Scînteia, decembrie 1956 (Anul 25, nr. 3767-3792)
1956-12-29 / nr. 3790
Pag. 2 In zilele de 15—16 decembrie a.c. s-au desfăşurat in Aula bibliotecii centrale universitare „Nicolae Bălcescu“ din Iaşi lucrările conferinţei regionale de partid Iaşi. La lucrările conferinţei a participat tovarăşul Iosif Chişinevschi, membru al Biroului Politic al CC. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R. Ca şi celelalte regiuni ale ţării, regiunea Iaşi a cunoscut în anii regimului de democraţie populară o puternică dezvoltare industrială. Au fost construite întreprinderi noi , printre care, fabrica de rulmenţi din Bîrlad, fabrica de antibiotice din Iaşi, filatva modernă de la fabrica „Ţesătura“ etc. Alte întreprinderi s-au dezvoltat şi au fost înzestrate cu utilaj modern. Darea de seamă, ca şi numeroşi delegaţi care au luat cuvîntul, printre care tov. Popa Paraschiv de la atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie“, Oiţă Georgeta şi Ştefan Dumitrescu de la fabrica de rulmenţi Bîrlad şi alţii au scos în evidenţă succesele obţinute de muncitorii din întreprinderile industriale ale regiunii în îndeplinirea sarcinilor de plan, în ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al produselor. Delegaţii au analizat în mod critic activitatea unor întreprinderi care merg doar pe linia realizării planului producţiei globale, neglijînd realizarea planului producţiei-marfă. Cauzele acestei situaţii se datoresc slabei preocupări a organelor de partid şi economice pentru organizarea producţiei pentru răspîndirea largă a experienţei înaintate. In conferinţă au fost dezbătute o serie de probleme legate de activitatea întreprinderilor de construcţii. S-au arătat realizările şi s-a insistat asupra lipsurilor, întreprinderile de construcţii au fost criticate pentru tărăgănarea în executarea lucrărilor şi pentru faptul că de multe ori fac lucrări de mîntuială. Pentru intensificarea ritmului de transformare socialistă a agriculturii Hotărîrile Congresului al II-lea al partidului au dat un puternic avînt muncii desfăşurate de organele şi organizaţiile de partid din regiunea Iaşi pentru transformarea socialistă a agriculturii. Astfel, de la 1 ianuarie şi pină la 1 decembrie 1956 au fost înfiinţate în regiune 29 noi gospodării colective şi 392 întovărăşiri agricole. In aceste noi unităţi, ca şi în cele existente, au intrat în această perioadă21.457 familii de ţărani muncitori cu o suprafaţă de 29.136 ha. teren. Succese mai însemnate s-au obţinut în special în raioaneleMurgeni, Bîrlad şi Negreşti. Succesele noastre, se datoresc înprimul rind faptului că în ultimul an comitetul raional de partid a muncit concret cu organizaţiile de bază şi a îndreptat centrul muncii politice de masă spre sate şi comune — a arătat tov. Nicolae Ionescu,prim-secretar al Comitetului raional de partid Murgeni. Membrii biroului şi comitetului raional de partid au primit sarcini concrete pe diferite sectoare de activitate şi astfel au desfăşurat o muncă de îndrumare şi control mai calificată Delegaţii la conferinţă au arătat însă că extinderea acestor metode bune de muncă n-a stat în atenţia comitetului regional de partid Aceasta a făcut ca îtj raioanele Paşcani, Hîrlău şiHelie ritmul de cooperativizare a agriculturii să fie mult prea încet. Mulţi vorbitori au discutat pe larg despre necesitatea întăririi economicoorganizatorice a gospodăriilor colective şi întovărăşirilor agricole. S-a subliniat că în regiune sunt mari posibilităţi nefolosite de organizare a cooperativelor agricole de producţie (curentă) . Noi, colectiviştii, obţinem an de an recolte mult mai mari faţă de ţăranii muncitori cu gospodărie individuală — a spus tov. Sima Constantin, preşedintele gospodăriei agricole colective din Bogdăniţa, raionul Bîrlad Insă numai cu aceasta nu putem fi mulţumiţi. Vrem să trăim mult mai bine şi avem toată posibilitatea, numai că avem nevoie de mai mult sprijin de îndrumări mai bune pentru dezvoltarea multilaterală a gospodăriilor noastre. La întărirea economică a gospodăriei colective contribuie mult un plan de producţie întocmit cu chibzuinţă pe baza posibilităţilor locale, or, noi nu prea am făcut acest lucru pînă acum, deoarece de cele mai multe ori primeam de la secţia agricolă raională un plan cu fel de fel de cifre Pe marginea lucrărilor conferinţei regionale de partid Iaşi fixate din birou, care nu ţineau seama de nevoile, de condiţiile şi posibilităţile noastre, iată de ce în loc să mergem înainte băteam pasul pe loc. Tov. C. Sandu Viile, profesor la Institutul agronomic, a arătat că trebuie organizat şi folosit mai bine ajutorul oamenilor de ştiinţă către colectivişti şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale în vederea creşterii producţiei agricole la hectar. Alţi delegaţi la conferinţă, printre care tov. Ion Mihalcea şi Ion Ursache, directori de gospodării de stat, şi alţii au cerut noului comitet regional de partid să se ocupe mai intens de organizarea muncii în gospodăriile agricole de stat pentru ca, în cel mai scurt timp, acestea să devină unităţi rentabile. Mai mulţi delegaţi au cerut noului comitet regional de partid să dea mai multă atenţie S.M.T.-urilor din regiune. Pentru o puternică dezvoltare a ştiinţei şi culturii Iaşul, vechi centru cultural-ştiinţific, a cunoscut în anii regimului democrat-popular o largă dezvoltare în această privinţă. Pe lîngă universitate — cea mai veche din ţară — a luat fiinţă Institutul agronomic, într-o clădire nou construita. Institutul politehnic s-a mărit cu o nouă clădire, iar cel de medicină cu o nouă aripă. Aproape 8.000 de studenţi învaţă astăzi în centrul universitar ieşean. Pentru cazarea acestora s-a început construcţia a 3 blocuri studenţeşti în faţa Institutului agronomic, cu o capacitate de aproape 1.000 locuri, din care două au şi fost date în folosinţă, iar în Sărărie se construiesc alte 4 blocuri studenţeşti. Şi aici 2 blocuri cu o capacitate de 900 locuri au fost date în folosinţă studenţilor în acest an. Tov. prof. Ion Creangă, rectorul universităţii, tov. prof. Cristofor Simionescu, rectorul Institutului politehnic, şi conferenţiarul universitar Gh. Creţeanu, prorectorul Institutului de medicină, au arătat în cuvîntul lor că partidul şi guvernul acordă un sprijin deosebit dezvoltării învăţămîntului de toate gradele — Noi simţim tot mai mult acest ajutor —, a arătat tov. prof. Cristofor Simionescu. Am primit tot mai multe şi mai perfecţionate utilaje de laborator, avem la îndemînă cărţi şi reviste suficiente ş. a. Trebuie însă studiată problema organizării unor ateliere mari pe lîngă institut, pentru că un inginer nu se face numai scriind cu creta pe tablă, sau făcind mici experienţe în laborator Trebuie să se creeze studenţilor posibilitatea să conducă lucrări in atelier. In privinţa educaţiei comuniste a tineretului studios — a spus în continuare vorbitorul — trebuie să arăt că s au obţinut rezultate serioase Totuşi noi, cadrele didactice, organizaţiile de partid şi de U T.M., n-am făcut tot ce trebuie în această privinţă. Mai sunt o parte din profesori care nu leagă lecţiile de practica vieţii, nu explică studenţilor politica partidului nostru. Pînă acum comitetul regional de partid ne-a ajutat puţin în lichidarea acestor lipsuri. — Lipsa de grijă pentru creşterea şi educarea tineretului — a spus Iov. Constantin Amariei, prim-secretar al Comitetului regional UTM , se observă mai cu seamă în aceea că organizaţiile de partid nu sunt îndrumate să se ocupe mai mult de întărirea muncii politice în rîndurile utemiştilor din şcoli şi facultăţi. Să fie îmbunătăţit stilul de muncă La conferinţa regională de partid Iaşi au fost dezbătute pe larg unele aspecte ale stilului de muncă al comitetului regional de partid, legătura acestuia cu organizaţiile de partid, cu viaţa. Delegaţii au apreciat ca pozitivă activitatea în acest domeniu. Ei au arătat însă că în munca de partid există încă serioase deficienţe Comitetul regional de partid şi aparatul său au fost criticate pentru slaba legătură cu terenul, cu organizaţiile de bază. — Membrii biroului şi ai comitetului regional de partid merg rareori în organizaţiile de bază şi fac puţine expuneri asupra politicii partidului nostru în faţa oamenilor muncii — a spus tov. Gheorghe Savin, prim-secretar al Comitetului raional de partid Tg. Frumos. Criticind lipsa de preocupare a comitetului regional şi a unor comitete raionale de partid pentru Îmbunătăţirea muncii de partid în rîndul femeilor, tovarăşa Elena Gafiţa a arătat necesitatea ca organele de partid să acorde tot sprijinul activistelor care lucrează în acest domeniu, să se îngrijească de ridicarea calificării acestora şi de promovarea cu curaj a femeilor în munci de răspundere. Numeroşi delegaţi au vorbit cu îndreptăţită mîndrie despre realizările obţinute, în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă ale oamenilor muncii. — Timp de 20 de ani am trăit şi am muncit ca medic în mijlocul ţăranilor muncitori şi cunosc bine viaţa acestora — a spus tov. Dumitru Ungureanu, medic în comuna Belceşti, raionul Hîrlău. înainte vreme copiii erau seceraţi de tot felul de boli şi noi nu puteam face nimic pentru a-i salva, deoarece statul burghez nu ne dădea mijloacele necesare. Astăzi, datorită măsurilor energice luate de partid şi guvern, mortalitatea infantilă a scăzut la 7 la Sută faţă de 27 la sută cît era în 1938. In satele regiunii noastre nu mai bîntuie malaria, iar pelagra e pe cale de dispariţie. înainte de cel de-al doilea război mondial în raionul Hîrlău erau numai 5 medici. Astăzi sîht 25 înainte de 1944 In raion era un singur spital şi acela părăginit, astăzi avem un spital modern, un dispensar şi un sanatoriu T.B.C., un staţionar, precum şi numeroase case de naşteri. Mulţi alţi vorbitori au discutat despre problemele aprovizionării oraşelor şi satelor cu produse agro-alimentare şi industriale, despre eforturile depuse pentru aprovizionarea Iaşului cu apă potabilă şi alte asemenea probleme. Totodată delegaţii au criticat birocratismul şi nepăsarea unor organe de stat care nu se ocupă cu grijă de buna aprovizionare a populaţiei. Astfel, tov. Irina Răşcanu din Negreşti a arătat că distribuirea mărfurilor la unităţile comerciale şi cooperativele din raioane şi comune se face adesea la întâmplare. Delegaţii au recomandat noului comitet regional de partid să îndrume organele răspunzătoare în vederea îmbunătăţirii aprovizionării, atît a oraşelor cît şi a satelor. In încheierea discuţiilor a luat cuvîntul tovarăşul Iosif Chişinevschi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., care s-a oprit pe larg asupra sarcinilor ce revin noului comitet regional. Este necesar, a spus tov Iosif Chişinevschi, să se acorde mai multă grijă extinderii experienţei avansate a muncitorilor, folosirii mai judicioase a maşinilor, folosirii tehnicii noi. In consfătuirile de producţie să se dezbată temeinic problemele îmbunătăţirii muncii în întreprinderi, să se ia măsuri concrete şi eficace, nu formale. Vorbind de problemele agriculturii, tovarăşul Iosif Chişinevschi a subliniat că una din sarcinile mari de care depinde creşterea continuă a nivelului de trai este îmbunătăţirea activităţii organizaţiilor de partid din agricultură. Este necesar ca organizaţiile de partid să îmbunătăţească simţitor munca politică de masă la sate în rîndurile ţărănimii muncitoare pentru cooperativizarea agriculturii. Vorbitorul a precizat că una din sarcinile de cea mai mare importanţă pentru organizaţiile de partid este munca pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii. Este necesară o producţie sporită, rentabilă în industrie şi agricultură. Sunt nenumărate posibilităţi, rezerve bogate de resurse locale care, folosite bine, favorizează continua îmbunătăţire a condiţiilor de trai. Oprindu-se asupra problemelor vieţii de partid, vorbitorul a subliniat că una din sarcinile principale ale partidului nostru este întărirea legăturilor cu masele — chezăşia succesului in construcţia socialismului. Organele şi organizaţiile de partid trebuie să desfăşoare o activitate vie, permanentă, în rîndurile oamenilor muncii, să fie aproape de oameni, să-i ajute concret pentru a obţine rezultate cît mai bune în toate domeniile producţiei industriale şi agricole, să se ocupe zi de zi de educarea şi organizarea oamenilor muncii, să educe cadrele în spiritul grijii faţă de nevoile oamenilor muncii. In continuare, vorbitorul a atras atenţia organelor şi organizaţiilor de partid asupra grijii pentru întărirea continuă a organizaţiilor de bază prin primirea în rîndurile lor a celor mai cinstite şi devotate elemente, îndeosebi din rîndurile muncitorilor Vorbitorul s-a oprit pe larg asupra importanţei muncii ideologice şi a indicat necesitatea unei vigilenţe mereu treze împotriva oricăror influenţe ale ideologiei străine, burgheze, imperialiste. , Cadrele didactice din învăţămîntul de toate gradele sunt datoare să facă eforturi sporite pentru continua îmbunătăţire a calităţii învăţămîntului, să pregătească cadre cu o înaltă calificare profesională, să educe pe studenţi şi elevi pentru ca aceştia să devină cetăţeni devotaţi partidului şi statului, democrat-popular. Tovarăşul Iosif Chişinevschi s-a referit apoi la unele probleme ale situaţiei internaţionale, a reliefat tăria şi unitatea de nezdruncinat a ţărilor socialiste şi a arătat o seamă de aspecte care ilustrează politica activă de pace a ţării noastre şi a celorlalte ţări socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică. Delegaţii la conferinţă au ales noul comitet regional de partid şi comisia de revizie. In şedinţa de constituire, Comitetul regional de partid Iaşi a ales prim secretar pe tov Dumitru Gheorghiu, membru supleant al CC. al P.M.R. ION CUMPANAŞU MANOLE CORCACI VIAŢA DE PARTID Mai aproape de oameni mai aproape de viaţă Din activatea organizaţiilor de bază • Organizaţia de bază de la întreprinderea „Industria Metalurgică Bănăţeană“ din Timişoara a analizat îndeplinirea sarcinilor de plan pe trimestrul IV A reieşit că şi în acest trimestru — ca dealtfel de la începutul anului, cu excepţia lunii septembrie — planul a fost îndeplinit și depăşit la toţi indicii La 25 octombrie a fost îndeplinit planul global pe 1956. Organizația de baza a adoptat o serie e hotărîri care să asigure îndeplinirea planului pînă la sfîrșitul anului 1956 la toate sortimentele. • Comitetul de partid al comunei Scorţaru Vechi, raionul Brăila, a mobilizat toate organizaţiile de bază să intensifice munca politică pentru transformarea socialistă a agriculturii. Au fost formate echipe de agitatori, au fost antrenate delegatele de femei, utemiştii, care au mers din casă în casă şi i-au îndemnat pe ţăranii muncitori să intre în gospodăria colectivă care există în comună. De curînd 14 familii de ţărani muncitori au intrat în gospodăria colectivă, iar alte familii au înaintat cereri de primire. • Analizînd cauzele care făceau ca învăţămîntul de partid printre petrolişti să şchioapete, biroul organizaţiei de bază al schelei nr. 1 de la Trestul VII de petrol-Oltenia a luat o serie de măsuri eficace. Astfel, fiecare membru al biroului răspunde de participarea la învăţămînt şi pregătirea unui grup de cursanţi, cu cîteva zile înainte de data fixată pentru ţinerea se- minariilor, propagandiştii au obligaţia să prezinte tovarăşului din birou, care se ocupă cu propaganda şi agitaţia, planul lecţiei sau al seminarului; cursanţii care lipsesc de la lecţii fie că se află în schimb la sonde, fie din alte motive, sunt ţinuţi la curent de către propagandist cu lecţiile predate, recomandîndu-li-se şi bibliografia necesară ; totodată, de comun acord cu conducerea schelei, s-a aranjat ca în zilele de învăţămînt de partid să se asigure cursanţilor care rămân după orele de producţie mijloace de transport spre satele unde locuiesc. Numai cîteva zile după ce aceste măsuri au fost luate, s-a constatat îmbunătăţirea frecvenţei şi a calităţii învăţămîntului de partid • Organizaţia de bază de la G.A.S Afumaţi, raionul Brăneşti, a iniţiat o şedinţă de partid deschisă în care s-a analizat ce măsuri a luat conducerea gospodăriei ca repararea tractoarelor şi a maşinilor agricole să se desfăşoare în bune condiţii A reieşit că la atelierul mecanic unele măsuri se iau cu întîrziere Mecanicul Dedu Tănăsuscă a arătat că aprovizionarea cu materiale şi scule se face anevoios, pentru că şeful de atelier Ion Miron stă în birou şi întocmeşte devize şi planuri în loc să procure materiale şi scule. S-au discutat şi o serie de probleme privind nevoile de trai ale mecanizatorilor. Printre hotărîrile luate este şi aceea de a se termina Instalațiile de dușuri la baia din incinta gospodăriei. SCÎNTEIA mmmmmmmmmmmmmmmmmmmm Cînd lucrezi cu spirit gospodăresc Muncitorii uzinelor „János Herbák"-Cluj se preocupă cu stăruinţă să realizeze, din aceeaşi cantitate de materie primă, mai multe produse în clişeu. Fruntaşa în producţie Kőműves Magda (în primul plan) obţine adesea o producţie sporită pe baza folosirii cu chibzuială a materiei prime. „Cartea prin poştă“ Citim pe un afiş: „Adresîndu-vă printr-o scrisoare, librăriei „Cartea prin poştă“ puteţi obţine contra ramburs cărţi din orice domeniu". Librăria „Cartea prin poştă“ funcţionează de cîteva luni în Bucureşti pe Bd. Schitu Măgureanu nr. 6 — raionul Leftin. Pe adresa ei sosesc zilnic zeci de scrisori din întreaga ţară. „Vă rugăm să ne expediaţi Manualul inginerului forestier volumul III, Călăuza corhănitorului... şi alte cărţi de specialitate pentru un inginer silvic“1. Moraru Gh. de la şcoala de 7 ani din comuna Tătărani, raionul Hişi, a solicitat un volum de documente din Istoria P. C. R., un îndrumar metodic pentru predarea cititului şi scrisului şi cîteva materiale despre politehnizarea învăţămîntului. O tînără căsătorită, gospodină : „Fiţi aşa de buni... Cartea de bucate de Sanda Marin“. In alte scrisori sunt cerute cărţi de literatură, note muzicale, cîntece etc. Un arhitect din Lupeni, venind în Capitală cu diverse treburi, a trecut şi pe la această librărie şi a stabilit legături directe, s-a consultat asupra materialului care ar dori să i se trimită — Dar a spus el — la noi mai există un grup de vreo 30 de ingineri, medici şi tehnicieni, cărora ar fi bine să le trimiteţi ceva material informativ asupra noutăţilor de specialitate care apar. Librăria foloseşte diverse mijloace de informare a cetăţenilor asupra cărţilor care le pot fi procurate. Se trimit regulat intelectualilor din oraşele din ţară sau de la sate, muncitorilor de pe şantiere, ţăranilor — tuturor celor care trimit scrisori librăriei — cataloage ale cărţilor care au apărut, buletine de precomandă etc. şi, bineînţeles, cărţile solicitate. Cînd lucrările cerute nu se mai găsesc în librărie, lucrătorii ei le procură de la alte librării din București sau chiar de la anticariate. MOZART Interpretat de copiii metalurgiştilor reşiţeni într-o zi — nu e prea mult de atunci — în sala de repetiţii a casei de cultură a combinatului metalurgic s-au strins 110 copii, fii ai metalurgiştilor reşiţeni. Cei mai buni elevi ai şcolilor de 7 ani din oraş începeau prima repetiţie a noului cor. De atunci n-au trecut nici măcar două luni de zile. Ce-au realizat ei într-o vreme atît de scurtă ? După cîteva repetiţii, corul de copii a reuşit să interpreteze „Repetiţia de concert" de W. A. Mozart. La pian acompaniază eleva Lucia Ponoran din clasa a V-a de la şcoala elementară nr. 4, în afară de aceasta, corul a pregătit un program consacrat sărbătorii pomului de iarnă. De curînd, corul copiilor — considerat încă de pe acum pepiniera corului laureat al Reşiţei — a făcut primele imprimări pentru studioul de radio Timişoara. MIRCEA RADULESCU dirijor de cor In raionul nostru s-a terminat cooperativizarea gospodăriilor ţărăneşti (Urmare din pag. l a gospodăriilor colective. Unele dintre ele n-au reuşit încă să-şi dezvolte ferme de vaci, oi, porci, păsări şi n-au folosit toate posibilităţile şi rezervele locale pentru construcţii. Multe dintre acestea n-au aplicat metodele agrotehnice înaintate în vederea creşterii producţiei la hectar. Comitetul raional de partid şi-a pus sarcina ca să ajute cu toate forţele sale la îmbunătăţirea organizării muncii in gospodării colective şi întovărăşiri. Trebuie să ajutăm gospodăriile colective rămase în urmă să se ridice la nivelul celor fruntaşe, să întărim întovărăşirile agricole şi să le ajutăm să se dezvolte spre forma superioară de cooperare în producţia agricolă — gospodăria colectivă. In această acţiune sunt antrenaţi membrii biroului raional, ai comitetului executiv al sfatului popular raional, ingineri şi tehnicieni, fiind stabilite răspunderi personale pentru îndrumarea cite unei gospodării colective şi a două întovărăşiri agricole. Totodată, avem nevoie de un ajutor puternic din partea Ministerului Agriculturii mai ales în ce priveşte complectarea parcului de tractoare şi maşini agricole al S.M.T.-urilor. Acest lucru trebuie făcut acum, astfel ca în primăvară S.M.T.-urile să poată da un ajutor efectiv tuturor gospodăriilor colective şi întovărăşirilor la executarea lucrărilor agricole, în raionul nostru există destule posibilităţi pentru a obţine noi succese în transformarea socialistă a agriculturii. Ne vom strădui să îndeplinim cu cinste sarcinile trasate de congresul partidului nostru, ajutînd ca gospodăriile colective şi întovărăşirile să se dezvolte şi să se întărească, să asigure o viaţă îmbelşugată membrilor lor şi să dea cantităţi tot mai mari de produse pentru aprovizionarea populaţiei, pentru dezvoltarea economiei naţionale. SPECTACOLELE DE AZI CONCERT SIMFONIC (orele 20) dat de Filarmonica de stat „George Enescu“ (Ateneul R. P. Romine). TEATRE: COPPELIA - Teatrul de Operă și Balet al R. P. Romíne.; ACULINA - Teatrul de Stat de Operetă ; CEI DIN DANGAARD — Teatrul National „I. L. Caragiale" (sala Comedia); ZIARIŞTII — Teatrul National „I. L. Caragiale“ (sala Studio); DE PARTEA CEALALTA - Teatrul Armatei (sala Magheru); CîINELE ORADINARULui — Teatrul Municipal (sala Schitu Măgureanu); NU SE ȘTIE NICIODATĂ — Teatrul Municipal (sala Sf. Sava); MĂTRĂGUNĂ — Studioul actorului de film „C. Nottara“; DOMNIŞOARA NASTASIA - Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti; POVESTEA UNEI IUBIRI - Teatrul Evreiesc de Stat; UN BAIAT IUBEŞTE O FATA (orele 16 şi 20) — Teatrul satiric muzical „C. Tănase" (sala Savoy); CĂLĂTORIE PE NOTE (orele 20) - Teatrul satiric muzical ,,C. Tănase" (sala Victoria); O SEARA LA CIRC — Circul de Stat. CINEMATOGRAFE: NEPOŢII GORNISTULUI - Elena Pavel, 1 Mai; RASARE SOARELE — Maxim Gorki, Olga Bande ; DIRECTORUL NOSTRU - Magheru, Donca Simo; ALARMA IN MUNŢI - Gh. Doja; ÎN SAT LA NOI - Mioriţa; ÎNDRĂGOSTIŢII - Republica, DRUMURI ŞI DESTINE— V Alecsandri, Bucureşti, Al. Popov, Moşilor, Gh. Coşbuc; DREPTUL DE A TE NAŞTE, LACUL ROŞU - Victoria, Arta, 23 August; PRIETENE DE NOAPTE - I C. Frimu, V. Roaiă, Popular, Libertăţii. Aurel Vlaicu; PRIMELE BUCURII - înfrăţirea Intre popoare. Doina, Al. Sahla: „HOŢI" DE COPII - Lumina ; BIGAMUL - Tineretului ; VALEA ALA ZANI URSI MICI $1 URSI MARI; FAPTURA DIVINA - Timpuri Noi; MII NE VA FI PREA TIRZIU - Grivita; VAGABONDUL (seria 1 a) - Cultural; AIDA - Unirea; DOSARUL 306 - C. David; MARILE MANEVRE - T. Vladimirescu; ASASINA- rtrt, DIN STRADA DANTE-Munca; S A INTIMPLAT PE STRADA - Iile Pintilie; IARTA MAM Eminescu; TAR SI DULGHER - Volga; INTR UN MAGAZIN UNIVERSAL - 8 Mai; CADRILUL - N. Bălcescu BULETIN METEOROLOGIC Timpul probabil pentru regiunea București: vreme friguroasă cu cerul mai mult scope'II Temporar ninsoare slabă sunt cu Intensificări din nord est. Temperatura aerului se menţine scăzută: noaptea maximele vor cobori între minus 7 la minus 10 grade. 1st maximele ziua vor urca Intre minus 2 la minus 4 grade Pentru următoarele trei zile In ţară: vreme frigtuoasă cu nopţi geroase Cerul schimbător, mai mult noma Ninsoare temporară parţială Vinful va sufla potrivit in sud est din sectorul estic. Temperatură staţionară la Început, apoi In creştere uşoară Minimele vor fi cuprinse intre minus 10 la minus 20 grade. Iar maximele intre minus * la 0 grade. it sygg oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooccoo cooooooooccooooooooooaoooooooooooooeooooooooooeoooocfc Ne scriu cititorii Uite lumina, nu e lumina! ooooooooooeoooooooooot In multe case înşirate pe valea Cernei şi Almaşului s-au aprins acum cîţiva ani becurile electrice. Cînd te întorceai seara de la cîmp, învîrteai un buton şi aveai lumină ca la oraş. Unii însă, mai „prevăzători", şi-au pus de o parte lampa cu gaz şi sticla cu petrol. De, cine ştie... De la o vreme, lămpile au început a fi scoase una cite una, şterse de praf şi atîrnate în perete— Ce s-a întîmplat ? în staţiunea balneară Băile Herculane aparatajul medical a fost în mare parte modernizat; consumul de energie electrică a crescut. Pe de altă parte, încă o serie de sate şi comune au fost electrificate. Puterea celor două uzine electrice — de la Băile Herculane şi Cornea — a rămas insă aceeaşi; ba, a scăzut pentru că n-au mai fost întreţinute ca lumea. Mecanicul de la Cornea nu se pricepea la reparaţii; la Băile Herculane nu puteai citi ziarul din cauza luminii slabe. Locuitorii din Luncaviţa, Plugova, Domaşnea sau din alte comune nu se mai miră că sucesc şi răsucesc butonul fără rezultat. Uneori se aprind becurile dintrodată în toate comunele — dar după 5—10 minute toate reintră în normal... adică în umbra nopţii ! Jocul acesta interesant se desfăşoară de multă vreme. întreprinderea comunală regională Timişoara nu vede, nu aude. Pentru ea, uzinele funcţionează. Abonatul plăteşte la sfirşitul lunii consumul de curent. Şi cină întrebi pentru ce plăteşti şi curentul electric, de vreme ce nu cunoşti decit binefacerile gazului, mi se răspunde că e vorba de... plan — „planul de încasări trebuie îndeplinit"! Cum ramine atunci cu planul de consum ? El nu trebuie îndeplinit ? E necesar ca organele în drept să intervină. Şi cît mai repede! NICOLAE GOLOPENŢA funcţionar Nota redacţiei: Am mai primit astfel de scrisori la redacţia noastră. O scrisoare a fost trimisă Sfatului popular al regiunii Timişoara in luna aprilie. Ni s-a răspuns: .„..Îmbunătăţirea Întregului sistem energetic din Valea Almaşului constituie obiectul de studiu al unui proiect...“ In septembrie a. c. s-a găsit altă soluţie. „Această situaţie — ni se scria — se va îmbunătăţi imediat la primele ploi de toamnă care vor aduce apa necesari acţionării turbinelor“. Pe la mijlocul iernii se va invoca, desigur, soarele care va dezgheţa zăpezile etc... Alte scrisori ne semnalează că nici uzina din Jimbolia, nici cea din Sânnicolau Mare nu funcţionează cum trebuie. Nu crede Ministerul Gospodăriei Comunale și Industriei Locale că ar fi timpul să dea mai mult sprijin Întreprinderii comunale regionale Timișoara ? PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE IN „SCÎNTEIA" „Pentru îmbunătăţirea distribuţiei pîinii“ In ziarul „Scînteia“ nr. 3755 a fost publicat articolul intitulat „Pentru îmbunătăţirea distribuţiei plinii“, în care erau criticate unele deficienţe în ceea ce priveşte calitatea pîinii produse de o serie de fabrici şi modul de distribuire a acesteia. Ca urmare — aşa cum rezultă din răspunsul adresat redacţiei de secţiunea comercială a Sfatului popular al Oraşului Stalin şi de fabrica de pîine din localitate — s-a ţinut instructaj cu toţi brigadierii, recepţionerii şi laboranţii în vederea intensificării controlului de calitate, s-a fixat cantitatea de produse ce trebuie fabricate de către fiecare cocător în timp de 8 ore şi s-a prelungit timpul de coacere a pîinii de la 35 minute la 40 şi 45 minute De asemenea, s-au luat măsuri ca făina necorespunzătoare să nu se mai introducă în fabricaţie. S-a intensificat totodată controlul recepţiei pîinii şi al condiţiilor de transport, iar în interiorul fabricii s-au luat măsuri pentru construirea unor rafturi. Sfaturile populare ale oraşelor Brăila şi Baia A Mare au luat măsuri pentru introducerea graficului orar la transportarea pîinii, astfel incit continuitatea aprovizionării să fie asigurată, efectuînd totodată un control permanent al modului de deservire în unităţile de desfacere. Au mai răspuns ziarului nostru: direcţia generală a industriei pîinii şi morăritului din Ministerul Industriei Alimentare, Sfaturile populare ale oraşelor Cîmpina, Reşiţa, Rădăuţi. In ceea ce priveşte răspunsurile primite din partea Sfatului popular al oraşului Hunedoara şi al întreprinderii locale de panificaţie, acestea nu pot fi considerate satisfăcătoare atîta timp cît se recunoaşte numai că o serie de deficienţe semnalate de ziar sunt juste, dar nu se arată măsurile pentru înlăturarea lor. A încă o comună cu şcoală nouă Aşa arată construcţia modernă ridicată in ultimul timp in comuna Vidra, raionul Vrancea, şi destinată cursurilor unei şcoli medii, care va funcţiona în local incepînd cu viitorul an şcolar. Noua şcoală are şapte săli de clasă. Pe marginea unei consfătuiri POATE FI ÎMBUNĂTĂŢITĂ ACTIVITATEA MUZEELOR . Activitatea ce se desfăşoară în cadrul, muzeelor ştiinţifice şi al caselor memoriale şi-a găsit o slabă oglindire in presă, chiar în cea de specialitate. De aceea, trecerea în revistă a lucrărilor consfătuirii organizate de Ministerul Culturii este un bun prilej de a scoate în evidenţă unele din problemele mai importante ce se impun atenţiei activiştilor din acest sector al vieţii noastre culturale. Discuţiile s-au purtat pe marginea dării de seamă asupra conţinutului activităţii muzeelor, prezentată de Direcţia generală arte plastice, muzee şi monumente din Ministerul Culturii şi a referatelor: „Sarcinile îndrumătorului de muzee şi cum au fost ele aplicate pe teren“ (I Reteganu— regiunea Cluj), „Cum trebuie îndrumaţi oamenii muncii când vizitează muzeele“ (dr. O. Floca — directorul muzeului regional din Deva), „Organizarea secţiei „Mişcarea muncitorească din regiunea Ploeşti“ (prof N. Simache — directorul muzeului regional de istorie din Ploeşti), „Problemele legate de organizarea secţiei de construire a socialismului in muzeele de istorie" (prof. I. Ţigăra, directorul muzeului din Turda) „Referat informativ asupra modului de organizare a muzeelor din U.R.S.S.“ (prof. M. Moga , directorul muzeului regional din Timișoara). Cîteva fapte ilustrative privitoare la activitatea muzeelor. Numai în ultimii şase ani, numărul lor a crescut cu mai mult de 100, ajungînd la 175. în aceşti ani, colecţiile muzeelor ştiinţifice au crescut cu peste 400.000 de piese. Muzeele au acum multe cadre calificate care duc o activitate de cercetare ştiinţifică. De remarcat sunt mai ales progresele pe care le-au înregistrat muzeele pe linia punerii în adevărata lumină a specificului local , a istoriei, naturii economiei şi etnografiei raionului sau regiunii respective. Probleme mai grele s-au ridicat mai ales în faţa acelor muzee care s-au preocupat de prezentarea orînduirii capitaliste, a perioadei de construire a socialismului şi a istoriei mişcării muncitoreşti. Multe muzee, printre care cele din Ploeşti, Oradea, Baia Mare, au colecţionat piese şi documente interesante în legătură cu mişcarea muncitorească în aceste regiuni. Muzeele din regiunea Cluj au obţinut succese în domeniul prezentării epocii de construire a socialismului Lucrările consfătuirii au insistat asupra necesităţii ca muzeele să se preocupe mai mult de prezentarea problemelor contemporaneităţii, înlăturînd cu hotărîre schematismul şi şablonul în studierea, selecţionarea şi expunerea pieselor. Au fost dezbătute pe larg cele două aspecte ale activităţii muzeelor munca de cercetare ştiinţifică pentru descoperirea şi valorificarea de documente şi obiecte referitoare la istoria poporului nostru, cît şi activitatea de educare a maselor S-a subliniat astfel că cercetarea ştiinţifică trebuie să stea la baza întregii activităţi a muzeelor. In ce priveşte activitatea educativă, aceasta poate fi îmbogăţită prin organizarea de expoziţii votante pe diferite teme, conferinţe variate şi interesante şi mai ales prin explicarea atractivă a semnificaţiei şi însemnătaţii pieselor expuse. A fost combătută tendinţa greşită a unor directori de muzee de a neglija activitatea educativă, concentrîndu-se numai asupra cercetărilor ştiinţifice. Participarea la consfătuirea reprezentanţilor sfaturilor populare a contribuit în bună măsură la clarificarea unor probleme privitoare la colaborarea şi ajutorul pe care îl aşteaptă muzeele din partea organelor locale ale puterii de stat. In cadrul dezbaterilor, unii vorbitori au făcut aprecieri critice la adresa Direcției muzee din Ministerul Culturii. Astfel, subliniind lipsa unui buletin al muzeelor în care să fie oglindite realizările din acest domeniu, lipsa unei dezbateri mai organizate referitoare la organizarea secției de construire a socialismului în muzee, muzeografii au cerut activiştilor de la Ministerul Culturii să le trimită îndrumări clare, competente, să urgenteze întocmirea regulamentului de funcţionare a muzeelor. Cîţiva participanţi la consfătuire, referindu-se la faptul că — aşa cum se spune din bătrîni — „omul sfinţeşte locul“, au vorbit despre rolul deosebit de important al directorilor muzeelor, despre faptul că Iniţiativa şi pasiunea în muncă sunt calităţile cele mai de preţ ale unui muzeograf. FLORICA DINULESCU