Scînteia, decembrie 1956 (Anul 25, nr. 3767-3792)

1956-12-29 / nr. 3790

Pag. 2 In zilele de 15—16 decembrie a.c. s-au desfăşurat in Aula bibliotecii centrale universitare „Nicolae Băl­­cescu“ din Iaşi lucrările conferinţei regionale de partid Iaşi. La lucrările conferinţei a participat tovarăşul Iosif Chişinevschi, membru al Biroului Politic al CC. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R. Ca şi­ celelalte regiuni ale ţării, re­giunea Iaşi a cunoscut în anii regimu­lui de democraţie populară o puter­nică dezvoltare industrială. Au fost construite întreprinderi noi , printre care, fabrica de rulmenţi din Bîrlad, fabrica de antibiotice din Iaşi, fila­­tva modernă de la fabrica „Ţesătura“ etc. Alte întreprinderi s-au dezvoltat şi au fost înzestrate cu utilaj mo­dern. Darea de seamă, ca şi numeroşi delegaţi care au luat cuvîntul, printre care tov. Popa Paraschiv de la ate­lierele C.F.R. „Ilie Pintilie“, Oiţă Georgeta şi Ştefan Dumitrescu de la fabrica de rulmenţi Bîrlad şi alţii au scos în evidenţă succesele obţinute de muncitorii din întreprinderile indus­triale ale regiunii în îndeplinirea sar­cinilor de plan, în ridicarea producti­vităţii muncii şi reducerea preţului de cost al produselor. Delegaţii au analizat în mod critic activitatea unor întreprinderi care merg doar pe linia realizării planului producţiei globale, neglijînd realiza­rea planului producţiei-marfă. Cau­zele acestei situaţii se datoresc sla­bei preocupări a organelor de partid şi economice pentru organizarea pro­ducţiei pentru răspîndirea largă a ex­perienţei înaintate. In conferinţă au fost dezbătute o serie de probleme legate de activita­tea întreprinderilor de construcţii. S-au arătat realizările şi s-a insistat asupra lipsurilor, întreprinderile de construc­ţii au fost criticate pentru tărăgănarea în executarea lucrărilor şi pentru fap­tul că de multe ori fac lucrări de mîn­­tuială. Pentru intensificarea ritmului de transformare socialistă a agriculturii Hotărîrile Congresului al II-lea al partidului au dat un puternic avînt muncii desfăşurate de organele şi or­ganizaţiile de partid din regiunea Iaşi pentru transformarea socialistă a agriculturii. Astfel, de la 1 ianuarie şi pină la 1 decembrie 1956 au fost în­fiinţate în regiune 29 noi gospodării colective şi 392 întovărăşiri agricole. In aceste noi unităţi, ca şi în cele existente, au intrat în această perioa­dă­­21.457 familii de ţărani muncitori cu o suprafaţă de 29.136 ha. teren. Succese mai însemnate s-au obţi­nut în special în raioanele­­Murgeni, Bîrlad şi Negreşti.­­ Succesele noastre, se datoresc în­­primul rind faptului că în ultimul an comitetul raional de partid a muncit concret cu organizaţiile de bază şi a îndreptat centrul muncii politice de masă spre sate şi comune — a arătat tov. Nicolae Ionescu,­­prim-secretar al Comitetului raional de partid Murgeni. Membrii biroului şi comitetului raional de partid au primit sarcini concrete pe diferite sectoare de activitate şi astfel au desfăşurat o muncă de în­drumare şi control mai calificată Delegaţii la conferinţă au arătat însă că extinderea acestor metode bune de muncă n-a stat în atenţia co­mitetului regional de partid Aceasta a făcut ca îtj raioanele Paşcani, Hîrlău şi­­Helie ritmul de cooperativizare a agriculturii să fie mult prea încet. Mulţi vorbitori au discutat pe larg despre necesitatea întăririi economico­­organizatorice a gospodăriilor colective şi întovărăşirilor agricole. S-a subli­niat că în regiune sunt mari posibi­lităţi nefolosite de organizare a coope­rativelor agricole de producţie (cu­rentă) . Noi, colectiviştii, obţinem an de an recolte mult mai mari faţă de ţă­ranii muncitori cu gospodărie indivi­duală — a spus tov. Sima Constan­tin, preşedintele gospodăriei agricole colective din Bogdăniţa, raionul Bîr­lad Insă numai cu aceasta nu putem fi mulţumiţi. Vrem să trăim mult mai bine şi avem toată posibilitatea, nu­mai că avem nevoie de mai mult spri­jin­ de îndrumări mai bune pentru dezvoltarea multilaterală a gospodă­riilor noastre. La întărirea economică a gospodăriei colective contribuie mult un plan de producţie întocmit cu chib­zuinţă pe baza posibilităţilor locale, or, noi nu­ prea am făcut acest lucru pînă acum, deoarece de cele mai multe ori primeam de la secţia agricolă ra­ională un plan cu fel de fel de cifre Pe marginea lucrărilor conferinţei regionale de partid Iaşi fixate din birou, care nu ţineau sea­ma de nevoile, de condiţiile şi posi­bilităţile noastre, iată de ce în loc să mergem înainte băteam pasul pe loc. Tov. C. Sandu Viile, profesor la Ins­titutul agronomic, a arătat că trebuie organizat şi folosit mai bine ajutorul oamenilor de ştiinţă către colectivişti şi ţăranii muncitori cu gospodării in­dividuale în vederea creşterii produc­ţiei agricole la hectar. Alţi delegaţi la conferinţă, printre care tov. Ion Mihalcea şi Ion Ursache, directori de gospodării de stat, şi al­ţii au cerut noului comitet regional de partid să se ocupe mai intens de orga­nizarea muncii în gospodăriile agricole de stat pentru ca, în cel mai scurt timp, acestea să devină unităţi renta­bile. Mai mulţi delegaţi au cerut noului comitet regional de partid să dea mai multă atenţie S.M.T.-urilor din regiune. Pentru o puternică dezvoltare a ştiinţei şi culturii Iaşul, vechi centru cultural-ştiinţific, a cunoscut în anii regimului demo­crat-popular o largă dezvoltare în a­­ceastă privinţă. Pe lîngă universitate — cea mai veche din ţară — a luat fiinţă Institutul agronomic, într-o clă­dire nou construita. Institutul politeh­nic s-a mărit cu o nouă clădire, iar cel de medicină cu o nouă aripă. A­­proape 8.000 de studenţi învaţă astăzi în centrul universitar ieşean. Pentru cazarea acestora s-a început construcţia a 3 blocuri studenţeşti în faţa Institutului agronomic, cu o ca­pacitate de aproape 1.000 locuri, din care două au şi fost date în folosinţă, iar în Sărărie se construiesc alte 4 blocuri studenţeşti. Şi aici 2 blocuri cu o capacitate de 900 locuri au fost date în folosinţă studenţilor în acest an. Tov. prof. Ion Creangă, rectorul uni­versităţii, tov. prof. Cristofor Simio­­nescu, rectorul Institutului politehnic, şi conferenţiarul universitar Gh. Cre­­ţeanu, prorectorul Institutului de medi­cină, au arătat în cuvîntul lor că par­tidul şi guvernul acordă un sprijin deosebit dezvoltării învăţămîntului de toate gradele — Noi simţim tot mai mult acest ajutor —, a arătat tov. prof. Cristofor Simionescu. Am primit tot mai multe şi mai perfecţionate utilaje de laborator, avem la îndemînă cărţi şi reviste sufi­ciente ş. a. Trebuie însă studiată pro­blema organizării unor ateliere mari pe lîngă institut, pentru că un inginer nu se face numai scriind cu creta pe tablă, sau făcind mici experienţe în laborator Trebuie să se creeze studen­ţilor posibilitatea să conducă lucrări in atelier. In privinţa educaţiei comuniste a ti­neretului studios — a spus în conti­nuare vorbitorul — trebuie să arăt că s au obţinut rezultate serioase Totuşi noi, cadrele didactice, organizaţiile de partid şi de U T.M., n-am făcut tot ce trebuie în această privinţă. Mai sunt o parte din profesori care nu leagă lecţiile de practica vieţii, nu ex­plică studenţilor politica partidului nostru. Pînă acum comitetul regional de partid ne-a ajutat puţin în lichida­rea acestor lipsuri. — Lipsa de grijă pentru creşterea şi educarea tineretului — a spus Iov. Constantin Amariei, prim-secretar al Comitetului regional U­T­M , se ob­servă mai cu seamă în aceea că organizaţiile de partid nu sunt îndru­mate să se ocupe mai mult de întărirea muncii politice în rîndurile utemişti­­lor din şcoli şi facultăţi. Să fie îmbunătăţit stilul de muncă La conferinţa regională de partid Iaşi au fost dezbătute pe larg unele aspecte ale stilului de muncă al comi­tetului regional de partid, legătura a­­cestuia cu organizaţiile de partid, cu viaţa. Delegaţii au apreciat ca pozi­tivă activitatea în acest domeniu. Ei au arătat însă că în munca de partid există încă serioase deficienţe Comite­tul regional de partid şi aparatul său au fost criticate pentru slaba legătură cu terenul, cu organizaţiile de bază. — Membrii biroului şi ai comite­tului regional de partid merg rare­ori în organizaţiile de bază şi fac pu­ţine expuneri asupra politicii partidu­lui nostru în faţa oamenilor muncii — a spus tov. Gheorghe Savin, prim-secretar al Comitetului raional de partid Tg. Frumos. Criticind lipsa de preocupare a co­mitetului regional şi a unor comitete raionale de partid pentru Îmbunătă­ţirea muncii de partid în rîndul fe­meilor, tovarăşa Elena Gafiţa a ară­tat necesitatea ca organele de partid să acorde tot sprijinul activistelor care lucrează în acest domeniu, să se îngrijească de ridicarea calificării acestora şi de promovarea cu curaj a femeilor în munci de răspundere. Numeroşi delegaţi au vorbit cu în­dreptăţită mîndrie despre realizările obţinute, în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă ale oamenilor muncii. — Timp de 20 de ani am trăit şi am muncit ca medic în mijlocul ţă­ranilor muncitori şi cunosc bine via­ţa acestora — a spus tov. Dumitru Ungureanu, medic în comuna Belceşti, raionul Hîrlău. înainte vreme copiii erau seceraţi de tot felul de boli şi noi nu puteam face nimic pentru a-i salva, deoarece statul burghez nu ne dădea mijloacele necesare. Astăzi, da­torită măsurilor energice luate de partid şi guvern, mortalitatea infan­tilă a scăzut la 7 la Sută faţă de 27 la sută cît era în 1938. In satele regiunii noastre nu mai bîntuie ma­laria, iar pelagra e pe cale de dis­pariţie. înainte de cel de-al doilea război mondial în raionul Hîrlău erau nu­mai 5 medici. Astăzi sîht 25 înainte de 1944 In raion era un singur spi­tal şi acela părăginit, astăzi avem un spital modern, un dispensar şi un sanatoriu T.B.C., un staţionar, precum şi numeroase case de naşteri. Mulţi alţi vorbitori au discutat despre problemele aprovizionării ora­şelor şi satelor cu produse agro-ali­­mentare şi industriale, despre efortu­rile depuse pentru aprovizionarea Ia­şului cu apă potabilă şi alte aseme­nea probleme. Totodată delegaţii au criticat birocratismul şi nepăsarea unor­ organe de stat care nu se ocupă cu grijă de buna aprovizionare a populaţiei. Astfel, tov. Irina Răş­­canu din Negreşti a arătat că distri­buirea mărfurilor la unităţile comer­ciale şi cooperativele din raioane şi comune se face adesea la întâmplare. Delegaţii au recomandat noului co­mitet regional de partid să îndrume organele răspunzătoare în vederea îm­bunătăţirii aprovizionării, atît a ora­şelor cît şi a satelor. In încheierea discuţiilor a luat cu­vîntul tovarăşul Iosif Chişinevschi, membru al Biroului Politic al­ C­.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.­M.R., care s-a oprit pe larg asupra sarcini­lor ce revin noului comitet regional. Este necesar, a spus tov Iosif Chi­şinevschi, să se acorde mai multă grijă extinderii experienţei avansate a muncitorilor, folosirii mai judicioase a maşinilor, folosirii tehnicii noi. In consfătuirile de producţie să se dez­bată temeinic problemele îmbunătăţirii muncii în întreprinderi, să se ia mă­suri concrete şi eficace, nu formale. Vorbind de problemele agriculturii, tovarăşul Iosif Chişinevschi a subliniat că una din sarcinile mari de care de­pinde creşterea continuă a nivelului de trai este îmbunătăţirea activităţii organizaţiilor de partid din agricul­tură. Este necesar ca organizaţiile de partid să îmbunătăţească simţitor munca politică de masă la sate în rîndurile ţărănimii muncitoare pentru cooperativizarea agriculturii. Vorbitorul a precizat că una din sarcinile de cea mai mare importanţă pentru organizaţiile de partid este munca pentru ridicarea continuă a ni­velului de trai al oamenilor muncii. Este necesară o producţie sporită, ren­tabilă în industrie şi agricultură. Sunt nenumărate posibilităţi, rezerve bogate de resurse locale care, folosite bine, favorizează continua îmbunătăţire a condiţiilor de trai. Oprindu-se asupra problemelor vie­ţii de partid, vorbitorul a subliniat că una din sarcinile principale ale parti­dului nostru este întărirea legăturilor cu masele — chezăşia succesului in construcţia socialismului. Organele şi organizaţiile de partid trebuie să des­făşoare o activitate vie, permanentă, în rîndurile oamenilor muncii, să fie a­­proape de oameni, să-i ajute concret pentru a obţine rezultate cît mai bune în toate domeniile producţiei indus­triale şi agricole, să se ocupe zi de zi de educarea şi organizarea oamenilor muncii, să educe cadrele în spiritul grijii faţă de nevoile oamenilor muncii. In continuare, vorbitorul a atras a­­tenţia organelor şi organizaţiilor de partid asupra grijii pentru întărirea continuă a organizaţiilor de bază prin primirea în rîndurile lor a celor mai cinstite şi devotate elemente, îndeo­sebi din rîndurile muncitorilor Vorbitorul s-a oprit pe larg asupra importanţei muncii ideologice şi a in­dicat necesitatea unei vigilenţe mereu treze împotriva oricăror influenţe ale ideologiei străine, burgheze, imperia­liste. , Cadrele didactice din învăţămîntul de toate gradele sunt datoare să facă eforturi sporite pentru continua îmbu­nătăţire a calităţii învăţămîntului, să pregătească cadre cu o înaltă califi­care profesională, să educe pe studenţi şi elevi pentru ca aceştia să devină ce­tăţeni devotaţi partidului şi statului, democrat-popular. Tovarăşul Iosif Chişinevschi s-a re­ferit apoi­ la unele probleme ale situa­ţiei internaţionale, a reliefat tăria şi unitatea de nezdruncinat a ţărilor so­cialiste şi a arătat o seamă de aspecte care ilustrează politica activă de pace a ţării noastre şi a celorlalte ţări so­cialiste în frunte cu­ Uniunea Sovie­tică. Delegaţii la conferinţă au ales noul comitet regional de partid şi comisia de revizie. In şedinţa de constituire, Comitetul regional de partid Iaşi a ales prim secretar pe tov Dumitru Gheor­­ghiu, membru supleant al CC. al P.M.R. ION CUMPANAŞU MANOLE CORCACI VIAŢA DE PARTID Mai aproape de oameni­ mai aproape de viaţă Din activ­atea organizaţiilor de bază • Organizaţia de bază de la între­prinderea „Industria Metalurgică Bă­năţeană“ din Timişoara a analizat în­deplinirea sarcinilor de plan pe tri­mestrul IV A reieşit că şi în acest tri­mestru — ca dealtfel de la începutul anului, cu excepţia lunii septembrie — planul a fost îndeplinit și depăşit la toţi indicii La 25 octombrie a fost îndeplinit planul global pe 1956. Or­g­anizația de baza a adoptat o serie e hotărîri care să asigure îndepli­nirea planului pînă la sfîrșitul anului 1956 la toate sortimentele.­­ • Comitetul de partid al comunei Scorţaru Vechi, raionul Brăila, a mo­bilizat toate organizaţiile de bază să intensifice munca politică pentru trans­formarea socialistă a agriculturii. Au fost formate echipe de agitatori, au fost antrenate delegatele de femei, utemiştii, care au mers din casă în casă şi i-au îndemnat pe ţăranii mun­citori să intre în gospodăria colectivă care există în comună. De curînd 14 familii­ de ţărani muncitori au intrat în gospodăria colectivă, iar alte fa­milii au înaintat cereri de primire. • Analizînd cauzele care făceau ca învăţămîntul de partid printre petro­lişti să şchioapete, biroul organizaţiei de bază al schelei nr. 1 de la Trestul VII de petrol-Oltenia a luat o serie de măsuri eficace. Astfel, fiecare mem­bru al biroului răspunde de partici­parea la învăţămînt şi pregătirea unui grup de cursanţi, cu cîteva zile îna­­inte de data fixată pentru ţinerea se-­­ minariilor, propagandiştii au obligaţia să prezinte tovarăşului din birou, care se ocupă cu propaganda şi agitaţia, planul lecţiei sau al seminarului; cursanţii care lipsesc de la lecţii fie că se află în schimb la sonde, fie din alte motive, sunt ţinuţi la curent de către propagandist cu lecţiile predate, reco­mandîndu-li-se şi bibliografia necesa­ră ; totodată, de comun acord cu con­ducerea schelei, s-a aranjat ca în zilele de învăţămînt de partid să se asigure cursanţilor care rămân după orele de producţie mijloace de transport spre satele unde locuiesc. Numai cîteva zile după ce aceste măsuri au fost luate, s-a constatat îmbunătăţirea frecvenţei şi a calităţii învăţămîntului de partid • Organizaţia de bază de la G.A.S Afumaţi, raionul Brăneşti, a iniţiat o şedinţă de partid deschisă în care s-a analizat ce măsuri a luat conducerea gospodăriei ca repararea tractoarelor şi a maşinilor agricole să se desfă­şoare în bune condiţii A reieşit că la atelierul mecanic unele măsuri se iau cu întîrziere Mecanicul Dedu Tănă­suscă a arătat că aprovizionarea cu ma­teriale şi scule se face anevoios, pentru că şeful de atelier Ion Miron stă în birou şi întocmeşte devize şi planuri în loc să procure materiale şi scule. S-au discutat şi o serie de probleme privind nevoile de trai ale mecaniza­torilor. Printre hotărîrile luate este şi aceea de a se termina Instalațiile de dușuri la baia din incinta gospodăriei. SCÎNTEIA mmmmmmmmmmmmmmmmmmmm­ Cînd lucrezi cu spirit gospodăresc Muncitorii uzinelor „János Herbák"-Cluj se preocupă cu stăruinţă să realizeze, din aceeaşi cantitate de materie primă, mai multe produse în clişeu. Fruntaşa în producţie Kőműves Magda (în primul plan) obţine adesea o producţie sporită pe baza folosirii cu chibzuială a ma­teriei prime. „Cartea prin poştă“ Citim pe un afiş: „Adresîndu-vă printr-o scrisoare, librăriei „Cartea prin poştă“ puteţi obţine contra ram­­burs cărţi din orice domeniu". Librăria „Cartea prin poştă“ func­ţionează de cîteva luni în Bucureşti pe Bd. Schitu Măgureanu nr­. 6 — raionul Leftin. Pe adresa ei sosesc zilnic zeci de scrisori din întreaga ţară.­­ „Vă rugăm să ne expediaţi Manualul inginerului forestier volu­mul III, Călăuza corhănitorului... şi alte cărţi de specialitate pentru un inginer silvic“1. Moraru Gh. de la şcoala de 7 ani din comuna Tătărani, raionul Hi­şi, a solicitat un volum de documente din Istoria P. C. R., un îndrumar metodic pentru predarea cititului şi scrisului şi cîteva mate­riale despre politehnizarea învăţămîn­­tului. O tînără căsătorită, gospodină : „Fiţi aşa de buni... Cartea de bucate de Sanda Marin“. In alte scrisori sunt cerute cărţi de literatură, note muzicale, cîntece etc. Un arhitect din Lupeni, venind în Capitală cu diverse treburi, a trecut şi pe la această librărie şi a stabilit legături directe, s-a consultat asupra materialului care ar dori să i se tri­mită — Dar a spus el — la noi mai exis­tă un grup de vreo 30 de ingineri, medici şi tehnicieni, cărora ar fi bine să le trimiteţi ceva material informa­tiv asupra noutăţilor de specialitate care apar. Librăria foloseşte diverse mijloace de informare a cetăţenilor asupra cărţilor care le pot fi procurate. Se trimit regulat intelectualilor din ora­şele din ţară sau de la sate, munci­torilor de pe şantiere, ţăranilor — tuturor celor care trimit scrisori li­brăriei — cataloage ale cărţilor care au apărut, buletine de precomandă etc. şi, bine­înţeles, cărţile solicitate. Cînd lucrările cerute nu se mai gă­sesc în librărie, lucrătorii ei le pro­cură de la alte librării din București sau chiar de la anticariate. MOZART Interpretat de copiii metalurgiştilor reşiţeni într-o zi — nu e prea mult de atunci — în sala de repetiţii a casei de cultură a combinatului metalur­gic s-au strins 110 copii, fii ai me­talurgiştilor reşiţeni. Cei mai buni elevi ai şcolilor de 7 ani din oraş începeau prima repetiţie a noului cor. De atunci n-au trecut nici măcar două luni de zile. Ce-au realizat ei într-o vreme atît de scurtă ? După cîteva repetiţii, corul de copii a reuşit să interpreteze „Re­petiţia de concert" de W. A. Mo­zart. La pian acompaniază eleva Lucia Ponoran din clasa a V-a de la şcoala elementară nr. 4, în afară de aceasta, corul a pre­gătit un program consacrat sărbă­torii pomului de iarnă. De curînd, corul copiilor — con­siderat încă de pe acum pepiniera corului laureat al Reşiţei — a făcut primele imprimări pentru studioul de radio Timişoara. MIRCEA RADULESCU dirijor de cor In raionul nostru s-a terminat cooperativizarea gospodăriilor ţărăneşti (Urmare din pag. l­ a­ gospodăriilor colective. Unele dintre ele n-au reuşit încă să-şi dezvolte ferme de vaci, oi, porci, păsări şi n-au folosit toate posibilităţile şi re­zervele locale pentru construcţii. Multe dintre acestea n-au aplicat metodele agrotehnice înaintate în vederea creş­terii producţiei la hectar. Comitetul raional de partid şi-a pus sarcina ca să ajute cu toate forţele sale la îmbu­nătăţirea organizării muncii in gospo­dării colective şi întovărăşiri. Tre­buie să ajutăm gospodăriile colective rămase în urmă să se ridice la ni­velul celor fruntaşe, să întărim înto­vărăşirile agricole şi să le ajutăm să se dezvolte spre forma superioară de cooperare în producţia agricolă — gospodăria colectivă. In această acţiune sunt antrenaţi membrii biroului raional, ai comitetu­lui executiv al sfatului popular raio­nal, ingineri şi tehnicieni, fiind stabi­lite răspunderi personale pentru în­drumarea cite unei gospodării colec­tive şi a două întovărăşiri agricole. Totodată, avem nevoie de un ajutor puternic din partea Ministerului Agri­culturii mai ales în ce priveşte com­­plectarea parcului de tractoare şi ma­şini agricole al S.M.T.-urilor. Acest lu­cru trebuie făcut acum, astfel ca în primăvară S.M.T.-urile să poată da un ajutor efectiv tuturor gospodăriilor co­lective şi întovărăşirilor la executarea lucrărilor agricole, în raionul nostru există destule po­sibilităţi pentru a obţine noi succese în transformarea socialistă a agricul­turii. Ne vom strădui să îndeplinim cu cinste sarcinile trasate de congre­sul partidului nostru, ajutînd ca gos­podăriile colective şi întovărăşirile să se dezvolte şi să se întărească, să a­­sigure o viaţă îmbelşugată membrilor lor şi să dea cantităţi tot mai mari de produse pentru aprovizionarea populaţiei, pentru dezvoltarea econo­miei naţionale. SPECTACOLELE DE AZI CONCERT SIMFONIC (orele 20) dat de Filarmonica de stat „George Enescu“ (Ate­neul R. P. Romine). TEATRE: COPPELIA - Teatrul de Operă și Balet al R. P. Romíne.; ACULINA - Teatrul de Stat de Operetă ; CEI DIN DAN­­GAARD — Teatrul National „I. L. Cara­­giale" (sala Comedia); ZIARIŞTII — Tea­trul National „I. L. Caragiale“ (sala Stu­dio); DE PARTEA CEALALTA - Teatrul Armatei (sala Magheru); CîINELE ORA­­DINARULui — Teatrul Municipal (sala Schitu Măgureanu); NU SE ȘTIE NICI­ODATĂ — Teatrul Municipal (sala Sf. Sava); MĂTRĂGUNĂ — Studioul actorului de film „C. Nottara“; DOMNIŞOARA NASTASIA - Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti; POVES­TEA UNEI IUBIRI - Teatrul Evreiesc de Stat; UN BAIAT IUBEŞTE O FATA (orele 16 şi 20) — Teatrul satiric muzical „C. Tă­­nase" (sala Savoy); CĂLĂTORIE PE NOTE (orele 20) - Teatrul satiric muzical ,,C. Tă­­nase" (sala Victoria); O SEARA LA CIRC — Circul de Stat. CINEMATOGRAFE: NEPOŢII GORNIS­TULUI - Elena Pavel, 1 Mai; RASARE SOARELE — Maxim Gorki, Olga Bande ; DIRECTORUL NOSTRU - Magheru, Donca Simo; ALARMA IN MUNŢI - Gh. Doja; ÎN SAT LA NOI - Mioriţa; ÎNDRĂGOSTI­ŢII - Republica, DRUMURI ŞI DESTINE— V Alecsandri, Bucureşti, Al. Popov, Moşi­lor, Gh­. Coşbuc; DREPTUL DE A TE NAŞTE, LACUL ROŞU - Victoria, Arta, 23 August; PRIETENE DE NOAPTE - I C. Frimu, V. Roai­ă, Popular, Libertăţii. Aurel Vlaicu; PRIMELE BUCURII - în­frăţirea Intre popoare. Doina, Al. Sahla: „HOŢI" DE COPII - Lumina ; BI­GAMUL - Tineretului ; VALEA ALA ZANI URSI MICI $1 URSI MARI; FAP­TURA DIVINA - Timpuri Noi; MII NE VA FI PREA TIRZIU - Grivita; VAGABON­DUL (seria 1 a) - Cultural; AIDA - Uni­rea; DOSARUL 306 - C. David; MARILE MANEVRE - T. Vladimirescu; ASASINA- rtrt, DIN STRADA DANTE-Munca; S A IN­TIMPLAT PE STRADA - Iile Pintilie; IARTA MA­­­M Eminescu; TAR SI DUL­GHER - Volga; INTR UN MAGAZIN UNI­VERSAL - 8 Mai; CADRILUL - N. Băl­­cescu BULETIN METEOROLOGIC Timpul probabil pentru regiunea Bucu­rești: vreme friguroasă cu cerul mai mult scope'II Temporar ninsoare slabă sunt cu Intensificări din nord est. Temperatur­a aeru­lui se menţine scăzută: noaptea maximele vor cobori între minus 7 la minus 10 grade. 1st maximele ziua vor urca Intre minus 2 la minus 4 grade Pentru următoarele trei zile In ţară: vre­me frigtu­oasă cu nopţi geroase Cerul schimbător, mai mult noma Ninsoare tem­porară parţială Vinful va sufla potrivit in sud est din sectorul estic. Temperatură sta­ţionară la Început, apoi In creştere uşoară Minimele vor fi cuprinse intre minus 10 la minus 20 grade. Iar maximele intre minus * la 0 grade. it sygg oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooccoo cooooooooccooooooooooaoooooooooooooeooooooooooeoooocfc Ne scriu cititorii Uite lumina, nu e lumina! ooooooooooeoooooooooot In multe case înşirate pe valea Cernei şi Almaşului s-au aprins acum cîţiva ani becurile electri­ce. Cînd te întorceai seara de la cîmp, învîrteai un buton şi aveai lumină ca la oraş. Unii însă, mai „prevăzători", şi-au pus de o parte lampa cu gaz şi sticla cu petrol. De, cine ştie... De la o vreme, lămpile au în­ceput a fi scoase una cite una, şterse de praf şi atîrnate în pe­rete— Ce s-a întîmplat ? în staţiunea balneară Băile Herculane aparatajul medical a fost în mare parte modernizat; consumul de energie electrică a crescut. Pe de altă parte, încă o serie de sate şi comune au fost electrificate. Puterea celor două uzine electrice — de la Băile Herculane şi Cornea — a rămas insă aceeaşi; ba, a scăzut pen­tru că n-au mai fost întreţinute ca lumea. Mecanicul de la Cor­nea nu se pricepea la reparaţii; la Băile Herculane nu puteai citi ziarul din cauza luminii slabe. Locuitorii din Luncaviţa, Plugo­­va, Domaşnea sau din alte comu­ne nu se mai miră că sucesc şi răsucesc butonul fără rezultat. Uneori se aprind becurile dintr­­odată în toate comunele — dar după 5—10 minute toate reintră în normal... adică în umbra nop­ţii ! Jocul acesta interesant se desfăşoară de multă vreme. întreprinderea comunală regio­nală Timişoara nu vede, nu aude. Pentru ea, uzinele funcţio­nează. Abonatul plăteşte la sfir­şitul lunii consumul de curent. Şi cină întrebi pentru ce plăteşti şi curentul electric, de vreme ce nu cunoşti decit binefacerile ga­zului, mi se răspunde că e vorba de... plan — „planul de încasări trebuie îndeplinit"! Cum ramine atunci cu planul­ de consum ? El nu trebuie îndeplinit ? E necesar ca organele în drept să intervină. Şi cît mai repede! NICOLAE GOLOPENŢA funcţionar Nota redacţiei: Am mai pri­mit astfel de scrisori la redac­ţia noastră. O scrisoare a fost tri­misă Sfatului popular al regiunii Timişoara in luna aprilie. Ni s-a răspuns: .„..Îmbunătăţirea Întregu­lui sistem energetic din Valea Al­­maşului constituie obiectul de stu­diu al unui proiect...“ In septembrie a. c. s-a găsit altă soluţie. „Această situaţie — ni se scria — se va îmbunătăţi ime­diat la primele ploi de toamnă care vor aduce apa necesari acţionării turbinelor“. Pe la mijlocul iernii se va invo­ca, desigur, soarele care va dez­gheţa zăpezile etc... Alte scrisori ne semnalează că nici uzina din Jimbolia, nici cea din Sânnicolau Mare nu funcţio­nează cum trebuie. Nu crede Mi­nisterul Gospodăriei Comunale și Industriei Locale că ar fi timpul să dea mai mult sprijin Întreprinderii comunale regionale Timișoara ? PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE IN „SCÎNTEIA" „Pentru îmbunătăţirea distribuţiei pîinii“ In ziarul „Scînteia“ nr. 3755 a fost publicat articolul intitulat „Pentru îm­bunătăţirea distribuţiei plinii“, în care erau criticate unele deficienţe în ceea ce priveşte calitatea pîinii produse de o serie de fabrici şi modul de distri­buire a acesteia. Ca urmare — aşa cum rezultă din răspunsul adresat redacţiei de secţiu­nea comercială a Sfatului popular al Oraşului Stalin şi de fabrica de pîine din localitate — s-a ţinut instructaj cu toţi brigadierii, recepţionerii şi la­boranţii în vederea intensificării con­trolului de calitate, s-a fixat cantita­tea de produse ce trebuie fabricate de către fiecare cocător în timp de 8 ore şi s-a prelungit timpul de coacere a pîinii de la 35 minute la 40 şi 45 minu­te De asemenea, s-au luat măsuri ca făi­na necorespunzătoare să nu se mai introducă în fabricaţie. S-a intensifi­cat totodată controlul recepţiei pîinii şi al condiţiilor de transport, iar în interiorul fabricii s-au luat măsuri pentru construirea unor rafturi. Sfaturile populare ale oraşelor Brăi­la şi Baia A Mare au luat măsuri pen­tru introducerea graficului orar la transportarea pîinii, astfel incit con­tinuitatea aprovizionării să fie asigu­rată, efectuînd totodată un control permanent al modului de deservire în unităţile de desfacere. Au mai răspuns ziarului nostru: di­recţia generală a industriei pîinii şi morăritului din Ministerul Industriei Alimentare, Sfaturile populare ale o­­raşelor Cîmpina, Reşiţa, Rădăuţi. In ceea ce priveşte răspunsurile pri­mite din partea Sfatului popular al oraşului Hunedoara şi al întreprinde­rii locale de panificaţie, acestea nu pot fi considerate satisfăcătoare atîta timp cît se recunoaşte numai că o serie de deficienţe semnalate de ziar sunt juste, dar nu se arată măsurile pentru înlăturarea lor. A încă o comună cu şcoală nouă Aşa arată construcţia modernă ridicată in ultimul timp in co­muna Vidra, raionul Vrancea, şi destinată cursurilor unei şcoli medii, care va funcţiona în local incepînd cu viitorul an şcolar. Noua şcoală are şapte săli de clasă. Pe marginea unei consfătuiri POATE FI ÎMBUNĂTĂŢITĂ ACTIVITATEA MUZEELOR . Activitatea ce se desfăşoară în ca­drul, muzeelor ştiinţifice şi al caselor memoriale şi-a găsit o slabă oglindi­re in presă, chiar în cea de specia­litate. De aceea, trecerea în revistă a lucrărilor consfătuirii organizate de Ministerul Culturii este un bun pri­lej de a scoate în evidenţă unele din problemele mai importante ce se impun atenţiei activiştilor din acest sector al vieţii noastre culturale. Discuţiile s-au purtat pe marginea dării de seamă asupra conţinutului ac­tivităţii muzeelor, prezentată de Direc­ţia generală arte plastice, muzee şi monumente din Ministerul Culturii şi a referatelor: „Sarcinile îndrumăto­rului de muzee şi cum au fost ele a­­plicate pe teren“ (I Reteganu­­— re­giunea Cluj), „Cum trebuie îndru­maţi oamenii muncii când vizitează muzeele“ (dr. O. Floca — directorul muzeului regional din Deva), „Orga­nizarea secţiei „Mişcarea munci­torească din regiunea Ploeşti“ (prof N. Simache — directorul muzeului re­gional de istorie din Ploeşti), „Proble­mele legate de organizarea secţiei de construire a socialismului in muzeele de istorie" (prof. I. Ţigăra, directorul muzeului din Turda) „Referat infor­mativ asupra modului de organizare a muzeelor din U.R.S.S.“ (prof. M. Moga , directorul muzeului regional din Timișoara). Cîteva fapte ilustrative privitoare la activitatea muzeelor. Numai în ultimii şase ani, numărul lor a cres­cut cu mai mult de 100, ajungînd la 175. în aceşti ani, colecţiile muzeelor ştiinţifice au crescut cu peste 400.000 de piese. Muzeele au acum multe ca­dre calificate care duc o activitate de cercetare ştiinţifică. De remarcat sunt mai ales progresele pe care le-au în­registrat muzeele pe linia punerii în adevărata lumină a specificului local , a istoriei, naturii economiei şi et­nografiei raionului sau regiunii res­pective. Probleme mai grele s-au ridi­cat mai ales în faţa acelor mu­zee care s-au preocupat de pre­zentarea orînduirii capitaliste, a pe­rioadei de construire a socialismului şi a istoriei mişcării muncitoreşti. Multe muzee, printre care cele din Ploeşti, Oradea, Baia Mare, au colecţionat pie­se şi documente interesante în legătu­ră cu mişcarea muncitorească în a­­ceste regiuni. Muzeele din regiunea Cluj au obţinut succese în domeniul prezentării epocii de construire a so­cialismului Lucrările consfătuirii au insistat asupra necesităţii ca muzeele să se preocupe mai mult de prezenta­rea problemelor contemporaneităţii, înlăturînd cu hotărîre schematismul şi şablonul în studierea, selecţionarea şi expunerea pieselor. Au fost dezbătute pe larg cele două aspecte ale activităţii muzeelor munca de cercetare ştiinţifică pentru desco­perirea şi valorificarea de documente şi obiecte referitoare la istoria poporu­lui nostru, cît şi activitatea de educa­re a maselor S-a subliniat astfel că cercetarea ştiinţifică trebuie să stea la baza întregii activităţi a muzeelor. In ce priveşte activitatea educativă, aceasta poate fi îmbogăţită prin or­­ganizarea de expoziţii votante pe di­ferite teme, conferinţe variate şi in­teresante şi mai ales prin explicarea atractivă a semnificaţiei şi însemnă­­taţii pieselor expuse. A fost combă­tută tendinţa greşită a unor directori de muzee de a neglija activitatea educativă, concentrîndu-se numai a­­supra cercetărilor ştiinţifice. Participarea la consfătuire­a repre­zentanţilor sfaturilor populare a con­tribuit în bună măsură la clarificarea unor probleme privitoare la colabora­rea şi ajutorul pe care îl aşteaptă mu­zeele din partea organelor locale ale puterii de stat. In cadrul dezbaterilor, unii vorbitori au făcut aprecieri critice la adresa Direcției muzee din Ministerul Cultu­rii. Astfel, subliniind lipsa unui bu­letin al muzeelor în care să fie oglin­dite realizările din acest domeniu, lip­sa unei dezbateri mai organizate refe­ritoare la organizarea secției de cons­truire a socialismului în muzee, mu­zeografii au cerut activiştilor de la Ministerul Culturii să le trimită în­drumări clare, competente, să urgen­teze întocmirea regulamentului de funcţionare a muzeelor. Cîţiva participanţi la consfătuire, referindu-se la faptul că — aşa cum se spune din bătrîni — „omul sfin­ţeşte locul“, au vorbit despre rolul deosebit de important al directorilor muzeelor, despre faptul că Iniţiativa şi pasiunea în muncă sunt calităţile cele mai de preţ ale unui muzeograf. FLORICA DINULESCU

Next