Scînteia, noiembrie 1956 (Anul 25, nr. 3741-3766)
1956-11-10 / nr. 3749
Nr. 3740 50.000 voluntari Indonezieni şi-au exprimat dorinţa de a ajuta Egiptul DJAKARTA 9 (Agerpres). — El Amrusi, ambasadorul Egiptului în Indonezia, a declarat că în prezent aproximativ 50.000 de voluntari indonezieni şi-au exprimat dorinţa de a luptă de partea Egiptului împotriva agresorilor. Ajutorul dat de ţarile arabe Egiptului Proiectarea unei conferinţe a conducătorilor ţărilor arabe DAMASC 9 (Agerpres).— In şedinţa parlamentului sirian, deputatul Haled Azem, condamnînd cu asprime agresiunea împotriva Egiptului, a declarat că întregul popor sirian, guvernul şi parlamentul Siriei sunt ferm de partea Egiptului. Deputatul Ahmed Ismail a cerut mobilizarea tuturor forţelor pentru acordarea de ajutor Egiptului. Parlamentul a aprobat proiectul de lege al guvernului cu privire la alocarea de fonduri suplimentare pentru nevoile apărării. DAMASC 9 (Agerpres). — După cum anunţă ziarul „Ar-Rai Al-Amin“, regele Hussein al Iordaniei împreună cu primul ministru Suleiman Nabulsi, care au sosit la Damasc, au avut o importantă consfătuire cu preşedintele Siriei, Sukri Kuadli. La consfătuire, după cum arată ziarul, s-au examinat probleme privind acordarea unui ajutor eficace Egiptului de către țările arabe precum şi problema convocării de sîrgeriță a linei conferințe a conducătorilor statelor arabe. Postul de radio Cairo şi-a reluat activitatea normală CAIRO 9 (Agerpres). — Abdel Hadid, directorul programelor din radiodifuziunea egipteană, a anunţat că la 8 noiembrie postul de radio Cairo şi-a reluat activitatea normală. După cum se ştie, încă din primele zile ale atacului armat împotriva Egiptului, avioane britanice au bombardat clădirea radiodifuziunii egiptene avariind instalațiile postului de radio. Avioane israeliene doborîte în spaţiul aerian al Iordaniei DAMASC 9 (Agerpres). — TASS transmite: După cum relatează ziarele din Amman, la 7 noiembrie artileria antiaeriană a armatei iordaniene a doborît două avioane israeliene care au violat spaţiul aerian al Iordaniei. TEL AVIV 9 (Agerpres). — TASS La Tel Aviv s-a anunțat in mod oficial că avionul israelian pe bordul căruia se afla colonelul Asaf Simhoni, comandantul trupelor frontului din sud, a fost doborît de artileria antiaeriană iordaniană, în timp ce zbura deasupra teritoriului iordanian. Iugoslavia şi Birmania sunt gata să trimită trupe pentru forţele internaţionale de poliţie ale O. N. U. NEW YORK 9 (Agerpres). La 8 noiembrie reprezentantul Iugoslaviei la O.N.U. a anunţat că guvernul R.P.E. Iugoslavia este gata sa trimită trupe care să facă parte din forţele internaţionale de poliţie ale O.N.U. Însărcinate cu supravegherea încetării focului în Egipt. De asemenea, reprezentantul permanent al Biritaniei la O.N.U. a făcut cunoscut secretarului general al acestei organizaţii că ţara sa este dispusă sa contribuie la formarea forţei internaţionale de poliţie a O.N.U. din Egipt în conformitate cu rezoluţia adoptată la 7 noiembrie Burns a sosit la Cairo CAIRO 9 (Agerpres). — La 8 noiembrie a sosit la Cairo generalul Burns, şeful statului major al observatorilor O.N.U. în Palestina, numit de Organizaţia Naţiunilor Unite în funcţia de şef al forţelor internaţionale de poliţie pentru realizarea hotărîrilor O.N.U. în Orientul apropiat. La sosire, Burns a avut o întrevedere cu Mahmud Fawzi, ministrul Afacerilor Externe al Egiptului. Demonstraţii în Zanzibar LONDRA 9 (Agerpres). — După cum anunţă corespondentul din Dar-Es-Salam (Tanganica) al agenţiei Reuter, în oraşul Zanzibar a avut loc o demonstraţie de protest împotriva agresiunii Angliei şi Franţei în Egipt. Demonstranţii purtau pancarte antiimperialiste. Cererea unanimă a popoarelor iubitoare de pace După ordinul de încetări a fotului în Egipt, dat marţi noaptea de guvernele Angliei şi Franţei, atenţia popoarelor care urmăresc desfăşurarea agresiunii anglo-franco-israeliene împotriva Egiptului S-a îndreptat spre Organizaţia Naţiunilor Unite. Aci a fost reluată miercuri dezbaterea asupra măsurilor ce trebuie luate pentru înlăturarea situaţiei create prin agresiunea imperialistă împotriva Egiptului. În linii mari această situaţie se prezintă astfel: Ordinul de încetare a focului a fost în bună parte impus agresorilor imperialişti de presiunea crescîndă a popoarelor iubitoare de pace, un rol considerabil avîndu-i în această direcţie poziţia hotărîtă şi fermă a Uniunii Sovietice exprimată în notele trimise de N. A. Bulganin primilor miniştri ai Angliei, Franţei şi Israelului. Totodată, asupra guvernelor Angliei şi Franţei s-a exercitat şi o puternică presiune din partea opiniei publice interne. Se ştie astfel că în Anglia manifestările de masă cerînd încetarea agresiunii în Egipt au luat în ultimele zile o amploare considerabilă. Partidul laburist a cerut în unanimitate schimbarea politicii guvernului în Orientul apropiat. Nemulţumiri tot mai accentuate au început să se manifeste şi în rîndurile conservatorilor. Pînă şi din rîndurile guvernului s-au produs cîteva demisii (ministrul de stat Anthony Nutting, secretarul trezoreriei Boyle, consilierul de presă al primului ministru, Clark) în semn de dezacord cu politica lui Eden. Ziarul londonez „Star“ a declarat de altfel că Eden a dat ordinul de încetare a focului numai in urma unei ședinţe foarte furtunoase a cabinetului, in cursul căreia cîţiva dintre miniştrii săi principali l-au ameninţat cu demisia. încetarea focului nu poate fi însă confundată cu încetarea agresiunii însăşi. Trupele agresoare se află mai departe pe teritoriul Egiptului, căruia i-au provocat uriaşe pagube materiale şi distrugeri de vioţi omeneşti. Tocmai de aceea opinia publică mondială cere cu hotărîre Organizaţiei Naţiunilor Unite să ia toate măsurile pentru îndepărtarea cotropitorilor, pentru restabilirea Egiptului în toate drepturile sale care se extind asupra întregului său teritoriu. Această Cerinţă a popoarelor iubitoare de libertate s-a desprins cu putere şi în dezbaterile de la O. N. U. Cu ton diferit, cu nuanţe diferite oratorii care s-au succedat la tribună au vorbit despre necesitatea ca încetarea focului să fie urmată de retragerea trupelor franco-britaniene şi israeliene de pe teritoriul egiptean. In acest sens s-a pronunţat delegatul Indiei. „Retragerea trupelor (N. R.—e vorba de armatele agresoare), a spus fel, trebuie efectuată în cel mai scurt timp posibil. Numai după aceasta se vor putea examina toate celelalte probleme“. Delegatul Uniunii Sovietice a subliniat de asemenea că numai retragerea imediată a trupelor anglo-franceze de pe teritoriul Egiptului, precum şi retragerea forţelor armate ale Israelului dincolo de linia de demarcaţie, vor crea condiţiile necesare pentru instaurarea liniştii în această regiune. „Dacă după încetarea focului nu va urma imediat retragerea trupelor ţărilor care au săvîrşit agresiunea, aceasta va însemna „binecuvîntarea agresiunii“, a spus reprezentantul Iugoslaviei. Reprezentanţii multor ţări, printre care şi cel al ţării noastre, s-au pronunţat în acelaşi sens Pînă şi delegaţii unor ţări din America Latină care au acţionat de atâtea ori sub influenţa puterilor occidentale, de astădată s-au pronunţat pentru retragerea imediată a trupelor agresoare. „Acest pas — a spus, de exemplu, reprezentantul Boliviei — trebuie să fie făcut imediat şi nu în decurs dfe o săptămînă sau de două, ci în decUrs de cîteva ore“. Au corespuns hotărîrile luate dfe O.N.f. cererilor de mai sus, care reflectă voinţa întregii opinii publice internaţionale iubitoare de pace? Trebuie spus că în dezbateri au intervenit şi o serie de manevre ale puterilor colonialiste, care s-au silit din răsputeri să creeze diferite pretexte şi paravane pentru a menţine sub o formă sau alta trupe străine în Egipt, adică pentru a perpetua ştirbirea suveranităţii Egiptului. Astfel adunarea a votat cu o covîrşitoare majoritate de voturi o rezoluţie propusă de ţările arabe şi asiatice, care cere retragerea imediată de pe teritoriul Egiptului a trupelor Angliei, Franţei şi Israelului. Dar această rezoluţie a fost pusă în legătură cu o altă rezoluţie, care a fost adoptată de asemenea de adunare, şi care creează forţe armate internaţionale ce urmează a fi trimise în Egipt pentru supravegherea înfăptuirii primei rezoluţii. Prin urmare, nu numai că evacuarea trupelor agresoare nu se va face imediat, dar ea va fi însoţită de introducerea altor trupe străine în Egipt, care vor avea misiunea de a lua sub controlul lor o parte considerabilă a teritoriului Egiptului, respectiv zona Canalului de Suez. Crearea acestor forţe internaţionale ale O.N.U. se face — după cum a arătat delegatul sovietic — cu călcarea anumitor prevederi ale Cartei O.N.U. Astfel, Carta prevede că o hotărîre de a se crea forţe armate internaţionale poate fi luată de Consiliul de Securitate și nu de Adunarea Generală după cum s-a procedat în cazul de fața. In afară de aceasta, Carta prevede că forţe internaţionale ale O.N.U. pot fi create numai în scop de respingere a agresiunii. Or, forţele internaţionale prevăzute pentru Egipt nu vor avea această misiune, ci aceea de a ocupa o zonă din teritoriul unui stat suveran. Dacă, cu toate acestea, U.R.S.S. şi ţările de democraţie populară mi au votat contra înfiinţării unor astfel de forţe, ci s-au abţinut de la Vot, iar unele din aceste ţări, prîntre care şi ţara noastră, s-au oferit să participe cu unităţi militare la crearea lor, ele au făcut-o ţinând seama de faptul că victima agresiunii a fost nevoită să accepte în cazul de faţă aducerea forţelor armate internaţionale pe teritoriul ei, sperînd că aceasta poate să preîntîmpine extinderea războiului. Există însă primejdia ca forţele internaţionale ale O.N.U. să se transforme într-un instrument de ocupare a Egiptului şi de înfăptuire a planurilor colonialiste ale puterilor imperialiste. In legătură cu aceasta apare destul de suspect faptul că propunerea de înfiinţare a acestor forţe a găsit cel mai călduros sprijin din partea... reprezentanţilor Angliei şi Franţei, adică din partea agresorilor înşişi, precum şi a Statelor Unite! In cercurile colonialiste scopurile urmărite de aceste cercuri în Egipt nu sînt de altfel cîtuşi de puţin ascunse. Vorbind marţi seara la Paris, un purtător de cuvînt francez (secretarul de stat Gerard Jaquet) a spus : „Am hotărît oprirea luptei, pentru că guvernele francez şi britanic consideră că au atins obiectivele pe care şi le-au propus. Aceste obiective sînt de două feluri! Acţiunea noastră a avut drept scop să separe luptătorii egipteni şi israelieni. 2. Ea a mai avut drept scop să ia Egiptului controlul şi gestiunea unilaterală a Canalului“. Întrucît „separarea luptătorilor egipteni şi israelieni“ a fost numai pretextul întregului complot agresiv îndreptat împotriva Egiptului, scopul principal al agresorilor apare făţiş şi mărturisit cu cinism; smulgerea Canalului de Suez din mîinile proprietarului său legitim, jefuirea Egiptului de drepturile şi bunurile sale, călcarea în picioare a independenţei, suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale de curînd cucerite. Omenirea iubitoare de pace şi libertate nu poate tolera în nici un caz ca forţele internaţionale ale O.N.U. să devină un instrument pentru atingerea acestor scopuri. Agresiunea împotriva Egiptului trebuie rapid curmată — şi aceasta înseamnă nu numai încetarea focului în Egipt dar şi înlăturarea trupelor agresoare şi restabilirea tuturor drepturilor suverane ale Egiptului Cu drept cuvint spune primul ministru al Indiei, Nehru, în mesajul său adresat lui N. A. Bulganin : „Această agresiune poartă în fine un pericol nu numai pentru Egipt, ci şi pentru alte ţări care se pot dovedi a nu fi suficient de puternice pentru a-i opune rezistenţă". Nu numai simţul de dreptate dar şi înseşi interesele vitale ale fiecărui popor în parte impun sprijinirea din toate puterile a cauzei drepte a Egiptului. Nimeni nu a uitat că agresorii hitlerişti au fost încurajaţi în înrobirea popoarelor de lipsa de rezistenţă pe care au întîmpinat-o primele lor agresiuni. Nu trebuie uitat nici faptul că Mussolini, celălalt dictator fascist, şi-a început atacul împotriva libertăţii popoarelor europene printr-un atac împotriva unei ţări africane, îndepărtate şi lipsite de apărare. După Etiopia el a cotropit însă Albania, Grecia şi alte ţări din Europa. Tocmai de aceea popoarele ţărilor socialiste sînt în primele rînduri ale luptei împotriva agresiunii imperialiste în Egipt. Cu multă simpatie a fost întîmpinată în ţările arabe acţiunea guvernului sovietic, care a declarat că este ferm hotărît să recurgă la folosirea forţei pentru a zdrobi pe agresori şi pentru a restabili pacea în Orient. „O iniţiativă măreaţă a unui prieten mare“ — astfel a calificat ziarul sirian „An Nur“ acţiunea diplomatică a Uniunii Sovietice. Ziarul libanez „Telegraf“ a comparat atitudinea U.R.SS, cu atitudinea S.U.A faţă de agresiunea imperialistă împotriva Egiptului „Uniunea Sovietică şi-a ridicat glasul în apărarea victimelor imperialismului — scrie ziarul —■- pe cînd S U.A. respingînd propunerea U.R.S.S. (este vorba de mesajul prin care N. A. Bulganin a propus preşedintelui Eisenhower ca U.R.S.S. să colaboreze cu S.UA pentru a curma agresiunea împotriva Egiptului), a confirmat prin aceasta că doresc să ajute pe agresori“. O puternică impresie în ţările asiatice şi africane şi în întreaga lume a făcut şi declaraţia guvernului R. P Chineze în care se arăta că guvernul şi poporul chinez sînt gata să ia măsuri efective, inclusiv acordarea de ajutor material, pentru sprijinirea luptei Egiptului împotriva agresiunii anglofranceze. Integritatea teritorială, independenţa şi pacea Egiptului trebuie să fie restabilite. Trupele agresoare trebuie să plece de pe teritoriul Egiptului . Aceasta este cererea unanimă a popoarelor iubitoare de pace și libertate. A. CERNEA SCÎNTEIA Agresorii să părăsească deîndată teritoriul Egiptului! „Egiptul nu va deveni niciodată din nou o colonie britanică“ Cuvîntarea rostită de preşedintele Nasser CAIRO 9 (Agerpres). — În dupăamiaza zilei de 9 noiembrie, preşedintele Nasser a rostit, la verehea moschee Al Azhar din Cairo, o amplă cuvîntare consacrată evenimentelor din Egipt. Cuvîntarea sa a fost transmisă simultan de postul de radio Cairo. Potrivit relatărilor agenţiei France Presse, la începutul cuvîntării sale şeful guvernului egiptean a făcut istoricul evenimentelor de la intrarea trupelor israeliene în Egipt, la 29 octombrie 1956. El a declarat că Israelul a întreprins „o acţiune perfidă împotriva independenţei Egiptului, în înţelegere cu imperialiştii care n-au pierdut niciodată speranţa de a reocupa o ţară care le-a scăpat şi de a „distruge fără milă independenţa pe care această ţară şi-a cucerit-o nu demult“. „Egiptul, a subliniat cu tărie preşedintele Nasser, nu va deveni niciodată, repet, niciodată, din nou o colonie britanică sau franceză. Suntem gata mai curînd să murim pină la unul decit să vedem ţara noastră aservită unei puteri străine, indiferent care ar fi ea“. Imperialiştii nu vizează numai Egiptul, a continuat Nasser, ci întreaga lume arabă, pentru ca aceasta a devenit în zilele noastre o naţiune independentă care aspiră la libertate şi pace. Agresiunea franco-britanică a avut însă un efect imediat : ea a întărit unitatea lumii arabe. In cursul ultimelor zece zile ne-au parvenit noi dovezi ale solidarităţii arabe; în fiecare zi Arabia Saudită, Iordania şi Siria s-au oferit să participe alături de noi la acest război, dar noi le-am sfătuit să mai aştepte, momentul nefiind favorabil dispersării forţelor noastră Aceste ţări ne-au dat de asemenea afi ajutor preţios în toate domeniile. Popoarele arabe şi-au luat sarcina de a întrerupe scurgerea petrolului către ţările care ne-au atacat. In continuare, preşedintele Nasser a subliniat că aţîţătorii la război sînt tot mai izolaţi pină şi în ţările lor. „Guvernele britanic şi francez — a spus el — s-au comportat ca adevăraţi criminali de război, lansînd războiul criminal împotriva poporului egiptean. De aceea, ele sînt complect izolate pe plan internaţional, glasul popoarelor ridicîndu-se împotriva agresiunii perfide a cărei victimă a fost Egiptul“. Referindu-se apoi la operaţiunile militare din peninsula Sinai, Nasser a declarat : „Armata egipteană nu a fost înfrîntă de trupele israeliene, căci la 31 octombrie am dat ordin trupelor noastre să se retragă din regiunea Sinai pentru a face joncţiunea cu poziţiile de apărare aflate în regiunea Canalului de Suez. Astfel, am putut dejuca şiretehia comandamentului anglo-franco-israelian care avea drept obiectiv ocuparea zonei Canalului de Suez. Preşedintele NasSer a calificat apoi drept „calomnii" zvonurile care circulă şi potrivit cărora Egiptul ar intenţiona să părăsească O.N.U El a reafirmat cu acest prilej ataşamentul ţării Sale faţă de această mare organizaţie a popoarelor. Abordînd apoi problema Canalului de Suez, Nasser a arătat că forţele frarto-britanice au vrut să ocupe Canalul pentru aşa-zisa apărare a liberei navigaţii. Sir Anthony Eden poate fi mândru de rezultat : el a reuşit să blocheze pentru o lungă perioadă această cale maritimă Acum, englezii şi francezii pretind că vor debloca Canalul cu propriile lor mijloace, fără colaborarea Egiptului prin teritoriul căruia trece acest Canal. Să ia aminte imperialiştii nu le vom permite niciodată acest lucru, atît timp cît pe pămîntul ţării noastre se va afla un singur soldat străin. In încheiere, preşedintele Nasser a declarat „In aparenţă bătălia militară a luat sfîrşit, dar rămîne bătălia politică Le spunem imperialiştilor cu toată hotărîrea că vom continua lupta pe toate fronturile şi prin toate mijloacele pină la plecarea ultimului soldat străin de pe pămîntul nostru, că vom rămîne vigilenţi pînă la victoria finală Lumea întreagă trece astăzi prirttr-o perioadă de o deosebită însemnătate pentru viitorul întregii omeniri. Egiptul va lupta pînă la capăt pentru ca acest viitor să fie luminos şi paşnic, pentru toate popoarele“. Discursul preşedintelui Nasser a fost întrerupt de puternice şi repetate aplauze Nasser a parcurs apoi străzile oraşului Cairo intr-un automobil deschis fiind călduros aclamat de către populaţie. Conducători ai ţărilor arabe mulţumesc U.R.S.S. pentru sprijinul acordat Egiptului Telegramele primite de K. E. MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS transmite telegrama trimisă de Hikmat Masri, preşedintele Camerei deputaţilor a Iordaniei, lui K. E. Voroşilov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Parlamentul iordanian a hotărît să transmită Excelenţei voastre, poporului şi guvernului sovietic profunde mulţumiri şi felicitări cordiale pentru sprijinul dv. curajos şi nobil acordat Egiptului în lupta lui împotriva agresiunii barbare a Franţei, Angliei şi Israelului. Hotărîrile dv. de neuitat de a lua măsuri politice şi militare în scopul de a opri agresiunea, în conformitate cu principiile O.N.U, v-au asigurat prietenia şi recunoştinţa veşnică a lumii arabe. ★ / MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS transmite telegrama trimisă de Su- Voroşilov şi N. A. Bulganin Jeiman Nabulsi, primul ministru al Regatului Haşemit al Iordaniei, Iur N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.: In numele guvernului iordanian vă adresăm profunde mulţumiri pentru poziţia guvernului Uniunii Sovietice faţă de agresiunea imperialistă angio-franco-israeliană, poziţie în care atît guvernul cît şi poporul Iordaniei văd o manifestare clară a hotărîrii Uniunii Sovietice de a lupta împotriva imperialismului şi împotriva planurilor lui de a opri înaintarea popoarelor spre progres şi eliberare. Ne exprimăm speranţa că guvernul sovietic, prieten al arabilor, va continua şi în viitor să acorde ajutor la rezolvarea celei mai mari probleme arabe creată de complotul imperialist şi Israel. „O iniţiativa măreaţa a unui prieten mare" — scrie ziarul sirian „An-Nur" DAMASC 9 (Agerpres).— Sub titlul „O iniţiativă măreaţă a unui prieten mare“ ziarul „An-Nur“ salută cu căldură în articolul său de fond poziţia Uniunii Sovietice faţă de agresiunea imperialistă împotriva Egiptului. Mesajele lui N. A Bulganin adresate lui Anthony Eden, Guy Mollet şi Ben Gurion, subliniază ziarul, au fost înttîmpinate cu un mare entuziasm de toţi arabii. Propunerile făcute de şeful guvernului sovietic, N. A. Bulganin, şi de ministrul Afacerilor Externe, D. T. Şepilov, scrie „An-Nur“ — confirmă incăodată că politica marelui stat socialist este neschimbată şi că aceasta este o politică de pace, o politică de respectare a drepturilor popoarelor şi a independenţei lor. Ziarul „Ar-Rai Al-Amin“, aprobînd poziţia Uniunii Sovietice, subliniază: acțiunea curajoasă și hotărîtă pentru încetarea agresiunii împotriva Egiptului a fost intimpinată cu un entuziasm fără precedent în toate cercurile arabe. Guvernul englez intenţionează să ocupe pe timp îndelungat cu trupele sale teritoriul Egiptului LONDRA (Agerpres). — TASS transmite : Primul ministru Eden a făcut la 9 noiembrie în Camera Comunelor o declaraţie în legătură cu „trupele internaţionale“ care urmează să fie trimise în Egipt. Eden a declarat că guvernul englez este gata să le transmită „îndatoririle“ sale, de îndată ce „trupele internaţionale vor fi capabile să îndeplinească în mod efectiv sarcina ce le stă în faţă“. Din declaraţia lui Eden rezultă, însă, că el are în vedere o ocupaţie pe timp îndelungat de către trupele engleze a teritoriului Egiptului şi in special a zonei Canalului de Suez. Eden a declarat, de pildă, că unităţile de şoc ale trupelor engleze din Egipt „vor fi înlocuite prin batalioane de infanterie corespunzătoare“. Eden a declarat de asemenea că Anglia va menţine rezerve suplimentare de infanterie pe insula Cipru şi că va păstra în Cipru şi în Malta armamentul şi echipamentul trupelor terestre şi efectivul auxiliar al forţelor aeriene militare, astfel incit în cîteva ore pe aceste baze să poată fi aduse din nou escadrilele engleze. Guvernul israelian nu doreşte sa pună capăt aventurii militare TEL AVIV 9 (Agerpres). —TASS In noaptea de 8 spre 9 noiembrie Ben Gurion, primul ministru al Israelului, a făcut o declaraţie la radio. El a anunţat că a primit mesaje din partea preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. A. Bulganin, şi a preşedintelui S.U.A., Eisenhower. Apoi, el a făcut cunoscut conţinutul răspunsurilor Israelului la aceste mesaje. După cum se ştie, la 7 noiembrie, Ben Gurion a declarat în parlament că Israelul „nu va accepta“ sub nici o condiţie „staţionarea pe teritoriul său sau în orice regiune ocupată de el a forţelor armate străine indiferent sub ce denumire ar acţiona acestea“. In declaraţia făcută de Ben Gurion la radio se spune însă că guvernul israelian a hotărit să facă cunoscut secretarului general al O.N.U. că este dispus „să-şi retragă forţele armate de pe teritoriul Egiptului după ce forţele internaţionale vor fi intrat în zona Canalului de Suez“. Or, după părerea mai multor ziare israeliene, declaraţia lui Ben Gurion nu confirmă intenţia guvernului Israelului de a înceta primejdioasa aventură întreprinsă în campania puterilor occidentale, şi de a se supune ultimei rezoluţii a O.N.U. care cheamă din nou Israelul să-şi retragă imediat toate forţele armate dincolo de linia de armistiţiu. Ben Gurion înlocuieşte retragerea imediată a trupelor cu consimţămîntul de a retrage trupele din pustiul Sinai după intrarea forţelor internaţionale de poliţie în zona Canalului de Suez. „Din declaraţia şefului guvernului reiese clar, scrie ziarul „Haaret“, că pentru stabilirea modului şi a volumului retragerii trupelor israeliene din Sinai vor fi necesare tratative politice și că nu există nici o intenție de a pune acest teritoriu sub controlul forțelor armate egiptene". Pal. 3 Delegația romina care va participa la lucrările sesiunii O. N. U. a sosit la New York NEW YORK 9 (Agerpres). D In ziua de miercuri, 7 noiembrie, a sosit la New York pentru a participa la a 12-a sesiune a O.N.U. delegația română la O.N.U. condusă de Grigore Preoteasa, ministrul Afacerilor Externe al R.P.R. La aeroport delegaţia a fost întîmpinată de Joan de Noule, directorul protocolului O.N.U., Silviu Brucan, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al R.P.R. în S.U.A., şi Athanase Joja, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, reprezentantul permanent al R.P.R. pe lîngă O.N.U. Comunicat comun chino-birman PEKING (Agerpres). — China Nouă transmite comunicatul comun chinobirman, dat publicităţii după vizita făcută în R. P. Chineză de U Nu, preşedintele Ligii antifasciste a libertăţii populare din Birmania . In timpul vizitei sale în China, preşedintele U Nu a avut convorbiri cu premierul Ciu En-lai privind probleme de interes comun pentru China şi Birmania şi îndeosebi problema în legătură cui linia de frontieră dintre China şi Birmania. Convorbirile au fost purtate în spiritul celor cinci principii ale coexistenţei paşnice şi au decurs într-o atmosferă de prietenie şi înţelegere reciprocă. In cursul acestor convorbiri, reprezentanţii R.P. Chineze au prezentat propuneri juste şi raţionale în vederea reglementării problemei frontierei chino-birmane, care au în vedere interesele ambelor ţări. Reprezentanţii birmani au promis că vor lua în consideraţie aceste propuneri. Intre timp, guvernul R.P. Chineze şi cel al Birmaniei au căzut de acord ca începînd de la sfîrşitul lunii noiembrie 1956, trupele chineze să fie retrase din zona situată la vest de linia de frontieră din 1941, iar trupele birmane să se retragă din localităţile Haimaw, Kangang şi Gawlum. Retragerea acestor trupe trebuie să aibă loc înainte de sfîrşitul anului 1956. Cele două părţi sînt convinse că convorbirile care au avut loc recent vor constitui o bază favorabilă pentru reglementarea problemei frontierei dintre China şi Birmania şi vor înlesni consolidarea şi dezvoltarea în viitor a relaţiilor de prietenie dintre China şi Birmania. Sesiunea Seimului R. P. Polone VARŞOVIA 9 (Agerpres). —P.A.P. transmite : La 8 noiembrie, la Varşovia şi-a continuat lucrările sesiunea Seimului Republicii Populare Polone S-a discutat proiectul de lege cu privire la planul cincinal de dezvoltare a economiei naţionale a Poloniei pe anii 1956—1960, prezentat de S. Jedrikowski, preşedintele Comisiei de stat pentru planificarea economică. Proiectul de plan prevede ca în cursul cincinalului producţia industriei socialiste a Poloniei să crească cu 53,2% In decurs de cinci ani producţia mijloacelor de producţie va creşte cu 57,3%, iar producţia mijloacelor de consum — cu 48,7%. Una din sarcinile cele mai importante ale noului plan cincinal este dezvoltarea continuă a industriei carbonifere. In decurs de cinci ani extracţia cărbunelui în Polonia urmează să crească cu 15,5 milioane de tone. Investiţiile în industria carboniferă vor fi 18.700.000.000 zloţi. Proiectul de plan prevede dezvoltarea considerabilă a industriei siderurgice. In 1960, producţia de oţel va fi de 7.200.000 tone. O mare atenţie se acordă dezvoltării bazei naţionale a siderurgiei şi metalurgiei neferoase. După cum stabileşte proiectul de lege, în cursul cincinalului producţia industriei constructoare de maşini se va dubla, iar o creştere şi mai mare se prevede în domeniul construcţiei de automobile, construcţiei navale şi a altor ramuri industriale, precum şi în domeniul construcţiei de maşini agricole. Se prevede creşterea producţiei industriei chimice. Se acordă o deosebită atenţie producţiei îngrăşămintelor artificiale. Sarcini importante sînt puse în faţa industriei materialelor de construcţie, pentru a da în folosinţă în cursul cincinalului în oraşe şi aşezări muncitoreşti 1.200.000 camere de locuit, precum şi pentru a asigura un larg program de construcţii de locuinţe individuale în localităţile rurale. Una din cele mai importante sarcini ale planului cincinal este avîntul producţiei agricole. Se prevede ca în cursul cincinalului producţia agricolă să crească cu 25%. Lucrările conferinţei generale a U. N. E. S. C. O. Intervenţia şefului delegaţiei DELHIS (Agerpres). — La 8 noiembrie au continuat lucrările conferinţei generale a U.N.E.S.C.O. D. Averof, delegatul Greciei, a cerut conferinţei să-şi îndrepte atenţia asupra îngrădirii libertăţii învăţămîntului în Cipru, impusă de Anglia. Delegatul Poloniei, Jurawski, a subliniat că, în scopul menţinerii şi consolidării păcii, U.N.E.S.C.O. trebuie să acorde o mai mare atenţie măsurilor care asigură înţelegerea reciprocă dintre popoare. Astfel de măsuri sînt: schimburi de delegaţii, de specialişti, de studenţi, ţinerea de seminarii, conferinţe regionale şi altele. El şi-a exprimat regretul că la lucrările U.N.E.S.C.O. nu participă Republica Populară Chineză. A luat apoi cuvîntul acad. Mihail Ralea, şeful delegaţiei R. P. Romíne, care a subliniat impresionantele succese obţinute de către poporul romín pe plan artistic, ştiinţific şi educativ în anii democraţiei populare. El a exprimat dorinţa sinceră şi arzătoare a Republicii Populare Romíne de a contribui din toate puterile la găsirea celor mai bune soluţii pentru îndeplinirea marilor sarcini ale U.N.E.S.C.O. în privinţa consolidării relaţiilor de prietenie şi înţelegere între popoare. Este pentru prima oară că Republica Populară Romînă participă la lucrările U.N.E.S.C.O. ca membră a acestei organizaţii — a spus acad. Mihail Ralea. Şi dacă în trecut România nu a putut participa la astfel de conferinţe, trebuie spus că vina nu este a ei. După ce a arătat interesul cu care România a urmărit activitatea U.N.E.S.C.O. şeful delegaţiei române a evocat înaltele ţeluri pentru care luptă U.N.E.S.C.O. Credincioasă acestor principii — a spus el — delegaţia romînă este de părere că U.N.E.S.C.O. nu poate rămîne indiferentă faţă de recenta agresiune împotriva Egiptului In continuare, reprezentantul R.P.R. a trecut în revistă importantele realizări pe plan cultural din Romînia arătînd că ele s-au inspirat din glorioasa tradiţie culturală a ţării, tradiţie ilustrată prin personalităţi cu renume mondial cum sînt M. Eminescu, I. Creangă, I. L. Caragiale, N. Grigorescu, G. Enescu. Situat în sudestul Europei — a spus vorbitorul «poporul român a dat artişti in creaţia cărora se îmbină într-o armonie nouă şi originală caracterul oriental şi cel occidental. Iată de ce delegaţia romînă întîmpină cu cel mai mare interes şi va susţine proiectul important privind aprecierea mutuală a va romine, acad. Mihail calea lorilor culturale ale Orientului şi Occidentului, înţelegerea spirituală între aceste două mari părţi ale lumii, înţelegere menită să contribuie într-o importantă măsură la cauza păcii, poate găsi în cunoaşterea culturii române un ajutor preţios. Vorbitorul s-a referit, apoi la importantul proiect pentru realizarea unei istorii a dezvoltării ştiinţifice şi culturale a omenirii şi a arătat interesul pe care o astfel de iniţiativă îi trezeşte în rîndul oamenilor de cultură romîni. Dar cum s-ar putea scrie o astfel de istorie — a întrebat el — fără să se includă în ea un capitol despre una din cele mai vechi şi mai ilustre culturi, aceea a Chinei ? Şi cum s-ar putea scrie despre civilizaţia acestui popor de 600 de milioane fără ca el să fie reprezentat în această adunare ? Raliindu-se proiectului U.N.E.S.C.O. privind extinderea învăţămîntului primar in America Latină, acad. M. Ralea a relatat despre succesele obţinute în R.P.R. în lupta pentru combaterea neştiinţei de carte şi a prezentat propunerea delegaţiei R.P.R. de a pune la dispoziţia ţărilor din America Latină experienţa Romîniei în această problemă. Şeful delegaţiei romine a vorbit apoi despre dezvoltarea relaţiilor culturale între Republica Populară Romînă şi alte tari. Acad. M Ralea a arătat că numai în 1956 oamenii noştri de ştiinţă şi cultură şi-au adus contribuţia la aproape 100 de reuniuni internaţionale. In încheierea intervenţiei sale, vorbitorul a exprimat dorinţa vie a poporului român de a lărgi schimburile culturale şi ştiinţifice cu toate ţările. Vrem să cunoaştem realizările celorlalte state şi să ne inspirăm din experienţa lor. La rîndul nostru — a spus şeful delegaţiei române — suntem bucuroşi să le punem la dispoziţie rezultatele obţinute de noi în domeniul culturii şi artei, contribuind astfel la destinderea internaţională, la coexistenţa paşnică şi la înţelegerea între toate popoarele lumii. La şedinţa din dimineaţa zilei din 9 noiembrie a luat cuvîntul delegatul Birmaniei, care a vorbit despre măsurile pentru lichidarea analfabetismului în Birmania. Reprezentantul Birmaniei şi-a exprimat regretul că: R.P. Chineză nu este încă reprezentată în U.N.E.S.C.O. Reprezentantul Libanului a criticat cu vehemenţă acţiunile agresive ale Angliei şi Franţei în Egipt. O încălcare grosolană a acordului de armistiţiu din Coreea Avioane ale trupelor O. N. U. au atacat avioane ale armatei populare coreene PHENIAN 9 (Agerpres).— Agenţia Centrală Telegrafică Coreeană a publicat o ştire în care se spune ca în dimineaţa zilei de 7 noiembrie două avioane militare ale trupelor O.N.U. au trecut linia de demarcaţie şi au pătruns în spaţiul aerian al Coreei de nord, deasupra punctului Bekclhon. Deasupra satului Sibenii avioanele O.N.U. au atacat avioanele armatei populare coreene care îşi executau zborul lor obişnuit în urma măsurilor de auto-apărare luate de piloţii armatei populare coreene un avion al trupelor O.N.U a fort debörtt ft apropiete de satul Tînsauri, din Judeţul Singhe, provincia Hvanhe de nord, la nord de linia militară de demarcaţie, iar celălalt avion s-a îndepărtat spre sud trecînd linia militară de demarcaţie. Agenţia Centrală Telegrafică Coreeană relatează că acţiunile avioanelor trupelor O N.U. constituie o încălcare grosolană a acordului de armistiţiu din Coreea. Acest incident nu este ceva întîmplător, căci în prezent în Coreea de sud se desfăşoară cu o nouă Intensitate campania cu privire la „marşul asupra nordului“, menit să submineze acordul de armistiţiu.