Scînteia, ianuarie 1960 (Anul 29, nr. 4721-4745)

1960-01-08 / nr. 4725

Pag. 2 Sa priveşti mereu înainte! In raionul „N. Bălcescu" din Ca­pitală, îşi desfăşoară activitatea un mare număr de întreprinderi din industria metalurgică şi construc­toare de maşini, precum şi unităţi ale industriei chimice, textile şi în­călţăminte, industriei alimentare etc. Era firesc deci, ca în cadrul dez­­baterilor care au avut loc la confe­rinţa raională de partid — alături de problemele vieţii interne de par­tid, metodelor şi stilului de muncă al comitetului raional de partid, muncii politice de masă, organizării şi calităţii învăţămîntului de partid etc. — un loc important să-l ocupe problemele legate de munca depusă de comitetul raional de partid şi de organizaţiile de bază pentru mobi­lizarea oamenilor muncii din între­prinderile raionului la îndeplinirea sarcinilor trasate de plenarele C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 şi iulie 1959 precum şi de plenara din 3-5 decembrie 1959 a C.C. al P.M.R. Darea de seamă prezentată de comitetul raional de partid, precum şi dezbaterile care au avut loc au subliniat faptul că în anril­ cate a trecut atît comitetul raional, cît şi organizaţiile de bază s-au ocupat mai temei­nic, cu mai multă com­petenţă de probiermele com­erfete ale economiei, contribuind într-o măsu­ră însemnată la îndeplinirea sarci­nilor de producţie, realizarea de e­­conomii de materiale şi mijloace financiare, reducerea preţului de cost al producţiei şi creşterea cota­tinuă a productivităţii muncii. Cînd îji propui sarcini imobilizatoare In decursul anului 1959, în ple­narele comitetului raional de par­tid şi în şedinţele de birou au fost analizate numeroase probleme pri­vind stadiul îndeplinirii planului de producţie în întreprinderile indus­triale. Demn de remarcat este fap­tul că în pregătirea acestor analize, comitetul raional de partid a an­trenat un mare număr de tovarăşi din activul de partid, iar studierea problemelor la nivelul întreprinde­rii a fost făcută împreună cu birou­rile organizaţiilor de bază. Delegaţii au subliniat că este un merit al Comitetului raional de partid „N. Bălcescu“ că, aplicînd în viaţă in­dicaţiile plenarei C.C. al P.M.R. din iulie 1959, a ajutat organi­zaţiile de bază din întreprinderile productive să permanentizeze colec­tivele formate din muncitori frun­taşi, tehnicieni, ingineri şi funcţio­nari cu scopul de a descoperi şi a pune în valoare rezervele interne. In întreg raionul activează­­ cu bune rezultate 79 asemenea co­lective, cuprinzînd 2056 tovarăşi. Comitetul raional de partid a stu­diat şi a răspîndit experienţa celor mai bune organizaţii de bază în munca cu aceste colective, ajutînd astfel toate organizaţiile de bază să privească mereu înainte, să cu­noască în ce direcţie să-şi îndrepte eforturile şi ce metode ale muncii politice să folosească pentru a asi­gura o mai bună şi rodnică valorifi­care a rezervelor interne. Numeroşi delegaţi la conferinţă, printre care tov. Constanţa Moscu, directoarea întreprinderii textile­­,Pavel Tcacenco“, Ionică Iordăches­­cu, instructor al comitetului raional de partid, Vasile Amzoiu, director la fabrica de încălţăminte „Kirov“ , au subliniat faptul că în anul care a trecut organizaţiile de partid au acumulat o bogată experienţă în descoperirea şi valorificarea rezerve­lor interne. Obţinerea unor însem­nate economii peste plan a fost de­terminată de îmbunătăţirea continuă a muncii politice desfăşurate de or­ganizaţiile de bază, de creşterea competenţei lor în conducerea eco­nomiei, de ridicarea pe o treaptă mai înaltă a folosirii dreptului de control asupra conducerii adminis­trative. Dezbaterea documentelor plenarei din iulie 1959 a C.C. al P.M.R. a scos la iveală noi şi noi rezerve interne. 4.989 de munci­tori, tehnicieni şi ingineri au făcut propuneri concrete cu privire la o mai bună valorificare a posibilită­ţilor întreprinderilor, astfel că an­gajamentul anual a fost mărit la 58.000.000 lei economii peste plan ■“ faţă de 29.000.000 lei cît era pînă a­­tunci. După cum se vede cifra a fost dublată, însă numai în 11 luni anga­jamentul anual a și fost depășit, rea­­lizîftdu-se economii de 60.255.000 lei, cu peste 2.000.000 lei mai mult de­cit angajamentul anual. E acesta un succes, o încununare a eforturilor de­puse de oamenii muncii din întregul raion. Aceasta nu s-a făcut însă fără eforturi, fără învingerea unor greutăţi, şi, de ce să nu spunem, fără combaterea unor mentalităţi conservatoare şi vederi înguste. Mai sunt şi practici întvechite Chiar şi in cadrul conferinţei ra­ionale s-au făcut auzite asemenea puncte de vedere. Luînd cuvîntul in cadrul dezbaterilor, tov. Bercea Gheorghe, director adjunct al uzi­nelor „Tudor Vladimirescu“, și Ducti­aVicolae, director la fabrica de Ulei „Filimon SîrbU“, după ce au vorbit despre ajutorul primit din partea comitetului raional și din partea or­ Conferința raionala de partid „I. Bălcescu“ -------.—4— ----*-----1——- .—.—-...— ganizaţiilor de partid din întreprin­derile respective în indeplinirea planului de producție și despre rea­lizarea angajamentelor cu privire la economiile peste plan în anul 1950, şi-au luat angajamentul — în nu­mele colectivelor din care fac parte — că în anul 1960 vor realiza eco­nomii peste plan în valoare de câte 1.000.000 lei fiecare. Un milion pes­te plan nu e glumă, şi totuşi alţi participanţi la conferinţă, delegaţi care cunoşteau bine întreprinderile respective, au arătat că aceste an­gajamente sunt inferioare posibili­tăţilor reale şi nu corespund anga­jamentelor luate de muncitori, tehnicieni şi ingineri atunci cînd au fost dezbătute documentele recentei plenare a C.C. al P.M.R. şi sar­cinile de plan pe anul 1960. în faţa aces­tei situaţii, cei doi conducători de întreprinderi au cerut din nou cu­­vîntul­ numai pentru un ntimut, şi, pe loc, şi-au dublat angajamentul la cite 2.000.000 lei fiecare. Un mituit — un milion. Poate vorbitorii se aş­teptau să fie aplaudaţi !? Dimpotri­vă, în mod cu totul justificat, mai mulţi delegaţi au cerut comitetului raional de partid să analizeze me­todele de muncă ale celor doi con­ducători de întreprinderi şi să-i facă să înţeleagă că partidul preţuieşte acele angajamente luate pe baza u­­nor analize temeinice, aprofundate, condamnînd asemenea jonglerii „un minut — un milion“. Puterea creatoare a colectivului Analizînd sarcinile de plan pe a­­nul 1960, delegaţii la conferinţă au subliniat că fiecare colectiv de în­treprindere are posibilitatea nu nu­mai să îndeplinească aceste sarcini, dar şi să le depăşească. In cu­vîntul lor, toţi delegaţii s-au referit la sarcinile trasate de recenta ple­nară a C.C. al P.M.R. şi şi-au bazat afirmaţiile pe experienţa concretă acumulată de organizaţiile de par­tid în ultimul an de zile. — Organizaţia noastră de partid şi-a putut îndeplini sarcinile, deoa­rece a atras în muncă un larg activ de mun­citori şi specialişti, membri şi nemembri de partid — a spus, în cuvîntul său Iov­­în­e Creţu, secre­tarul Comitetului de partid al uzi­nelor „Tudor Vladimirescu“. în a­­nul 1959, colectivul nostru a avut, printre altele, şi sarcina de a per­fecţiona fabricarea troleibuzului, astfel ca greutatea acestuia să scadă cu cel puţin 500 kg. Noi am dezbă­tut această sarcină în toate o­rga­­nizaţiile de bază, la toate locurile de muncă şi, pe baza propunerilor făcute de muncitori şi tehnicieni, am reuşit să reducem greutatea trolei­buzului nu cu 500, ci cu 1.200 kg. Ce dovedeşte aceasta altceva decit forţa creatoare a colectivului nostru ! Pentru anul acesta ne-am orga­nizat munca în aşa fel incit ne angajăm să economisim 242 tone metal şi, printr-o mai bună reparti­zare a lucrului pe maşini, să produ­cem peste plan 150 autobuze, 30 tro­leibuze şi 260 auto­ basculante. Desi­gur că în timpul anului, pe măsură ce colectivul nostru va căpăta mai multă experienţă şi vor fi descope­rite noi rezerve interne, angajamen­tele noastre vor fi majorate. — Recenta plenară a C.C. al P.M.R. pune în faţa noastră sarcina de a folosi cît mai deplin instala­ţiile industriale şi spaţiul de pro­ducţie de care dispun întreprinde­­rile, evitînd în cit mai mare măsură noi investiţii. Experien­ţa noastră din ultimul timp de­monstrează pe deplin valoarea aces­tor indicaţii , a spus tov. Ion Miuu­­teanu, inginer şef la fabrica de în­călţăminte „N. Bălcescu“. Multă vreme şi noi ne-am­ văitat că avem spaţiu mic şi utilaje insuficiente pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie. Organizaţia de partid, co­lectivul nostru de muncă s-a dove­dit însă că asemenea prop.—­3 pot fi rezolvate printr-o mai bună gos­podărire a spaţiului şi a utilajului industrial. Pe baza propu' i ’»'or fă­cute de muncitori, inginer şi tehni­cieni, dar mai ales pe baza studiilor întocmite de colectivul pentru des­coperirea şi valorificarea rezervelor interne, noi am introdus pe larg me­canizarea şi mica mecanizare, am instalat patru benzi rulante şi am organizat producţia pe bază de flux tehnologic. Aceasta ne-a ajutat să îndeplinim la timp plănul de pro­­du­­cţi­e pe anul 1959 — care a fost mai mare cu 44 la sută faţă de 1958 — şi să avem condiţii pentru îndeplini­rea planului pe 1960, care e mai mare cu 28 la sută faţă de 1959. Deşi la începutul anului trecut ne gîndeam că avem­i spaţiu mic, acum, prin mai buna organizare a proce­sului tehnologic, avem disponibil un spaţiu de 1.900 m.p., unde vom intro­duce o nouă bandă rulantă. Iată deci cum, prin forţe proprii, Colec­tivul nostru a reuşit să rezolve una din cele mai arzătoare probleme de care depind sporirea producţiei, creşterea productivităţii muncii. Vorbind despre sarcinile de pro­ducţie pe care recenta plenară a C.C. al P.M.R. şi planul de stat pe 1960 le pun în faţa oamenilor mun­cii, tov. Irina Stăncună, secretara organizaţiei de bază de la Bumbăcă­­ria Jilava, a subliniat necesita­tea ridicării continue a calificării profesionale a muncitorilo­r, tehni­cienilor şi inginerilor din toate ra­murile de activitate. Deoarece planul de producţie pe 1960 al Bumbăcăriei creşte cu 48 la sută, faţă de 1959, şi necesită angajarea unui număr­ de peste 700 de muncitori noi, or­ganizaţia de bază şi conducerea teh­nico -admi­ni­st­rat­ivă au luat încă de pe acum măsuri pentru organizarea unor cursuri de pregătire a cadrelor care se vor ocupa de instruirea şi calificarea noilor angajaţi. ★ Delegaţii la conferinţă au subli­niat că, sub conducerea comitetului raional de partid şi a organizaţiilor de bază, s-a desfăşurat o muncă te­meinică pentru dezbaterea documen­telor recentei plenare a C.C. al P.M.R. și a sarcinilor de plan Ce re­vin fiecărei întreprinderi pe anul 1960. în urma acestor dezbateri, colectivele a 40 de întreprinderi (din cele 52 existente în ruioni și-au luat angajamentul să rea­lizeze în 1960 economii peste plan­ în valoare de 20.028.436 lei. Este da­toria comitetului raional de partid să ajute în continuare organizaţiile de bază să desfăşoare o intensă muncă politică şi să stimuleze ini­ţiativa tuturor oamenilor muncii, in­cit angajamentul să fie nu numai îndeplinit, ci şi depăşit. Delegaţii la conferinţă au ales noul comitet raional de partid, co­misia raională de revizie şi delegaţi pentru conferinţa orăşeneasca de partid a Capitalei, în şedinţa de constituire, Comitetul raional de partid „N. Bălcescu“ a reales ca prim-secretar pe tovarăşul Dinu Constantin. ION OALETEANU ORO­ Noi unităţi sanitare TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii“).­­ In ultimul timp, în satele şi în co­munele regiunii Timişoara au luat fiinţă noi unităţi sanitare. Zilele a­­cestea, de pildă, la Săvîrşiri, raionul Lipova, a fost dat în folosinţă un nou spital de circumscripţie cu 30 de paturi, utilat cu aparatura şi cu mobilierul necesar pentru acordarea în bune condiţii a asistenţei me­dicale. În ultima vreme, au mai fost inau­gurate în regiune şase noi circum­scripţii sanitare cu dispensare medi­cale, (la Lăpuşnicu Mare, Secaş, Gelu etc.), iar în satele Banloc, Mo­­raviţa, Turnu, Şeitin, Tomeşti şi al­tele — 10 case de naştere.­­o*o- Itotal In munţii Vrane*! (Polo A­gerpres) S­A 3­Â­N­T­E­I­A PE SCURT de la corespondenţii voluntari • Ciţiva ani la rînd, ocolul silvic Domneşti, regiunea Piteşti, a fost fruntaş pe ţară. Ţinînd la acest ti­tlu, lucrătorii de la acest ocol depun strădanii să nu-l piardă. Planul de împădurire pe anul trecut l-au rea­lizat în­că în cursul primului seme­stru, iar planul supliftieritar a fost îndeplinit în cinstea zilei de 7 No­iembrie. Anul trecut s-au plantat 452 ha. păduri din care 23 ha. cu sprijinul tineretului din raion. Lu­crările au fost executate mecanizat în procent de peste 50 la sută. Prin reducerea preţului de cost s-au ob­ţinut economii în valoare de 100.000 lei. ION NIŢII şef de şantier, ocolul silvic Domneşti • Anul trecut în aăvărăşiţii din co­muna Surduc, raionul Jibou, au fă­cut toate muncile în comun. Aceasta le-a adus un mare spor de recoltă. S-a obţinut în medie la hectar 1.900 kg. grîu, 3.200 kg. porumb boabe, peste 29.000 kg. sfeclă de zahăr. Pe sfecla predată, întovărăşirea a pri­mit peste 160.000 lei, 4.000 kg. zahăr şi cca 10 vagoane borhot. Acum, cînd plenara C.C. al P.M.R. a subliniat necesitatea creşterii şep­­telului întovărăşiţii au hotărît ca din banii luaţi pe produsele contrac­tate să cumpere 15 juninci Simen­­tal şi să procure unele materiale pentru construirea adăposturilor ne- IOAN GH. RUSU secretar, comitetul comunal de partid După cum se vede „coriştii“ din clişeu nu prea sunt disciplinaţi şi mai fac necazuri „dirijorului“ ! ...Ceea ce nu micşorează însă suc­cesul de care se bucură corul gră­diniţei de muzică de la Casa de cultură a sindicatelor din Tg. Mu­reş,­ ­o«o­ -o*o­ De ce sunt tolerate elemente necorespunzătoare la I. L. L. Cluj Un corespondent voluntar a sezi­­sat redacţiei ziarului nostru că la I.L.L. din oraşul Cluj direcţia tole­rează în funcţii de răspundere o se­rie de elemente necorespunzătoare— foşti patroni, foşti proprietari de cîrciumi şi ateliere — care se poartă cu salariaţii ca pe vremuri. Unii dintre ei şi-au plasat rubedeniile în diferite posturi administrative. In urma cercetărilor făcute s-a constatat că se­zisarea coresponden­tului voluntar este justă. Sinai Gheorghe — pe vremuri pro­prietar de circiumă în Cluj, azi şe­ful sectorului V al I.L.L. Cluj are manifestări abuzive faţă de salariaţi, cărora le aplică fără motiv di­ferite sancţiuni disciplinare. Nu de mult, de exemplu, i-a retras munci­torului Andrei Antal premiul cuve­nit pentru munca prestată, pe motiv că ar fi avut „abateri grave de la disciplină“ Ce făcuse el? Nimic altceva decît că, la executarea unor lucrări, folosise o roabă care stătea neutilizată. Conducerea întreprinderii nu cer­cetează în toate cazurile şi destul de amănunţit cele susţinute de „refe­ratele“ acestui şef de sector care îşi permite de aceea să ia diferite mă­suri arbitrare. La începutul anului trecut s-a în­­tîmplat ca într-o consfătuire de pro­ducţie pe întreaga întreprindere să ia cuvîntul şi zugravul Matei Schuster, muncitor la sectorul I. El a criticat atitudinea şefului de sec­tor Wilhelm Homm — fost proprie­tar al unui atelier de reparaţii radio, cu b­fai ritulţi angajaţi — care se­­­oartă urît cu salariaţii. După con­sfătuire Schuster a fost „luat la rost“ de fostul şef al serviciului per­sonal­ administrativ, cu vădită ten­dinţă de intimidare. De altfel şeful de sector se poartă intr-un mod jignitor şi cu locatarii care i se adresează pentru rezolvarea dife­ritelor probleme. Conducerii I.L.L.­­ului i s-au semnalat asemenea ca­zuri, dar fără rezultat. Brigada artistică de agitaţie a cri­ticat într-o vreme atitudinea lui Homm şi alte lipsuri din întreprin­dere. Care a fost urmarea ? Reorga­nizarea brigăzii, în cadrul căreia a avut loc şi „cooptarea“ lui Homm ! La I.L.L. Cluj se mai întîmplă şi alte lucruri care dovedesc că comite­tul executiv al sfatului popular oră­şenesc nu controlează cum se cuvine activitatea acestei întreprinderi. Ast­fel I.L.L.­Cluj a „amenajat“ pe str. Pavlov nr. 41 o locuință pentru ing. Nicolae Cristescu (salariat al între­prinderii) cheltuind aproape 60.000 lei. Adică, „amenajare“ care costă aproape cît două apartamente noi. In același timp, pentru tencuieli la o locuinţă de pe str. Ti­rp István nr. 6 nu s-au găsit cîteva sute de lei. Şi nu e de mirare, căci cel care a pus rezoluţia „nu avem fonduri“ nu este altul decit ing. Cristescu. De curind s-a mai aprobat o altă „amenajare“ costisitoare pentru alt inginer din cadrul I.L.L.-ului. Aşa trebuie gospodărite oare fon­durile destinate întreţinerii şi repa­rării locuinţelor ? După cum se vede, la I.L.L. Cluj sunt menajate persoane şi atitudini necorespunzătoare şi se fac „amena­jări“ pe sprinceană. De aceea este necesar ca comitetul orăşenesc de partid şi­ comitetul executiv al sfa­tului popular orăşenesc să ia cît mai urgent măsurile cuvenite, să tragă la răspundere pe cei care risipesc banii poporului muncitor. GH. DOBAY coresp. „Scînteii“ Motoarele se fac nu numai din metal In Uzină a intrat schimbul doi. Po­durile rulante huruie deasupra halei, strungurile îţi contopesc zgomotele in­tr-un zumzet continuu, de stup ; din cînd în cînd, Id răstimpuri egale, o pie­să ţipă sub cuţitele frezei, dar briga­da artistică repetă. Locul în care s-au retras după ore­le de schimb membrii brigăzii artisti­ce de agitaţie nu e prea liniştit ; o uşă de tablă şi de sticlă nu-i poate apăra cu totul de vuietul halei. Dacă pentru un moment maşinile s-ar opri ca prin farmec, atunci în toată hala ar răsuna vesel acordeonul lui „nea Perianu“ şi vocile „artiştilor“. Dar ma­şinile nu se opresc iar zumzetul lor creează un acompaniament firesc pen­tru brigada artistică a secţiei motoare de la uzinele „23 August“, care re­petă, netulburată. Ce anume ? BRIGADA PARTICIPA, DAR DIN CIND IN CIND.. O Scenetă despre rebuturi în care „rebuturile" : Mircea Ene, un ajustor înalt, împreună cu scundul şi liftrul Gheorghe Damian, controlor, sunt de uni comic irezistibil. Un cuplet despre economiile de metal. „Stropul de oţel fierbinte" : Ana Cîmpeanu, funcţionară, care înfierează necruţător pe risipitori. Acordeonul reia din nou şi din nou re­frenul unui vals : „Valsul Motoristului"* compoziţie a tehnologului Al. Perianu. Biografia brigăzii artistice se împle­teşte cu biografia secţiei şi chiar cu biografia unor oameni care lucrează în hala uriaşă a motoarelor. Dacă cine­va ar scrie un roman despre viaţa sec­ţiei nu va trebui să uite brigada ar­tistică. ...De multă vreme podurile rulante ale halei trebuiau puse in funcţiune. Dar lucrurile se tărăgănau de la o ta la alta şi treceau Săptămîni, şi tre­ceau luni. Anul trecut, în martie, bri­gada a pornit „ofensiva". Conducerea secţiei, mecanîcul-şef al uzinei şi alţii s-au trezit deodată întrebaţi, de la tri­buna brigăzii artistice de agitaţie, de ce intîrzie darea In exploatare a ma­caralelor. Şi, rînd pe rînd, pînă la sfîr­şitul anului, podurile rulante au în­ceput să funcţioneze. Cireşică Iile, Oprea Lică şi alţii lu­crau uneori de mîntuială, dădeau re­buturi multe, aveau abateri de la dis­ciplina de producţie. Brigada a inter­venit. Cireşică s-a supărat pe brigadă şi era cit pe aci... s-o dea în judeca­tă. Apoi, cînd programul brigăzii a fost radiodifuzat, acelaşi Cireşică s-a dus la radiodifuziune să ceară „socotea­lă". Azi Cireşică Ilie lucrează mai în­grijit şi e mai disciplinat în producţie. Dacă cineva ar scrie biografia strun­garului Cireşică, n-ar trebui deci să uite brigada artistică. Toate sînt bune şi frumoase pînă aici, dar dacă-i întrebi pe muncitori care a fost ultimul spectacol cu pro­gram nou prezentat de brigadă, îţi vor răspunde cu greutate, numărînd pe degete săptămânile şi chiar lunile. Şi în vreme ce muncitorii din secţie au cărm­ început s-o uite, brigada face „turneu" cu acelaşi spectacol în afara uzinei. Oare acesta să fie rostul cel mai important al unei brigăzi artistice de agitaţie ? SA NU UITAM „COLŢUL ROŞU“ „Colţul roşu" este despărţit de vuie­tul halei prin acelaşi perete subţire de tablă şi sticlă. Este oare „Colţul roşu" doar un loc în incinta halei, sau con­stituie el un nucleu de viaţă, o „cen­trală energetică" legată pu­rn invizibile fire de înaltă tensiune de oameni, de strungari, frezori, macaragii, montori ? Stimulează oare această „centrală ener­getică" pasiunea pentru ştiinţă şi teh­nică, pentru o înaltă calificare, pentru productivitate şi economii mai mari ? Stimulează oare această „centrală e­­nergetică” pasiunea pentru cartea po­litică şi literară, pentru cultură şi artă, pentru o conduită morală nouă, îna­intată ? Da,­a­ dar intr-o oarecare mă­sură. Deşi au trecut mai bine de doi ani de atunci, muncitorii, maiştrii şi ingi­nerii işi amintesc şi azi de „Cuţitul Meltz". In urmă cu doi ani, cuţitul strungarului Lothar Meltz, din R. D. Germană, era un lucru cu totul nou. Şi chiar dacă la început încercările de folosire a cuţitului n-au dat rezul­tatele dorite, după ce i s-au făcut unele modificări, cuţitul Meltz, folosit în prelucrarea vilbrochenelor, a dus la ridicarea productivităţii muncii cu cir­ca 30 la sută. Schimburile de experi­enţă, organizate la „Colţul roşu", apoi demonstraţiile practice ale strungarilor fruntaşi au învins conservatorismul şi neîncrederea. Schimburi de experienţă pentru răspîndirea metodelor înainta­te au mai avut loc şi în ultima vre­me. O expunere urmată de demonstra­ţii practice, organizată în decembrie 1959, a dus la răspîndirea metodei de aşchiere rapidă a metalelor. In sala neîncăpătoare a „Colţului roşu“, tânărul inginer Petre Turcu a ţi­nut expuneri pe diferite teme : „Situa­ţia internaţională", „Ridicarea ca­lităţii produselor", „Perspectivele de dezvoltare a secţiei motoare", „Proble­mele zborului în Cosmos". O acţiune primită cu interes a fost discuţia „Des­pre dragoste, căsătorie, familie şi di­vorţ". Dacă cineva ar vrea să scrie o istorie a motorului „23 August" sau să descrie viaţa intimă a unor muncitori din secţie, nu va trebui să uite de „Colţul roşu". TENSIUNEA „CENTRALEI ENERGETICE E SLABĂ Şi totuşi, constituie oare „Colţul roşu“ un nucleu de activizare, o „centrală energetică" pentru muncitorii din sec­ţie ?“ Trebuie spus că această compa­raţie şi-o merită doar în parte. Progra­mul „Colţului roşu“ nu este respectat în­totdeauna ; acţiuni interesante sunt amînate şi abandonate. Strungarii, şi nu numai ei, doresc organizarea unor schimburi de experienţă cu construc­torii de motoare din alte uzine şi-şi amintesc cînd, în urmă cu doi-trei ani, fiecare meserie îşi avea „ziua“ sa, a­­proape săptămînal, în programul „Col­ţului roşu". Biblioteca tehnică a „Colţului roşu" numără 1.300 de volume. Dar responsa­bilul bibliotecii ţine cheia de la dulap şi cam atît. Cartea tehnică nu e folo­sită cu ocazia schimburilor de expe­rienţă, a expunerilor şi demonstraţiilor practice, nu este popularizată şi reco­mandată. Nu este deci o întîmplare că în anul ce s-a scurs numărul ino­vaţiilor propuse şi realizate în secţie a fost redus. După cum se vede, atît Co­mitetul sindical de secţie cît şi cercul A.S.I.T., ca şi cabinetul tehnic al uzi­nei, nu dau importanţa cuvenita pro­pagandei tehnice cu ajutorul cărţii. Recent, plenara din decembrie a C.C. al P.M.R. a ridicat în faţa in­dustriei noastre sarcini de mare im­portanţă legate de obiectivele eco­nomice ale planului de stat pe anul 1960. Mărirea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost al produ­selor, realizarea de economii consti­tuie şi pentru secţia motoare a uzine­lor „23 August“ sarcini concrete în noul an. Fără să neglijeze aspectul cul­­tural-educativ, „Colţul roşu“ are datoria să pună pe prim plan în activitatea sa acţiunile politice şi profesionale în­dreptate spre obţinerea unor impor­tante succese in producţie. In activitatea „Colţului roşu“ de la secţia motoare nu există însă o con­cepţie de perspectivă, nu sunt urmă­rite cîteva obiective principale in scopul ridicării nivelului politic, profe­sional şi cultural al muncitorilor. Or­ganizaţia de partid şi comitetul sindi­cal de secţie nu au reuşit încă să trans­forme „Colţul roşu“ intr-un focar de activitate politică şi profesională. Evi­dent, lucrul acesta nu-i uşor , dar spriji­­nindu-se pe experienţa din anii trecuţi a „Colţului roşu“ s-ar putea elabora un plan de activitate permanentă, mai profundă care să fie axat pe sarcinile concrete şi actuale ale producţiei, să stimuleze şi să însufleţească pe mun­citori în atingerea obiectivelor secţiei. Acelaşi lucru s-ar putea spune şi despre brigada artistică de agitaţie. Mai operativă şi mai prezentă, brigada ar putea interveni cu mai multă efica­citate în viaţa de zi cu zi a secţiei. Motoarele se fac nu numai din me­tal. Se fac şi din pasiune. Pentru a­­ceastă pasiune atît „Colţul roşu“ cît şi brigada artistică de agitaţie pot face mai mult decit pînă acum. Muncitorii secţiei vor avea orizonturi mai largi iar motoarele pe care le produc vor fi mai bune. PAUL DIACONESCU yfPoemiul mării“ „Poemul mării“, operă postumă a marelui regizor sovietic A. Dov­­jenko, îşi justifică pe de-a întregul titlul. Avem în faţă realmente un poem, o operă lirică, închinată însă nu talazurilor unei mări obişnuite, ci naşterii unei vaste întinderi de apă create prin munca oamenilor. Marea artificială de la Kahovka — ivită în urma construirii giganticei hidrocentrale de pe Nipru — cu­prinde, aşadar, şi frumuseţea mult cîntată a tuturor ^_ _ _ _ _ mărilor, dar din- « colo de aceasta şi poezia inedită a muncii oamenilor sovietici. Stepa a­ridă, care în­tre- .—.,— cât a adus atîtea suferinţe locuitorilor ei şi care a îngreunat, prin vrăjmăşia uscăciunii şi secetei, munca şi eforturile col­hoznicilor din acele locuri — va fi acoperită de apă. Dar totodată va fi inundat şi sătucul Zelenîi Kut. Filmul lui Dovjenko aduce pe e­­cran sentimentele contradictorii ale oamenilor din sat, care înţeleg în­semnătatea istorică a marii con­strucţii şi se bucură de locuinţele noi, moderne, ce li se construiesc, dar care se despart, cu greu­tate de casele părinteşti. Satul a­­cesta va deveni fundul unei mări. Preşedintele colhozului invită pe toţi cei care s-au născut aici să-şi mai privească odată casele, să arun­ce o ultimă privire asupra meleagu­rilor natale. Oameni de cele mai diverse profesiuni, ingineri, ofiţeri, miniştri, aviatori, sosesc din toate colţurile ţării la această întîl­nire. Cu un adine simţ al adevăru­lui e relatat amestecul fericirii şi mîndriei de a vedea îndeplinită o­­pera magistrală a creării unei mări, cu tristeţea firească a despărţirii pentru totdeauna de locurile de care fiecare e legat prin atîtea amintiri. Valoarea poetică a filmului stă toc­mai în momentele şi episoadele în care reuşeşte să redea acest tumult sufletesc. O pereche de tineri se simt înfioraţi de conştiinţa faptului că-şi ^ ^ mărturisesc dra­gostea tocmai pe acest pămînt care în curînd va dis­pare sub ape ; un şofer care lucrea-„—„— ,♦ ză la construcţia hidrocentralei pri­veşte numai spre viitor, iar naşterea, în acele zile, a celui de-al patrulea copil al său îi trezeşte noi gânduri pline de înflăcărare şi încredere în ziua de miîine ; un general­­ care şi-a riscat viaţa de zeci de ori pen­tru apărarea acestui pămînt e cople­şit şi de amintiri dar şi de mă­reţia momentului; un tînăr uşuratic, vîriător de fuste, trebuie să treacă printr-o criză de conştiinţă inevita­bilă în aceste zile trăite la tempe­raturi înalte, căci se făureşte o con­strucţie a comunismului, iar în co­munista nu pot fi aduse orice men­talităţi... Destinele şi frămîntările tuturor acestor eroi sînt descrise cu multă omenie, cu multă înţelegere şi sim­plitate, calităţi transmise emoţio­nant de excelenţii innterpreţi ai fil­mului, printre care se numără Li­vanov, Boris Andreev, Romanov şi alţi actori cunoscuţi. 1» B. PE ECRANELE CINEMATOGRAFELOR -o»o- IN RAIONUL CALAFAT Colectiviştii construiesc sere Dar şi aceasta a fost folosită maai mult la producerea răsadurilor. To­tuşi, colectiviştii din Hunia au ob­ţinut de pe urmaa culturii legume­lor un venit de peste 110.000 lei. în acest an, unele gospodării­ co­lective din raion au luat măsuri să-şi construiască sere pentru pro­ducerea de legume timpurii. Astfel, la G.A.C. Tunarii Noi s-a început construirea unei sere de 300 m.p., la Poiana Mare se construieşte o seră de 120 m.p., la G.A.C. Piscu Vechi una de 245 m.p. Suprafaţa se­relor ce se construiesc în gospodă­riile colective din raionul Calafat este de aproape 1.000 m.p. CRAIOVA (coresp. „Scînteii“).­­ Anul trecut, în raionul Calafat a existat o sin­gura Seră - c­ea a gos­podăriei colective din satul Hunia. 009: Patria (10, 12,15, 14,30; 16,45, 19, 21,15), Bucureşti (9, 11, 13, 15, 17, 19, 21), în­­frăţirea între popoare . (15, 17, 19, 21), Avalanşa; Republica (10, 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21). Ceasul s-a oprit la miezul nopţii; Gh. Doja (15,15; 19,45; 22,30 — cinemascop), Libertăţii (10, 12,15, 16, 18,15, 20,30), Poemul mării; V. Alecsandri (10, 12, 15, 17, 19, 21), Maxim Gorki (10, 11,30, 13, 15,15, 17, 18,45, 20,30) , Mioriţa (10, 12, 15, 17, 19, 21), 1 Mai (10, 12, 15, 17, 19, 21), Mumu; Ma­gheru (10, 12, 15, 17, 19, 21), I. C. Frimu (10, 12, 15, 17, 19, 21), Săbie şi zat; 8 Martie (15,30; 18, 20,30); Părinţi şi copii; Elena Pavel (9, 11,30; 14, 16,30, 19; 21,30); Oameni şi lupi (cinemascop); 13 Septembrie (14,30; 16,45; 19, 21,15); Simfonia dragos­tei; Lumina (matinee în continuare de la 9,30—15, 15; 17, 19, 21), Flacăra (15, 17; 19, 21), Volga (15, 17, 19, 21); Desigur, Nelly; Central (matinee în continuare de la 10,15—15; 15,30; 18, 20,30), In zilele lui Octombrie; Victoria (10, 12, 15, 17, 19, 21); V. Roaită (10, 12; 15, 17, 19, 21). In cau­­tarea comorii; Timpuri Noi (rulează în con­tinuare de la 10—21), „7 arte“, „Scurtă Is­torie“, „O poveste ca-n basme", Pionieria nr. 6/1959; Tineretului (10; 12; 15; 17; 19; 21): Fata cu ulciorul; Alex. Popov (rulează în continuare de la 10—21): Pe drumurile României şi O poveste ca-n basme; Grivita (15; 17; 19; 21) Arta (15; 17; 19; 21): Pe ţărmuri Îndepărtate; Cultural (15; 17; 19; 21); Moartea în șa; Unirea (16; 18;15; 20,30) Soarta unui om; C. David (15; 17; 19; 21)­­Amnarul fermecat; Alex. Sahia (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21); Stelele; T. Vladi­­mirescu (15; 17; 19; 21); Popular (15; 17; 19, 21); Abuz de încredere; G. Bacovia (15; 17; 19; 21); Intîlnire cu viaţa; 23 Au­gust (12; 15; 17; 19; 21); Drumul Serii (13; 15; 17; 19; 21); Haiducii din Rio-Filo; Don­­ca Simo (14,30; 16,30; 18,30, 20,30); Vînatorii de tigri; Ilie Pintilie (15; 17, 19; 21), B Delavrancea (16; 18; 20); S.O.S. în Cosmos: M. Eminescu (16, 18,30, 20,45); Haiduci): 8 Mai (15; 17; 19; 21); 30 Decembrie (16; 18,30; 20,30); Submarinul „Vulturul"; Coșbur (15; 17; 19; 21); Andreika; Olga Bancic (15, 17; 19; 21); Kociubei; Munca (15; 17, 19; 21); Mamă vitregă; 16 Februarie (16; 18,15 20,30) ; Cartea junglei; N. Bălcescu (15; 17; 19; 21); Teodora. CUM VA FI VREMEA? Pentru următoarele trei zile în ţară vreme umiedă şi în curs de răcire treptată Cerul va fi mai mult acoperit. Ninsori inter­mitente vor cădea în cea mai mare parte a­e ţării. Vînt potrivit, local cu intensificări pînă la tare din sectorul nordic. Tempera­tura în scădere. Minimele vor fi cuprinse între minus 2 și minus 12 grade, iar maxi­­mele între plus 2 și minus 6 grade. Nr. 4725

Next