Scînteia, noiembrie 1956 (Anul 25, nr. 3741-3766)

1956-11-10 / nr. 3749

Nr. 3740 50.000 voluntari Indonezieni şi-au exprimat dorinţa de a ajuta Egiptul DJAKARTA 9 (Agerpres). — El Amrusi, ambasadorul Egiptului în In­donezia, a declarat că în prezent a­­proximativ 50.000 de voluntari indo­nezieni şi-au exprimat dorinţa de a luptă de partea Egiptului împotriva agresorilor. Ajutorul dat de ţarile arabe Egiptului Proiectarea unei conferinţe a conducătorilor ţărilor arabe DAMASC 9 (Agerpres).— In şe­dinţa parlamentului sirian, deputatul Haled Azem, condamnînd cu asprime agresiunea împotriva Egiptului, a de­clarat că întregul popor sirian, guver­nul şi parlamentul Siriei sunt ferm de partea Egiptului. Deputatul Ahmed Is­mail a cerut mobilizarea tuturor for­ţelor pentru acordarea de ajutor Egip­tului. Parlamentul a aprobat proiectul de lege al guvernului cu privire la alo­carea de fonduri suplimentare pentru nevoile apărării. DAMASC 9 (Agerpres). — După cum anunţă ziarul „Ar-Rai Al-Amin“, regele Hussein al Iordaniei împreună cu primul ministru Suleiman Nabulsi, care au sosit la Damasc, au avut o im­portantă consfătuire cu preşedintele Siriei, Sukri Kuadli. La consfătuire, după cum arată ziarul, s-au examinat probleme privind acordarea unui aju­tor eficace Egiptului de către țările arabe precum şi problema convocării de sîrgeriță a linei conferințe a condu­cătorilor statelor arabe. Postul de radio Cairo şi-a reluat activitatea normală CAIRO 9 (Agerpres). — Abdel Ha­did­, directorul programelor din radio­difuziunea egipteană, a anunţat că la 8 noiembrie postul de radio Cairo şi-a reluat activitatea normală. După cum se ştie, încă din primele zile ale atacului armat împotriva Egip­tului, avioane britanice au bombardat clădirea radiodifuziunii egiptene ava­­riind instalațiile postului de radio. Avioane israeliene doborîte în spaţiul aerian al Iordaniei DAMASC 9 (Agerpres). — TASS transmite: După cum relatează ziarele din Amman, la 7 noiembrie artileria antiaeriană a armatei iordaniene a doborît două avioane israeliene care au violat spaţiul aerian al Ior­daniei. TEL AVIV 9 (Agerpres). — TASS La Tel Aviv s-a anunțat in mod ofi­cial că avionul israelian pe bordul că­ruia se afla colonelul Asaf Simhoni, comandantul trupelor frontului din sud, a fost doborît de artileria anti­aeriană iordaniană, în timp ce zbura deasupra teritoriului iordanian. Iugoslavia şi Birmania sunt gata să trimită trupe pentru forţele internaţionale de poliţie ale O. N. U. NEW YORK 9 (Agerpres).­­ La 8 noiembrie reprezentantul Iugoslaviei la O.N.U. a anunţat că guvernul R.P.E. Iugoslavia este gata sa trimită trupe care să facă parte din forţele internaţionale de poliţie ale O.N.U. Însărcinate cu supravegherea încetării focului în Egipt. De asemenea, reprezentantul perma­nent al Biritaniei la O.N.U. a făcut cunoscut secretarului general al ace­stei organizaţii că ţara sa este dis­pusă sa contribuie la formarea forţei internaţionale de poliţie a O.N.U. din Egipt în conformitate cu rezoluţia a­­doptată la 7 noiembrie Burns a sosit la Cairo CAIRO 9 (Agerpres). — La 8 no­iembrie a sosit la Cairo generalul Burns, şeful statului major al obser­vatorilor O.N.U. în Palestina, numit de Organizaţia Naţiunilor Unite în funcţia de şef al forţelor internaţio­nale de poliţie pentru realizarea ho­­tărîrilor O.N.U. în Orientul apropiat. La sosire, Burns a avut o întreve­dere cu Mahmud Fawzi, ministrul A­­facerilor Externe al Egiptului. Demonstraţii în Zanzibar LONDRA 9 (Agerpres). — După cum anunţă corespondentul din Dar-Es-Salam (Tanganica) al agen­ţiei Reuter, în oraşul Zanzibar a avut loc o demonstraţie de protest împotriva agresiunii Angliei şi Fran­ţei în Egipt. Demonstranţii purtau pancarte antiimperialiste. Cererea unanimă a popoarelor iubitoare de pace După ordinul de încetări a fotului în Egipt, dat marţi noaptea de gu­vernele Angliei şi Franţei, atenţia po­poarelor care urmăresc desfăşurarea agresiunii anglo-franco-israeliene îm­potriva Egiptului S-a îndreptat spre Or­ganizaţia Naţiunilor Unite. Aci a fost reluată miercuri dezbaterea asupra măsurilor ce trebuie luate pentru înlăturarea situaţiei create prin agre­siunea imperialistă împotriva Egiptu­lui. În linii mari această situaţie se pre­zintă astfel: Ordinul de încetare a fo­cului a fost în bună parte impus a­­gresorilor imperialişti de presiunea crescîndă a popoarelor iubitoare de pace, un rol considerabil avîndu-i în această direcţie poziţia hotărîtă şi fermă a Uniunii Sovietice exprimată în notele trimise de N. A. Bulganin primilor miniştri ai Angliei, Franţei şi Israelului. Totodată, asupra guverne­lor Angliei şi Franţei s-a exercitat şi o puternică presiune din partea opi­niei publice interne. Se ştie astfel că în Anglia manifestările de masă ce­­rînd încetarea agresiunii în Egipt au luat în ultimele zile o amploare con­siderabilă. Partidul laburist a cerut în unanimitate schimbarea politicii gu­vernului în Orientul apropiat. Nemul­ţumiri tot mai accentuate au început să se manifeste şi în rîndurile con­servatorilor. Pînă şi din rîndurile gu­vernului s-au produs cîteva demisii (ministrul de stat Anthony Nutting, secretarul trezoreriei Boyle, consi­lierul de presă al primului ministru, Clark) în semn de dezacord cu poli­tica lui Eden. Ziarul londonez „Star“ a declarat de altfel că Eden a dat or­dinul de încetare a focului numai in urma unei ședinţe foarte furtunoase a cabinetului, in cursul căreia cîţiva din­tre miniştrii săi principali l-au ame­ninţat cu demisia. încetarea focului nu poate fi însă confundată cu încetarea agresiu­nii însăşi. Trupele agresoare se află mai departe pe teritoriul Egiptului, că­ruia i-au provocat uriaşe pagube ma­teriale şi distrugeri de vioţi omeneşti. Tocmai de aceea opinia publică mon­dială cere cu hotărîre Organizaţiei Na­ţiunilor Unite să ia toate măsurile pentru îndepărtarea cotropitorilor, pen­­tru restabilirea Egiptului în toate drepturile sale care se extind asupra întregului său teritoriu. Această Cerinţă a popoarelor iubi­toare de libertate s-a desprins cu pu­tere şi în dezbaterile de la O. N. U. Cu ton diferit, cu nuanţe dife­rite oratorii care s-au succedat la tribună au vorbit despre necesitatea ca încetarea focului să fie urmată de re­tragerea trupelor franco-britaniene şi israeliene de pe teritoriul egiptean. In acest sens s-a pronunţat dele­gatul Indiei. „Retragerea trupelor (N. R.—e vorba de armatele agresoare), a spus fel, trebuie efectuată în cel mai scurt timp posibil. Numai după aceasta se vor putea examina toate celelalte probleme“. Delegatul Uniunii Sovie­tice a subliniat de asemenea că nu­mai retragerea imediată a trupelor anglo-franceze de pe teritoriul Egip­tului, precum şi retragerea forţelor armate ale Israelului dincolo de linia de demarcaţie, vor crea condiţiile ne­cesare pentru instaurarea liniştii în această regiune. „Dacă după înceta­rea focului nu va urma imediat re­tragerea trupelor ţărilor care au să­­vîrşit agresiunea, aceasta va însemna „binecuvîntarea agresiunii“, a spus re­prezentantul Iugoslaviei. Reprezen­tanţii multor ţări, printre care şi cel al ţării noastre, s-au­ pronunţat în ace­laşi sens Pînă şi delegaţii unor ţări din America Latină care au acţionat de atâtea ori sub influenţa puterilor occidentale, de astădată s-au pro­nunţat pentru retragerea imediată a trupelor agresoare. „Acest pas — a spus, de exemplu, reprezentantul Bo­­liviei — trebuie să fie făcut imediat şi nu în decurs dfe o săptămînă sau de două, ci în decUrs de cît­eva ore“. Au corespuns hotărîrile luat­e dfe O.N.f. cererilor de mai sus, care re­flectă voinţa întregii opinii publice in­ternaţionale iubitoare de pace? Tre­buie spus că în dezbateri au interve­nit şi o serie de manevre ale puterilor colonialiste, care s-au silit din răspu­teri să creeze diferite pretexte şi para­vane pentru a menţine sub o formă sau alta trupe străine în Egipt, adică pentru a perpetua ştirbirea suverani­tăţii Egiptului. Astfel adunarea a votat cu o covîrşi­­toare majoritate de voturi o rezoluţie propusă de ţările arabe şi asiatice, care cere retragerea imediată de pe te­ritoriul Egiptului a trupelor Angliei, Franţei şi Israelului. Dar această re­zoluţie a fost pusă în legătură cu o altă rezoluţie, care a fost adoptată de asemenea de adunare, şi care creează forţe armate internaţionale ce urmează a fi trimise în Egipt pentru suprave­gherea înfăptuirii primei rezoluţii. Prin urmare, nu numai că evacua­rea trupelor agresoare nu se va face imediat, dar ea va fi însoţită de in­troducerea altor trupe străine în Egipt, care vor avea misiunea de a lua sub controlul lor o parte considerabilă a teritoriului Egiptului, respectiv zona Canalului de Suez. Crearea acestor forţe internaţionale ale O.N.U. se face — după cum a arătat delegatul sovietic — cu călcarea anumitor prevederi ale Cartei O.N.U. Astfel, Carta prevede că o hotărîre de a se crea forţe armate internaţionale poate fi luată de Consi­liul de Securitate și nu de Adunarea Generală după cum s-a procedat în cazul de fața. In afară de aceasta, Carta prevede că forţe internaţionale ale O.N.U. pot fi create numai în scop de respingere a agresiunii. Or, forţele internaţionale prevăzute pentru Egipt nu vor avea această misiune, ci aceea de a ocupa o zonă din teritoriul un­ui stat suveran. Dacă, cu toate acestea, U.R.S.S. şi ţările de democraţie popu­lară mi au votat contra înfiinţării unor astfel de forţe, ci s-au abţinut de la Vot, iar unele din aceste ţări, prîntre care şi ţara noastră, s-au oferit să par­ticipe cu unităţi militare la crearea lor, ele au făcut-o ţinând seama de faptul că victima agresiunii a fost nevoită să accepte în cazul de faţă aducerea for­ţelor armate internaţionale pe terito­riul ei, sperînd că aceasta poate să pre­­întîmpine extinderea războiului. Există însă primejdia ca forţele in­ternaţionale ale O.N.U. să se transfor­me într-un instrument de ocupare a Egiptului şi de înfăptuire a planurilor colonialiste ale puterilor imperialiste. In legătură cu aceasta apare destul de suspect faptul că propunerea de în­fiinţare a acestor forţe a găsit cel mai călduros sprijin din partea... reprezen­tanţilor Angliei şi Franţei, adică din partea agresorilor înşişi, precum şi a Statelor Unite! In cercurile colonialiste scopurile ur­mărite de aceste cercuri în Egipt nu sînt de altfel cîtuşi de puţin ascunse. Vorbind marţi seara la Paris, un purtă­tor de cuvînt francez (secretarul de stat Gerard Jaquet) a spus : „Am ho­tărît oprirea luptei, pentru că guver­nele francez şi britanic consideră că au atins obiectivele pe care şi le-au propus. Aceste obiective sînt de două feluri!­­ Acţiunea noastră a avut drept scop să separe luptătorii egipteni şi israelieni. 2. Ea a mai avut drept scop să ia Egiptului controlul şi gestiunea unilaterală a Canalului“. Întrucît „separarea luptătorilor egip­teni şi israelieni“ a fost numai pretex­tul întregului complot agresiv îndrep­tat împotriva Egiptului, scopul princi­pal al agresorilor apare făţiş şi mărtu­risit cu cinism; smulgerea Canalului de Suez din m­îinile proprietarului său legitim, jefuirea Egiptului de drepturi­le şi bunurile sale, călcarea în picioare a independenţei, suveranităţii şi inte­grităţii sale teritoriale de curînd cuce­rite. Omenirea iubitoare de pace şi liber­tate nu poate tolera în nici un caz ca forţele internaţionale ale O.N.U. să de­vină un instrument pentru atingerea acestor scopuri. Agresiunea împotriva Egiptului tre­buie rapid curmată — şi aceasta în­seamnă nu numai încetarea focului în Egipt dar şi înlăturarea trupelor agre­soare şi restabilirea tuturor drepturilor suverane ale Egiptului Cu drept cuvint spune primul ministru al Indiei, Nehru, în mesajul său­ adresat lui N. A. Bul­ganin : „Această agresiune poartă în fine un pericol nu numai pentru Egipt, ci şi pentru alte ţări care se pot dovedi a nu fi suficient de puter­nice pentru a-i opune rezistenţă". Nu numai simţul de dreptate dar şi înseşi interesele vitale ale fiecărui po­por în parte impun sprijinirea din toate puterile a cauzei drepte a Egip­tului. Nimeni nu a uitat că agresorii hitlerişti au fost încurajaţi în înrobi­rea popoarelor de lipsa de rezistenţă pe care au întîmpinat-o primele lor agresiuni. Nu trebuie uitat nici faptul că Mussolini, celălalt dictator fascist, şi-a început atacul împotriva libertă­ţii popoarelor europene printr-un atac împotriva unei ţări africane, îndepăr­tate şi lipsite de apărare. După Etio­pia el a cotropit însă Albania, Grecia şi alte ţări din Europa. Tocmai de aceea popoarele ţărilor socialiste sînt în primele rînduri ale luptei împotriva agresiunii imperialiste în Egipt. Cu multă simpatie a fost întîmpinată în ţările arabe acţiunea guvernului sovietic, care a declarat că este ferm hotărît să recurgă la folo­sirea forţei pentru a zdrobi pe agre­sori şi pentru a restabili pacea în Orient. „O iniţiativă măreaţă a unui prieten mare“ — astfel a calificat ziarul sirian „An Nur“ acţiunea di­plomatică a Uniunii Sovietice. Ziarul libanez „Telegraf“ a comparat atitu­dinea U.R.SS, cu atitudinea S.U.A faţă de agresiunea imperialistă împo­triva Egiptului „Uniunea Sovietică şi-a ridicat glasul în apărarea victi­melor imperialismului — scrie ziarul —■- pe cînd S U.A. respingînd propu­nerea U.R.S.S. (este vorba de mesa­jul prin care N. A. Bulganin a pro­pus preşedintelui Eisenhower ca U.R.S.S. să colaboreze cu S.U­A pentru a curma agresiunea împotriva Egiptului), a confirmat prin aceasta că doresc să ajute pe agresori“. O puternică impresie în ţările asiatice şi africane şi în întreaga lume a făcut şi declaraţia guvernului R. P Chineze în care se arăta că guvernul şi po­porul chinez sînt gata să ia măsuri efective, inclusiv acordarea de ajutor material, pentru sprijinirea luptei Egiptului împotriva agresiunii anglo­­franceze. Integritatea teritorială, independen­ţa şi pacea Egiptului trebuie să fie restabilite. Trupele agresoare trebuie să plece de pe teritoriul Egiptului . Aceasta este cererea unanimă a po­poarelor iubitoare de pace și libertate. A. CERNEA SCÎNTEIA Agresorii să părăsească deîndată teritoriul Egiptului! „Egiptul nu va deveni niciodată din nou o colonie britanică“ Cuvîntarea rostită de preşedintele Nasser CAIRO 9 (Agerpres). — În după­­amiaza zilei de 9 noiembrie, preşedin­tele Nasser a rostit, la verehea moschee Al Azhar din Cairo, o amplă cuvîn­­tare consacrată evenimentelor din Egipt. Cuvîntarea sa a fost transmisă simultan de postul de radio Cairo. Potrivit relatărilor agenţiei France Presse, la începutul cuvîntării sale şeful guvernului egiptean a făcut is­toricul evenimentelor de la intrarea trupelor israeliene în Egipt, la 29 oc­tombrie 1956. El a declarat că Israelul a întreprins „o acţiune perfidă împo­triva independenţei Egiptului, în înţe­legere cu imperialiştii care n-au pier­dut niciodată speranţa de a reocupa o ţară care le-a scăpat şi de a „dis­truge fără milă independenţa pe care această ţară şi-a cucerit-o nu demult“. „Egiptul, a subliniat cu tărie pre­şedintele Nasser, nu va deveni nicio­dată, repet, niciodată, din nou o colo­nie britanică sau franceză. Suntem­ gata mai curînd să murim pină la u­­nul decit să vedem ţara noastră aser­vită unei puteri străine, indiferent care ar fi ea“. Imperialiştii nu vizează numai Egip­tul, a continuat Nasser, ci întreaga lume arabă, pentru ca aceasta a de­venit în zilele noastre o naţiune inde­pendentă care aspiră la libertate şi pace. Agresiunea franco-britanică a avut însă un efect imediat : ea a în­tărit unitatea lumii arabe. In cursul ultimelor zece zile ne-au parvenit noi dovezi ale solidarităţii arabe; în fie­care zi Arabia Saudită, Iordania şi Si­ria s-au oferit să participe alături de noi la acest război, dar noi le-am sfă­tuit să mai aştepte, momentul nefiind favorabil dispersării forţelor noastră Aceste ţări ne-au­ dat de asemenea afi ajutor preţios în toate domeniile. Po­poarele arabe şi-au luat sarcina de a întrerupe scurgerea petrolului către ţările care ne-au atacat. In continuare, preşedintele Nasser a subliniat că aţîţătorii la război sînt tot mai izolaţi pină şi în ţările lor. „Guvernele britanic şi francez — a spus el — s-au comportat ca adevă­raţi criminali de război, lansînd răz­boiul criminal împotriva poporului egiptean. De aceea, ele sînt complect izolate pe plan internaţional, glasul popoarelor ridicîndu-se împotriva agre­siunii perfide a cărei victimă a fost Egiptul“. Referindu-se apoi la operaţiunile mi­litare din peninsula Sinai, Nasser a declarat : „Armata egipteană nu a fost înfrîntă de trupele israeliene, căci la 31 octombrie am dat ordin trupelor noastre să se retragă din re­giunea Sinai pentru a face joncţiunea cu poziţiile de apărare aflate în re­giunea Canalului de Suez. Astfel, am putut dejuca şiretehia comandamentu­lui anglo-franco-israelian care avea drept obiectiv ocuparea zonei Canalu­lui de Suez. Preşedintele NasSer a calificat apoi drept „calomnii" zvonurile care cir­culă şi potrivit cărora Egiptul ar in­tenţiona să părăsească O.N.U El a reafirmat cu acest prilej ataşamentul ţării Sale faţă de această mare orga­nizaţie a popoarelor. Abordînd apoi problema Canalului de Suez, Nasser a arătat că forţele frart­o-britanice au vrut să ocupe Ca­nalul pentru aşa-zisa apărare a liberei navigaţii. Sir Anthony Eden poate fi mândru de rezultat : el a reuşit să blocheze pentru o lungă perioadă a­­ceastă cale maritimă Acum, englezii şi francezii pretind că vor debloca Canalul cu propriile lor mijloace, fără colaborarea Egiptului prin teritoriul căruia trece acest Canal. Să ia aminte imperialiştii nu le vom permite nici­odată acest lucru, atît timp cît pe pă­­mîntul ţării noastre se va afla un sin­gur soldat străin. In încheiere, preşedintele Nasser a declarat „In aparenţă bătălia mili­tară a luat sfîrşit, dar rămîne bătă­lia politică Le spunem imperialişti­lor cu toată hotărîrea că vom continua lupta pe toate fronturile şi prin toate mijloacele pină la plecarea ultimului soldat străin de pe pămîntul nostru, că vom rămîne vigilenţi pînă la vic­toria finală Lumea întreagă trece as­tăzi prirttr-o perioadă de o deosebită însemnătate pentru viitorul întregii omeniri. Egiptul va lupta pînă la ca­păt pentru ca acest viitor să fie lu­minos şi paşnic, pentru toate popoa­rele“. Discursul preşedintelui Nasser a fost întrerupt de puternice şi repetate aplauze Nasser a parcurs apoi stră­zile oraşului Cairo intr-un automobil deschis fiind călduros aclamat de că­tre populaţie. Conducători ai ţărilor arabe mulţumesc U.R.S.S. pentru sprijinul acordat Egiptului Telegramele primite de K. E. MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS transmite telegrama trimisă de Hik­­mat Masri, preşedintele Camerei deputaţilor a Iordaniei, lui K. E. Vo­­roşilov, preşedintele Prezidiului So­­vietului Suprem al U.R.S.S. Parlamentul iordanian a hotărît să transmită Excelenţei voastre, po­­porului şi guvernului sovietic pro­funde mulţumiri şi felicitări cordiale pentru sprijinul dv. curajos şi nobil acordat Egiptului în lupta lui împo­triva agresiunii barbare a Franţei, Angliei şi Israelului. Hotărîrile dv. de neuitat de a lua măsuri politice şi militare în scopul de a opri agre­siunea, în conformitate cu principiile O.N.U, v-au asigurat prietenia şi re­­cunoştinţa veşnică a lumii arabe. ★ / MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS transmite telegrama trimisă de Su- Voroşilov şi N. A. Bulganin Jeiman Nabulsi, primul ministru al Regatului Haşemit al Iordaniei, Iur N. A. Bulganin, preşedintele Consi­liului de Miniştri al U.R.S.S.: In numele guvernului iordanian vă adresăm profunde mulţumiri pen­tru poziţia guvernului Uniunii So­vietice faţă de agresiunea imperia­listă angio-franco-israeliană, poziţie în care atît guvernul cît şi poporul Iordaniei văd o manifestare clară a hotărîrii Uniunii Sovietice de a lupta împotriva imperialismului şi împotriva planurilor lui de a opri înaintarea popoarelor spre progres şi eliberare. Ne exprimăm speranţa că guver­nul sovietic, prieten al arabilor, va continua şi în viitor să acorde aju­tor la rezolvarea celei mai mari pro­bleme arabe creată de complotul im­perialist şi Israel. „O iniţiativa măreaţa a unui prieten mare" — scrie ziarul sirian „An-Nur" DAMASC 9 (Agerpres).— Sub titlul „O iniţiativă măreaţă a unui prieten mare“ ziarul „An-Nur“ salută cu căl­dură în articolul său de fond poziţia Uniunii Sovietice faţă de agresiunea imperialistă împotriva Egiptului. Me­sajele lui N. A Bulganin adresate lui Anthony Eden, Guy Mollet şi Ben Gu­­rion, subliniază ziarul, au fost înttîm­­pinate cu un mare entuziasm de toţi arabii. Propunerile făcute de şeful gu­vernului sovietic, N. A. Bulganin, şi de ministrul Afacerilor Externe, D. T. Şe­pilov,­­ scrie „An-Nur“ — confirmă incăodată că politica marelui stat so­cialist este neschimbată şi că aceasta este o politică de pace, o politică de respectare a drepturilor popoarelor şi a independenţei lor. Ziarul „Ar-Rai Al-Amin“, aprobînd poziţia Uniunii Sovietice, subliniază: acțiunea curajoasă și hotărîtă pentru încetarea agresiunii împotriva Egiptu­lui a fost intimpinată cu un entuziasm fără precedent în toate cercurile arabe. Guvernul englez intenţionează să ocupe pe timp îndelungat cu trupele sale teritoriul Egiptului LONDRA­­ (Agerpres). — TASS transmite : Primul ministru Eden a făcut la 9 noiembrie în Camera Comunelor o de­claraţie în legătură cu „trupele inter­naţionale“ care urmează să fie tri­mise în Egipt. Eden a declarat că gu­vernul englez este gata să le transmi­tă „îndatoririle“ sale, de îndată ce „trupele internaţionale vor fi capabile să îndeplinească în mod efectiv sar­cina ce le stă în faţă“. Din declaraţia lui Eden rezultă, însă, că el are în vedere o ocupaţie pe timp îndelungat de către trupele engleze a teritoriului Egiptului şi in special a zonei Canalului de Suez. Eden a declarat, de pildă, că unită­ţile de şoc ale trupelor engleze din E­­gipt „vor fi înlocuite prin batalioane de infanterie corespunzătoare“. Eden a declarat de asemenea că Anglia va menţine rezerve suplimentare de in­fanterie pe insula Cipru şi că va păs­tra în Cipru şi în Malta armamentul şi echipamentul trupelor terestre şi efectivul auxiliar al forţelor aeriene militare, astfel incit în cîteva ore pe aceste baze să poată fi aduse din nou escadrilele engleze. Guvernul israelian nu doreşte sa pună capăt aventurii militare TEL AVIV 9 (Agerpres). —­­TASS In noaptea de 8 spre 9 noiembrie Ben Gurion, primul ministru al Israe­lului, a făcut o declaraţie la radio. El a anunţat că a primit mesaje din par­tea preşedintelui Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S., N. A. Bulganin, şi a preşedintelui S.U.A., Eisenhower. Apoi, el a făcut cunoscut conţinutul răspunsurilor Israelului la aceste me­saje. După cum se ştie, la 7 noiembrie, Ben Gurion a declarat în parlament că Israelul „nu va accepta“ sub nici o condiţie „staţionarea pe teritoriul său sau în orice regiune ocupată de el a forţelor armate străine indiferent sub ce denumire ar acţiona acestea“. In declaraţia făcută de Ben Gurion la radio se spune însă că guvernul israelian a hotărit să facă cunoscut secretarului general al O.N.U. că este dispus „să-şi retragă forţele armate de pe teritoriul Egiptului după ce for­ţele internaţionale vor fi intrat în zo­na Canalului de Suez“. Or, după părerea mai multor ziare israeliene, declaraţia lui Ben Gurion nu confirmă intenţia guvernului Israe­lului de a înceta primejdioasa aven­tură întreprinsă în campania puteri­lor occidentale, şi de a se supune ul­timei rezoluţii a O.N.U. care cheamă din nou Israelul să-şi retragă imediat toate forţele armate dincolo de linia de armistiţiu. Ben Gurion înlocuieşte retragerea imediată a trupelor cu consimţămîntul de a retrage trupele din pustiul Sinai după intrarea forţelor internaţionale de poliţie în zona Canalului de Suez. „Din declaraţia şefului guvernului reiese clar, scrie ziarul „Haaret“, că pentru stabilirea modului şi a volu­mului retragerii trupelor israeliene din Sinai vor fi necesare tratative politice și că nu există nici o intenție de a pune acest teritoriu sub controlul for­țelor armate egiptene". Pal. 3 Delegația romina care va participa la lucrările sesiunii O. N­. U. a sosit la N­­ew York NEW YORK 9 (Agerpres). D In ziua de miercuri, 7 noiembrie, a sosit la New York pentru a parti­cipa la a 12-a sesiune a O.N.U. dele­gația română la O.N.U. condusă de Grigore Preoteasa, ministrul Aface­rilor Externe al R.P.R. La aeroport delegaţia a fost în­tîmpinată de Joan de Noule, direc­torul protocolului O.N.U., Silviu Bru­­can, trimis extraordinar şi minis­tru plenipotenţiar al R.P.R. în S.U.A., şi Athanase Joja, ambasador extra­ordinar şi plenipotenţiar, reprezen­tantul permanent al R.P.R. pe lîngă O.N.U. Comunicat comun chino-birman PEKIN­G (Agerpres). — China Nouă transmite comunicatul comun chino­­birman, dat publicităţii după vizita făcută în R. P. Chineză de U Nu, pre­şedintele Ligii antifasciste a libertăţii populare din Birmania . In timpul vizitei sale în China, pre­şedintele U Nu a avut convorbiri cu premierul Ciu En-lai privind probleme de interes comun pentru China şi Bir­mania şi îndeosebi problema în legă­tură cui linia de frontieră dintre China şi Birmania. Convorbirile au fost pur­tate în spiritul celor cinci principii ale coexistenţei paşnice şi au decurs în­­tr-o atmosferă de prietenie şi înţele­gere reciprocă. In cursul acestor convorbiri, repre­zentanţii R.P. Chineze au prezentat propuneri juste şi raţionale în vederea reglementării problemei frontierei chi­­no-birmane, care au în vedere intere­sele ambelor ţări. Reprezentanţii bir­­mani au promis că vor lua în consi­deraţie aceste propuneri. Intre timp, guvernul R.P. Chineze şi cel al Bir­­maniei au căzut de acord ca începînd de la sfîrşitul lunii noiembrie 1956, trupele chineze să fie retrase din zona situată la vest de linia de frontieră din 1941, iar trupele birmane să se retragă din localităţile Haimaw, Kan­­gang şi Gawlum. Retragerea acestor trupe trebuie să aibă loc înainte de sfîrşitul anului 1956. Cele două părţi sînt convinse că convorbirile care au avut loc recent vor constitui o bază favorabilă pentru reglementarea problemei frontierei din­tre China şi Birmania şi vor înlesni consolidarea şi dezvoltarea în viitor a relaţiilor de prietenie dintre China şi Birmania. Sesiunea Seimului R. P. Polone VARŞOVIA 9 (Agerpres). —P.A.P. transmite : La 8 noiembrie, la Varşovia şi-a continuat lucrările sesiunea Seimului Republicii Populare Polone S-a discu­tat proiectul de lege cu privire la pla­nul cincinal de dezvoltare a economiei naţionale a Poloniei pe anii 1956—1960, prezentat de S. Jedrikowski, preşedin­tele Comisiei de stat pentru planifi­carea economică. Proiectul de plan prevede ca în cursul cincinalului producţia industriei socialiste a Poloniei să crească cu 53,2% In decurs de cinci ani produc­ţia mijloacelor de producţie va creşte cu 57,3%, iar producţia mijloacelor de consum — cu 48,7%. Una din sarcinile cele mai importante ale noului plan cincinal este dezvoltarea continuă a in­­dustriei carbonifere. In decurs de cinci ani extracţia cărbunelui în Polonia ur­mează să crească cu 15,5 milioane de tone. Investiţiile în industria carboni­feră vor fi 18.700.000.000 zloţi. Proiectul de plan prevede dezvolta­rea considerabilă a industriei siderur­gice. In 1960, producţia de oţel va fi de 7.200.000 tone. O mare atenţie se acordă dezvoltării bazei naţionale a si­derurgiei şi metalurgiei neferoase. După cum stabileşte proiectul de lege, în cursul cincinalului producţia industriei constructoare de maşini se va dubla, iar o creştere şi mai mare se prevede în domeniul construcţiei de automobile, construcţiei navale şi a altor ramuri industriale, precum şi în domeniul construcţiei de maşini agri­cole. Se prevede creşterea producţiei industriei chimice. Se acordă o deose­bită atenţie producţiei îngrăşămintelor artificiale. Sarcini importante sînt puse în faţa industriei materialelor de cons­trucţie, pentru a da în folosinţă în cursul cincinalului în oraşe şi aşezări muncitoreşti 1.200.000 camere de lo­cuit, precum şi pentru a asigura un larg program de construcţii de locuin­ţe individuale în localităţile rurale. Una din cele mai importante sar­cini ale planului cincinal este avîntul producţiei agricole. Se prevede ca în cursul cincinalului producţia agricolă să crească cu 25%. Lucrările conferinţei generale a U. N. E. S. C. O. Intervenţia şefului delegaţiei DELHI­S (Agerpres). — La 8 noiembrie au continuat lucrările con­ferinţei generale a U.N.E.S.C.O. D. Averof, delegatul Greciei, a ce­rut conferinţei să-şi îndrepte atenţia asupra îngrădirii libertăţii învăţămîn­­tului în Cipru, impusă de Anglia. Delegatul Poloniei, Jurawski, a sub­liniat că, în scopul menţinerii şi con­solidării păcii, U.N.E.S.C.O. trebuie să acorde o mai mare atenţie măsurilor care asigură înţelegerea reciprocă dintre popoare. Astfel de măsuri sînt: schimburi de delegaţii, de specialişti, de studenţi, ţinerea de seminarii, con­ferinţe regionale şi altele. El şi-a ex­primat regretul că la lucrările U.N.E.S.C.O. nu participă Republica Populară Chineză. A luat apoi cuvîntul acad. Mihail Ralea, şeful delegaţiei R. P. Romíne, care a subliniat impresionantele suc­cese obţinute de către poporul romín pe plan artistic, ştiinţific şi educativ în anii democraţiei populare. El a ex­primat dorinţa sinceră şi arzătoare a Republicii Populare Romíne de a con­tribui din toate puterile la găsirea celor mai bune soluţii pentru îndepli­nirea marilor sarcini ale U.N.E.S.C.O. în privinţa consolidării relaţiilor de prietenie şi înţelegere între popoare. Este pentru prima oară că Republica Populară Romînă participă la lucră­rile U.N.E.S.C.O. ca membră a aces­tei organizaţii — a spus acad. Mihail Ralea. Şi dacă în trecut România nu a putut participa la astfel de confe­rinţe, trebuie spus că vina nu este a ei. După ce a arătat interesul cu care România a urmărit activitatea U.N.E.S.C.O. şeful delegaţiei române a evocat înaltele ţeluri pentru care luptă U.N.E.S.C.O. Credincioasă acestor principii — a spus el — delegaţia ro­mînă este de părere că U.N.E.S.C.O. nu poate rămîne indiferentă faţă de recenta agresiune împotriva Egiptului In continuare, reprezentantul R.P.R. a trecut în revistă importantele rea­lizări pe plan cultural din Romînia arătînd că ele s-au inspirat din glo­rioasa tradiţie culturală a ţării, tra­diţie ilustrată prin personalităţi cu renume mondial cum sînt M. Emi­­nescu, I. Creangă, I. L. Caragiale, N. Grigorescu, G. Enescu. Situat în sud­­estul Europei — a spus vorbitorul «­­poporul român a dat artişti in creaţia cărora se îmbină într-o armonie nouă şi originală caracterul oriental şi cel occidental. Iată de ce delegaţia ro­mînă întîmpină cu cel mai mare in­teres şi va susţine proiectul impor­tant privind aprecierea mutuală a va­ romine, acad. Mihail calea lorilor culturale ale Orientului şi Oc­cidentului, înţelegerea spirituală între aceste două mari părţi ale lumii, înţe­legere menită să contribuie într-o importantă măsură la cauza păcii, poate găsi în cunoaşterea culturii ro­mâne un ajutor preţios. Vorbitorul s-a referit, apoi la im­portantul proiect pentru realizarea u­­nei istorii a dezvoltării ştiinţifice şi culturale a omenirii şi a arătat inte­resul pe care o astfel de iniţiativă îi trezeşte în rîndul oamenilor de cul­tură romîni. Dar cum s-ar putea scrie o astfel de istorie — a întrebat el — fără să se includă în ea un capitol despre una din cele mai vechi şi mai ilustre culturi, aceea a Chinei ? Şi cum s-ar putea scrie despre civilizaţia acestui popor de 600 de milioane fără ca el să fie reprezentat în această a­­dunare ? Raliindu-se proiectului U.N.E.S.C.O. privind extinderea învăţămîntului pri­mar in America Latină, acad. M. Ra­lea a relatat despre succesele obţinute în R.P.R. în lupta pentru combaterea neştiinţei de carte şi a prezentat pro­punerea delegaţiei R.P.R. de a pune la dispoziţia ţărilor din America La­tină experienţa Romîniei în această problemă. Şeful delegaţiei romine a vorbit apoi despre dezvoltarea relaţiilor cul­turale între Republica Populară Ro­mînă şi alte tari. Acad. M Ralea a ară­tat că numai în 1956 oamenii noştri de ştiinţă şi cultură şi-au adus con­tribuţia la aproape 100 de reuniuni internaţionale. In încheierea intervenţiei sale, vor­bitorul a exprimat dorinţa vie­ a po­porului român de a lărgi schimburile culturale şi ştiinţifice cu toate ţările. Vrem să cunoaştem realizările celor­lalte state şi să ne inspirăm din ex­perienţa lor. La rîndul nostru — a spus şeful delegaţiei române — suntem­ bucuroşi să le punem la dispoziţie rezultatele obţinute de noi în dome­niul culturii şi artei, contribuind ast­fel la destinderea internaţională, la coexistenţa paşnică şi la înţelegerea între toate popoarele lumii. La şedinţa din dimineaţa zilei din 9 noiembrie a luat cuvîntul delegatul Birmaniei, care a vorbit despre mă­surile pentru lichidarea analfabetismu­lui în Birmania. Reprezentantul Bir­maniei şi-a exprimat regretul că: R.P. Chineză nu este încă reprezentată în U.N.E.S.C.O. Reprezentantul Libanului a criticat cu vehemenţă acţiunile agresive ale Angliei şi Franţei în Egipt. O încălcare grosolană a acordului de armistiţiu din Coreea Avioane ale trupelor O. N. U. au atacat avioane ale armatei populare coreene PHENIAN 9 (Agerpres).— Agenţia Centrală Telegrafică Coreeană a pu­blicat o ştire în care se spune ca în dimineaţa zilei de 7 noiembrie două avioane militare ale trupelor O.N.U. au trecut linia de demarcaţie şi au pătruns în spaţiul aerian al Coreei de nord, deasupra punctului Bekclhon. Deasupra satului Sibenii avioanele O.N.U. au atacat avioanele armatei populare coreene care îşi executau zborul lor obişnuit în urma măsuri­lor de auto-apărare luate de piloţii armatei populare coreene un avion al trupelor O.N.U a fort debörtt ft a­­propiete de satul Tînsau­ri, din Jude­ţul Singhe, provincia Hvanhe de nord, la nord de linia militară de demarca­ţie, iar celălalt avion s-a îndepărtat spre sud trecînd linia militară de de­marcaţie. Agenţia Centrală Telegrafică Co­reeană relatează că acţiunile avioane­lor trupelor O N.U. constituie o încăl­care grosolană a acordului de armisti­ţiu din Coreea. Acest incident nu este ceva întîmplător, căci în prezent în Coreea de sud se desfăşoară cu o nouă Intensitate campania cu privire la „marşul asupra nordului“, menit să submineze acordul de armistiţiu.

Next