la corespondentul nostru Maurizio Ferrara). Călătoria făcută la Bonn de primul ministru Segni şi de Martino, ministrul Afacerilor Externe al Italiei, pentru a continua cu conducătorii guvernului vest-german tratativele începute la Roma la sfîrşitul anului trecut, în timpul vizitei ministrului Economiei, Erhard, a stîrnit numeroase comentarii în Italia. De multă vreme ziarele guvernamentale au încercat să convingă opinia publică de importanţa deosebită a întîlnirii dintre conducătorii guvernului italian şi ai guvernului vestgerman. Se afirma, de pildă, că în cadrul noilor relaţii mai strînse cu Germania occidentală, Italia ar putea obţine însemnate avantaje economice. După întoarcerea lui Segni şi Martino de la Bonn, opinia publică Italiană constată că aceste pronosticuri nu s-au realizat. Comunicatul comun dat publicităţii după trei zile de tratative nu face altceva decît să reafirme tendinţa cercurilor conducătoare ale Italiei şi Germaniei occidentale de a subordona economia ţărilor lor sarcinilor militare sporite impuse de participarea comună la blocul agresiv al Atlanticului de nord Totodată, sub formula „credite germane pentru realizarea programului de dezvoltare economică a Italiei”, şi-a găsit oglindire vechea tendinţă a cercurilor financiare vest germane de acaparare a pieţei interne şi aservirea economică a Italiei. Comunicatul italo vestgerman îşi exprimă satisfacţia în legătură cu „aplicarea satisfăcătoare a acordului cu privire la trimiterea de muncitori italieni în Germania”, acord prin care guvernul Italiei urmăreşte să micşoreze numărul mare al șomerilor, iar cercurile de afaceri vest-germane să-și asigure mînă de lucru ieftină. In cercurile politice din Italia se afirmă că dacă politicienii italieni ar fi ajuns în cadrul tratativelor de la Bonn la acorduri precise, evenimentul ar fi fost salutat cu deosebită vîlvă în presa guvernamentală italiană. Aceasta însă nu s-a întîmplat. Abia întors de la Bonn, preşedintele Consiliului de Miniştri, Segni, a fost imediat nevoit să se ocupe de alte probleme destul de urgente şi anume legea electorală pentru apropiatele alegeri comunale, în legătură cu care s-au şi născut o serie de conflicte în sînul coaliţiei guvernamentale din Italia. Cercurile guvernamentale aşteptau de la călătoria la Bonn a lui Segni şi Martino şi oarecare rezultate în legătură cu o serie de probleme de politică generală. Acum cîtva timp însuşi Fanfani, secretar al partidului democrat-creştin, a călătorit în mai multe rînduri la Bonn şi Paris pentru a încerca să restabilească legătura între partidele catolice, respectiv cu Adenauer în Germania occidentală şi Bidault în Franţa, cu scopul principal de a întări atît frontul atlantic, cît şi pe cel „european“, care ar fi trebuit să constituie ,,marele eveniment“ al anului 1955. Acest „mare eveniment" n-a avut însă loc Dimpotrivă, în alegerile de la 2 ianuarie din Franţa, partidul catolic M . P., cu programul său „americanizat“ în problemele de politică externă şi internă, a suferit pierderi serioase. Privită şi prin această prizmă, călătoria lui Segni şi Martino la Bonn nu a adus nici o schimbare a situaţiei. Aceasta nu a făcut decît să dezamăgească pe cei care se aşteptau în urma tratativelor de la Bonn la o încurajare a politicii „de pe poziţii de forţă“. SCINTEIA Urho Kekkonen a fost ales preşedinte al Republicii Finlandeze HELSINKI 15 (Agerpres). Agenţia France Presse relatează că la 15 februarie, Urho Kekkonen, (partidul agrarian) actualul prim ministru al Finlandei, a fost ales preşedinte al Republicii Finlandeze. Noul preşedinte a fost ales după trei tururi de scrutin, obţinînd voturile a 151 din cei 300 de electori. Au candidat de asemenea la preşedinţie E. Kilpi, din partea Uniunii democrate a poporului finlandez, K. A Fagerholm — din partea partidului social-democrat, S. Tuomioi — din partea partidului de coaliție, R Terngren — din partea partidului popular suedez și E. Rudman — din partea partidului popular din Finlanda. Premierul Ciu En-lai a primit pe primul ministru al Cambodgiei PEKMN 15 (Agerpres). — China nouă transmite : La 15 februarie premierul Ciu En-lai a primit pe prințul Norodom Sihanuk, primul ministru al regatului Cambodgiei, care vizitează R. P. Chineză. Numire în guvernul francez PARIS 15 (Agerpres). La 15 februarie s-a anunţat la Paris numirea lui Paul Ramadier (socialist) în postul de ministru al Economiei şi Finanţelor în locul lui Robert Lacoste care, după cum se ştie, a fost numit recent ministru rezident în Algeria. Alte baloane cu manifeste şi-au greşit ţinta PARIS 15 (Agerpres). Ziarele din Occident informează că numeroase baloane cu material de propagandă împotriva ţărilor de democraţie populară, lansate de centrele americane de spionaj din Europa, îşi greşesc ţinta ajungînd adeseori pe teritoriile diferitelor ţări occidentale. „L’Humanité“ anunţă că zilele trecute agricultorul Louis Prouvost, din departamentul Pas de Calais, a găsit pe ogorul său un balon cu 4 pachete de manifeste conţinînd insulte şi calomnii la adresa R. P. Ungare. La Mianny, în departamentul Somme, şi in apropiere de localitatea Peronne, au fost descoperite paraşute de, care erau atîrnate pachete cu manifeste tot în limba ungară. Ziarul „L’Humanité“ atrage atenţia că aceste baloane, în afără de pericolul serios pe care-l reprezintă pentru navigaţia aeriană, pot provoca accidente grave cînd cad pe sol. SCURTE ŞTIRI PEKIN. Guvernul R P. Chineze şi guvernul danez au căzut de acord să ridice legaţiile respective la rangul de ambasade şi să procedeze la schimb de ambasadori. BELGRAD. Marţi a fost semnat la Belgrad între R. P. F. Iugoslavia şi R.P. Chineză un acord cu privire la legăturile poştale dintre cele două ţări şi un acord cu privire la relaţiile telegrafice şi telefonice. NEW DELHI. Agenţia Associated Press anunţă că Krisna Menen, fostul conducător al delegaţiei Indiei la Organizaţia Naţiunilor Unite, a fost desemnat, printr-o hotărîre a guvernului indian, în postul de ministru fără portofoliu, PARIS. Agenţia France Presse anunţă că la 15 februarie încep la Paris tratative între guvernul Franţei şi reprezentanţii Marocului cu privire la relaţiile existente între cele două ţări. In acest scop la 13 februarie în capitala Franţei au sosit sultanul Marocului, Mohammed Ben Yusef, şi primul ministru marocan, Si Bekkai. TIRANA. Guvernul R. P. Albania a desemnat pe Reiz Malile, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, ca reprezentant permanent al Republicii Populare Albania la Organizaţia Naţiunilor Unite, RIO DE JANEIRO. 12 lideri ai sindicatului marinarilor brazilieni au cerut guvernului să stabilească relaţii normale cu UR.S.S. Răspunzînd acestei cereri, şeful departamentului comerţului din Ministerul Afacerilor Externe al Braziliei a declarat că problema extinderii relaţiilor comerciale sovietobraziliene este în prezent în curs de examinare şi că au rămas nerezolvate numai cîteva detalii cu caracter tehnic. MADRID. După cum relatează agenţia United Press, din Madrid se anunţă că în Spania vor avea loc în curînd „epurări“ în rîndul intelectualilor suspectaţi de „concepţii progresiste“. Se crede că sînt vizaţi în special corpul didactic, scriitorii şi artiştii. Guvernul franchist a hotărît luarea acestor măsuri împotriva intelectualilor progresişti în urma marilor manifestaţii studenţeşti care au avut loc la Madrid şi în alte oraşe. NEW YORK. Senatul statului Georgia a votat la 13 februarie în unanimitate o rezoluţie declarînd nulă decizia Curţii Supreme a SUA care interzice segregaţia rasială în şcolile publice. Rezoluţia a fost adoptată săptămîna trecută şi de Camera reprezentanţilor a acestui stat Georgia este al patrulea stat — după Virginia, Alabama şi Carolina de sud — care a adoptat în mod oficial o asemenea rezoluţie. BERLIN. Ziarele vest-germane anunţă că bancherul nazist Hjalmar Schacht a cerut să fie primit în partidul liber-democrat, încercînd astfel să reintre în viaţa politică. Marele bancher Schacht, care şi - a deschis la Düsseldorf o bancă particulară, editează în prezent la Hamburg o revistă militaristă „Die Neue Wehrmacht" care se pronunţă pentru colaborarea industriei vest germane la reînarmare. Delegaţia Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. R. a sosit la Belgrad BELGRAD 15 (Agerpres).— Corespondenţă specială : Azi la prînz a sosit la Belgrad, delegaţia Consiliului Central al Sindicatelor din R.P R., în frunte cu Gheorghe Apostol, membru în Biroul Politic al C.C al P.M.R., preşedintele CCS din R.P.R. — conducătorul delegaţiei Din delegaţie fac parte: M Covaci, preşedintele C.C. al sindicatului muncitorilor din industria metalurgică şi a construcţiilor de maşini, N. Pascu, preşedintele C.C. al sindicatului muncitorilor din învăţămînt, Elena Teodorescu, şeful Direcţiei asigurărilor sociale de stat din C.C.S., şi Marin Roban, redactor-şef adjunct al ziarului „Munca“. Vizita are loc ca urmare a dorinţei reciproce de a întări şi dezvolta legăturile clasei muncitoare, ale sindicatelor, ale popoarelor celor două ţări, care luptă pentru construirea socialismului şi apărarea păcii. Delegaţia a trecut frontiera de stat romîno-iugoslavă în zorii zilei, prin punctul de frontieră Jimbolia de pe linia Bucureşti-Belgrad, redată traficului feroviar regulat în urma acordului încheiat între cele două ţări. La frontieră, delegaţia a fost întîmpinată de numeroşi reprezentanţi ai sindicatelor iugoslave. In numele Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.F. Iugoslavia, Sándor Popiei, preşedintele Consiliului sindical din Rinda, a salutat sosirea delegaţiei. Conducătorii şi activiştii sindicali locali au făcut delegaţiei sindicatelor din R.P R. o primire călduroasă. Cei prezenţi la dejunul oferit în cinstea delegaţiei şi-au manifestat bucuria pentru reluarea legăturilor tovărăşeşti între oamenii muncii şi sindicatele din România şi Iugoslavia. De la Kikinda, delegaţia şi-a continuat călătoria. Pe peronul gării din Belgrad delegaţia sindicatelor din R P R a fost primită de tovarăşii : Djuro Salaj, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor din R PR. Iugoslavia, Jovan Popovici, secretar al C . S. din R.P.F. Iugoslavia, Marian Vivota, membru în secretariatul C.C.S din R.P.F. Iugoslavia, Milivoje Uroşevici, preşedintele C.C. al sindicatului lucrătorilor din învăţămînt, şi Milan Pudja, membri ai prezidiului C.C.S. din R.P.F. Iugoslavia. La sosire au fost de faţă Nicolae Guină, ambasadorul R.P . la Belgrad, şi personalul ambasadei. Erau de asemenea prezenţi activişti sindicali, reprezentanţi ai agenţiei iugoslave de presă „Tanjug“ şi ai ziarelor centrale iugoslave. Bucurîndu-se de revedere, Djuro Salaj şi Gheorghe Apostol s-au îmbrăţişat şi s-au întreţinut prieteneşte. Delegaţiei i-au fost oferite flori. De la gară, delegaţia s-a îndreptat spre hotelul unde este găzduită. După amiază, delegaţia sindicatelor din R.P.R. a fost primită de conducerea sindicatelor din R.P.R. Iugoslavia. Ecouri la declaraţia Ministerului Afacerilor Externe al U. R. S. S. DAMASC 15 (Agerpres). — Recenta declaraţie a Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. cu privire la măsurile anglo-americane în Orientul apropiat şi mijlociu a fost primită cu o vie satisfacţie în ţările arabe. Ziarul sirian „Al Rai al Amin" scoate în evidenţă dorinţa de pace manifestată de Uniunea Sovietică în ce priveşte Orientul apropiat şi mijlociu. Ziarul afirmă că declaraţia guvernului sovietic dovedeşte că „U.R.S.S. este de acord cu politica ţărilor arabe care doresc înlăturarea jugului imperialist, condamnă pactul de la Bagdad şi resping declaraţia tripartită din 1950 care a pus ţările arabe sub tutela puterilor occidentale“. Scoţînd în evidenţă aportul pe care declaraţia sovietică îl aduce instaurării păcii în Orientul apropiat şi mijlociu şi cauzei popoarelor arabe, „Al Rai al Amin“ scrie în încheiere că „Siria nu mai este singură în lupta sa împotriva imperialismului“, întreaga presă libaneză a salutat de asemenea cu satisfacţie publicarea declaraţiei sovietice cu privire la Orientul mijlociu. Chiar ziarul de dreapta „El Hadafiot“, care apare la Beirut şi care reprezintă îndeobşte interesele cercurilor pro-occidentale, scrie : „Occidentul culege acum ceea ce a semănat“. PARIS 15. — Corespondentul Agerpres transmite : In comentariile lor ziarele franceze subliniază că publicarea declaraţiei Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S referitoare la măsurile angloamericane privind Orientul apropiat şi mijlociu impune puterilor occidentale o reconsiderare cît se poate de serioasă a politicii lor în această regiune. „Franc-Tireur“ subliniază lipsa de popularitate a politicii occidentale în regiunea Orientului mijlociu. NEW YORK 15 (Agerpres). - TASS transmite: Presa americană publică ştiri detailate în legătură cu declaraţia Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S S. referitoare la măsurile anglo-americane privind Orientul apropiat şi mijlociu. Corespondentul ziarului „New York Times“, Hamilton, relevă că S.U A., Anglia şi Franţa se sfătuiesc în problemele Orientului mijlociu înafara O.N.U., deoarece nu sunt sigure că planurile lor vor fi aprobate de ON.U., unde raportul de forţe s-a schimbat din cauza sporirii numărului de ţări care se pronunţă împotriva politicii colonialiste dusă de puterile occidentale. Spicuiri din presa occidentală Un ziar vest-german despre revoluţia culturală din Romînia Cunoscutul ziar burghez „Frankfurter Rundschau“ din Germania occidentală a publicat, sub semnătura lui Hans Heinrich, un reportaj în care se vorbeşte despre desfăşurarea revoluţiei culturale în Romînia. Dăm mai jos extrase din acest articol: „Cel ce venea altădată In Rominia la o instituţie publică sau la o bancă putea observa că funcţionarii întrebau ţăranii sau oamenii simpli care trebuiau să semneze un act: „Ştii carte ?“ Cel întrebat dădea, in cele mai multe cazuri, un răspuns negativ şi-şi punea degetul sau făcea o cruce pe actul respectiv. Potrivit recensămlntului efectuat In 1938, 38,2% din numărul total al rominilor nu ştiau nici să citească şi nici să scrie. O statistică întocmită In 1944 arată că Romînia avea pe acea vreme 4 milioane de analfabeţi şi semi-analfabeţi. (Ultimii erau absolvenţi ai primelor 2 clase primare). Copiii ţăranilor săraci şi cei ai muncitorilor agricoli erau nevoiţi să muncească de mici, să păzească oile şi să facă alte treburi. Ei nu aveau timp să frecventeze şcoala, care in cele mai multe cazuri era situată la distanţe mari. In ciuda faptului că invăţămîntul elementar era obligatoriu, potrivit unui recensămînt efectuat in 1930, peste 50% din copii nu frecventau şcolile. Numărul analfabeţilor era deosebit de mare, mai ales printre femei. In anul 1948 a început o campanie sistematică împotriva analfabetismului. Nu numai că respectarea obligativităţii invăţămîntului a fost mai sever controlată, dar copiii săraci primesc ajutor şi pot locui gratuit în internate. S-a organizat transportul acelor copii care locuiesc la distanţe mari de şcoală. De asemenea a început o campanie largă de combatere a analfabetismului printre oamenii maturi. ...încă in 1948149, peste 500.000 oameni maturi au absolvit cursurile de 2 ani care echivalează cu 4 clase primare... Pe viitor se va avea cea mai mare grijă ca absolvenţii să nu uite cele învăţate. Invăţămîntul elementar de cel puţin 4 clase primare este obligatoriu în întreaga ţară, în oraşe, in centrele muncitoreşti şi in comunele mari sînt obligatorii — incepînd din anul acesta — şapte clase. Minorităţile naţionale au şcoli întreţinute de stat, in care limba de predare este cea maternă. Fiecare vizitator care cunoaşte Romînia de altădată consideră că cea mai mare schimbare care s-a produs o constituie setea de cultură. In acest domeniu s-a înfăptuit intr-adevăr o revoluţie fără precedent în istoria României, înainte de război, tirajul cărţilor era de 3000—5000 de exemplare. Numai operele unor scriitori foarte însemnaţi, ca cele ale lui Mihail Sadoveanu sau Liviu Rebreanu se editau în 10.000-15.000 exemplare. Astăzi, tirajul cărţilor este în medie de 20.000-25.000 exemplare (la un număr de aproximativ 15 milioane locuitori) Tiraje de 50.000-100.000 exemplare nu mai constituie o raritate și romanul lui Mihail Sadoveanu „Mitrea Cocor“ a fost editat in 150.000 exemplare. ...Setea de citit nu se resimte numai in ceea ce priveşte operele scriitorilor moderni, ci şi in privinţa operelor clasicilor. O ediţie populară a celui mai mare poet român, Mihail Eminescu, a avut un tiraj de 150.000 exemplare şi o ediţie de lux — un tiraj de 10 000. Shakespeare a fost tradus de un colectiv de scriitori. Ei au tradus pină acum două volume care au apărut fiecare într-un tiraj de 25.000 exemplare. Asemănătoare este situaţia operelor lui Goethe, Schiller... Surprinzător este faptul că cele mai multe cărţi, deşi editate în tiraje mari pentru condiţiile Romîniei, dispar de pe piaţă in citeva zile. Acest lucru se întîmplă chiar cu literatura științifică''. Nr. 3520 A IV-a plenară lărgită a C. C. al U. T. M. Miercuri 15 februarie a avut loc cea de-a IV-a plenară lărgită a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor. In cadrul plenarei tovarășul Cornel Fulger, prim-secretar al C.C. al U.T.M., a prezentat raportul cu privire la sarcinile Uniunii Tineretului Muncitor în legătură cu mobilizarea tineretului la lupta pentru înfăptuirea hotărîrilor celui de-al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român. La discuţii au luat parte un mare număr de membri ai C.C. al U.T M. şi invitaţi. Plenara a adoptat o hotărîre cu privire la sarcinile organizaţiilor U.TA în lupta pentru aplicarea în viaţă a hotărîrilor celui de-al II-lea Congres al P.M.R. (Agerpres) — 6— Recital dat de basul sovietic A. F. Krivcenia Sub auspiciile Ministerului Culturii şi Consiliului General al A R.L.U.S. miercuri seara a avut loc la Ateneul R.P.R. un recital dat de basul sovietic A. F. Krivcenia, solist al Teatrului Mare Academic de Stat al U.R.S.S., artist al poporului din R.S.F.S.R., laureat al Premiului Stalin. La recital au asistat tovarăşii: S. Bughici, Constanţa Crăciun, Constantin Popescu, Voinea Marinescu, Ion Pas, Ofelia Manole, A. Mălnăşan, Şt. Cleja, Eugen Rodan, personalităţi ale vieţii ştiinţifice, artistice şi culturale, un numeros public. Basul sovietic A. F. Krivcenia a interpretat arii de Beethoven, Glinka, Borodin, Mussorgski, Rubinstein şi un cîntec popular rus. Alături de A. F. Krivcenia au mai cîntat artiştii romîni Petre Ştefănescu- Goangă, artist al poporului. Radu Aldulescu şi Valentin Gheorghiu, artişti emeriţi, şi Blanche Adelstein. Recitalul dat de A. F Krivcenia şi artiştii români s-a bucurat de un deosebit succes. (Agerpres) INFORMAŢII ■ Miercuri dimineaţa a părăsit Capitala, plecînd spre R. P. Polonă, o delegaţie de specialişti a Ministerului Sănătăţii compusă din prof. dr. I. Nicolau, membru corespondent al Academiei R.P.R., prof. dr. Dumitru Cornelson şi conf. dr. Fr. Köppich. ■ Zilele trecute a plecat în Finlanda regizorul Sică Alexandrescu, maestru emerit al artei din R.P.R., care va participa la pregătirile ce se fac la Teatrul muncitoresc din Tampere pentru punerea în scenă a comediei „O scrisoare pierdută" de I. L. Carăgiale. ■ Miercuri s-a înapoiat în Capitală delegaţia de activişti sportivi din R.P.R condusă de Iov Manole Bodnăraş, preşedintele Comitetului pentru cultură fizică şi sport, care a vizitat R.P.F Iugoslavia In timpul şederii în R.P.F. Iugoslavia delegaţia romînă a discutat cu reprezentanţii Uniunii Sporturilor din R P.F. Iugoslavia probleme privind lărgirea relaţiilor sportive între cele două ţări şi stabilirea calendarului sportiv internaţional. Delegaţia romînă a vizitat la Belgrad şi Zagreb stadioanele şi bazele sportive ale acestor oraşe şi a asistat la mai multe competiţii sportive. In timpul vizitei în R.P.F. Iugoslavia, delegaţia activiştilor români s-a bucurat de o călduroasă primire din partea oficialităţilor sportive iugoslave. ■ Expoziţia permanentă „Eroicele lupte ale muncitorilor ceferişti, (calea Griviţei nr. 193 B), este deschisă zilnic în afară de luni, între orele 9-14, 15-20. Pentru vizitarea în grup a expoziţiei, adresaţi-vă la telefonul nr. 6.41.20 interior 4060. ■ Echipa iugoslavă de baschet „Proleter“ şi-a încheiat miercuri seară turneul întreprins în ţara noastră jucînd la Tg. Mureş cu selecţionata oraşului. Victoria a revenit echipei iugoslave cu scorul de 76—67 (38—36). ■ Astăzi va avea loc la Budapesta în sala „Sportcsarnok" întîlnirea internaţională de tenis de masă dintre echipele reprezentative masculine ale R.P.R. şi R.P. Ungare. (Agerpres) SPECTACOLELE DE AZI TEATRE: BĂRBIERUL DIN SEVILLA - Teatrul de Operă $1 Balet al R.P.R.; LA SATI MA SA CINT — (seria 45) — Teatrul de Stat de Operetă; DOAMNA NEVĂZUT/ - Teatrul National „I. L Caragiale" (sat, Comedia); ULTIMA ORA - Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (sala Studio); ZBOR DE NOAPTE — Teatrul Armatei (sala Magheru); VLAICU VODĂ - Teatrul Armatei (sala din Calea 13 Septembrie); ARCUL DE TRIUMF — Teatrul Municipal HOŢII (orele 19) — Teatrul Tineretului PIATRA DIN CASA si CHIRIŢA IN PROVINCIE — Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giu Ieşti; NORA — Studioul actorului de fil „C. Nottara" ; ŞAH MAT - Teatru Evreesc de Stat (sala st. Sava); CALUTUI COCOŞAT (orele 16) — Teatrul Ţăndăriei (sala din str Academiei); CU DRAGOSTE NU I DE GLUMIT (orele 20) - Ansamblul de Estradă al R.P.R. (sala din Calea Victoriei nr. 174); DANSAȚI CU NOI - Ansamblul de Estradă al R.P.R. (sala Dai Ies); SPECTACOL EXCEPŢIONAL - Circul de Stat. CINEMATOGRAFE : VAGABONDUL (seria Ia) — Patria. V. Alecsandri. înfrăţirea între popoare Elena Pavel, 1 Mai, Libertăţii; O NOAPTE PE MONT BLANK - Republica; CARTIERUL VIBORG - Magheru; ALI BABA ŞI CEI 40 DE HOŢI : N. GRIGORESCU — Bucureşti, Gh. De la 8 Martie; TATA. MAMA; BONA Şl EU - Filimon Sîrbu. I. C. Frimu, Al. Popov INSULA FARA NUME - Lumina; RIO ES CONDIDO - Central, Popular; TĂUNUL - Victoria; PAGINI DIN LUPTA PARTIDULUI PAMtNTUL VA ÎNFLORI - Maxis Gorki; ACTUALITATEA IN IMAGINI, FESTIVALUL DE LA VARŞOVIA; VÎNAIORI DE TIGRI - Timpuri Noi; SPECTACOL DE VARIETĂŢI — Grivlia; TINEREŢI ZBUCIUMATA — Vasile Roaită; ROMEO ŞI JULIETTA — Cultural; FESTIVALUI TINERETULUI DE LA VARŞOVIA; CONCURSUL DE MOTOCROS - Unirea; ANN; ZACCHEO - C. David; PENTRU 14 VIET AL Sahla; CINTEC DESPRE OM - Flacăra; PE BARICADA - T. Vladimirescu, 23 August; STELE VESELE - Carpafi: STELE PE ARIPI - Arta; POVESTE NETERMINATA — Munca: JAN HU! - Mioriţa; VÎNATOAREA DE CRABI - Moşilor, Volga; CEI 5 DIN STR BARSK; Donca Simo; EI AU COBORIT DU MUNŢI - Iile Pintilie; GIUSEPPE VERDI - M. Eminescu: ALARMA IN MUNŢ Şl ŞURUBUL LUI MARINICA - 8 Mal BOUL DIN KULMN Bălcescu; POTECI PRIMEJDIOASE - Rahova; SEAR, DE PETRECERE - Gh. Coşbuc; CEI TRE MUŞCHETARI — Olga Bande; LECŢA VIEŢII - Aurel Vlaicu; SPRE MARMUR V (l T _ D-d*e I n.a. D . H.i 4 REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti. Plat* „Scrnteti*. Tal 7.80.10. 7.80.20. 7.80.40. 7.61.00, Abonamente!» a* fac la oficiile poştala, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi matriutl* Tiparul* Combinatul Poligrafic Casa Scrnteti „I. V. Stalin*.