Scînteia, iulie 1956 (Anul 25, nr. 3637-3662)
1956-07-11 / nr. 3645
Nr. 3645 Pe întinsul patriei noastre (Prin telefon de la corespondenţii „Scînteii“) ★ ★ Schimb de studenţi între universităţile din Cluj şi Debreţin CLUJ. — Vizitele reciproce şi schimburile de experienţă întreprinse mai înainte între studenţii clujeni şi studenţii de la universitatea din Debreţin (R.P. Ungară) au a dus la închegarea unei prietenii sincere şi frăţeşti. Inurma corespondenţelor care s-au purtat între aceste universităţi s-a ajuns la înţelegerea ca un număr de 40 studenţi de la facultatea de medicină din Debreţin să facă timp de 30 zile practică la clinicile universitare din Cluj alături de studenţii clujeni, şi tot atîţia studenţi de la Institutul Medico-Farmaceutic Cluj să-şi facă practica de vară la Debreţin. In seara zilei de 8 iulie cei 40 studenţi clujeni au plecat la Debreţin iar în ziua următoare au sosit în Cluj studenţii maghiari de la facultatea de medicină din Debreţin. În timpul cît vor sta în ţara noastră, în afară de practică, studenţii maghiari vor lua parte la acţiuni comune cu studenţii clujeni în cadrul clubului studenţesc de vară. Astfel ei vor vizita întreprinderi, instituţii culturale şi ştiinţifice din Cluj, vor face excursii în Capitală, pe litoralul mării, la Stîna din Vale, Cheile Turzii, Sinaia , etc. Studenţii români care fac practică la Debreţin împreună cu studenţii maghiari vor întreprinde o excursie pe lacul Balaton, vor vizita Budapesta şi alte localităţi din R. P. Ungară. Expoziţie regională de artă populară Cu prilejul celei de-a doua expoziţi republicane de artă populară, marţi s-a deschis la Cluj în sala de festivităţi . Consiliului sindical regional expoziţia regională a creatorilor populari de artă plastică şi artă decorativă din oraşele şi satele regiunii. Printre cei aproape 150 de exponate sînt lucrăr din domeniul sculpturii, picturii, graficii, al cusăturilor pe pînză şi al ţesăturilor din lînă. Aci pot fi admiraţi minunatele cojoace bistriţene lucrate de meşterii cusători în piele Vaier Borşa şi Dormidon Bartea, casetele sculptate în lemn de ţăranul muncitor Kulcsár Ştefan din satul Bicălatu, raionul Huedin, minunate imprimeuri în piele executate de Szilvay Ernest de la uzinele Ianoş Herbak, precum şi obiecte de porţelan executate de maiştrii Kudelasz Kálmán şi Rusu Fominov Clara de la fabrica de porţelanuri din Cluj. ţie activitate turistică ORAŞUL STALIN. A devenit aproape o tradiţie pentru mulţi oameni ai muncii din Oraşul Stalin să-şi folosească timpul liber în excursii organizate în diferite locuri pitoreşti din ţară. Zilele trecute s-a întors primul grup de turişti care a făcut o excursie de 8 zile în Delta Dunării, iar spre sfîrşitul acestei luni vor începe primele excursii la mare. In colaborare cu ARLUS, biroul de turism şi excursii organizează în ziua de 15 iulie o excursie la Bucureşti. In planul biroului PLOEŞTI — Conducerea Muzeului regional, de istorie din Ploeşti a pornit o acţiune în vederea colecţionării de materiale şi documente în legătură cu viaţa şi activitatea marilor oameni de artă, ştiinţă, luptători pentru progresul social, originari din regiune. In sălile, muzeului se pot vedea de acum cea mai mare parte a operelor originale tipărite cu litere chirilice, ale lui Eufrosin Potecă, născut în satul Nucşoara, comuna Rîncezî, raionul Teleajen, unul din primii pedagogi ai şcolii romîneşti. Se găsesc expuse în două vitrine o serie de documente referitoare la marele nostru dramaturg Ion Luca Caragiale, născut în anul 1852 în satul Haimanale, comuna Mărgineni (azi Ion Luca Caragiale), raionul Cîmpina. Printre aceste documente se află un număr de 7 scrisori care se referă la evenimentele din 1907, la rolul nefast al dinastiei și altele. De asemenea în arhiva muzeului se găsesc și memoriile comisarului Stan Popescu, conducător al cunoscutei „Republici de la 1870 din Ploeşti“, unul din eroii schiţei „Poporul“ de Ion Luca Caragiale. Sunt expuse fotografii şi o parte din manuscrisele scriitorului ploeştean , A. Basarabescu, dintre care unele de turism este şi organizarea, la începutul lunii viitoare, a unui concurs de orientare turistică. La excursiile organizate în trimestrul II prin biroul de turism şi excursii din Oraşul Stalin au participat peste 100.000 persoane. Turiştilor li se asigură an de an condiţii tot mai bune de cazare. In prezent se construieşte la Cioplea-Predeal o cabană şi în curînd va începe construirea unui nou hotel turistic la Clăbucet, aflat mai multe. Lui Vasile Cărăuşu îi place să danseze cele mai noi figuri de samba şi să bea vîrtos pentru ca a doua zi să vină la lucru frînt de oboseală, fără chef de muncă. Prietenii săi l-au văzut pe Cărăuşu „admirîndu-şî“ caricatura ce i-a fost închinată. Uitîndu-se la cei din jur, care rîdeau cu hohote, a plecat ruşinat. — In ultimele zile Cărăuşu s-a schimbat, lucrează mult mai bine — spun tovarăşii săi de muncă. Această vitrină de caricaturi a luat fiinţă din iniţiativa Comitetului orăşenesc U.T.M. Bacău şi se dovedeşte un bun mijloc de combatere a unor apucături nesănătoase. Vitrine asemănătoare au apărut şi în oraşul Piatra Neamţ şi în curînd vor apare şi în alte centre raionale ale regiunii Bacău, încă nepublicate, cum sunt manuscrisul „1907“, poezia „O rugăminte caldă“ etc. O vitrină specială cuprinde fotografii originale, scrisori, articole, documente despre activitatea lui Ştefan Gheorghiu — în Ploeşti. Sunt interesante scrisorile adresate colaboratorilor săi în legătură cu munca politică în rîndurile petroliştilor din regiune. In momentul de faţă, conducerea muzeului în frunte cu tov. profesor Nicolae Simache, ajutat de o serie de tovarăşi foşti ilegalişti, se străduieşte să adune documente în legătură cu mişcarea muncitorească din regiune. Lucrări de asfaltare In cadrul lucrărilor edilitare prevăzute pentru acest an, au început la Ploeşti lucrările de asfaltare a Bulevardului Republicii, pe distanţa dintre sfatul popular şi întretăierea străzilor 1848 şi Ana Ipătescu. Planul lucrărilor prevede înlocuirea actualului pavaj de piatră cu o fundaţie de beton, peste care se va turna asfalt. Lucrarea va fi executată de întreprinderea regională de construcţii Ploeşti şi va fi terminată pînă în ziua de 23 August. Cu arma satirei BACAU. — Nu de mult, în centrul Vasile de la fabrica „Partizanul“ al oraşului Bacău a apărut o vitrină care atrage zilnic sute de cetăţeni; este vitrina cu caricaturi, unde cu arma satirei sunt biciuite diferite năravuri. Iată două caricaturi inspirate din realitate: ele prezintă doi tineri cu freza „creastă de cocoş“, pantofi cu talpă extragroasă şi cravată cu palmieri. Sunt Gheorghe Munteanu şi Coca Calustian, doi vestiţi , bulevardieri din acest oraş. Alte caricaturi: Margareta Săveanu şi Alargareta Prisecaru, două tinere de la fabrica „Partizanul“, prinse de creionul caricaturistului în nişte costume extravagante. Strătica Baciu şi Maria Zamoşteanu, sudoriţe la fabrica „Steaua Roşie“, cunoscute ca muncitoare care întîrzie cu regularitate la lucru au fost de asemenea satirizate pentru „meteahna“ lor. Despre caricatura tînărului Cărăuşu Noi documente la Muzeul de istorie din Ploeşti Spectacolele ansamblului „Grenzpolizei“ Ansamblul de cîntece şi dansuri staţiunea Mamaia, iar după-amiază au „Grenzpolizei“ din R.D. Germană a făcut o plimbare pe mare, sosit marţi dimineaţa în oraşul Con- Seara, în parcul „Maxim Gorki“, instanţa mare număr de spectatori au aplaudat : 1 „ . călduros cîntecele şi dansurile populare In cursul dimineţii, membrii Ansam- germane prezentate de ansamblul lolului au vizitat oraşul Constanţa şi „Grenzpolizei“. (Agerpres). ...Colectivul de conducere al S.M.T.-Ulmeni, raionul Olteniţa, ar acorda mai multă atenţie condiţiilor de trai ale mecanizatorilor ? Fără îndoială că atunci s-ar îmbunătăţi calitatea mîncării la cantină, iar lenjeria din dormitoarele muncitorilor ar fi mai des spălată. „Conducerea Trustului 3 Construcţii ar trage la răspundere conducerea şantierului 2 locuinţe muncitoreşti Griviţa Roşie pentru tărăgănarea îndelungată a lucrărilor de pavaj care ar trebui să scoată Blocul IO (cartierul Bucureştii Noi) din cordonul de noroi ce-l înconjoară după fiecare ploaie . O asemenea măsură ar scuti locatarii acestui bloc de neplăcerile provocate de orice precipitaţie atmosferică. „Editura Tineretului ar da mai multă atenţie controlului cărţilor pe care le editează ? Nu s-ar mai trimite în librării volume cu pagini de necitit, aşa cum s-a întîmplat cu unele volume din lucrarea „Povestiri după piesele lui Shakespeare întorcînd paginile 17, 11, 25 şi 29 citHorul se trezeşte în faţă cu un soi de tipăritură invizibilă şi deci cu povestirea trunchiată. ...Comitetul executiv al Sfatului popular raional Olteţu s-ar îngriji de repararea băilor comunale din raion ? Atunci cu siguranţă că nu s-ar întîmpla ca din cele 13 băi existente în raion să nu funcţioneze nici una. ...Sfatul popular al raionului Nicolae Bălcescu din Capitală ar lua măsuri să fie readuse băncile în cele 2 scuaruri din B-dul Mărăşeşti — str. Rădăuţi ? SCÎNTEIA „Cred că schimburile ştiinţifice şi culturale dintre ţările noastre se vor putea intensifica“ Declaraţia prof. Georg Wittig de la Universitatea din Tübingen (R. F. Germană) Le sesiunea generală ştiinţifică a Academiei R.P.R., care s-a încheiat recent, a participat şi profesorul Georg Wittig de la Universitatea din Tübingen (R.F. Germană), savant cu renume mondial, specialist în chimia organică. înainte de a părăsi ţara, profesorul Georg Wittig a declarat unul corespondent al Agenţiei „Agerpres“ următoarele : Am participat cu plăcere la sesiunea Academiei R.P.R. şi pot spune că am întîlnit aici un spirit ştiinţific ce merită să fie subliniat. Am luat parte la lucrările secţiei de chimie. Comunicările prezentate au fost la un nivel ridicat. Atît din contactele pe care le-am avut în cadrul sesiunii cît şi din vizitele făcute la Institutul de chimie condus de academicianul Costică Neniţescu, m-am convins că nivelul studiilor şi cercetărilor în chimie este înalt şi cred că în momentul cînd veţi avea o aparatură mai bogată veţi obţine rezultate şi mai importante. Participarea mea la sesiunea Academiei reflectă şi convingerea pe care o am despre utilitatea schimbului de experienţă şi contactului între oamenii de ştiinţă, a legăturilor culturale în general, a legăturilor turistice şi de altă natură. Cred că schimburile ştiinţifice şi culturale dintre ţările noastre se vor putea intensifica şi eu personal fac tot posibilul pentru aceasta. De aceea am şi venit aici, iar anul trecut am participat la un congres în R.P. Ungară. După cum sunt informat, în toamnă un reprezentant al Universităţii din Heidelberg va veni în ţara dumneavoastră pentru un congres medical. Părerea mea este că coexistenţa paşnică între ţări nu trebuie înţeleasă numai în sensul, de a trăi alături unii de alţii, ci a trăi împreună unii cu alţii. Infelul acesta va fi înlăturat mai sigur pericolul războiului, pentru că nici un popor nu doreşte războiul. Cît despre oamenii de ştiinţă lucizi, ei nu pot fi decît pentru pace, pentru că numai în condiţii de pace este posibil progresul ştiinţei, spre binele omenirii. (Agerpres). Oaspeţi de Delegaţii de fe- a insignei „Evidenţiat în munca de furme* din Suedia, Irak Cruce Roşie“ unui număr de 9 actipeste notare şi Camerun sunt vişti de Cruce Roşie, în prezent în ţara noastră la invitaţia Comitetului femei Marţi dimineaţa a sosit in Capitala lor democrate din R.P.R. , primul grup de turişti francezi care Zilele acestea membrele celor trei devin în ţara noastră într-o excursie orlegaţii de femei au vizitat diferite inganizatii de Oficiul naţional de turism stituţii şi întreprinderi unde s-au in- „Carpaţi“, teresat de munca femeilor şi de or- Turiştii francezi vor vizita timp deganizarea ocrotirii mamei şi copilului, cîteva zile Bucureştiul, Valea Praho- Printre vizitele făcute se numără acelei alte localităţi. Cea din regiunea Ploeşti la sfatul Conferinţe Miercuri 11 iulie popular regional, la ianuaria nr. 1, la -------------— oragan satara, maternitatea oraşului şi la două din sei Prieteniei Romîno-Sovietice din strandele petrolifere din apropierea ora- Batiştei nr. 14 acad. prof. Ştefan Milsuti. De asemenea membrele delega cul secretar prim al Academiei R.P.R., tutor de femei au fost oaspeţii colec- va vorbi despre: „Folosirea izotopilor tiviştilor din comuna Baba Ana, raio- radioactivi în tratamentul endocrin anul Mizil, regiunea Ploeşti. Conferinţa va fi urmată de proiecţii la în cursul zilei de ani, delegaţiile de epidiascop şi de filmul sovietic „Umfemei au vizitat fabrica de confecţii lre în port“, „Gh. Gheorghiu-Dej“, iar în după- ’ amiaza aceleiaşi zile, la Consiliul Cen- , „ , , _ , trai al Sindicatelor din R.P.R., tov. _ H Plecmd din ţara, domnul B. de Elena Teodorescu, membră în prezi- secretar general al Ligii Sediul C.C.S., le-a împărtăşit din expe- cletaţil°r de Cruce Roşie de la Gemenţa şi munca desfăşurată de neva, care a fost timp de şase zile C.C.S. în rîndul femeilor muncitoare, oaspetele Crucii Roşii a R.P.R., a adre. Marţi, în cursul dimineţii, delega- _sat Crucii a R-P.Rin telegramaţiile de femei au făcut o vizită la Com. in care a SSIIS altele, transmit binatul poligrafic „Casa Scînteii“, iar piembrilor Crucii Roşii a R.P.R. produpă-amiază la Palatul pionierilor, funda. mea recunoştinţa pentru primi Apoi, oaspeţii au făcut o vizită la Inreal ospitalitatea de neuitat de care stitutul român pentru relaţiile cultu-î?"am bucurat la Bucureşti şi admirarale cu străinătatea tia mea Profunda pentru opera atit de frumoasă a Crucii Roşii a R.P.R. pe D-nii Emil Sandstrom, preşedintele plan naţional şi internaţional. Oma Ligii societăţilor de Cruce Roşie, preg” Şi recunoştinţă“, şedinţe al Crucii Roşii Suedeze, şi ■ Duminică a părăsit Capitala pre- Henrikh Beer, secretar-general al Crucînd la Sofia academicianul Emil Concii Roşii Suedeze, care ne vizitează durache pentru a participa la maniţara la invitaţia Crucii Roşii arestările prilejuite de comemorarea lui R.P.R., s-au întîlnit marţi seara în Dimităr Blagoev, aula Facultăţii de Ştiinţe Juridice din ■ In aceeaşi zi, prof. univ. Tudor Capitală cu donatori de sînge şi acti- Ionescu, membru corespondent al Acavişti de Cruce Roşie din Capitală, demiei R.P.R., a plecat la Belgrad. Oaspeţii au asistat la festivitatea în unde va participa la comemorarea mamînării medaliei „Donator de onoare“ celui fizician Nikola Tesla, unui număr de 11 donatori de sînge şi (Agerpres) TELEGRAME EXTERNE Angara a fost zăgăzuită ! IRKUTSK 10 (Agerpres). — TASS dimineaţa Angara a fost zăgăzuită, transmite: Zăgăzuirea Angarei a durat o zi şi Pe şantierul hidrocentralei de la jumătate. Irkutsk noaptea de 9 spre 10 iulie1 . Cu prilejul acestei mari victorii în fost caracterizată printr-o muncă ex- muncă constructorii s-au felicitat, iar trem de încordată. In ciuda furtunii apoi a avut loc un miting în cadrul şi ploii torenţiale, constructorii şi-au căruia a luat cuvîntul A. E. Bocikin, continuat munca şi la 10 iulie ora 7 şeful şantierului. Un savant american In IL R. S. S. MOSCOVA 10 (Agerpres). — In Uniunea Sovietică se află savantul american dr. Albert Sabin, care a lucrat ani îndelungaţi la prepararea unui vaccin de mare eficacitate împotriva poliomielitei. După cum se ştie, vaccinul lui Salk nu a rezolvat în întregime problema lichidării paraliziei infantile. Prof. A. Sabin a adus cu el termose conţinînd tulpini vaccinate ale virusului poliomielitei. Ele constituie un dar pentru oamenii de ştiinţă sovietici. Un litru din această cultură este suficient pentru imunizarea a 100.000 de copii. Prof. A. Sabin a mulţumit Asociaţiei unionale de microbiologie şi epidemiologie, care l-a ales membru de onoare. „Instrucţiunile de la Washington“ urmăresc să împiedice contactele dintre socialişti şi comunişti BERLIN 10 (Agerpres). Ziarul „Vorwärts“ a publicat un articol intitulat „Instrucţiunile de la Washington“, în care se spune printre altele: Impresia pe care a făcut-o Congresul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice asupra socialiştilor din Europa a neliniştit serios pe unii oameni politici de Washington. Aceştia sunt alarmaţi mai ales de perspectiva îmbunătăţirii relaţiilor dintre comunişti şi socialişti, ceea ce ar duce la colaborarea lor în rezolvarea problemelor internaţionale. După cît se pare, la Washington există temerea că această colaborare ar constitui o piedică serioasă în calea planurilor americane în Europa. La Bonn s-a aflat, din surse demne de încredere, că această activitate se desfăşoară în conformitate cu instrucţiunile speciale elaborate de serviciul de informaţii al S.U.A. şi de experţii Departamentului de Stat. Aceste instrucţiuni au fost aprobate de către Theodor Streibert, şeful agenţiei de informaţii a S.U.A., şi de către secretarul de stat Dulles. Se preconizează abaterea atenţiei opiniei publice europene, mai ales a socialiştilor, de la iniţiativa de pace a U.R.S.S. şi înspăimîntarea socialiştilor europeni prin afirmaţia că colaborarea lor cu comuniştii ar fi „periculoasă". Există viaţă pe planeta Marte ? — Părerile savanţilor sovietici — MOSCOVA 10 (Agerpres). — La 10 septembrie planeta Marte se va afla la cea mai mică distanţă de pămînt — 55-60 milioane km. Un corespondent al ziarului „Krasnaia Zvezda“ a avut o convorbire telefonică cu cunoscutul astronom sovietic G. A. Tihov, care lucrează la observatorul de la Alma-Ata. G. A. Tihov a adus o mare contribuţie la studierea planetei Marte. La întrebarea asupra datei şi naturii observaţiilor ce vor fi efectuate în U.R.S.S., Tihov a răspuns: observaţiile încep de pe acum. Pe o anumită parte a planetei Marte se observă pete întunecate, denumite în mod convenţional mări. In funcţie de anotimp, culoarea lor variază de la albastru-verzui la roşucafeniu. Majoritatea oamenilor de ştiinţă sovietici sunt de părere că aceste pete constituie zona de răspîndire a vegetaţiei marţiene, care, datorită condiţiilor atmosferice şi climatice speciale, se deosebeşte considerabil de vegetaţia terestră. Se formulează însă şi păreri diferite. Dacă ipoteza cu privire la existenţa vegetaţiei pe Marte se va confirma, vor fi temeiuri de a se presupune și existența unei lumi animale, mai curînd sub forme simple. Plăgile de nevindecat ale capitalismului Se intensifică exploatarea muncitorilor Patronii intensifică exploatarea oamenilor muncii, între altele, supunîndu-i unui ritm infernal de munca. Potrivit datelor apărute în presa americană, la întreprinderile societății „Studebaker“ un muncitor care execută una din operaţiile de ştanţare produce 255 piese pe oră. Reducînd numărul muncitorilor, societatea impune muncitorilor să producă 355 piese pe oră, primind în schimb cu 61 cenţi mai puţin. „In felul acesta — stria ziarul „Worker“ — se desfăşoară campania pentru stoarcerea ultimei picături de energie din muncitori“. Toate acestea sunt şi mai mult agravate de insuficientele măsuri de protecţie a muncii. Ca urmare, creşte numărul accidentelor şi al bolilor profesionale. Potrivit unei statistici oficiale, între 1950—1954 numărul accidentelor în producţie şi transport a crescut în Germania occidentală , cu 57,6%. Numai în anul 1954, în întreprinderi s-au înregistrat peste 7000 de accidente mortale. Sume tot mai mari sunt sustrase muncitorilor prin reducerea alocărilor pentru nevoile sociale şi culturale. In S.U.A., s-au alocat în exerciţiul financiar 1955—1956 pentru asigurările sociale, ocrotirea sănătăţii publice şi învăţămînt, numai 2,3 miliarde de dolari, iar pentru cheltuielile militare peste 40 miliarde dolari. In ceea ce priveşte înrăutăţirea situaţiei oamenilor muncii în ţările capitaliste trebuie luată în consideraţie creşterea neîncetată a chiriilor, a preţurilor la mărfurile de larg consum, a impozitelor, a tarifelor de transport etc. Potrivit cercetărilor efectuate de oamenii de ştiinţă burghezi, muncitorii din ţările capitaliste cheltuiesc 15—25% din venitul lor pentru chirie. In legătură cu combaterea în ţările socialiste a cultului personalităţii şi a urmărilor sale, propaganda reacţionară încearcă în fel şi chip să defăimeze sistemul socialist şi să înfrumuseţeze capitalismul contemporan. Eforturile acestor cercuri sunt sortite eşecului. Ele nu vor reuşi nici să slăbească marea forţă de atracţie a ideilor socialismului, care creşte fără încetare în lumea întreagă, şi nici să acopere plăgile de nevindecat ale capitalismului, pe care le scoate la iveală însăşi viaţa. Astăzi ca şi în trecut, capitalismul este şi rămine incapabil să asigure o viaţă demnă, omenească celor ce muncesc. Astăzi ca şi în trecut, capitalismul este un sistem care se bazează pe exploatarea sîngeroasă a oamenilor muncii, care în colonii şi în ţările dependente ia forme absolut revoltătoare. Astăzi ca şi în trecut, capitalismul vede în cursa înarmărilor şi în război un balon de oxigen. Numai lupta neobosită a forţelor păcii izbuteşte să împiedice dezlănţuirea unui nou conflict sîngeros. „Cresc impozitele“, sub acest titlu publica revista „U. S. News and World Report“ din 1 iunie un articol însoţit de caricatura de mai sus, în care se arăta că cei trei „mari“ (Impozitul federal, Impozitul statal şi Impozitul local) sunt uniţi împotriva bietului contribuabil din S.U.A. Pentru cijiva —mumă, pentru cei mulţi — ciumă Pentru ce ţin atît de mult monopolurile, americane la cursa înarmărilor, împotriva voinţei de pace a întregii omeniri, inclusiv a poporului american ? O recentă analiză a situaţiei economice din S.U.A. arată că comenzilemilitare ale statului oferă monopolurilor : o piaţă de desfacere asigurată şi foarte largă; preţuri ridicate, de multe ori ferite de riscul concurenţei (deoarece tranzacţiile se încheie adesea în secret) ; o serie de profituri indirecte sub formă de privilegii la plata impozitelor etc.; posibilitatea unor largi livrări pentru „aliaţii“ S.U.A. Cu drept cuvint revista americană „Nation“ a scris de curînd, în mod ironic: „Au trecut 10 ani de cînd capitalul american s-a însurat cu miss apărarea naţională, al cărei, părinte grijuliu cu pălăria plină de stele şi pantaloni în dungi asigură toate mijloacele necesare din buzunarul său fără fund“. Pentru contribuabili, cursa înarmărilor reprezintă însă o adevărată pacoste. Cheltuielile militare crescînde sunt cauza principală pentru care im-' pozitele sporesc de la an la an în bugetul S.U.A. Numai în acest an impozitele vor creşte cu 1,5 miliarde dolari. Ce înseamnă aceasta pentru cetăţeanul de rînd se vede şi din desenul de mai sus. Agenţiile de presă transmit ! etelarii americani în a doua săptămînă de grevă După cum se ştie, la 1 iulie a început în Statele Unite una din cele mai mari greve din istoria mişcării muncitoreşti americane. Peste 650.000 de muncitori care fac parte din sindicatul muncitorilor din industria oţelului au încetat lucrul. Marea grevă a muncitorilor metalurgişti din S.U.A. face parte dintr-un lung şir de lupte pe care le susţine clasa muncitoare, americană în apărarea drepturilor sale. Ea este a cincea grevă generală pe care o deslănţuie oţelarii americani de la terminarea războiului. Oţelarii americani cer mărirea salariilor şi garanţii împotriva şomajului care îi ameninţă tot mai mult. Ei luptă pentru încheierea unor contracte de muncă, în care ziua de mîine să le fie asigurată. Dar, după zece zile de grevă, nu s-a ajuns la nici o înţelegere între sindicatul unit al oţelarilor şi patronii celor trei mari trusturi ale oţelului. Ce oferă, în schimbul revendicărilor cu totul justificate ale oţelarilor americani, magnaţii oţelului din S.U.A.? Un contract colectiv fix pe termen de cinci ani, în care perioadă de timp sindicatul nu are dreptul să ceară revizuirea contractului nici chiar dacă situaţia economică se schimbă. Oferta societăţilor americane a stîrnit indignarea greviştilor şi a întregii opinii publice muncitoreşti din S.U.A. Şi aceasta cu atît mai mult cu cît prelungirea grevei oţelarilor are drept consecinţă concedierea a zeci de mii de muncitori din întreprinderile legate într-un fel sau altul de trusturile de oţel. Astfel, la societăţile de calea ferată numărul muncitorilor concediaţi a atins 50.000 şi se aşteaptă ca această cifră să se ridice la 100.000 încă în cursul acestei săptămîni. Din dramele mizeriei în italia Ziarele italiene publică știrea că Filomena Bruno, internată cu cei 5 copii ai săi la spitalul Pellegrino din Neapole, se află în afară de orice pericol. ,,Faptul divers“ s-a petrecut în următoarele împrejurări tragice: bolnav, apoi luni de zile șomer, Pasquale di Franco, soţul Filomenei, se întorcea în fiecare seară tot mai abătut, tot mai descurajat acasă. Pe măsură ce se apropia de cocioaba în care-l aşteptau soţia şi cei cinci copii, cel mai mare de 12 ani, cel mai mic de 3, picioarele îi deveneau de plumb iar mina îi zăbovea îndelung pe clanţă, înainte de a păşi cu capul plecat, pentru a nu întîlni privirile de neîndurat ale copiilor. Filomena se prefăcea curajoasă, îl îmbărbăta şi pe el, spunea că totul se va îndrepta cînd Pasquale va găsi de lucru şi pînă atunci, se ducea iar prin vecini să împrumute ceva de mîncare pentru copii. Cînd Pasquale a găsit în sfîrşit de lucru, într-un magazin alimentar, foametea şi mizeria nu s-au îndepărtat nici cu un pas de casa lor pentru că salariul pe care-l primea nu-i putea asigura lui şi familiei sale un trai omenesc. Filomena a înţeles atunci că nu mai există nici o speranţă. Banii ce-i avea i-au ajuns abia pentru un castron de macaroane şi un pachet de şoricioaică. S-a aşezat la masă cu copiii, a şovăit poate pînă în ultimul moment, dar copiii înfometaţi se şi repeziseră să mănînce macaroanele otrăvite. A mîncat şi ea împreună cu ei, plimbîndu-şi privirea de la unul la altul... Au lăsat o porţie şi pentru tăticu, apoi s-au culcat şi... s-au trezit la spital. Pag. 3 Represiuni sîngeroase şi persecuţii poliţieneşti • In timpul puternicei mişcări revendicative a muncitorilor agricoli şomeri din sudul Italiei, au avut loc mari demonstraţii în provinciile Foggia, Bari, Brindisi, Matera, Palermo. Căutînd să împiedice demonstraţiile, poliţia a intervenit, dînd loc la numeroase ciocniri sîngeroase. La Venosa un tînăr a fost ucis şi alte şase persoane au fost rănite. • In cursul unui singur an, în Portugalia s-au înregistrat numeroase acţiuni represive împotriva oamenilor muncii. Astfel, la şantierele navale ale companiei „Oniffo Fabril“ din Lisabona, muncitorii au fost terorizaţi în ziua de 1 Mai de brigăzile PIDE (poliţia politică) şi de securitate publică, care au instalat mitraliere pe şantiere pentru a forţa pe muncitori să lucreze. Poliţia portugheză a arestat, în oraşul Grandola, un grup de tineri care strîngeau semnături pentru pace. Acţiunea locuitorilor oraşului, care s-au masat în jurul tinerilor cerînd eliberarea lor, a fost întîmpinată de poliţie cu brutalitate. Ei s-au năpustit cu caii în mulţime, lovind-o cu săbiile, arestînd sute de persoane. • Cu cîteva luni în urmă, poliţia din Caracas, capitala Venezuelei, a înăbuşit în mod sîngeros o manifestare a studenţilor care a avut loc în acest oraş. Numeroşi tineri au fost străpunşi cu baionetele, iar alţii, care se refugiaseră pe acoperişul universităţii, au fost aruncaţi la pămînt. Mai mulţi studenţi, printre care se afla o fată de 17 ani, au fost ucişi, iar peste 100 răniţi. Corespondenţa, telefonica: Muncitorii englezi luptă împotriva şomajului Muncitorii din Industria de automobile sunt în fierbere. Cîteva mii dintre ei au fost concediaţi, iar alte mii au primit preaviz. Patronii, care sunt reprezentaţi de „British Motor Corporation“, cel mai mare trust de automobile din Anglia, au anunţat că intenţionează să procedeze, în curînd, la noi concedieri. In această situaţie, şomajul şi consecinţa lui — nesiguranţa zilei de mîine — se răspîndesc repede în rîndurile muncitorilor şi nu numai în rîndurile celor din industria propriu-zisă de automobile. Intrucît producţia de automobile scade, zeci de firme care furnizează fabricilor de automobile accesorii ca becuri, clacsoane, tapiţerie, aparate de radio vor fi nevoite şi ele să concedieze o parte din muncitori. O cauză directă, dar nu singura, a dificultăţilor din industria de automobile este... progresul tehnic! „Standard Motor Company“ din Coventry, care şi-a automatizat uzina de tractoare, a dat preaviz la 2.300 muncitori, dintre care 1.300 au şi fost concediaţi. Felul în care progresul tehnic, care ar trebui să uşureze munca oamenilor, este întors împotriva muncitorilor este tipic pentru rînduielile capitaliste. In schimb, profiturile patronilor nu sînt cu nimic atinse. Ei refuză pînă şi plata unor compensaţii muncitorilor concediaţi. Guvernul nu a luat pînă acum nici o măsură în favoarea muncitorilor. El nu a cerut, de pildă, fabricanţilor de automobile să oprească concedierile. El declară că nu se poate amesteca în drepturile diferitelor întreprinderi de a-şi organiza producţia, deşi ulterior a apelat la ele, foarte timid, să anunţe muncitorilor cît mai din timp posibil intenţia de a-i concedia. Bancherii şi industriaşii sînt mulţumiţi de acest fel caracteristic al conservatorilor de a trata actualele dificultăţi economice ale Angliei, de politica lor de reduceri, anulări şi restricţii economice prin care ei se pricep să-i facă pe oamenii muncii să plătească pentru păcatele relei administraţii şi ale lipsei de planificare proprii capitalismului. GEORGE SINFIELD Corespondentul „Scînteii“ la Londra In situaţia care s-a creat, muncitorii din industria de automobile au pornit la luptă pentru respectarea drepturilor lor, pentru apărarea intereselor lor vitale. Aproape 4000 de muncitori de la uzinele Nuffield Metal Products din Birmingham (aparţinînd trustului „British Motor Corporation“) au declarat grevă de protest împotriva concedierii a 700 dintre tovarăşii lor. Alte mii de muncitori intenţionează de asemenea să declare grevă. In ultimele zile, lupta muncitorilor din industria de automobile a luat o nouă întorsătură. Faţă de încăpăţînarea şi rigiditatea de care dau dovadă patronii, comitetul executiv al uniunii celor 15 sindicate din această industrie a propus declararea unei greve generale a muncitorilor de la „British Motor Corporation“, cu începere de la 23 iulie. Muncitorii cer ca celor concediaţi să li se plătească compensaţii, iar alte concedieri să nu fie făcute fără consultarea sindicatelor. La 9 iulie, cîteva sute de muncitori din industria de automobile au venit în faţa parlamentului, cerînd membrilor Camerei Comunelor să ia măsuri imediate pentru preîntîmpinarea de noi concedieri. Dacă patronii nu-şi vor revizui atitudinea, există, după cum s-a şi propus în cercurile sindicale, posibilitatea unei greve generale pe întreaga industrie de automobile, următoarea explicaţie: Muncitori de la Standard Motor Company* manifestînd în faţa birourilor din Londra ale acestei firme, în timpul unei întrevederi dintre reprezentanţii firmei şi reprezentanţii sindicali în problema conflictului referitor la automatizare. Pe placarda din faţă scrie „Acţionarii lui Standard Motor Company au supraprofituri, muncitorii nu au decît fărămituri“.