Scînteia, iulie 1956 (Anul 25, nr. 3637-3662)

1956-07-11 / nr. 3645

Nr. 3645 Pe întinsul patriei noastre (Prin telefon de la corespondenţii „Scînteii“) ★ ★ Schimb de studenţi între universităţile din Cluj şi Debreţin CLUJ. — Vizitele reciproce şi schim­burile de experienţă întreprinse mai înainte între studenţii clujeni şi stu­denţii de la universitatea din Debre­ţin (R.P. Ungară) au a dus la închega­rea unei prietenii sincere şi frăţeşti. In­­urma corespondenţelor care s-au purtat între aceste universităţi s-a ajuns la înţelegerea ca un număr de 40 studenţi de la facultatea de me­dicină din Debreţin să facă timp de 30 zile practică la clinicile universi­tare din Cluj alături de studenţii clu­jeni, şi tot atîţia studenţi de la Insti­tutul Medico-Farmaceutic Cluj să-şi facă practica de vară la Debreţin. In seara zilei de 8 iulie cei 40 stu­denţi clujeni au plecat la Debreţin iar în ziua următoare au sosit în Cluj studenţii maghiari de la facultatea de medicină din Debreţin. În timpul cît vor sta în ţara noas­tră,­ în afară de practică, studenţii maghiari vor lua parte la acţiuni co­mune cu studenţii clujeni în cadrul clubului studenţesc de vară. Astfel ei vor vizita întreprinderi, instituţii cul­turale şi ştiinţifice din Cluj, vor face excursii în Capitală, pe litoralul mă­rii, la Stîna din Vale, Cheile Turzii, Sinaia , etc. Studenţii români care fac practică la Debreţin împreună cu studenţii maghiari vor întreprinde o excursie pe lacul Balaton, vor vizita Buda­pesta şi alte localităţi din R. P. Un­gară. Expoziţie regională de artă populară Cu prilejul celei de-a doua expoziţi republicane de artă populară, marţi s-a deschis la Cluj în sala de festivităţi . Consiliului sindical regional expozi­ţia regională a creatorilor populari de artă plastică şi artă decorativă din oraşele şi satele regiunii. Printre cei aproape 150 de exponate sînt lucrăr din domeniul sculpturii, picturii, gra­ficii, al cusăturilor pe pînză şi al ţesă­turilor din lînă. Aci pot fi admiraţi minunatele cojoace bistriţene lucrate de meşterii cusători în piele Vaier Borşa şi Dormidon B­artea, casetele sculptate în lemn de ţăranul muncitor Kulcsár Ştefan din satul Bicălatu, ra­ionul Huedin, minunate imprimeuri în piele executate de Szilvay Ernest de la uzinele Ianoş Herbak, precum şi obiecte de porţelan executate de maiştrii Ku­­delasz Kálmán şi Rusu­ Fominov Clara de la fabrica de porţelanuri din Cluj. ţie activitate turistică ORAŞUL STALIN.­­ A deve­nit aproape o tradiţie pentru mulţi oameni ai muncii din Oraşul Sta­lin să-şi folosească timpul liber în excursii organizate în diferite locuri pitoreşti din ţară. Zilele trecute s-a întors primul grup de turişti care a făcut o excursie de 8 zile în Delta Dunării, iar spre sfîr­­şitul acestei luni vor începe primele excursii la mare. In colaborare cu ARLUS, biroul de turism şi excursii organizează în ziua de 15 iulie o ex­cursie la Bucureşti. In planul biroului PLOEŞTI — Conducerea Mu­zeului regional, de istorie din Plo­eşti a pornit o acţiune în ve­derea colecţionării de materiale şi do­cumente în legătură cu viaţa şi ac­tivitatea marilor oameni de artă, ştiinţă, luptători pentru progresul so­cial, originari din regiune. In sălile, muzeului se pot vedea de acum cea mai mare parte a operelor originale tipărite cu litere chirilice, ale lui Eu­­frosin Potecă, născut în satul Nuc­şoara, comuna Rîncezî, raionul Telea­­jen, unul din primii pedagogi ai şcolii romîneşti. Se găsesc expuse în două vitrine o serie de documente referitoare la ma­rele nostru dramaturg Ion Luca Ca­ragiale, născut în anul 1852 în satul Haimanale, comuna Mărgineni (azi Ion Luca Caragiale), raionul Cîmpina. Printre aceste documente se află un număr de 7 scrisori care se referă la evenimentele din 1907, la rolul nefast al dinastiei și altele. De asemenea în arhiva muzeului se găsesc și memoriile comisarului Stan Popescu, conducător al cunoscutei „Republici de la 1870 din Ploeşti“, unul din eroii schiţei „Po­porul“ de Ion Luca Caragiale. Sunt expuse fotografii şi o parte din manuscrisele scriitorului ploeştean , A. Basarabescu, dintre care unele de turism este şi organizarea, la înce­putul lunii viitoare, a unui concurs de orientare turistică. La excursiile organizate în trimes­trul II prin biroul de turism şi ex­cursii din Oraşul Stalin au participat peste 100.000 persoane. Turiştilor li se asigură an de an condiţii tot mai bune de cazare. In prezent se construieşte la Cioplea-Pre­­deal o cabană şi în curînd va începe construirea unui nou hotel turistic la Clăbucet, aflat mai multe. Lui Vasile Cărăuşu îi place să danseze cele mai noi figuri de samba şi să bea vîrtos pentru ca a doua zi să vină la lucru frînt de oboseală, fără chef de muncă. Prie­tenii săi l-au văzut pe Cărăuşu „admi­­rîndu-şî“ caricatura ce i-a fost închi­nată. Uitîndu-se la cei din jur, care rîdeau cu hohote, a plecat ruşinat. — In ultimele zile Cărăuşu s-a schimbat, lucrează mult mai bine — spun tovarăşii săi de muncă. Această vitrină de caricaturi a luat fiinţă din iniţiativa Comitetului oră­şenesc U.T.M. Bacău şi se dovedeşte un bun mijloc de combatere a unor apucături nesănătoase. Vitrine ase­mănătoare au apărut şi în oraşul Piatra Neamţ şi în curînd vor apare şi în alte centre raionale ale regiunii Bacău, încă nepublicate, cum sunt manuscrisul „1907“, poezia „O rugăminte caldă“ etc. O vitrină specială cuprinde fotografii originale, scrisori, articole, documente despre activitatea lui Ştefan Gheorghiu — în Ploeşti. Sunt interesante scriso­rile adresate colaboratorilor săi în le­gătură cu munca politică în rîndurile petroliştilor din regiune. In momentul de faţă, conducerea muzeului în frunte cu tov. profesor Ni­­colae Simache, ajutat de o serie de to­varăşi foşti ilegalişti, se străduieşte să adune documente în legătură cu miş­carea muncitorească din regiune. Lucrări de asfaltare In cadrul lucrărilor edilitare prevă­zute pentru acest an, au început la Ploeşti lucrările de asfaltare a Bule­vardului Republicii, pe distanţa dintre sfatul popular şi întretăierea străzilor 1848 şi Ana Ipătescu. Planul lucrărilor prevede înlocuirea actualului pavaj de piatră cu o funda­ţie de beton, peste care se va turna asfalt. Lucrarea va fi executată de în­treprinderea regională de construcţii Ploeşti şi va fi terminată pînă în ziua de 23 August. Cu arma satirei BACAU. — Nu de mult, în centrul Vasile de la fabrica „Partizanul“ al oraşului Bacău a apărut o vitrină care atrage zilnic sute de cetăţeni; este vitrina cu caricaturi, unde cu arma satirei sunt biciuite diferite năravuri. Iată două caricaturi inspirate din realitate: ele prezintă doi tineri cu freza „creastă de cocoş“, pantofi cu talpă extra­groasă şi cravată cu pal­mieri. Sunt Gheorghe Munteanu şi Coca Calustian, doi vestiţi , bulevardieri din acest oraş. Alte caricaturi: Marga­reta Săveanu şi Alargareta Prisecaru, două tinere de la fabrica „Pa­rtizanul“, prinse de creionul caricaturistului în nişte costume extravagante. Strătica Baciu şi Maria Zamoş­teanu, sudoriţe la fabrica „Steaua Roşie“, cunoscute ca muncitoare care întîrzie cu regu­laritate la lucru au fost de asemenea satirizate pentru „meteahna“ lor. Despre caricatura tînărului Cărăuşu Noi documente la Muzeul de istorie din Ploeşti Spectacolele ansamblului „Grenzpolizei“ Ansamblul de cîntece şi dansuri staţiunea Mamaia, iar după-amiază au „Grenzpolizei“ din R.D. Germană a făcut o plimbare pe mare, sosit marţi dimineaţa în oraşul Con- Seara, în parcul „Maxim Gorki“, in­stanţa mare număr de spectatori au aplaudat : 1 „ . călduros cîntecele şi dansurile populare In cursul dimineţii, membrii Ansam- germane prezentate de ansamblul lolului au vizitat oraşul Constanţa şi „Grenzpolizei“. (Agerpres). ...Colectivul de con­ducere al S.M.T.-Ul­­meni, raionul Olteniţa, ar acorda mai multă a­­tenţie condiţiilor de trai ale mecanizatorilor ? Fără îndoială că a­­tunci s-ar îmbunătăţi calitatea mîncării la cantină, iar lenjeria din dormitoarele muncito­rilor ar fi mai des spă­lată. „­Conducerea Trustu­lui 3 Construcţii ar trage la răspundere conducerea şantierului 2 locuinţe muncitoreşti Griviţa Roşie pentru tărăgănarea îndelunga­tă a lucrărilor de pavaj care ar trebui să scoată Blocul IO (cartierul Bu­cureştii Noi) din cordo­nul de noroi ce-l în­conjoară după fiecare ploaie . O asemenea măsură ar scuti loca­tarii acestui bloc de neplăcerile provocate de orice precipitaţie at­mosferică. „­Editura Tineretului ar da mai multă atenţie controlului cărţilor pe care le editează ? Nu s-ar mai trimite în li­brării volume cu pagini de necitit, aşa cum s-a întîmplat cu unele vo­lume din lucrarea „Po­vestiri după piesele lui Shakespeare întorcînd paginile 17, 11, 25 şi 29 citHorul se trezeşte în faţă cu un soi de tipă­ritură invizibilă şi deci cu povestirea trunchiată. ...Comitetul executiv al Sfatului popular ra­ional Olteţu s-ar îngriji de repararea băilor co­munale din raion ? A­­tunci cu siguranţă că nu s-ar întîmpla ca din cele 13 băi existente în raion să nu funcţioneze nici una. ...Sfatul popular al raionului Nicolae Băl­­cescu din Capitală ar lua măsuri să fie re­aduse băncile în cele 2 scuaruri din B-dul Mă­­răşeşti — str. Rădăuţi ? S­C­Î­N­T­E­I­A „Cred că schimburile ştiinţifice şi culturale dintre ţările noastre se vor putea intensifica“ Declaraţia prof. Georg Wittig de la Universitatea din Tübingen (R. F. Germană) Le sesiunea generală ştiinţifică a Academiei R.P.R., care s-a încheiat recent, a participat şi profesorul Georg Wittig de la Universitatea din Tübin­gen (R.F. Germană), savant cu re­nume mondial, specialist în chimia organică. înainte de a părăsi ţara, profesorul Georg Wittig a declarat unul cores­pondent al Agenţiei „Agerpres“ urmă­toarele : Am participat cu plăcere la sesiunea Academiei R.P.R. şi pot spune că am întîlnit aici un spirit ştiinţific ce me­rită să fie subliniat. Am luat parte la lucrările secţiei de chimie. Comunică­rile prezentate au fost la un nivel ridicat. Atît din contactele pe care le-am avut în cadrul sesiunii cît şi din vizitele făcute la Institutul de chimie condus de academicianul Costică Neniţescu, m-am convins că nivelul studiilor şi cercetărilor în chimie este înalt şi cred că în momentul cînd veţi avea o aparatură mai bogată veţi ob­ţine rezultate şi mai importante. Participarea mea la sesiunea Aca­demiei reflectă şi convingerea pe care o am despre utilitatea schimbului de experienţă şi contactului între oamenii de ştiinţă, a legăturilor culturale în general, a legăturilor turistice şi de altă natură. Cred că schimburile ştiinţifice şi culturale dintre ţările noastre se vor putea intensifica şi eu personal fac tot posibilul pentru aceasta. De aceea am şi venit aici, iar anul trecut am participat la un congres în R.P. Un­gară. După cum sunt informat, în toamnă un reprezentant al Universi­tăţii din Heidelberg va veni în ţara dumneavoastră pentru un congres me­dical. Părerea mea este că coexistenţa paşnică între ţări nu trebuie înţeleasă numai în sensul, de a trăi alături unii de alţii, ci a trăi împreună unii cu alţii. In­­felul acesta va fi înlăturat mai sigur pericolul războiului, pentru că nici un popor nu doreşte războiul. Cît despre oamenii de ştiinţă lucizi, ei nu pot fi decît pentru pace, pentru că numai în condiţii de pace este po­sibil progresul ştiinţei, spre binele omenirii. (Agerpres). Oaspeţi de Delegaţii de fe- a insignei „Evidenţiat în munca de f­u­r­me* din Suedia, Irak Cruce Roşie“ unui număr de 9 acti­­peste notare şi Camerun sunt vişti de Cruce Roşie, în prezent în ţara­­ noastră la invitaţia Comitetului femei­ Marţi dimineaţa a sosit in Capitala lor democrate din R.P.R. , primul grup de turişti francezi care Zilele acestea membrele celor trei de­­vin în ţara noastră într-o excursie or­­legaţii de femei au vizitat diferite in­­ganizatii de Oficiul naţional de turism stituţii şi întreprinderi unde s-au in- „Carpaţi“, teresat de munca femeilor şi de or- Turiştii francezi vor vizita timp de­ganizarea ocrotirii mamei şi copilului, cîteva zile Bucureştiul, Valea Praho- Printre vizitele făcute se numără acel­ei alte localităţi. Cea din regiunea Ploeşti la sfatul Conferinţe Miercuri 11 iulie popular regional, la ianuaria nr. 1, la -------------— ora­­g­an sata­ra, maternitatea oraşului şi la două din sei Prieteniei Romîno-Sovietice din str­­andele petrolifere din apropierea ora- Batiştei nr. 14 acad. prof. Ştefan Mil­­su­ti. De asemenea membrele delega­ cul secretar prim al Academiei R.P.R., tutor de femei au fost oaspeţii colec- va vorbi despre: „Folosirea izotopilor tiviştilor din comuna Baba Ana, raio- radioactivi în tratamentul endocrin a­nul Mizil, regiunea Ploeşti. Conferinţa va fi urmată de proiecţii la în cursul zilei de ani, delegaţiile de epidiascop şi de filmul sovietic „Um­­femei au vizitat fabrica de confecţii lre în port“, „Gh. Gheorghiu-Dej“, iar în după- ’­­ amiaza aceleiaşi zile, la Consiliul Cen- , „ , , _ , trai al Sindicatelor din R.P.R., tov. _ H Plecmd din ţara, domnul B. de Elena Teodorescu, membră în prezi- secretar general al Ligii Se­diul C.C.S., le-a împărtăşit din expe- cletaţil°r de Cruce Roşie de la Ge­­m­enţa şi munca desfăşurată de neva, care a fost timp de şase zile C.C.S. în rîndul femeilor muncitoare, oaspetele Crucii Roşii a R.P.R., a adre. Marţi, în cursul dimineţii, delega- _sat Crucii a R-P.Ri­n telegrama­ţiile de femei au făcut o vizită la Com­. in care a SSIIS altele, transmit binatul poligrafic „Casa Scînteii“, iar piembrilor Crucii Roşii a R.P.R. pro­­după-amiază la Palatul pionierilor, funda. mea recunoştinţa pentru primi­ Apoi, oaspeţii au făcut o vizită la In­­rea­l ospitalitatea de neuitat de care stitutul român pentru relaţiile cultu-­î?"am bucurat la Bucureşti şi admira­­rale cu străinătatea tia mea Profunda pentru opera atit de frumoasă a Crucii Roşii a R.P.R. pe D-nii Emil Sandstrom, preşedintele plan naţional şi internaţional. Oma­ Ligii societăţilor de Cruce Roşie, pre­­g” Şi recunoştinţă“, şedinţe al Crucii Roşii Suedeze, şi ■ Duminică a părăsit Capitala pre- Henrikh Beer, secretar-general al Cru­­cînd la Sofia academicianul Emil Con­­cii Roşii Suedeze, care ne vizitează durache pentru a participa la mani­­ţara la invitaţia Crucii Roşii a­restările prilejuite de comemorarea lui R.P.R., s-au întîlnit marţi seara în Dimităr Blagoev, aula Facultăţii de Ştiinţe Juridice din ■ In aceeaşi zi, prof. univ. Tudor Capitală cu donatori de sînge şi acti- Ionescu, membru corespondent al Aca­­vişti de Cruce Roşie din Capitală, demiei R.P.R., a plecat la Belgrad. Oaspeţii au asistat la festivitatea în­ unde va participa la comemorarea ma­­mînării medaliei „Donator de onoare“ celui fizician Nikola Tesla, unui număr de 11 donatori de sînge şi (Agerpres) TELEGRAME EXTERNE Angara a fost zăgăzuită ! IRKUTSK 10 (Agerpres). — TASS dimineaţa Angara a fost zăgăzuită, transmite: Zăgăzuirea Angarei a durat o zi şi Pe şantierul hidrocentralei de la jumătate. Irkutsk noaptea de 9 spre 10 iulie1 . Cu prilejul acestei mari victorii în fost caracterizată printr-o muncă ex- muncă constructorii s-au felicitat, iar trem de încordată. In ciuda furtunii apoi a avut loc un miting în cadrul şi ploii torenţiale, constructorii şi-au căruia a luat cuvîntul A. E. Bocikin, continuat munca şi la 10 iulie ora 7 şeful şantierului. Un savant american In IL R. S. S. MOSCOVA 10 (Agerpres). — In Uniunea Sovietică se află savantul a­­merican dr. Albert Sabin, care a lucrat ani îndelungaţi la prepararea unui vac­cin de mare eficacitate împotriva po­liomielitei. După cum se ştie, vaccinul lui Salk nu a rezolvat în întregime pro­blema lichidării paraliziei infantile. Prof. A. Sabin a adus cu el termose conţinînd tulpini vaccinate ale virusu­lui poliomielitei. Ele constituie un dar pentru oamenii de ştiinţă sovietici. Un litru din această cultură este suficient pentru imunizarea a 100.000 de copii. Prof. A. Sabin a mulţumit Asociaţiei unionale de microbiologie şi epidemio­logie, care l-a ales membru de onoare. „Instrucţiunile de la Washington“ urmăresc să împiedice contactele dintre socialişti şi comunişti BERLIN 10 (Agerpres).­­ Ziarul „Vorwärts“ a publicat un articol in­titulat „Instrucţiunile de la Washing­ton“, în care se spune printre altele: Impresia pe care a făcut-o Congre­sul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice asupra socialiştilor din Eu­ropa a neliniştit serios pe unii oa­meni politici de­­ Washington. Aceştia sunt alarmaţi mai ales de perspectiva îmbunătăţirii relaţiilor dintre comunişti şi socialişti, ceea ce ar duce la co­laborarea lor în rezolvarea probleme­lor internaţionale. După cît se pare, la Washington există temerea că această colaborare ar constitui o pie­dică serioasă în calea planurilor ame­ricane în Europa. La Bonn s-a aflat, din surse demne de încredere, că această activitate se desfăşoară în conformitate cu instruc­ţiunile speciale elaborate de serviciul de informaţii al S.U.A. şi de experţii Departamentului de Stat. Aceste instrucţiuni au fost aprobate de către Theodor Streibert, şeful agen­ţiei de informaţii a S.U.A., şi de către secretarul de stat Dulles. Se preconi­zează abaterea atenţiei opiniei publi­ce europene, mai ales a socialiştilor, de la iniţiativa de pace a U.R.S.S. şi înspăimîntarea socialiştilor europeni prin afirmaţia că colaborarea lor cu comuniştii ar fi „periculoasă". Există viaţă pe planeta Marte ? — Părerile savanţilor sovietici — MOSCOVA 10 (Agerpres). — La 10 septembrie planeta Marte se va a­­fla la cea mai mică distanţă de pă­­mînt — 55-60 milioane km. Un corespondent al ziarului „Kras­­naia Zvezda“ a avut o convorbire te­lefonică cu cunoscutul astronom so­vietic G. A. Tihov, care lucrează la observatorul de la Alma-Ata. G. A. Tihov a adus o mare contribuţie la studierea planetei Marte. La între­barea asupra datei şi naturii obser­vaţiilor ce vor fi efectuate în U.R.S.S., Tihov a răspuns: observa­ţiile încep de pe acum. P­e o anumită parte a planetei Marte se observă pete întunecate, denumite în mod convenţional mări. In funcţie de anotimp, culoarea lor variază de la albastru-verzui la roşu­­cafeniu. Majoritatea oamenilor de ştiinţă sovietici sunt de părere că a­­ceste pete constituie zona de răspîn­­dire a vegetaţiei marţiene, care, da­torită condiţiilor atmosferice şi cli­matice speciale, se deosebeşte consi­derabil de vegetaţia terestră. Se for­mulează însă şi păreri diferite. Dacă ipoteza cu privire la existen­ţa vegetaţiei pe Marte se va confir­ma, vor fi temeiuri de a se presupu­ne și existența unei lumi animale, mai curînd sub forme simple. Plăgile de nevindecat ale capitalismului Se intensifică exploatarea muncitorilor Patronii intensifică exploatarea oa­menilor muncii, între altele, supunîn­­du-i unui ritm infernal de munca. Po­trivit datelor apărute în presa ameri­cană, la întreprinderile societății „Studebaker“ un muncitor care execută una din operaţiile de ştanţare produce 255 piese pe oră. Reducînd numărul muncitorilor, societatea impune munci­torilor să producă 355 piese pe oră, primind în schimb cu 61 cenţi mai pu­ţin. „In felul acesta — stria ziarul „Worker“ —­ se desfăşoară campania pentru stoarcerea ultimei picături de energie din muncitori“. Toate acestea sunt şi mai mult agravate de­­ insuficientele măsuri de protecţie a muncii. Ca urmare, creşte numărul accidentelor şi al bolilor pro­fesionale. Potrivit unei statistici ofi­ciale, între 1950—1954 numărul acci­dentelor în producţie şi transport a crescut în Germania occidentală , cu 57,6%. Numai în anul 1954, în între­prinderi s-au înregistrat peste 7000 de accidente mortale. Sume tot mai mari sunt sustrase muncitorilor prin reducerea alocărilor pentru nevoile sociale şi culturale. In S.U.A., s-au alocat în exerciţiul finan­ciar 1955—1956 pentru asigurările sociale, ocrotirea sănătăţii publice şi învăţămînt, numai 2,3 miliarde de dolari, iar pentru cheltuielile militare peste 40 miliarde dolari. In ceea ce priveşte înrăutăţirea si­tuaţiei oamenilor muncii în ţările ca­pitaliste trebuie luată­ în consideraţie creşterea neîncetată a chiriilor, a pre­ţurilor la mărfurile de larg consum, a impozitelor, a tarifelor de transport etc. Potrivit cercetărilor efectuate de oamenii de ştiinţă burghezi, muncito­rii din ţările capitaliste cheltuiesc 15—25% din venitul lor pentru chirie. In legătură cu combaterea în ţările socialiste a cultului perso­nalităţii şi a urmărilor sale, propa­ganda reacţionară încearcă în fel şi chip să defăimeze sistemul so­cialist şi să înfrumuseţeze ca­pitalismul contemporan. Efortu­­rile acestor cercuri sunt sortite eşecului. Ele nu vor reuşi nici să slăbească marea forţă de atracţie a ideilor socialismului, care creşte fără încetare în lumea întreagă, şi nici să acopere plăgile de nevinde­cat ale capitalismului, pe care le scoate la iveală însăşi viaţa. Astăzi ca şi în trecut, capitalis­mul este şi rămine incapabil să a­­sigure o viaţă demnă, omenească celor ce muncesc. Astăzi ca şi în trecut, capitalismul este un sistem care se bazează pe exploatarea sîn­­geroasă a oamenilor muncii, care în colonii şi în­ ţările dependente ia forme absolut revoltătoare. Astăzi ca şi în trecut, capitalismul vede în cursa înarmărilor şi în război un balon de oxigen. Numai lupta neobosită a forţelor păcii izbuteşte să împiedice dezlănţuirea unui nou conflict sîngeros. „Cresc impozitele“, sub acest titlu publica revista „U. S. News and World Report“ din 1 iunie un articol însoţit de caricatura de mai sus, în care se arăta că cei trei „mari“ (Im­pozitul federal, Impozitul statal şi Impozitul local) sunt uniţi împotriva bietului contribuabil din S.U.A. Pentru cijiva —mumă, pentru cei mulţi — ciumă Pentru ce ţin atît de mult monopo­lurile, americane la cursa înarmărilor, împotriva voinţei de pace a întregii omeniri, inclusiv a poporului ameri­can ? O recentă analiză a situaţiei econo­mice din S.U.A. arată că comenzile­­militare ale statului oferă monopoluri­lor : o piaţă de desfacere asigurată şi foarte largă; preţuri ridicate, de multe ori ferite de riscul concurenţei (deoarece tranzacţiile se încheie ade­sea în secret) ; o serie de profituri in­directe sub formă de privilegii la plata impozitelor etc.; posibilitatea unor largi livrări pentru „aliaţii“ S.U.A. Cu drept cuvint revista americană „Nation“ a scris de curînd, în mod ironic: „Au trecut 10 ani de cînd ca­pitalul american s-a însurat cu miss apărarea naţională, al cărei, părinte grijuliu cu pălăria plină de stele şi pantaloni în dungi asigură toate mij­loacele necesare din buzunarul său fără fund“. Pentru contribuabili, cursa înarmă­rilor reprezintă însă o adevărată pa­coste. Cheltuielile militare crescînde sunt cauza principală pentru care im-' pozitele sporesc de la an la an în bu­getul S.U.A. Numai în acest an impo­zitele vor creşte cu 1,5 miliarde do­lari. Ce înseamnă aceasta pentru cetă­ţeanul de rînd se vede şi din desenul de mai sus. Agenţiile de presă transmit !­ etelarii americani în a doua săptămînă de grevă După cum se ştie, la 1 iulie a înce­put în Statele Unite una din cele mai mari greve din istoria mişcării mun­citoreşti americane. Peste 650.000 de muncitori care fac parte din sindica­tul muncitorilor din industria oţelului au încetat lucrul. Marea grevă a muncitorilor meta­­lurgişti din S.U.A. face parte dintr-un lung şir de lupte pe care le susţine clasa muncitoare, americană în apă­rarea drepturilor sale. Ea este a cin­­cea grevă generală pe care o deslăn­­ţuie oţelarii americani de la termina­rea războiului. Oţelarii americani cer mărirea salariilor şi garanţii­ împotri­va şomajului care îi ameninţă tot mai mult. Ei luptă pentru încheierea unor contracte de muncă, în­ care ziua de mîine să le fie asigurată. Dar, după zece zile de grevă, nu s-a ajuns la nici o înţelegere între sindicatul unit al oţelarilor şi patronii celor trei­ mari trusturi ale oţelului. Ce oferă, în schimbul revendicărilor cu totul justi­ficate ale oţelarilor americani, magna­­ţii oţelului din S.U.A.? Un contract colectiv fix pe termen de cinci ani, în care perioadă de timp sindicatul nu are dreptul să ceară revizuirea con­tractului nici chiar dacă situaţia eco­nomică se schimbă. Oferta societăţilor americane a stîrnit indignarea gre­viştilor şi a întregii opinii publice muncitoreşti din S.U.A. Şi aceasta cu atît mai mult cu cît prelungirea gre­vei oţelarilor are drept consecinţă concedierea a zeci de mii de munci­tori din întreprinderile legate într-un fel sau altul de trusturile de oţel. Ast­fel, la societăţile de calea ferată numă­rul muncitorilor concediaţi a atins 50.000 şi se aşteaptă ca această cifră să se ridice la 100.000 încă în cursul acestei săptămîni. Din dramele mizeriei în italia Ziarele italiene publică știrea că Filomena Bruno, internată cu cei 5 copii ai săi la spitalul Pellegrino din Neapole, se află în afară de orice pe­ricol. ,,Faptul divers“ s-a petrecut în următoarele împrejurări tragice: bolnav, apoi luni de zile șomer, Pasquale di Franco, soţul Filo­­menei, se întorcea în fiecare seară tot mai abătut, tot mai descu­rajat acasă. Pe măsură ce se apro­pia de cocioaba în care-l aşteptau soţia şi cei cinci copii, cel mai mare de 12 ani, cel mai mic de 3, picioa­rele îi deveneau de plumb iar mina îi zăbovea îndelung pe clanţă, îna­inte de a păşi cu capul plecat, pen­tru a nu întîlni privirile de neîndu­rat ale copiilor. Filomena se prefăcea curajoasă, îl îmbărbăta şi pe el, spunea că totul se va îndrepta cînd Pasquale va găsi de lucru şi pînă atunci, se du­cea iar prin vecini să împrumute ceva de mîncare pentru copii. Cînd Pasquale a găsit în sfîrşit de lucru, într-un magazin alimentar, foametea şi mizeria nu s-au înde­părtat nici cu un pas de casa lor pentru că salariul pe care-l primea nu-i putea asigura lui şi fa­miliei sale un trai omenesc. Filomena a înţeles atunci că nu mai există nici o speranţă. Banii ce-i a­­vea i-au ajuns abia pentru un cas­tron de macaroane şi un pachet de şoricioaică. S-a aşezat la masă cu copiii, a şovăit poate pînă în ultimul moment, dar copiii înfometaţi se şi repeziseră să mănînce macaroanele otrăvite. A mîncat şi ea împreună cu ei, plimbîndu-şi privirea de la unul la altul... Au lăsat o porţie şi pentru tăticu, apoi s-au culcat şi... s-au trezit la spital. Pag. 3 Represiuni sîngeroase şi persecuţii poliţieneşti • In timpul puternicei mişcări re­vendicative a muncitorilor agricoli şomeri din sudul Italiei, au avut loc mari demonstraţii în provinciile Foggia, Bari, Brindisi, Matera, Pa­lermo. Căutînd să împiedice demon­straţiile, poliţia a intervenit, dînd loc la numeroase ciocniri sîngeroase. La Venosa un tînăr a fost ucis şi alte şase persoane au fost rănite. • In cursul unui singur an, în Por­tugalia s-au înregistrat numeroase ac­ţiuni represive împotriva oamenilor muncii. Astfel, la şantierele navale ale companiei „Oniffo Fabril“ din Lisabo­na, muncitorii au fost terorizaţi în ziua de 1 Mai de brigăzile PI­DE (po­liţia politică) şi de securitate publică, care au instalat mitraliere pe şantie­re pentru a forţa pe muncitori să lu­creze. Poliţia­ portugheză a arestat, în oraşul Grandola, un grup de tineri care strîngeau semnături pentru pace. Ac­ţiunea locuitorilor oraşului, care s-au masat în jurul tinerilor cerînd elibera­rea lor, a fost întîmpinată de poliţie cu brutalitate. Ei s-au năpustit cu caii în mulţime, lovind-o cu săbiile, ares­­tînd sute de persoane. • Cu cîteva luni în urmă, poliţia din Caracas, capitala Venezuelei, a înăbuşit în mod sîngeros o manifes­tare a studenţilor care a avut loc în acest oraş. Numeroşi tineri au fost străpunşi cu baionetele, iar alţii, care se refugiaseră pe acoperişul universi­tăţii, au fost aruncaţi la pămînt. Mai mulţi studenţi, printre care se afla o fată de 17 ani, au fost ucişi, iar peste 100 răniţi. Corespondenţa, telefonica: Muncitorii englezi luptă împotriva şomajului Muncitorii din Industria de auto­mobile sunt în fierbere. Cîteva mii dintre ei au fost concediaţi, iar alte mii au primit preaviz. Patronii, care sunt reprezentaţi de „British Motor Corporation“, cel mai mare trust de automobile din Anglia, au anunţat­ că intenţionează să procedeze, în curînd, la noi concedieri. In această situaţie, şomajul şi consecinţa lui — nesigu­ranţa zilei de mîine — se răspîndesc repede în rîndurile muncitorilor şi nu numai în rîndurile celor din industria propriu-zisă de automobile. Intrucît producţia de automobile scade, zeci de firme care furnizează fabricilor de au­tomobile accesorii ca becuri, clacsoane, tapiţerie, aparate de radio vor fi ne­voite şi ele să concedieze o parte din muncitori. O cauză directă, dar nu singura, a di­ficultăţilor din industria de automobile este... progresul tehnic! „Standard Motor Company“ din Coventry, care şi-a automatizat uzina de tractoare, a dat preaviz la 2.300 muncitori, dintre care 1.300 au şi fost concediaţi. Felul în care progresul tehnic, care ar trebui să uşureze munca oamenilor, este în­tors împotriva muncitorilor este tipic pentru rînduielile capitaliste. In schimb, profiturile patronilor nu sînt cu nimic atinse. Ei refuză pînă şi plata unor compensaţii muncitorilor concediaţi. Guvernul nu a luat pînă acum nici o măsură în favoarea muncitorilor. El nu a cerut, de pildă, fabricanţilor de automobile să oprească concedierile. El declară că nu se poate amesteca în drepturile diferitelor întreprinderi de a-şi organiza producţia, deşi ulte­rior a apelat la ele, foarte timid, să anunţe muncitorilor cît mai din timp posibil intenţia de a-i concedia. Bancherii şi industriaşii sînt mulţu­miţi de acest fel caracteristic al con­servatorilor de a trata actualele difi­cultăţi economice ale Angliei, de poli­tica lor de reduceri, anulări şi res­tricţii economice prin care ei se pricep să-i facă pe oamenii muncii să plăteas­că pentru păcatele relei administraţii şi ale lipsei de planificare proprii ca­pitalismului. GEORGE SINFIELD Corespondentul „Scînteii“ la Londra In situaţia care s-a creat, muncitor­­ii din industria de automobile au por­nit la luptă pentru respectarea dreptu­rilor lor, pentru apărarea intereselor lor vitale. Aproape 4000 de muncitori de la uzinele Nuffield Metal Products din Birmingham (aparţinînd trustului „British Motor Corporation“) au decla­rat grevă de protest împotriva conce­dierii a 700 dintre tovarăşii lor. Alte mii de muncitori intenţionează de a­­semenea să declare grevă. In ultimele zile, lupta muncitorilor din industria de automobile a luat o nouă întorsătură. Faţă de încăpăţîna­rea şi rigiditatea de care dau dovadă patronii, comitetul executiv al uniunii celor 15 sindicate din această industrie a propus declararea unei greve gene­rale a muncitorilor de la „British Mo­tor Corporation“, cu începere de la 23 iulie. Muncitorii cer ca celor conce­diaţi să li se plătească compensaţii, iar alte concedieri să nu fie făcute fără consultarea sindicatelor. La 9 iulie, cî­teva sute de muncitori din industria de automobile au venit în faţa parla­mentului, cerînd membrilor Camerei Comunelor să ia măsuri imediate pen­tru preîntîmpinarea de noi concedieri. Dacă patronii nu-şi vor revizui atitu­dinea, există, după cum s-a şi pro­pus în cercurile sindicale, posibilitatea unei greve generale pe întreaga indus­trie de automobile, următoarea explicaţie: Muncitori de la Standard Motor Company* manifestînd în faţa birouri­lor din Londra ale acestei firme, în timpul unei întrevederi dintre repre­zentanţii firmei şi reprezentanţii sindicali în problema conflictului referi­tor la automatizare. Pe placarda din faţă scrie­­ „Acţionarii lui Standard Motor Company au supraprofituri, muncitorii nu au decît fărămituri“.

Next