Scînteia, octombrie 1961 (Anul 30, nr. 5305-5334)
1961-10-26 / nr. 5329
2 Adunare festivă consacrată sărbătoririi Zilei Forţelor Armate ale R. P. Române Cuvîntarea tovarăşului general de armată Leontin Sălăjan (Urmare din pag. I-a)respunzător dezvoltării tehnicii moderne şi noilor cerinţe ale ştiinţei şi artei militare socialiste. Armata noastră, a arătat vorbitorul, oglindeşte viu trăsăturile noii noastre orînduiri sociale şi de stat: alianţa muncitorească-ţărănească, prietenia şi frăţia dintre poporul român şi minorităţile naţionale, unitatea moral-politică a poporului în jurul partidului nostru drag. Năzuinţele militarilor, de la soldat şi pînă la general, se identifică cu cele ale oamenilor muncii. Ei nu cunosc altă misiune mai nobilă decit slujirea cu abnegaţie a intereselor poporului. Vorbitorul a subliniat rolul organizaţiilor de partid şi U.T.M. în formarea unei înalte conştiinţe politice a militarilor. Armata Republicii Populare Române este legată printr-o puternică prietenie şi frăţie de arme cu armata sovietică şi cu celelalte armate ale ţărilor socialiste frăţeşti. Poporul nostru — a spus în continuare vorbitorul — înfăptuieşte cu succes programul desăvîrşirii construcţiei socialiste adoptat de Congresul al III-lea al P.M.R. în primii doi ani ai planului sesenal, sarcinile în domeniul industriei socialiste se realizează cu însemnate depăşiri, anul acesta volumul producţiei industriale fiind cu peste 1/3 superior celui din 1959. Această creştere este bazată în primul rînd pe ridicarea continuă a nivelului tehnic al producţiei şi a productivităţii muncii. De la începutul executării planului de 6 ani au fost date în funcţiune numai în industria de subordonare republicană, peste 72 de fabrici, uzine şi secţii noi, iar alte circa 180 au fost dezvoltate şi reutilate. Productivitatea muncii a înregistrat o creştere de 14 la sută, în ultimul an şi jumătate au fost realizate economii în valoare de peste 2,1 miliarde lei. Lupta pentru o calitate superioară a producţiei a devenit o largă mişcare de masă care a cuprins toate ramurile economiei naţionale. Cooperativizarea agriculturii este în linii mari încheiată. Ca rezultat al procesului de dezvoltare a agriculturii socialiste, gospodăriile agricole colective au devenit dominante în sectorul cooperatist. An de an sporesc veniturile celor ce muncesc. Ca urmare a dezvoltării neîntrerupte a economiei noastre socialiste şi în primul rînd a industriei, la sfîrşitul planului de 6 ani ţara noastră va fi de două ori mai puternică decît în 1959, iar în 1975 de 26 ori mai puternică decît în 1938. Iată ce grandioase perspective ne stau în faţă, spre ce culmi minunate ne conduce partidul. Referindu-se, în continuare, la finele probleme ale situaţiei internaţionale, tovarăşul Leontin Sălăjan a spus, printre altele: Evoluţia evenimentelor pe arena mondială demonstrează că imperialiştii nu au renunţat la ideea luptei armate împotriva socialismului, în prezent însă imperialiştii nu mai pot să hotărască după bunul lor plac soarta omenirii. Tovarăşul N. S. Hruşciov arăta în raportul prezentat la Congresul al XXII-lea al P.C.U.S.: „Sistemul mondial socialist a devenit un scut de nădejde care apără nu numai popoarele ţărilor ce ne sunt prietene, ci şi întreaga omenire împotriva aventurilor războinice ale imperialismului“. întreaga omenire îşi îndreaptă zilele acestea privirea spre Moscova, spre Congresul al XXII-lea al P.C.U.S., denumit, pe bună dreptate, Congresul constructorilor comunismului. Lucrările şi hotărîrile sale au o importanţă istorică nu numai pentru Uniunea Sovietică, ci şi pentru destinele întregii lumi. Socialismul îşi sporeşte continuu resursele şi tăria sa de nebiruit, în timp ce sistemul mondial capitalist este slăbit şi subminat tot mai mult de racilele sale incurabile. Puterea economică şi militară a lagărului socialist nu ameninţă pe nimeni. Ea este pusă în slujba apărării păcii, a preîntîmpinării unui nou război. Deşi dispun de o evidentă superioritate, Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste nu numai că nu încearcă să-şi impună cu forţa punctul lor de vedere, ci fac tot ce depinde de ele pentru a asigura reglementarea paşnică, pe calea tratativelor, a problemelor internaţionale aflate în litigiu, împreună cu celelalte ţări socialiste, Republica Populară Romînă promovează cu consecvenţă şi fermitate o politică externă iubitoare de pace. Ţara noastră aduce o contribuţie activă la lupta pentru apărarea păcii în Europa şi în întreaga lume, pentru zădărnicirea planurilor imperialismului de a dazlănţui un nou război mondial. După cum se ştie, guvernul nostru a luat iniţiativa şi a propus unele măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea relaţiilor dintre statele balcanice, indiferent de orînduirea lor social-politică, la transformarea regiunii balcanice într-o zonă fără arme nucleare şi rachete. Crearea în această parte a lumii a unei astfel de zone ar duce în mod indiscutabil la întărirea păcii şi securităţii în această parte a Europei, ar contribui la slăbirea încordării situaţiei internaţionale. Propunerile concrete ale guvernului român, care se bucură de sprijinul unora din guvernele balcanice, au fost primite cu viu interes de opinia publică şi de numeroase personalităţi ale vieţii politice din Grecia. în ultimul timp însă, guvernul grec a răspuns acestor propuneri constructive cu o campanie organizată de aţîţare împotriva ţărilor socialiste, însoţită de intense pregătiri militare. Poporul român este convins că o asemenea politică, care serveşte interesele blocului agresiv N.A.T.O. şi nu poporului grec, este sortită eşecului şi că viitorul aparţine raţiunii. De aceea, guvernul nostru îşi menţine propunerile şi va continua să acţioneze şi pe viitor pentru a făuri în Balcani o zonă a bunei vecinătăţi, a păcii şi securităţii, în care să se dezvolte relaţiile economice şi culturale între popoarele acestei regiuni, în interesul lor reciproc. R. P. Romînă sprijină iniţiativele şi propunerile constructive ale Uniunii Sovietice şi militează consecvent pentru normalizarea relaţiilor internaţionale şi dezvoltarea colaborării între toate statele, manifestîndu-se ca un factor activ de menţinere şi consolidare a păcii. Una din cele mai acute probleme ale vieţii internaţionale — a spus în continuare vorbitorul — o constituie în momentul de faţă lichidarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial. Este inadmisibil ca la atîţia ani de la terminarea celui de-al doilea război mondial Tratatul de pace cu Germania să nu fie încheiat. Un factor deosebit de primejdios pentru pacea lumii a fost creat de imperialişti în Berlinul occidental. Ţările socialiste sînt ferm hotărîte să pună capăt unor asemenea tendinţe agresive şi revanşarde prin încheierea Tratatului de pace cu Germania şi normalizarea, pe această bază, a situaţiei Berlinului occidental. Arătînd că, drept răspuns la propunerile paşnice şi realiste ale ţărilor socialiste, forţele imperialiste agresive, în frunte cu Statele Unite ale Americii, recurg la ameninţări cu dezlănţuirea războiului împotriva ţărilor socialiste, vorbitorul a spus : Limbajul forţei şi încercările de intimidare n-au avut niciodată şi nu pot avea nici un fel de şanse de succes în raporturile cu ţările lagărului socialist, care dispun de tot ce este necesar pentru a da riposta cuvenită oricărui agresor. Amintind că consfătuirea din septembrie a miniştrilor apărării ai statelor participante la Tratatul de la Varşovia a elaborat măsurile necesare pentru continua întărire a capacităţii de luptă a Forţelor Armate, vorbitorul, a spus: Dacă totuşi, sfidînd raţiunea, imperialiştii vor cuteza să atenteze la securitatea ţărilor socialiste şi să azvîrle omenirea într-un război mondial nimicitor, atunci acest pas nebunesc va fi şi ultimul lor pas, va fi şi sfîrşitul întregului sistem al capitalismului. Este de sperat că în viaţa internaţională raţiunea va triumfa şi pacea va fi menţinută. „Avem convingerea, a arătat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. - că prin lupta continuă şi tot mai hotărîtă a forţelor păcii, prin mobilizarea largă a popoarelor şi cu participarea activa a tuturor statelor iubitoare de pace poate fi impusă realizarea năzuinţei arzătoare a întregii umanităţi — salvgardarea păcii“. Vigilenţa este însă şi rămîne o datorie imperioasă a momentului de faţă. Cu cît va fi mai puternic lagărul socialist, cu atît există mai multe premize ca forţele agresiunii să bată în retragere. în încheiere, tov. Leontin Sălăjan a spus: în această zi, militarii armatei populare, strîns uniţi în jurul Partidului Muncitoresc Român, Consiliului de Stat şi guvernului R. P. Române, raportează că nu-şi vor precupeţi forţele în munca pentru continua perfecţionare a măiestriei lor militare, pentru a ridica la un nivel tot mai înalt capacitatea de luptă a marilor unităţi şi a unităţilor, astfel încît armata noastră să fie în orice moment în măsură să-şi îndeplinească cu cinste nobila misiune ce i-a fost încredinţată: apărarea cuceririlor revoluţionare ale poporului nostru şi, cot la cot cu celelalte armate socialiste frăţeşti, a securităţii întregului nostru lagăr socialist şi a cauzei păcii. ★ Adunări festive consacrate sărbătoririi Zilei Forţelor Armate ale R.P. Romíné au mai avut loc la Ploieşti, Constanţa, Cluj şi în alte oraşe. ★ Cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale R. P. Romíné, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor a distins o unitate militară de aviaţie cu steagul roşu al C.C. al U.T.M. pentru cele mai bune rezultate obţinute în pregătirea de luptă şi politică în anul 1960—1981. Cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale R. P. Române, C.C. al U.T.M. a acordat diplome de onoare ale C.C. al U.T.M. unor organizaţii U.T.M. din unităţile Forţelor Armate şi unui număr de 48 de ofiţeri, subofiţeri, sergenţi şi soldaţi fruntaşi în pregătirea politică şi de luptă. (Agerpres) Lucrări pentru dezvoltarea uzinei „Tehnofrig”-Cluj Dezvoltarea continuă a industriei noastre alimentare necesită un număr tot mai mare de instalaţii şi utilaje frigotehnice, în vederea satisfacerii acestor necesităţi, Consiliul de Miniştri a aprobat începerea lucrărilor pentru mărirea capacităţii de producţie a Uzinei „Tehnofrig“ de la Cluj. Urmează să se construiască o hală nouă, care va cuprinde o serie de ateliere (de prelucrări mecanice, ajustaj, montaj, probe, vopsitorie etc.). De asemenea, se va construi o centrală termică. Prelucrarea pieselor în noua hală se va face pe 9 linii de fabricaţie, organizate în flux continuu şi dotate cu maşini şi utilaje moderne de mare productivitate. (Agerpres) Cocteil oferit de ministrul Forţelor Armate Ministrul Forţelor Armate, general de armată Leontin Sălăjan, a oferit miercuri seara un cocteil în saloanele Casei Centrale a Armatei cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale Republicii Populare Române. Au luat parte membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai Guvernului, adjuncţii Ministruluiorţelor Armate şi adjuncţii ministrului Afacerilor Interne, generali activi şi de rezervă, ofiţeri superiori din Forţele Armate şi din Ministerul Afacerilor Interne. Au participat ataşaţi militari acreditaţi la Bucureşti. (Agerpres) SCÎNTEIA seria a«*nano» romra ai unuiinli mrarpaiîanMaro Miercuri la amiază a avut loc la Palatul Marii Adunări Naţionale şedinţa Grupului naţional român al Uniunii interparlamentare, în cadrul căreia tov. Mihail Ralea, preşedintele Comitetului de conducere al grupului, şi tov. Barbu Solomon, membru în comitet, au făcut o dare de seamă privind activitatea delegaţiei la lucrările celei de-a 50-a Conferinţe a Uniunii interparlamentare care a avut recent loc la Bruxelles. Noi drumuri forestiere Pînă la sfîrşitul acestui an, muncitorii celor trei întreprinderi de construcţii forestiere din cadrul Ministerului Economiei Forestiere vor termina construcţia a peste 470 km. de noi drumuri în bazinele forestiere Nera, regiunea Banat, Lăpuş-Cavnic, regiunea Maramureş, Vîlsan — Rîul Doamnei, regiunea Argeş etc. Muncitorii direcţiilor regionale ale economiei forestiere au construit, de asemenea, în acest an noi căi de acces pentru exploatarea şi transportul lemnului. însemnări pe marginea conferinţelor de partid ÎN ATENŢIA ÎNTREGII ORGANIZAŢII Recent, la uzinele „Electroputere"Craiova a avut loc conferinţa pentru darea de seamă şi alegerea comitetului de partid şi a delegaţilor pentru conferinţa orăşenească. Conferinţa a urmat după adunările generale ale celor 15 organizaţii de bază din uzină. Atît în cadrul organizaţiilor de bază cît şi la conferinţa de partid pe uzină, odată cu dezbaterea temeinică, aprofundată, a principalelor probleme privind îndeplinirea planului de producţie, dările de seamă şi un mare număr de vorbitori s-au ocupat pe larg de munca desfăşurată pentru primirea în partid şi educaţia comunistă a membrilor şi candidaţilor de partid. De la alegerile din toamna trecută, organizaţiile de partid din uzină au primit în rîndurle lor 231 de membri şi candidaţi de partid. Darea de seamă şi discuţiile la conferinţa de partid au subliniat că marea majoritate a membrilor şi candidaţilor de partid primiţi in acest an sunt muncitori direct productivi. Din numărul total de membri şi candidaţi de partid pe uzină, 87,2 la sută lucrează nemijlocit în producţie, între care cei mai mulţi sunt fruntaşi în lupta pentru produse de calitate. Printre cei primiţi în acest an în rîndurile candidaţilor şi membrilor de partid sunt mulţi tineri: Mitică Petrache, bobinator, şef de echipă, deţinător al steagului de bobinator fruntaş în secţie; Paul Bădică, fost muncitor în uzină, astăzi inginer, iubit şi preţuit nu numai în secţia de maşini rotative, unde lucrează, ci în întreaga uzină ; Ion Mitrăchescu, montor, Florea Cotoi, strungar în secţia aparataj şi mulţi alţii. Birourile organizaţiilor de bază din uzină, adunările generale, au dovedit multă exigenţă la primirea în partid. Organizaţia de bază din secţia maşini rotative, la propunerea biroului organizaţiei, a amînat discutarea primirii în rîndul candidaţilor a tovarăşului Alexandru Păunescu. Deşi muncitor cu o bună calificare în producţie, el încălca adesea disciplina, părăsea locul de muncă, avea o atitudine arogantă faţă de tovarăşii săi. Propunind adunării generale să amîne discutarea cererii lui, biroul a încredinţat ca sarcină de partid tovarăşilor Ştefan Rădulescu şi Grigore Lungulescu să-l ajute în însuşirea trăsăturilor moral-politice caracteristice membrilor de partid. Ei au stat adesea de vorbă cu el, i-au explicat pe îndelete că a fi candidat de partid presupune a fi exemplu atît în producţie, cît şi în viaţa obştească, în familie. I-au recomandat ce să citească, l-au criticat cu grija cînd au observat atitudini nejuste în munca și comportarea lui. Toate a-Despre primirea In partid ia uzinele „Eiectroputere '-Craiova ''IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIilIllllllllllllllllllllllli' cestea au dat rezultate. Acum tov. Păunescu se pregăteşte să devină candidat de partid. Majoritatea candidaţilor sunt primiţi în partid imediat după expirarea stagiului de candidatură. Există însă în uzină şi candidaţi de partid,cu stagiul expirat. Unele birouri nou alese nu ştiu cum să ptrocedeze în strîngerea materiaului necesar completării dosarelor, iar Comitetul orăşenesc de partid Craiova n-a întreprins nimic pentru instruirea lor. Sunt şi birouri de organizaţii de bază, e drept puţine la număr, care nu ţin seama în suficientă măsură de calităţile politico-morale şi. profesionale ale celor ce solicită primirea în partid. Din această cauză se primesc uneori în rîndurile candidaţilor tovarăşi ca Ion Vanţă şi Ion Niculae din organizaţia de bază nr. 1, Gh. Sugureanu din organizaţia de bază nr. 14, care incălcă disciplina, nu se îngrijesc de ridicarea calificării, de îmbogăţirea cunoştinţelor lor politice şi ideologice. Organizaţiile de bază au fost puse în situaţia să le prelungească stagiul de candidat cu cite 6 luni. In legătură cu aceasta trebuie spus că în mod nejust unii membri de partid care dau recomandări sau iau cuvîntul în adunările generale vorbesc excesiv de mult despre meritele viitorului candidat şi sînt în schimb mai zgîrciţi la vorbă cînd e cazul de arătat greşelile şi lipsurile acestora, lipsindu-i în acest fel de un ajutor tovărăşesc într-un moment important din viaţă. Faptul că se pun în discuţie în adunările generale un număr prea mare de cereri (4—5 odată) face ca discuţia să nu fie destul de adîncită. Mulţi dintre cei primiţi în partid provin din rîndurile organizaţiilor U.T.M. Organizaţiile U.T.M. au recomandat spre a fi primiţi în partid pe cei mai buni şi mai activi dintre membrii lor. O altă parte din candidaţi provin din rîndurile activului fără partid. Tovarăşilor din activul fără partid li se încredinţează sarcini concrete, sunt atraşi la pregătirea unor materiale care urmează să fie examinate în birou sau în adunarea generală a organizaţiei de bază. Cuvîntul lor, observaţiile lor critice, propunerile lor, sînt de un real folos pentru organizaţiile de partid. La conferinţa de partid s-a subliniat, pe bună dreptate, că pînă în prezent organizaţiile de la uzina „Electroputere" au primit în rîndurile lor prea puţine femei. Organizaţiile de bază, comitetul de partid, nu s-au îngrijit să intensifice munca politică în rîndul femeilor, să le antreneze la activitatea obştească, încît cele mai bune dintre ele să poată fi primite în partid. Participanţii la discuţii au luat o poziţie critică şi faţă de faptul că în ultimul an au fost primiţi în rîndurile membrilor şi candidaţilor de partid un număr insuficient de specialişti, ingineri şi tehnicieni. Educarea comunistă a candidaţilor şi membrilor de partid este o problemă la fel de importantă ca şi munca de primire în partid. Se ştie că stagiul de candidat este un factor important în verificarea multilaterală a calităţilor politice şi morale ale celor ce solicită să intre în partid, o şcoală a educaţiei partinice. Organizaţiile de bază din uzină se îngrijesc ca toţi candidaţii şi membrii de partid să fie exemplu în producţie, să participe activ la munca de partid. La început, candidaţii de partid primesc sarcini mai uşoare, apoi sarcini de tot mai mare răspundere, ştiut fiind că sarcina de partid constituie un mijloc important de educaţie comunistă. Multe birouri ale organizaţiilor de bază obişnuiesc să stea de vorbă pe larg cu candidaţii şi cu cei mai tineri membri de partid în legătură cu îndeplinirea sarcinilor. Acelaşi lucru îl fac şi unii organizatori de grupe de partid. Bine ar fi fost dacă, măcar la intervale mari, birourile organizaţiilor de bază ar fi cerut unora din candidaţii de partid să prezinte informări în faţa adunărilor generale. Multă atenţie se acordă îmbogăţirii cunoştinţelor politice şi ideologice ale candidaţilor, în secţii, birourile organizaţiilor de bază organizează discuţii individuale şi consfătuiri cu candidaţii şi cu cei primiţi de curînd membri de partid, pentru ei se organizează de asemenea conferinţe pe teme de partid. Biroul organizaţiei de bază din secţia maşini rotative a organizat o vizită cu candidaţii la muzeul regional. Fireşte că o bună educaţie partinică primesc membrii şi candidaţii de partid in acele organizaţii din uzină în care munca politică şi organizatorică se desfăşoară la înalt nivel, în care capătă o largă dezvoltare democraţia internă de partid, unde critica şi autocritica se desfăşoară din plin. O asemenea viaţă intensă de organizaţie ajută pe fiecare candidat să judece cu mai multă maturitate care este atitudinea lui faţă de muncă, faţă de sarcina încredinţată etc. Hotărîrile luate de conferinţa de partid şi de adunările generale pentru dare de seamă şi alegeri din organizaţiile de bază ale uzinei vor duce la înlăturarea lipsurilor existente şi la îmbunătăţirea continuă a muncii privind primirea şi educaţia membrilor şi candidaţilor de partid, muncă ce trebuie să se afle zi cu zi, în atenţia tuturor comuniştilor din uzină. NICOLAE BIVOLU CONSTANTIN LINTE Blocuri noi în cartierul Pieptănari din Capitală --00-Organizarea şi funcţionarea cursurilor postuniversitare pentru pregătirea de ingineri economişti O hotărîre a Consiliului de Miniştri Recent, Consiliul de Miniştri al R. P. Romine a adoptat o Hotărîre cu privire la organizarea şi funcţionarea cursurilor postuniversitare pentru pregătirea de ingineri economişti. în Hotărîre se subliniază că realizările însemnate obţinute în industria şi agricultura noastră socialistă, succesele înregistrate de ştiinţa şi tehnica modernă, precum şi sarcinile care stau în faţa cadrelor de ingineri în realizarea planurilor economice de stat, fac necesară perfecţionarea pregătirii acestora, printr-un volum sporit de cunoştinţe economice. Aceasta va permite cadrelor inginereşti să contribuie în mai mare măsură la realizarea sarcinilor trasate de partid şi guvern în vederea îmbunătăţirii organizării întreprinderlor şi a producţiei, introducerii tehnicii noi, ridicării productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost, îmbunătăţirii calităţii produselor şi măririi rentabilităţii unităţilor socialiste. Pentru a se asigura un număr de cadre inginereşti cu înaltă calificare, care să cunoască în profunzime problemele economice, tehnice, de organizare şi conducere a producţiei întreprinderilor socialiste. Hotărîrea Consiliului de Miniştri stabileşte că pregătirea inginerilor economişti în invăţămîntul postuniversitar se va face prin cursuri de zi, serale şi fără frecvenţă, începind cu anul şcolar 1961/1962. Admiterea în învăţămîntul postuniversitar se va face prin concurs. Candidaţii la cursurile postuniversitare vor fi propuşi dintre cele mai capabile cadre inginereşti din întreprinderi şi de pe şantiere, din institutele de proiectări şi de cercetări, precum şi din direcţiile şi serviciile tehnice din ministere, care au cel puţin 5 ani de experienţă in producţie şi care au dovedit aptitudini pentru conducerea şi organizarea producţiei din punct de vedere tehnic şi economic. Hotărîrea prevede că durata cursurilor postuniversitare este de 18 luni plus 6 luni pentru întocmirea proiectului de diplomă — la cursurile de zi, de 2 ani plus 6 luni pentru întocmirea proiectului de diplomă — la învăţămintul seral şi fără frecvenţă. Pe perioada cursurilor, inclusiv timpul pentru întocmirea proiectului de diplomă, cursanţii beneficiază de salariul tarifar de încadrare de la întreprindere sau instituţie, la care se va adăuga media premiilor ce le-au primit în perioada ultimului an de activitate în producţie. 00- INFORMAŢII • Insula Institutului agronomic „Nicolae Bălcescu" din Capitală s-a deschis miercuri dimineaţa expoziţia „Construcţii agrozootehnice în ţările membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (C.A.E.R.)“. Prin proiecte, fotografii şi machete sunt prezentate cele mai noi şi eficiente soluţii folosite în realizarea construcţiilor din agricultura ţărilor membre ale C.A.E.R. Ţara noastră expune fotografii şi machete ale unor construcţii , zootehnice, combinate viticole, centre de producţie G.A.S. şi S.M.T. , realizate de proiectanţii şi constructorii noştri. La deschiderea expoziţiei au luat parte reprezentanţi ai conducerii şi specialişti din Ministerul Agriculturii, din institutele de cercetări agricole şi din învăţămîntul agricol superior, de la Institutul de studii şiproiectări agricole. Expoziţia va fi deschisă pînă la 2 noiembrie. Din sala Ateneului R. P. Romíno a avut loc miercuri după-amiază sărbătorirea marelui compozitor Franz Liszt, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la naşterea sa. Festivitatea a fost organizată de Comitetul naţional pentru apărarea păcii în colaborare cu Ministerul Invăţămîntului şi Culturii şi Uniunea Compozitorilor din R.P. Romînă, în cadrul marilor aniversări culturale recomandate de Consiliul Mondial al Păcii. Despre viaţa şi opera lui Franz Liszt a vorbit compozitorul Zeno Vancea, maestru emerit al artei. A arrrtat un concert dat de orchestra Simfonică a cinematografiei. Au fost de faţă ambasadorul R. P. Ungar" la Bucureşti, Bala Nemety, şi" membri ai ambasadei. (Agerpres) Nr. 532? RĂSPUNDEM CITITORILOR PUNI DUMITRIU — Uzina „Magheru“-Toplet, raionul Orşova. Ne-ati scris despre posibilitatea extinderii micii mecanizări la turnătoria intreprinderii. Consiliul local al Sindicatelor Orşova ne răspunde că propunerea dvs. a fost însuşită de uzină şi că serviciul tehnic a luat măsura ca tractarea vagoneţilor să se facă cu ajutorul unui motor electric şi troliu cu cablu. ION MONAHA — schela Berea, raionul Buzău. Aţi propus ca trenul cursă 5316, care circulă pe distanţa Nehoiaşi- Buzău, să oprească şi in halta Sătuc. Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor ne face cunoscut că s-a ţinut seama de propunerea locuitorilor din Sătuc. Trenul 5316 va opri şi în această haltă. ION STEGAROIU — profesor, Tg. Cârbuneşti. Aveţi dreptate. Lucraţi şi locuiţi în Tg. Cărbuneşti, iar soţia era profesoară la şcoala medie din Filiaşi. Scrisoarea a fost trimisă Sfatului popular al regiunii Oltenia. De curînd am primit şi răspunsul în care se arată că soţia a fost mutată la şcoala din Tg.-Cărbuneşti. LUIZA MILITArU — cartierul Floreasca, Bucureşti. Ne-aţi scris că cetăţenii cartierului se deplasează la distanţe mari pentru a-şi procura produsele petroliere necesare gospodăriei. La sesizarea noastră, Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei a cerut Sfatului popular al Capitalei să-i repartizeze un teren în vederea construirii unui depozit în acest cartier. In cadrul lucrărilor de sistematizare a Capitalei urmează să se rezerve şi alte locuri pentru construirea unor staţiuni de aprovizionare cu produse petroliere. VASILE A. CATRINA — sectorul forestier Tomşani, raionul Horezu. O cutie poştală la indemîna muncitorilor forestieri din sectoarele Tomşani şi Vaideeni era intr-adevăr necesară. Am făcut cunoscută această cerinţă oficiului P.T.T.R. Horezu, care ne-a răspuns că dorinţa v-a fost satisfăcută : aveţi acum la dispoziţie, aproape de locul de muncă, o cutie poştală. VICTOR DIMA — Arad. Ne-aţi sesizat că la magazinul de specialitate din oraş nu găsiţi decît foarte rar discuri micro cu melodii populare romineşti. Sfatul popular al regiunii Banat ne informează că O.C.L. Produse Industriale din Arad a cerut o suplimentare de discuri micro cu muzică populară romînească,o«o CER SENIN : Patria (9,45 ; 11,30 ; 14 i 16,30 ; 19 ; 21,15) înfrăţirea Intre popoare (15,45 ; 18 i 20,15). ÎNVIEREA : Republice (9,30 ; 11,45 ; 14,30 ; 16,45 ; 19 ; 21,15), I. C. Frimu (10 ; 12,15 ; 14,30 ; 16,45 ; 19 ; 21,15), V. Roaită (10 i 12 i 15 ; 17,05 ; 19,10 ; 21,15), Mioriţa (10 ; 12 ; 14 ; 16,30 ; 18,45 ; 21), EVDOCHIA : București (10 ; 12,15 ; 14,30 ; 16,45 ; 19 , 21), Magheru (10 ; 12 ; 15 ; 17 ; 19 , 21), Arta (14,30 ; 18,30 ; 20,30), UMBRE ALBE (cinemascop) : Sala Palatului R. P. Romíno (19,30), Elena Pavel (10 ; 12,15 ; 14,30 ; 16,45 ; 19 ; 21,15), V. Alecsandri (10 ; 12,10 ; 14,20 ; 16,30 ; 18,45 ; 21), Gh. Doja (10 ; 12,10 ; 14,15 ; 16,30 ; 18,45 ; 21), 23 August, (10 ; 12,15 ; 14,30 ; 16,45 ; 19 ; 21,15), Volga (15,30 ; 18 , 20,15), Al. Sahia (8,15 ; 10,30 ; 12,45 ; 15 ; 17,15 ; 19,30 ; 21,30). ALEKSANDR NEVSKI : Lumina (rulează în continuare de la orele 9,45 pînă la orele 14,15 ; după-amiază 16,30 ; 18,45 ; 21), B. Delavrancea (15,45 ; 18 , 20,15), Unirea (15,30 ; 18 ; 20,30), Drumul serii (15,30 ; 18 ; 20,30) EL HAKIM : M. Gorki (10; 12,10 ; 14,20 ; 16,30 ; 18,45 ; 21). LEON GARROS ISI CAUTĂ PriETENUL: Central (10,15; 12,15 ; 14,15 ; 16,30 ; 18,45 ; 20,45). DAMA DE PICA : Victoria (10 ; 12 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21). CICLU DE FILME DOCUMENTARE : Timpuri Noi (rulează In continuare de la orele 10 pînă la orele 21). RAIDUL -VĂRGAT 13 Septembrie (9 ; 11 ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21). PRICHINDELUL : Tineretului (15 ; 17 ; 19 ; 20,30). VISUL SPULBERAT : Cuitural (16 ; 18;15 ; 20.30). CERUL BALTICEI (ambele serii) : 8 Martie (11 ; 10;15 ; 20) PITICUL VRĂJITOR : Grivica (10 ; 15;15 ; 17 ; 13,45 ; 20,30) CINCI CARTUȘE : rulează la cinematografele Al. Popov (rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 21), G Bacovia (16 ; 18 ; 20), Olga Banele (13,30 ; 18 ; 20,30) TOATA LUMEA RÎDE, CÎNTA SI DANSEAZA : 16 Februarie (16 ; 18 , 20) APROAPE DE SOARE : Ilie Pintilie (15;30 ; 18 ; 20,30), Popular (16 ; 18,30 ; 20,45). BĂDĂRĂNII : N. Bălcescu (16; 18,15 ; 20,30). PESCARII DIN ARHIPELAG la cinematograful G. Coșbuc (15; 17; 19, 21). GENEVIEVE : 30 Decembrie (16 ; 18;15 ; 20.30) . SPECTATORI IN OFSAID ; Flacăra (15; 17; 19; 21), Donca Simo (15; 17; 19; 21), Libertăţii (10 ) 12 ; 14 ; 16,30 ; 18,30 ; 20.30) , A. Vlaicu (15 ; 17 ; 19 ; 21). LANŢUL : T. Vladimirescu (15 ) 17 ; 19 ; 21). FAMILIA MIAMARD ; Moşilor (16 ; 18;15; 20,30). ZIUA UNEI ARTETE şi DIN TOAMNA PINA ÎN PRIMAVARA M. Eminescu (15 ; 17 ; 19; 21). AVIONUL PLEACA LA ORA 9 : 8 Mai (15 ; 17 ; 19; 21). PATRU IN POTOP : Volga (10 ; 12). TRACUL UNUI ACTOR : Floreasca (19). C-tin David (15,30 ; 18 ; 20,30) TELEVIZIUNE. Orele 19,00 - Jurnalul televiziunii. 19,20 — Emisiunea pentru elevii „Biblioteca şcolarului“. 19,45 — Transmisiune de la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ : „ÎNVIEREA“. Dramatizare de Nemirovici Dancenko, după romanul lui Lev Tolstoi, în pauze : Poşta televiziunii şi ultimele ştiri. Timpul probabil pentru zilele de 27, 28 şi 29 octombrie, vremea continuă să se încălzească. Cerul va fi variabil, temporar noros. La sfîrşitul Intervalului vor cădea ploi locale stnt slab plnă la potrivit din sectorul sudic. Temperatura In creştere. Minimele vor fi cuprinse între minus 2 şi plus 8 grade, iar maximele între 14 şi 24 de grad», 4 .A.1 ........ ■ pep ....■ -Manifestări în Capitala şi în ţara In Capitală şi în ţară continuă să aibă loc numeroase manifestări închinate Lunii prieteniei romînosovietice. In ciclul de conferinţe „Un program măreţ al construirii comunismului" la Casa prieteniei romîno- sovietice din Bucureşti a avut loc conferinţa „Profilul moral al omului în comunism“ ţinută de prof. univ. Mihail Novicov, scriitor, laureat al Premiului de stat. La Casa de cultură raională „23 August“ cercetătorul ştiinţific L. Badea a ţinut conferinţa „De-a lungul munţilor Urali“. In sala A.S.I.T., ing. Ştefan Gheorghiţă, directorul ştiinţific al Institutului de încercări şi Cercetări Construcţii (I.N.C.E.R.C.), a ţinut conferinţa „Unele probleme din activitatea de cercetare economică în construcţii din U.R.S.S.“, în faţa a numeroşi profesori şi studenţi de la Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu“ şi specialişti din institutele de cercetări agricole, miercuri după-amiază prof. dr. L. A. Trisveatschi şi prof. univ. V. N. Stepanov, au făcut expuneri privind „Dezvoltarea agriculturii U.R.S.S.“. Numeroşi studenţi şi cadre didactice de la Institutul agronomic „Tudor Vladimirescu“ din Craiova au luat parte la simpozionul „Totul pentru om, totul pentru nevoile sale“. La numeroasele conferinţe, simpozioane, seri literare organizate în regiunea Oltenia au participat peste 200.000 de oameni ai muncii. La Oradea, in Casa prieteniei romîno-sovietice a avut loc simpozionul pe tema „Totul pentru om“. Au luat cuvîntul Ana Zahan, membru în biroul regional A.R.L.U.S., dr. Iosif Kende, ing. Ştefan Andrica şi alţii. Pînă acum in regiunea Crişana au avut loc peste 1.000 manifestări la care au participat zeci de roli de oameni ai muncii din satele şi oraşele regiunii. Consiliul regional A.R.L.U.S.-Ploieşti în colaborare cu secţia de învăţământ şi cultură a sfatului popular regional au organizat pentru elevii şcolilor medii şi tehnice un concurs cu tema „Din literatura sovietică“. La şcolile medii din oraşele Cîmpina, Buzău, Tîrgovişte, Ploieşti au fost organizate seri ale prieteniei tineretului român şi sovietic, în care sunt prezentate aspecte privind viaţa tineretului sovietic. La aceste manifestări au participat pinâ acum aproape 10.000 elevi. (Agerpres) -pso-