Scînteia, octombrie 1961 (Anul 30, nr. 5305-5334)

1961-10-26 / nr. 5329

2 Adunare festivă consacrată sărbătoririi Zilei Forţelor Armate ale R. P. Române Cuvîntarea tovarăşului general de armată Leon­tin Sălăjan (Urmare din pag. I-a)­respunzător dezvoltării tehnicii moderne şi noilor cerinţe ale ştiin­ţei şi artei militare socialiste. Armata noastră, a arătat vorbi­torul, oglindeşte viu trăsăturile noii noastre orînduiri sociale şi de stat: alianţa muncitorească-ţără­­nească, prietenia şi frăţia dintre poporul român şi minorităţile na­ţionale, unitatea moral-politică a poporului în jurul partidului nos­tru drag. Năzuinţele militarilor, de la soldat şi pînă la general, se identifică cu cele ale oamenilor muncii. Ei nu cunosc altă misiune mai nobilă decit slujirea cu abne­gaţie a intereselor poporului. Vorbitorul a subliniat rolul or­ganizaţiilor de partid şi U.T.M. în formarea unei înalte conştiinţe po­litice a militarilor. Armata Republicii Populare Ro­mâne este legată printr-o puternică prietenie şi frăţie de arme cu ar­mata sovietică şi cu celelalte ar­mate ale ţărilor socialiste frăţeşti. Poporul nostru — a spus în con­tinuare vorbitorul — înfăptuieşte cu succes programul desăvîrşirii construcţiei socialiste adoptat de Congresul al III-lea al P.M.R. în primii doi ani ai planului se­­senal, sarcinile în domeniul indus­triei socialiste se realizează cu în­semnate depăşiri, anul acesta volu­mul producţiei industriale fiind cu peste 1/3 superior celui din 1959. Această creştere este bazată în primul rînd pe ridicarea continuă a nivelului tehnic al producţiei şi a productivităţii muncii. De la începutul executării planu­lui de 6 ani au fost date în func­ţiune numai în industria de subor­donare republicană, peste 72 de fabrici, uzine şi secţii noi, iar alte circa 180 au fost dezvoltate şi reu­­tilate. Productivitatea muncii a în­registrat o creştere de 14 la sută, în ultimul an şi jumătate au fost realizate economii în valoare de peste 2,1 miliarde lei. Lupta pentru o calitate superioară a producţiei a devenit o largă mişcare de masă care a cuprins toate ramurile eco­nomiei naţionale. Cooperativizarea agriculturii este în linii mari încheiată. Ca rezultat al procesului de dezvoltare a agri­culturii socialiste, gospodăriile agricole colective au devenit domi­nante în sectorul cooperatist. An de an sporesc veniturile celor ce muncesc. Ca urmare a dezvoltării neîntre­rupte a economiei noastre socia­liste şi în primul rînd a industriei, la sfîrşitul planului de 6 ani ţara noastră va fi de două ori mai pu­ternică decît în 1959, iar în 1975 de 26 ori mai puternică decît în 1938. Iată ce grandioase perspecti­ve ne stau în faţă, spre ce culmi minunate ne conduce partidul. Referindu-se, în continuare, la fi­nele probleme ale situaţiei inter­naţionale, tovarăşul Leontin Sălă­jan a spus, printre altele: Evoluţia evenimentelor pe arena mondială demonstrează că impe­rialiştii nu au renunţat la ideea luptei armate împotriva socialis­mului, în prezent însă imperialiştii nu mai pot să hotărască după bunul lor plac soarta omenirii. Tovarăşul N. S. Hruşciov arăta în raportul prezentat la Congresul al XXII-lea al P.C.U.S.: „Sistemul mondial socialist a devenit un scut de nădejde care apără nu numai popoarele ţărilor ce ne sunt prie­tene, ci şi întreaga omenire împo­triva aventurilor războinice ale im­perialismului“. întreaga omenire îşi îndreaptă zi­lele acestea privirea spre Moscova, spre Congresul al XXII-lea al P.C.U.S., denumit, pe bună drep­tate, Congresul constructorilor co­munismului. Lucrările şi hotărîrile sale au o importanţă istorică nu numai pentru Uniunea Sovietică, ci şi pentru destinele întregii lumi. Socialismul îşi sporeşte continuu resursele şi tăria sa de nebiruit, în timp ce sistemul mondial capita­list este slăbit şi subminat tot mai mult de racilele sale incu­rabile. Puterea economică şi militară a lagărului socialist nu ameninţă pe nimeni. Ea este pusă în slujba a­­părării păcii, a preîntîmpinării u­­nui nou război. Deşi dispun de o evidentă su­perioritate, Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste nu numai că nu încearcă să-şi impună cu forţa punctul lor de vedere, ci fac tot ce depinde de ele pentru a asigura reglementarea paşnică, pe calea tra­tativelor, a problemelor internaţio­nale aflate în litigiu, împreună cu celelalte ţări socia­liste, Republica Populară Romînă promovează cu consecvenţă şi fer­mitate o politică externă iubitoare de pace. Ţara noastră aduce o con­tribuţie activă la lupta pentru a­­părarea păcii în Europa şi în în­treaga lume, pentru zădărnicirea planurilor imperialismului de a daz­lănţui un nou război mondial. După cum se ştie, guvernul nos­tru a luat iniţiativa şi a propus unele măsuri­­ menite să ducă la îmbunătăţirea relaţiilor dintre sta­tele balcanice, indiferent de orîn­­duirea lor social-politică, la trans­formarea regiunii balcanice într-o zonă fără arme nucleare şi rachete. Crearea în această parte a lumii a unei astfel de zone ar duce în mod indiscutabil la întărirea păcii şi securităţii în această parte a Euro­pei, ar contribui la slăbirea încor­dării situaţiei internaţionale. Propunerile concrete ale guver­nului român, care se bucură de sprijinul unora din guvernele bal­canice, au fost primite cu viu in­teres de opinia publică şi de nu­meroase personalităţi ale vieţii po­litice din Grecia. în ultimul timp însă, guvernul grec a răspuns a­­cestor propuneri constructive cu o campanie organizată de aţîţare îm­potriva ţărilor socialiste, însoţită de intense pregătiri militare. Poporul român este convins că o asemenea politică, care serveşte interesele blocului agresiv N.A.T.O. şi nu poporului grec, este sortită eşecului şi că viitorul aparţine ra­ţiunii. De aceea, guvernul nostru îşi menţine propunerile şi va con­tinua să acţioneze şi pe viitor pen­tru a făuri în Balcani o zonă a bu­nei vecinătăţi, a păcii şi securită­ţii, în care să se dezvolte relaţiile economice şi culturale între po­poarele acestei regiuni, în intere­sul lor reciproc. R. P. Romînă sprijină iniţiativele şi propunerile constructive ale Uni­unii Sovietice şi militează consec­vent pentru normalizarea relaţiilor internaţionale şi dezvoltarea cola­borării între toate statele, manifes­­tîndu-se ca un factor activ de men­ţinere şi consolidare a păcii. Una din cele mai acute probleme ale vieţii internaţionale — a spus în continuare vorbitorul — o con­stituie în momentul de faţă lichi­darea rămăşiţelor celui de-al doi­lea război mondial. Este inadmisi­bil ca la atîţia ani de la terminarea celui de-al doilea război mondial Tratatul de pace cu Germania să nu fie încheiat. Un factor deosebit de primejdios pentru pacea lumii a fost creat de imperialişti în Berlinul occidental. Ţările socialiste sînt ferm hotărî­­te să pună capăt unor asemenea tendinţe agresive şi revanşarde prin încheierea Tratatului de pace cu Germania şi normalizarea, pe aceas­tă bază, a situaţiei Berlinului occi­dental. Arătînd că, drept răspuns la pro­punerile paşnice şi realiste ale ţă­rilor socialiste, forţele imperialiste agresive, în frunte cu Statele Unite ale Americii, recurg la ameninţări cu dezlănţuirea războiului împotri­va ţărilor socialiste, vorbitorul a spus : Limbajul forţei şi încercările de intimidare n-au avut niciodată şi nu pot avea nici un fel de şanse de succes în raporturile cu ţările lagărului socialist, care dispun de tot ce este necesar pentru a da ri­posta cuvenită oricărui agresor. Amintind că consfătuirea din septembrie a miniştrilor apărării ai statelor participante la Tratatul de la Varşovia a elaborat măsurile necesare pentru continua întărire a capacităţii de luptă a Forţelor Armate, vorbitorul, a spus: Dacă totuşi, sfidînd raţiunea, imperialiş­tii vor cuteza să atenteze la securi­tatea ţărilor socialiste şi să azvîrle omenirea într-un război mondial nimicitor, atunci acest pas nebu­nesc va fi şi ultimul lor pas, va fi şi sfîrşitul întregului sistem al ca­pitalismului.­­ Este de sperat­ că în viaţa inter­naţională raţiunea va triumfa şi pacea va fi menţinută. „Avem convingerea, a arătat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Con­gresul al XXII-lea al P.C.U.S. - că prin lupta continuă şi tot mai hotărîtă a forţelor păcii, prin mo­bilizarea largă a popoarelor şi cu participarea activa a tuturor sta­telor iubitoare de­ pace poate fi impusă realizarea năzuinţei arză­toare a întregii umanităţi — salv­gardarea păcii“. Vigilenţa este însă şi rămîne o datorie imperioasă a momentului de faţă. Cu cît va fi mai puternic lagărul socialist, cu atît există mai multe premize ca forţele agresiunii să bată în retragere. în încheiere, tov. Leontin Sălăjan a spus: în această zi, militarii ar­matei populare, strîns uniţi în jurul Partidului Muncitoresc Român, Consiliului de Stat şi guvernului R. P. Române, raportează că nu-şi vor precupeţi forţele în munca pen­tru continua perfecţionare a măies­triei lor militare, pentru a ridica la un nivel tot mai înalt capacitatea de luptă a marilor unităţi şi a uni­tăţilor, astfel încît armata noastră să fie în orice moment în măsură să-şi îndeplinească cu cinste nobila misiune ce i-a fost încredinţată: apărarea cuceririlor revoluţionare ale poporului nostru şi, cot la cot cu celelalte armate socialiste fră­ţeşti, a securităţii întregului nostru lagăr socialist şi a cauzei păcii. ★ Adunări festive consacrate sărbă­toririi Zilei Forţelor Armate ale R.P. Romíné au mai avut loc la Plo­ieşti, Constanţa, Cluj şi în alte oraşe. ★ Cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale R. P. Romíné, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor a distins o unitate militară de aviaţie cu steagul roşu al C.C. al U.T.M. pentru cele mai bune rezultate ob­ţinute în pregătirea de luptă şi politică în anul 1960—1981. Cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale R. P. Române, C.C. al U.T.M. a acordat diplome de onoare ale C.C. al U.T.M. unor organizaţii U.T.M. din unităţile Forţelor Armate şi unui număr de 48 de ofiţeri, subofiţeri, sergenţi şi soldaţi fruntaşi în pregă­tirea politică şi de luptă. (Agerpres) Lucrări pentru dezvoltarea uzinei „Tehnofrig”-Cluj Dezvoltarea continuă a industriei noastre alimentare necesită un număr tot mai mare de instalaţii şi utilaje frigotehnice, în vederea satisfacerii acestor necesităţi, Con­siliul de Miniştri a aprobat înce­perea lucrărilor pentru mărirea ca­pacităţii de producţie a Uzinei „Tehnofrig“ de la Cluj. Urmează să se construiască o hală nouă, care va cuprinde o serie de ateliere (de prelucrări mecanice, ajustaj, montaj, probe, vopsitorie etc.). De asemenea, se va construi o centrală termică. Prelucrarea pie­selor în noua hală se va face pe 9 linii de fabricaţie, organizate în flux continuu şi dotate cu maşini şi utilaje moderne de mare produc­tivitate. (Agerpres) Cocteil oferit de ministrul Forţelor Armate Ministrul Forţelor Armate, gene­ral de armată Leontin Sălăjan, a oferit miercuri seara un cocteil în saloanele Casei Centrale a Armatei cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale Republicii Populare Române. Au luat parte membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai Guvernului, adjuncţii Ministrului­orţelor Armate şi adjuncţii mi­nistrului Afacerilor Interne, generali activi şi de rezervă, ofiţeri supe­riori din Forţele Armate şi din Mi­nisterul Afacerilor Interne. Au participat ataşaţi militari acreditaţi la Bucureşti. (Agerpres) S­C­Î­N­T­E­I­A seria a«*­nano» romra ai unuiinli mrarpaiîanMaro Miercuri la amiază a avut loc la Palatul Marii Adunări Naţionale şedinţa Grupului naţional român al Uniunii interparlamentare, în ca­drul căreia tov. Mihail Ralea, pre­şedintele Comitetului de conducere al grupului, şi tov. Barbu Solomon, membru în comitet, au făcut o dare de seamă privind activitatea delegaţiei la lucrările celei de-a 50-a Conferinţe a Uniunii interpar­lamentare care a avut recent loc la Bruxelles. Noi drumuri forestiere Pînă la sfîrşitul acestui an, muncitorii celor trei întreprinderi de construcţii forestiere din cadrul Ministerului Eco­nomiei Forestiere vor termina construc­ţia a peste 470 km. de noi drumuri în bazinele forestiere Nera, regiunea Ba­nat, Lăpuş-Cavnic, regiunea Maramureş, Vîlsan — Rîul Doamnei, regiunea Ar­geş etc. Muncitorii direcţiilor regionale ale economiei forestiere au construit, de asemenea, în acest an noi căi de acces pentru exploatarea şi transportul lem­nului. însemnări pe marginea conferinţelor de partid ÎN ATENŢIA ÎNTREGII ORGANIZAŢII Recent, la uzinele „Electroputere"­­Craiova a avut loc conferinţa pen­tru darea de seamă şi alegerea comitetului de partid şi a delega­ţilor pentru conferinţa orăşenească. Conferinţa a urmat după adunările generale ale celor 15 organizaţii de bază din uzină. Atît în cadrul orga­nizaţiilor de bază cît şi la confe­rinţa de partid pe uzină, odată cu dezbaterea temeinică, aprofundată, a principalelor probleme privind îndeplinirea planului de producţie, dările de seamă şi un mare număr de vorbitori s-au ocupat pe larg de munca desfăşurată pentru primirea în partid şi educaţia comunistă a membrilor şi candidaţilor de partid. De la alegerile din toamna trecută, organizaţiile de partid din uzină au primit în rîndurle lor 231 de mem­bri şi candidaţi de partid. Darea de seamă şi discuţiile la conferinţa de partid au subliniat că marea majoritate a membrilor şi candidaţilor de partid primiţi in acest an sunt muncitori direct pro­ductivi. Din numărul total de membri şi candidaţi de partid pe uzină, 87,2 la sută lucrează nemij­locit în producţie, între care cei mai mulţi sunt fruntaşi în lupta pentru produse de calitate. Printre cei primiţi în acest an în rîndurile candidaţilor şi membrilor de partid sunt mulţi tineri: Mitică Petrache, bobinator, şef de echipă, deţinător al steagului de bobinator fruntaş în secţie; Paul Bădică, fost muncitor în u­zină, astăzi inginer, iubit şi pre­­­ţuit nu numai în secţia de maşini rotative, unde lucrează, ci în întrea­ga uzină ; Ion Mitrăchescu, mon­­tor, Florea Cotoi, strungar în sec­ţia aparataj şi mulţi alţii. Birourile organizaţiilor de bază din uzină, adunările generale, au dovedit multă exigenţă la primirea în partid. Organizaţia de bază din secţia maşini rotative, la propune­rea biroului organizaţiei, a amînat discutarea primirii în rîndul can­didaţilor a tovarăşului Alexandru Păunescu. Deşi muncitor cu o bună calificare în producţie, el încălca adesea disciplina, părăsea locul de muncă, avea o atitudine arogantă faţă de tovarăşii săi. Propunind adunării generale să amîne discu­tarea cererii lui, biroul a încredin­ţat ca sarcină de partid tovarăşilor Ştefan Rădulescu şi Grigore Lun­­gulescu să-l ajute în însuşirea tră­săturilor moral-politice caracteristi­ce membrilor de partid. Ei au stat adesea de vorbă cu el, i-au explicat pe îndelete că a fi candidat de par­tid presupune a fi exemplu atît în producţie, cît şi în viaţa obştească, în familie. I-au recomandat ce să ci­tească, l-au criticat cu grija cînd au observat atitudini nejuste în munca și comportarea lui. Toate a-Despre primirea In partid ia uzinele „Eiectroputere '-Craiova ''IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIilIllllllllllllllllllllllli' cestea au dat rezultate. Acum tov. Păunescu se pregăteşte să devină candidat de partid. Majoritatea candidaţilor sunt pri­miţi în partid imediat după expi­rarea stagiului de candidatură. Există însă în uzină şi candidaţi de partid,cu stagiul expirat. Unele bi­rouri nou alese nu ştiu cum să ptrocedeze în strîngerea materia­­ului necesar completării dosarelor, iar Comitetul orăşenesc de partid Craiova n-a întreprins nimic pentru instruirea lor. Sunt şi birouri de organizaţii de bază, e drept puţine la număr, care nu ţin seama în suficientă măsură de calităţile po­litico-morale şi.­ profesionale ale celor ce solicită primirea în partid. Din această cauză se primesc une­ori în rîndurile candidaţilor tova­răşi ca Ion Vanţă şi Ion Niculae din organizaţia de bază nr. 1, Gh. Sugureanu din organizaţia de bază nr. 14, care in­călcă disciplina, nu se îngrijesc de ridicarea calificării, de îmbogăţirea cunoştinţelor lor po­litice şi ideologice. Organizaţiile de bază au fost puse în situaţia să le prelungească stagiul de candidat cu cite 6 luni. In legătură cu aceasta trebuie spus că în mod nejust unii mem­bri de partid care dau recomandări sau iau cuvîntul în adunările gene­rale vorbesc excesiv de mult despre meritele viitorului candidat şi sînt în schimb mai zgîrciţi la vorbă cînd e cazul de arătat greşelile şi lipsurile acestora, lipsindu-i în acest fel de un ajutor tovărăşesc într-un moment important din viaţă. Fap­tul că se pun în discuţie în adună­rile generale un număr prea mare de cereri (4—5 odată) face ca dis­cuţia să nu fie destul de adîncită. Mulţi dintre cei primiţi în partid provin din rîndurile organizaţiilor U.T.M. Organizaţiile U.T.M. au re­comandat spre a fi primiţi în par­tid pe cei mai buni şi mai activi dintre membrii lor. O altă parte din candidaţi provin din rîndurile activului fără partid. Tovarăşilor din activul fără partid li se încredinţează sarcini concrete, sunt atraşi la pregătirea unor materiale care urmează să fie examinate în birou sau în adunarea generală a organizaţiei de bază. Cuvîntul lor, observaţiile lor critice, propune­rile lor, sînt de un real folos pentru organizaţiile de partid. La conferinţa de partid s-a sub­liniat, pe bună dreptate, că pînă în prezent organizaţiile de la uzina „Electroputere" au primit în rîndu­rile lor prea puţine femei. Organi­zaţiile de bază, comitetul de partid, nu s-au îngrijit să intensifice munca politică în rîndul femeilor, să le an­treneze la activitatea obştească, în­cît cele mai bune dintre ele să poată fi primite în partid. Parti­cipanţii la discuţii au luat o pozi­ţie critică şi faţă de faptul că în ultimul an au fost primiţi în rîn­durile membrilor şi candidaţilor de partid un număr insuficient de spe­cialişti, ingineri şi tehnicieni. Educarea comunistă a candida­ţilor şi membrilor de partid este o problemă la fel de importantă ca şi munca de primire în partid. Se ştie că stagiul de candidat este un factor important în verificarea multilaterală a calităţilor politice şi morale ale celor ce solicită să intre în partid, o şcoală a educaţiei parti­nice. Organizaţiile de bază din uzi­nă se îngrijesc ca toţi candidaţii şi membrii de partid să fie exemplu în producţie, să participe activ la munca de partid. La început, can­didaţii de partid primesc sarcini mai uşoare, apoi sarcini de tot mai mare răspundere, ştiut fiind că sarcina de partid constituie un mijloc important de educaţie co­munistă. Multe birouri ale organizaţiilor de bază obişnuiesc să stea de vorbă pe larg cu candidaţii şi cu cei mai ti­neri membri de partid în legătură cu îndeplinirea sarcinilor. Acelaşi lucru îl fac şi unii organizatori de grupe de partid. Bine ar fi fost dacă, măcar la intervale mari, bi­rourile organizaţiilor de bază ar fi cerut unora din candidaţii de partid să prezinte informări în faţa adu­nărilor generale. Multă atenţie se acordă îmbogă­ţirii cunoştinţelor politice şi ideolo­gice ale candidaţilor, în secţii, bi­rourile organizaţiilor de bază orga­nizează discuţii individuale şi con­sfătuiri cu candidaţii şi cu cei pri­miţi de curînd membri de partid, pentru ei se organizează de ase­menea conferinţe pe teme de partid. Biroul organizaţiei de bază din secţia maşini rotative a orga­nizat o vizită cu candidaţii la mu­zeul regional. Fireşte că o bună educaţie parti­nică primesc membrii şi candidaţii de partid in acele organizaţii din uzină în care munca politică şi or­ganizatorică se desfăşoară la înalt nivel, în care capătă o largă dezvoltare democraţia in­ternă de partid, unde critica şi autocritica se desfăşoară din plin. O asemenea viaţă intensă de organizaţie ajută pe fiecare can­didat să judece cu mai multă ma­turitate care este atitudinea lui faţă de muncă, faţă de sarcina în­credinţată etc. Hotărîrile luate de conferinţa de partid şi de adunările generale pentru dare de seamă şi alegeri din organizaţiile de bază ale uzinei vor duce la înlăturarea lipsurilor exis­tente şi la îmbunătăţirea continuă a muncii privind primirea şi edu­caţia membrilor şi candidaţilor de partid, muncă ce trebuie să se afle zi cu zi, în atenţia tuturor com­u­­niştilor din uzină. NICOLAE BIVOLU CONSTANTIN LINTE Blocuri noi în cartierul Pieptănari din Capitală --0­0-Organizarea şi funcţionarea cursurilor postuniversitare pentru pregătirea de ingineri economişti O hotărîre a Consiliului de Miniştri Recent, Consiliul de Miniştri al R. P. Romine a adoptat o Hotărîre cu privire la organizarea şi funcţionarea cursurilor postuniversitare pentru pregătirea de ingineri economişti. în Hotărîre se subliniază că reali­zările însemnate obţinute în industria şi agricultura noastră socialistă, suc­cesele înregistrate de ştiinţa şi tehni­ca modernă, precum şi sarcinile care stau în faţa cadrelor de ingineri în realizarea planurilor economice de stat, fac necesară perfecţionarea pre­gătirii acestora, printr-un volum spo­­rit de cunoştinţe economice. Aceasta va permite cadrelor inginereşti să contribuie în mai mare măsură la realizarea sarcinilor trasate de partid şi guvern în vederea îmbunătăţirii or­ganizării întreprinder­lor şi a produc­ţiei, introducerii tehnicii noi, ridică­rii productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost, îmbunătăţirii calită­ţii produselor şi măririi rentabilităţii unităţilor socialiste. Pentru a se asigura un număr de cadre inginereşti cu înaltă califi­care, care să cunoască în profunzime problemele economice, tehnice, de or­ganizare şi conducere a producţiei în­treprinderilor socialiste. Hotărîrea Consiliului de Miniştri stabileşte că pregătirea inginerilor economişti în invăţămîntul postuniversitar se va face prin cursuri de zi, serale şi fără frecvenţă, începind cu anul şcolar 1961/1962. Admiterea în învăţămîntul postuniversitar se va face prin con­curs. Candidaţii la cursurile postuniver­sitare vor fi propuşi dintre cele mai capabile cadre inginereşti din între­prinderi şi de pe şantiere, din insti­tutele de proiectări şi de cercetări, precum şi din direcţiile şi serviciile tehnice din ministere, care au cel puţin 5 ani de experienţă in produc­ţie şi care au dovedit aptitudini pentru conducerea şi organizarea producţiei din punct de vedere tehnic şi eco­nomic. Hotărîrea prevede că durata cursu­rilor postuniversitare este de 18 luni plus 6 luni pentru întocmirea proiec­tului de diplomă — la cursurile de zi, de 2 ani plus 6 luni pentru întoc­mirea proiectului de diplomă — la în­­văţămintul seral şi fără frecvenţă. Pe perioada cursurilor, inclusiv timpul pentru întocmirea proiectului de diplomă, cursanţii beneficiază de salariul tarifar de încadrare de la întreprindere sau instituţie, la care se va adăuga media premiilor ce le-au primit în perioada ultimului an de activitate în producţie. ­0­0- INFORMAŢII • In­sula Institutului agronomic „Nicolae Bălcescu" din Capitală s-a deschis miercuri dimineaţa expoziţia „Construcţii agrozootehnice în ţările membre ale Consiliului de Ajutor E­­conomic Reciproc (C.A.E.R.)“. Prin proiecte, fotografii şi machete sunt prezentate cele mai noi şi efi­ciente soluţii folosite în realizarea construcţiilor din agricultura ţărilor membre ale C.A.E.R. Ţara noastră ex­pune fotografii şi machete ale unor construcţii , zootehnice, combinate vi­ticole, centre de producţie G.A.S. şi S.M.T. , realizate de proiectanţii şi constructorii noştri. La deschiderea expoziţiei au luat parte reprezentanţi ai conducerii şi specialişti din Ministerul Agriculturii, din institutele de cercetări agricole şi din învăţămîntul agricol superior, de la Institutul de studii şi­­proiectări a­­gricole. Expoziţia va fi deschisă pînă la 2 noiembrie. D­in sala Ateneului R. P. Romíno a avut loc miercuri după-amiază săr­bătorirea marelui compozitor Franz Liszt, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la naşterea sa. Festivitatea a fost organizată de Comitetul naţional pentru apărarea păcii în colaborare cu Ministerul In­­văţămîntului şi Culturii şi Uniunea Compozitorilor din R.P. Romînă, în cadrul marilor aniversări culturale recomandate de Consiliul Mondial al Păcii. Despre viaţa şi opera lui Franz Liszt a vorbit compozitorul Zeno Vancea, maestru emerit al artei. A arrrtat un concert dat de orchestra Simfonică a cinematografiei. Au fost de faţă ambasadorul R.­ P. Ungar" la Bucureşti, Bala Nemety,­­ şi" membri­ ai ambasa­dei. (Agerpres) Nr. 532? RĂSPUNDEM CITITORILOR PUNI­ DUMITRIU — Uzina „Maghe­­ru“-Toplet, raionul Orşova. Ne-­ati scris despre posibilitatea extinderii micii mecanizări la tur­nătoria intreprinderii. Consiliul local al Sindicatelor Orşova ne răspunde că propunerea dvs. a fost însuşită de uzină şi că serviciul tehnic a luat măsura ca tractarea vagoneţi­­lor să se facă cu ajutorul unui mo­tor electric şi troliu cu cablu. ION MONAHA — schela Berea, raionul Buzău. Aţi propus ca trenul cursă 5316, care circulă pe distanţa Nehoiaşi- Buzău, să oprească şi in halta Să­tuc. Ministerul Transporturilor şi Te­lecomunicaţiilor ne face cunoscut că s-a ţinut seama de propunerea lo­cuitorilor din Sătuc. Trenul 5316 va opri şi în această haltă. ION STEGAROIU — profesor, Tg. Cârbuneşti. Aveţi dreptate. Lucraţi şi locuiţi în Tg. Cărbuneşti, iar soţia era pro­fesoară la şcoala medie din Filiaşi. Scrisoarea a fost trimisă Sfatului popular al regiunii Oltenia. De cu­rînd am primit şi răspunsul în care se arată că soţia a fost mutată la şcoala din Tg.-Cărbuneşti. LUIZA MILITAr­U — cartierul Flo­­reasca, Bucureşti. Ne-aţi scris că cetăţenii cartieru­lui se deplasează la distanţe mari pentru a-şi procura produsele pe­troliere necesare gospodăriei. La sesizarea noastră, Ministerul Indus­triei Petrolului şi Chimiei a cerut Sfatului popular al Capitalei să-i repartizeze un teren în vederea con­struirii unui depozit în acest cartier. In cadrul lucrărilor de sistematiza­re a Capitalei urmează să se rezer­ve şi alte locuri pentru construirea unor staţiuni de aprovizionare cu produse petroliere. VASILE A. CATRINA — sectorul forestier Tomşani, raionul Horezu. O cutie poştală la indemîna mun­citorilor forestieri din sectoarele Tomşani şi Vaideeni era intr-adevăr necesară. Am făcut cunoscută a­­ceastă cerinţă oficiului P.T.T.R. Ho­rezu, care ne-a răspuns că dorinţa v-a fost satisfăcută : aveţi acum la dispoziţie, aproape de locul de mun­că, o cutie poştală. VICTOR DIMA — Arad. Ne-aţi sesizat că la magazinul de specialitate din oraş nu găsiţi decît foarte rar discuri micro cu melodii populare romineşti. Sfatul popular al regiunii Banat ne informează că O.C.L. Produse Industriale din Arad a cerut o suplimentare de discuri micro cu muzică populară romî­­nească,­­o«o­ CER SENIN : Patria (9,45 ; 11,30 ; 14 i 16,30 ; 19 ; 21,15) înfrăţirea Intre popoare (15,45 ; 18 i 20,15). ÎNVIEREA : Republice (9,30 ; 11,45 ; 14,30 ; 16,45 ; 19 ; 21,15), I. C. Frimu (10 ; 12,15 ; 14,30 ; 16,45 ; 19 ; 21,15), V. Roaită (10 i 12 i 15 ; 17,05 ; 19,10 ; 21,15), Mioriţa (10 ; 12 ; 14 ; 16,30 ; 18,45 ; 21), EVDOCHIA : București (10 ; 12,15 ; 14,30 ; 16,45 ; 19 , 21), Magheru (10 ; 12 ; 15 ; 17 ; 19 , 21), Arta (14,30 ; 18,30 ; 20,30), UMBRE ALBE (cinemascop) : Sala Palatului R. P. Romíno (19,30), Elena Pavel (10 ; 12,15 ; 14,30 ; 16,45 ; 19 ; 21,15), V. Alecsandri (10 ; 12,10 ; 14,20 ; 16,30 ; 18,45 ; 21), Gh. Doja (10 ; 12,10 ; 14,15 ; 16,30 ; 18,45 ; 21), 23 August, (10 ; 12,15 ; 14,30 ; 16,45 ; 19 ; 21,15), Volga (15,30 ; 18 , 20,15), Al. Sahia (8,15 ; 10,30 ; 12,45 ; 15 ; 17,15 ; 19,30 ; 21,30). ALEKSANDR NEVSKI : Lumina (rulează în continuare de la orele 9,45 pînă la orele 14,15 ; după-amiază­­ 16,30 ; 18,45 ; 21), B. Delavrancea (15,45 ; 18 , 20,15), Unirea (15,30 ; 18 ; 20,30), Drumul serii (15,30 ; 18 ; 20,30) EL HAKIM : M. Gorki (10; 12,10 ; 14,20 ; 16,30 ; 18,45 ; 21). LEON GAR­ROS ISI CAUTĂ Pri­ETENUL: Central (10,15; 12,15 ; 14,15 ; 16,30 ; 18,45 ; 20,45). DAMA DE PICA : Victoria (10 ; 12 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21). CICLU DE FILME DOCUMENTARE : Timpuri Noi (rulează In continuare de la orele 10 pînă la orele 21). RAIDUL -VĂR­GAT 13 Septembrie (9 ; 11 ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21). PRICHINDELUL : Tineretului (15 ; 17 ; 19 ; 20,30). VISUL SPULBERAT : Cui­tural (16 ; 18;15 ; 20.30). CERUL BALTICEI (ambele serii) : 8 Martie (11 ; 10;15 ; 20) PITICUL VRĂJITOR : Grivica (10 ; 15;15 ; 17 ; 13,45 ; 20,30) CINCI CARTUȘE : rulează la cinematografele Al. Popov (rulează în con­tinuare de la orele 10 pînă la orele 21), G Bacovia (16 ; 18 ; 20), Olga Banele (13,30 ; 18 ; 20,30) TOATA LUMEA RÎDE, CÎNTA SI DANSEAZA : 16 Februa­rie (16 ; 18 , 20) APROAPE DE SOARE : Ilie Pintilie (15;30 ; 18 ; 20,30), Popular (16 ; 18,30 ; 20,45). BĂDĂRĂNII : N. Bălcescu (16; 18,15 ; 20,30). PESCARII DIN ARHIPELAG­­ la cinematograful G. Coșbuc (15; 17; 19, 21). GENEVIEVE : 30 Decembrie (16 ; 18;15 ; 20.30) . SPECTATORI IN OFSAID ; Flacăra (15; 17; 19; 21), Donca Simo (15; 17; 19; 21), Libertăţii (10 ) 12 ; 14 ; 16,30 ; 18,30 ; 20.30) , A. Vlaicu (15 ; 17 ; 19 ; 21). LANŢUL : T. Vladimirescu (15 ) 17 ; 19 ; 21). FAMILIA MIAM­ARD ; Moşilor (16 ; 18;15­; 20,30). ZIUA UNEI ARTETE şi DIN TOAMNA PINA ÎN PRIMAVARA­­ M. Eminescu (15 ; 17 ; 19; 21). AVIONUL PLEACA LA ORA 9 : 8 Mai (15 ; 17 ; 19; 21). PATRU IN POTOP : Volga (10 ; 12). TRACUL UNUI ACTOR : Floreasca (19). C-tin David (15,30 ; 18 ; 20,30) TELEVIZIUNE. Orele 19,00 - Jurnalul te­leviziunii. 19,20 — Emisiunea pentru elevi­i „Biblioteca şcolarului“. 19,45 — Transmisiune de la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ : „ÎNVIEREA“. Dramatizare de Nemirovici Dancenko, după romanul lui Lev Tolstoi, în pauze : Poşta televiziunii şi ultimele ştiri. Timpul probabil pentru zilele de 27, 28 şi 29 octombrie, vremea continuă să se încălzească. Cerul va fi variabil, temporar noros. La sfîrşitul Intervalului vor cădea ploi locale stnt slab plnă la potrivit din sectorul sudic. Temperatura In creştere. Minimele vor fi cuprinse între minus 2 şi plus 8 grade, iar maximele între 14 şi 24 de grad», ­4 .A.1 ........ ■ pep ....■ -Manifestări în Capitala şi în ţara In Capitală şi în ţară continuă să aibă loc numeroase manifestări închinate Lunii prieteniei romîno­­sovietice. In ciclul de conferinţe „Un pro­gram măreţ al construirii comunis­mului" la Casa prieteniei romîno-­ sovietice din Bucureşti a avut loc conferinţa „Profilul moral al omului în comunism“ ţinută de prof. univ. Mihail Novicov, scriitor, laureat al Premiului de stat. La Casa de cultură raională „23 August“ cercetătorul ştiinţific L. Badea a ţinut conferinţa „De-a lun­gul munţilor Urali“. In sala A.S.I.T., ing. Ştefan Gheor­­ghiţă, directorul ştiinţific al Institu­tului de încercări şi Cercetări Cons­trucţii (I.N.C.E.R.C.), a ţinut conferin­ţa „Unele probleme din activitatea de cercetare economică în construc­ţii din U.R.S.S.“, în faţa a numeroşi profesori şi studenţi de la Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu“ şi specialişti din institutele de cercetări agricole, miercuri după-amiază prof. dr. L. A. Trisveatschi şi prof. univ. V. N. Ste­panov, au făcut expuneri privind „Dezvoltarea agriculturii U.R.S.S.“. Numeroşi studenţi şi cadre didac­tice de la Institutul agronomic „Tu­dor Vladimirescu“ din Craiova au luat parte la simpozionul „Totul pentru om, totul pentru nevoile sale“. La numeroasele conferinţe, simpozioane, seri literare organiza­te în regiunea Oltenia au partici­pat peste 200.000 de oameni ai muncii. La Oradea, in Casa prieteniei ro­­mîno-sovietice a avut loc simpozio­nul pe tema „Totul pentru om“. Au luat cuvîntul Ana Zahan, membru în biroul regional A.R.L.U.S., dr. Iosif Kende, ing. Ştefan Andrica şi alţii. Pînă acum in regiunea Crişana au avut loc peste 1.000 manifestări la care au participat zeci de roli de oameni ai muncii din satele şi ora­şele regiunii. Consiliul regional A.R.L.U.S.-Plo­­ieşti în colaborare cu secţia de în­văţământ şi cultură a sfatului popu­lar regional au organizat pentru elevii şcolilor medii şi tehnice un concurs cu tema „Din literatura so­vietică“. La şcolile medii din oraşele Cîm­­pina, Buzău, Tîrgovişte, Ploieşti au fost organizate seri ale prieteniei tineretului român şi sovietic, în care sunt prezentate aspecte privind via­ţa tineretului sovietic. La aceste manifestări au participat pinâ­ acum aproape 10.000 elevi. (Agerpres) -pso-

Next