Scînteia, mai 1962 (Anul 31, nr. 5515-5545)

1962-05-20 / nr. 5534

Pag. 2 NU NUMAI GLOBAL­­ CI LA TOTI INDICII Anul acesta, producţia întreprin­derii „Electromotor" din Timişoara aproape se va dubla faţă de anul 1960. Acest lucru este determinat de cerinţele tot mai mari de motoare electrice, ale industriei şi de bunuri electrice de larg consum, ale popu­laţiei. In acelaşi ritm, creşte şi ni­velul tehnic al produselor, care co­respund în măsură tot mai mare exigenţelor beneficiarilor. Realizarea cu succes a acestor sar­cini sporite cere colectivului efor­turi susţinute pentru punerea în va­loare de noi rezerve interne, să ia măsuri tehnice şi organizatorice care să asigure creşterea continuă a pro­ductivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Introducerea în fabricaţie a noi bunuri de larg con­sum a necesitat, de asemenea, un mare volum de muncă. La toate aceste sarcini, colectivul a răspuns cu însufleţire. In primele patru luni ale acestui an, planul la producţia globală şi marfă a fost realizat. S-a acordat o mare atenţie folosirii judicioase a maşinilor şi utilajelor, aplicării şi extinderii pro­cedeelor tehnologice de înaltă pro­ductivitate. Unul din aceste proce­dee — turnarea sub presiune —­ va fi mult extins în acest an prin insta­larea a două maşini noi de turnare. De asemenea, au fost organizate cursuri de ridicare a calificării, care au dat posibilitate muncitorilor să-şi însuşească cunoştinţe tehnice bo­gate, să stăpînească mai bine teh­nica, să obţină rezultate de seamă în producţie. îndeplinirea planului la producţia globală şi marfă nu poate însă mul­ţumi colectivul de aici, atîta timp cît unii indicatori principali ai pla­nului — sortimente, productivitate, preţ de cost — nu au fost realizaţi. Care sînt cauzele ? Inginerul şef al întreprinderii, tov. Dumitru Grigorescu, a redat, succint, a­­ceste cauze : „Suplimentări de plan din partea direcţiei tutelare, intro­ducerea în fabricaţie a unor produse noi fără a se asigura şi măsu­rile tehnico-organizatorice necesa­re, deficienţele în aprovizionarea cu scule, şi, în special, slaba organi­zare a muncii în unele sectoare, ne­glijarea în unele perioade a produc­ţiei curente". Intr-adevăr, întreprin­derea a fost suplimentată cu comenzi urgente în primele luni ale anului şi a avut, fireşte, de întîmpinat unele greutăţi din această cauză — deşi a făcut faţă sarcinilor, îndeplinind global planul. Principala cauză a neîndeplinirii unor indici importanţi ai planului o constituie deficienţele în organizarea producţiei — fapt care s-a făcut simţit în mai toate sectoa­rele de fabricaţie. Pentru acest an, colectivul între­prinderii „Electromotor" a primit sarcinile de plan cu 6 luni înainte, avînd astfel timpul necesar să-şi or­ganizeze temeinic producţia, să ia măsurile tehnice impuse de creşterea considerabilă a sarcinilor de plan. Dezbătînd cifrele de plan, muncito­rii, inginerii şi tehnicienii au scos la iveală importante rezerve interne, au făcut preţioase propuneri de mă­suri menite să asigure, în condiţii bune, îndeplinirea ritmică a sarei-Din activitatea colectivului întreprinderii „Electromotor" - Timişoara pentru îndeplinirea planului nilor de plan.­ Aceste propuneri au fost incluse în planul de măsuri teh­nico organizatorice, care cuprinde măsuri de mare eficacitate econo­mică, cu termene precise. Dar, deşi s-a întocmit un aseme­nea plan de măsuri, pregătirea pro­­priu-zisă a producţiei pentru acest an a întîrziat. Nu s-a urmărit în su­ficientă măsură să se asigure,­ chiar din primele zile ale anului, sculele şi dispozitivele necesare, să se cre­eze un decalaj între diferitele faze ale procesului tehnologic. S-au ivit astfel, pe parcursul lunilor care au trecut de la începutul anului, greu­tăţi create de lipsa unei temeinice pregătiri tehnice a producţiei, în special la ştanţarea rolelor, a carca­sei bobinei de releu etc., muncitorii au simţit adesea lipsa sculelor. In secţia motoare, unde munca a­ fost mai bine organizată, s-a asigu­rat un decalaj între fazele de pro­ducţie, ceea ce a permis ca produc­ţia să se realizeze în condiţii de mai bună ritmicitate. In schimb, la sec­ţia micromotoare, din cauză că nu s-a asigurat un asemenea decalaj, munca s-a desfăşurat „în asalt". In timp ce în primele două decade se dădea mai puţin de jumătate din producţia lunară, în decada a treia se realiza 50—60 la sută din produc­ţia planificată pe întreaga lună. Aceasta a influenţat realizarea rit­mică a planului pe întreaga întreg prindere. Pe măsură ce organizarea muncii s-a îmbunătăţit, s-a asigurat o mai bună ritmicitate a producţiei. Acest lucru dovedeşte că, atunci cînd există preocupare, cînd sînt puse în valoare rezervele interne, cînd se iau măsuri eficace, se poate asigura o ritmicitate perfectă în îndeplinirea planului — şi, prin aceasta, pot fi realizaţi în bune condiţii toţi indicii. In sprijinul realizării sarcinilor de plan, al asigurării unei producţii ritmice, trebuia să vină măsurile tehnico-organizatorice stabilite o dată cu dezbaterea cifrelor de plan. Făcînd bilanţul primului trimestru, conducerea întreprinderii a consta­tat că nu s-au realizat multe din măsurile tehnico-organizatorice me­nite să asigure capacitatea necesară îndeplinirii sarcinilor de plan spo­rite. Era de aşteptat ca, în urma aces­tei constatări, să sporească atenţia şi grija conducerii întreprinderii pentru realizarea, pas cu pas, la termenele stabilite, a planului de măsuri teh­nico-organizatorice, să se urmăreas­că îndeaproape realizarea lor. Totuși, la sfîrșitul lunii aprilie, raportul din­tre măsurile prevăzute în plan și cele realizate a continuat să fie ne­favorabil. Cea mai mare rămînere în urmă a existat la secţia micromotoare. Or, dacă aici se puneau în funcţiune maşinile de bobinat, maşina de con­fecţionat bobine, benzile de montaj pentru micromotoare şi se înfăp­­tuiau şi celelalte măsuri prevăzute pentru primele patru luni în planul M.T.O., se puteau asigura din plin condiţiile necesare îndeplinirii rit­mice a planului acestei secţii. Lucrul în „asalt" la sfîrşit de lună a influenţat negativ şi asupra cali­tăţii unor produse. Remedierile au necesitat multe ore de muncă în plus. De bună seamă, aceste remedieri puteau fi înlăturate dacă funcţiona mai bine controlul tehnic de calitate, în special, controlul pe faze. S-a în­­timplat, deseori, ca la diferite faze de producţie unii controlori să treacă cu vederea defecţiunile constatate, pentru ca, în faza finală să se res­pingă produsul. Conducerea între­prinderii a analizat nu de mult acti­vitatea serviciului C.T.C. şi a luat măsuri pentru încadrarea lui cu personal care are o temeinică pre­gătire profesională şi tehnică. Acum, cînd a sporit exigenţa controlului de calitate, la standurile de probă rar ajung produse care să nu cores­pundă calitativ. Pentru a-şi îmbunătăţi activitatea, colectivul întreprinderii „Electromo­tor" din Timişoara trebuie să fie mai mult sprijinit de direcţia gene­rală din ministerul tutelar. Prea pu­ţin se interesează direcţia generală şi de asigurarea aprovizionării între­prinderii cu materiale necesare bu­nei îndepliniri a planului. * Rezultatele obţinute în ultimul timp dovedesc că colectivul între­prinderii „Electromotor" are posibi­lităţi de a îndeplini planul la toţi indicii. Pentru aceasta este necesar să fie puse mai larg în valoare re­zervele existente, să se acorde toată atenţia înfăptuirii prevederilor pla­nului de măsuri tehnico-organizato­rice. Este necesar să se ia în special măsuri pentru îmbunătăţirea ritmi­cităţii producţiei în toate secţiile în­treprinderii. In fiecare secţie să se asigure un decalaj raţional între di­feritele faze ale producţiei. îndeplinind ritmic sarcinile de plan, colectivul întreprinderii „Elec­tromotor" din Timişoara va asigura industriei mai multe motoare şi echi­pament electric, iar populaţiei — mai multe bunuri de larg consum, de bună calitate. GH. RADEL (Urmare din pag. I-a) duminică, muncind la văruitul gar­durilor, la curăţirea şanţurilor, la plantarea pomilor. Maria Ciuciuc se îngrijeşte şi de ridicarea nivelului cultural al femeilor. Chiar la ea a­­casă funcţionează unul din nume­roasele cercuri de citit în cadrul că­rora se fac, săptămînal, lecturi din ziare, din broşuri de popularizare a cunoştinţelor agrozootehnice, din cărţi literare. ...Unul dintre cele mai emoţionan­te momente ale adunării a fost a­­cela cînd s-a ridicat la cuvînt bă­­trînul învăţător Gheorghe Cocoş, di­rectorul şcolii din sat: — Am avut-o cîndva elevă pe Maria Ciuciuc, iar acum îi am elevi pe copiii ei, Eugenia şi Ştefan. Ce pot să vă spun ? Mi-aduc aminte că Maria, deşi avea acasă destule griji şi nevoi, nu lipsea nici o zi de la şcoală, învăţa cu sîrguinţă, era una dintre cele mai bune eleve din cla­să. Aceeaşi dragoste pentru învăţă­tură a transmis-o şi copiilor ei. Eu­genia şi Ştefan vin întotdeauna la şcoală curaţi, bine îngrijiţi, cu lec­ţiile făcute. Maria Ciuciuc nu e nu­mai o colectivistă bună, ci şi o bună gospodină, o bună mamă. Şi aceas­ta este o trăsătură care o face dem­nă să fie primită în rîndurile mem­brilor de partid... Nu numai despre calităţile Mariei Ciuciuc s-a vorbit în cadrul adună­rii. Cu o adevărată grijă tovărăşeas­că cei ce au luat cuvîntul i-au ară­tat şi lipsurile, îndemnînd-o să lupte cu intransigenţă pentru a le înlă­tura. — E bine să ştie tovarăşa Ciu­ciuc — a spus colectivistul Pavel Dumitru — că atitudinea de îngă­duinţă faţă de neajunsurile altora este şi ea o lipsă destul de însem­nată. La şedinţele consiliului de con­ducere, din care face parte, tova­răşa Ciuciuc nu ia întotdeauna cu­vîntul, iar atunci cînd vorbeşte dă impresia că se sfieşte să spună lu­crurilor pe nume, să critice lipsurile în muncă ale preşedintelui sau ale brigadierilor. Oare tovarăşa Ciuciuc gîndeşte că în felul acesta ajută ca lucrurile să meargă mai bine, ca gos­podăria să devină mai puternică, mai înfloritoare? In nici un caz. Ii cerem tovarășei Ciuciuc să pună și în cri­ticarea lipsurilor pe care le obser­vă tot atîta energie cît pune în muncă... Cînd s-a pus la vot primirea Mă­riei Ciuciuc, cu trei luni înainte de expirarea stagiului de candidat, în rîndurile membrilor de partid, s-au ridicat mîinile tuturor celor prezenţi. Era în aceasta întreaga încredere a tovarăşilor ei, care o primeau în mijlocul comuniştilor din gospodărie cu conştiinţa limpede că rîndurile lor se întăresc cu un tovarăş harnic şi inimos, devotat trup şi suflet cau­zei partidului.­­O­ o­ încredere SÜTÖ ANDRAS------------------------------------------------------­„NUNTĂ LA CASTEI" ------------------------------------------------la Teatrul de Comedie - Cei care au avut prilejul să cu­noască și să trăiască, în această me­morabilă primăvară, entuziasmul și freamătul de muncă al satului co­lectivizat recunosc în noua piesă a lui Sütő András, „Nuntă la castel” — prezentată recent publicului bucureştean de Teatrul de Come­die — nu numai probleme actuale, ci mai ales o întreagă atmosferă şi o întreagă galerie de personaje spe­cifice acestui moment din viaţa sa­tului nostru. Pe preşedinţii de gos­podării colective Anton şi Mihai Mă­­dăraş, pe brigadiera legumicolă Ma­ria, pe mama ei, Ana, pe crescăto­rul de animale Gliga, pe agronomul Ioşca, pe contabilul Golowicz şi pe mulţi alţi eroi ai acestei spumoase comedii, parcă i-am întîlnit abia ieri pe uliţa satului, la sediul gos­podăriei colective, la răsadniţe, la cîmp, în adunările organizaţiei de partid, în adunările generale ale colectiviştilor, discutînd aprins des­pre viaţa de azi şi despre per­spectivele gospodăriei lor colec­tive. Meritul principal al comediei lui Sütő este tocmai autenticitatea ei, vădită în situaţii, în reacţiile per­sonajelor. In redarea limbajului, co­lorat, savuros al piesei, un rol im­portant îl joacă traducerea — o a­­devărată recreare a piesei în romî­­neşte — realizată cu mult simţ ar­tistic şi meşteşug de Margareta şi V. Em. Galan. Pe scena Teatrului de Comedie apar oamenii satului, colectivişti de azi, într-un moment de cotitură care permite dezvăluirea vie a unor ca­ractere puternice. Membrii a două gospodării colective din aceeaşi co­mună — una fruntaşă, cealaltă ră­masă în urmă — vor să-şi unească forţele într-o unică gospodărie, pu­ternică şi înfloritoare. Această nă­zuinţă întîmpină rezistenţa unor oa­meni stăpâniţi de o stupidă înfumu­rare, cum e preşedintele Anton Mă­­dăraş, şi a unui element retrograd, „consilierul" său, contabilul Golo­wicz. E drept că gospodăria „Progre­sul" obţine venituri bune, iar colec­tiviştii trăiesc astăzi mai bine ca ieri, dar conducătorii ei nu se stră- Pe scenele teatrelor doiesc să privească înainte, nu dez­voltă gospodăria pe măsura posibi­lităţilor existente, spre a o face şi mai înfloritoare. Pas cu pas, fiind puşi să compare situaţia lor cu situaţia existentă în gospodăria vecină, unde preşedinte este fratele lui Anton, Mihai Mă­­dăraş, şi unde primează spiritul gos­podăresc, simţul perspectivei, men­talitatea sănătoasă, colectiviştii de la „Progresul” — ajutaşi şi de in­structorul comitetului raional de partid, Bologa — îşi dau seama că drumul lor nu poate fi altul şi că prin unificarea celor două gospodă­rii nimeni nu are de pierdut, ci toţi au de cîştigat. In vreme ce Anton Mădăraş, trecînd printr-o serie de încurcături de un comic spumos şi prin serioase frămîntări sufleteşti, ajunge la concluzia — concluzia u­­nui om cinstit, aflat o bucată de timp sub înrîurirea concepţiilor lui Golovicz — că e necesar să renunţe la părerile sale greşite. Golovicz se dezvăluie pînă la capăt ca un de­magog, care ştie numai să mane­vreze formule pompoase, fiind pus mai mult pe reclamă decât pe trea­bă adevărată.­­ O trăsătură preţioasă a comediei lui Sütő este faptul că problemele importante aduse pe scenă sunt lumi­nate prin zugrăvirea unor tipuri bine conturate, prin ciocnirea lor în­tr-un conflict de mentalităţi, de psi­hologii. Regizorul spectacolului, Lucian Giurchescu, a dovedit şi de această dată o înţelegere profundă a speci­ficului acestui tip de comedie, rea­­lizînd un spectacol popular in ade­văratul sens al cuvîntului — un spectacol care solicită necontenit participarea vie a spectatorului la dezbaterea problemelor care fră­­mîntă personajele. Și nu e vorba nu­mai de contactul direct cu sala — prin replici adresate direct publicu­lui, prin intrarea în scenă a unor personaje din sală — ci mai ales de tonul întregului spectacol, tonul unei convorbiri sincere, deschise, pline de vioiciune, cu nişte prieteni apropiaţi, spectatorii. Din păcate, regia nu a putut menţine tot timpul ritmul a­­lert care caracterizează prima parte a spectacolului — şi aceasta în bună măsură din pricina piesei. Iniţial scrisă într-un act, „Nuntă la castel” a căpătat, prin lărgirea cadrului, prin îmbogăţirea personajelor, nu numai o mai mare amploare dra­matică, ci şi unele lungimi, o pier­dere a suflului în desfăşurarea con­flictului, în special în ultima parte. Marea majoritate a interpreţilor au sesizat autenticitatea tipurilor, creionînd, fiecare în parte, un pro­fil scenic care rămîne în memorie. Ştefan Ciubotăraşu în rolul lui An­ton Mădăraş şi N. Gărdescu în ro­lul lui Golowicz au izbutit un cu­plu satiric de bună calitate. Cu o mare vigoare scenică, Ciubotăraşu a interpretat drama lăuntrică reală a personajului, fără a abdica nici o clipă de la mijloacele proprii co­mediei. Gărdescu a mers mai mult pe linia caricaturii, stîrnind hohote de rîs şi totodată antipatia publicu­lui faţă de Golowicz (deşi în unele momente" a pus un accent exagerat pe sărăcia de duh a personajului). Vasilica Tastaman a dăruit vervă şi sensibilitate rolului de fată inteli­gentă şi voluntară al brigadierei le­gumicole, iar D. Rucăreanu a înfă­ţişat, cu mijloace în continuă as­cendenţă, figura agronomului Ioşka. Gh. Dinică izbuteşte, în rolul scurt şi nu prea consistent al instructoru­lui de partid Bologa, un portret plin de naturaleţe. Nineta Gusti în ro­lul Anei şi Agnia Bogoslava în ro­lul Sofiei au creionat cu bogat umor două tipuri extrem de fireşti de ţă­­rănci din Ardeal. Şi-au mai adus contribuţia la reuşita spectacolului D. Chesa (realizînd cu fineţe, cu evi­dentă grijă pentru nuanţe, îndeosebi scena beţiei), Al. Lungu (interpre­­tînd cu un umor savuros rolul paz­nicului), N. Gh. Mazilu, Mircea Mu­­şatescu şi alţi actori care alcătuiesc nu o simplă figuraţie de fundal, ci un grup de tipuri autentice din zi­lele noastre. Din păcate, Costel Con­­stantinescu, actor înzestrat, nu a putut depăși limitele declarative ale rolului său (Mihai Mădăraş) lăsînd personajul oarecum în afara tonu­lui general al spectacolului. „Nuntă la castel” reprezintă, în liniile sale mari, un spectacol izbu­tit, menit să se integreze în creaţia scenică dedicată mersului înainte al ţărănimii noastre colectiviste pe drumul vieţii noi. VICTOR BÎRLADEANU -DeO­ Lumină fluorescentă în comuna De cîteva zile comuna Ghelar este iluminată fluorescent, aceasta fiind prima comună din regiunea Hune­doara unde s-au introdus lămpi cu vapori de mercur. In alte localităţi — la Brănişca, Boz, Vinerea şi Totoi — a fost introdus de curînd ilumi­natul electric, lucrările de electrifi­care continuînd în numeroase alte comune și sate. O linie electrică în lungime de 15 km, in curs de con­struire, va asigura alimentarea sa­telor îndepărtate din raionul Sebeș. S­C­Î­N­T­E­I­A Ne scriu cititorii De ce C.SJA ocoleşte staţiunea noastră ? Staţiunea Borsec s-a pregătit de primirea oaspeţilor. Pe Ungă dife­rite măsuri administrative, colectivul de conducere al staţiunii s-a îngrijit de alcătuirea unui bogat program cultural-distractiv. Casa de cultură a iniţiat cîteva concursuri „Cine ştie câştigă“ pe teme care popularizează marile construcţii şi realizări din îm­prejurimile Borsecului, precum şi locurile turistice. Excursiile la Hi­drocentrala „V. I. Lenin“ de la Bicaz, la Combinatul de industrializare a lemnului de la Gălăuţaş, Lacul Roşu, Ceahlău etc., vor întregi programul Casei de cultură din staţiunea noastră. Dar oaspeţii noştri vor să vadă şi unele spectacole de teatru, concerte de estradă ş.a. prezentate de forma­ţiile profesioniste. Or, la noi ajung foarte rar asemenea echipe. Anul tre­cut ne-a vizitat doar o singură dată, un colectiv de la Teatrul muzical „Gheorghe Dima" din Braşov. La începutul anului 1961 ne-am a­­dresat printr-o scrisoare la 21 de teatre din ţară, şi la O.S.T.A., prin care solicitam să includă în itinera­­riul turneelor teatrale şi staţiunea Borsec. De peste tot am primit ace­laşi răspuns: „Nu putem, staţiunea e departe de gară“. Asemenea argu­ment nu ne poate convinge. Există doar o bună legătură cu autobuzele I.R.T.A. Nici colectivele care au pre­zentat spectacole în oraşul Topliţa, reşedinţa de raion, n-au avut curiozi­tatea să guste apa de la Borsec... Credem că în sezonul acesta Mi­nisterul învăţămîntului şi Culturii va ţine seama de propunerea noa­stră şi va programa în timpul verii diferite formaţii artistice, astfel că oamenii muncii veniţi la odihnă să se poată bucura şi de spectacole pre­zentate de artişti profesionişti. AL. CONSTANTINESCU directorul Casei de cultură-Borsec Covoare cit mai frumoase Toff cei care participă la elaborarea proiectelor şi la realizarea construcţiilor noi sunt permanent preocupaţi de crea­rea unor locuinţe cit mai luminoase şi mai confortabile. Spre acelaşi obiectiv îţi îndreaptă efortul şi cei ce lucrează la echiparea interioarelor din noile con­strucţii. Fie ca este vorba de­­mobilier, de perdele, covoare, stofe de mobilă sau diverse obiecte decorative, pe lin­gă satisfacerea unor nevoi practice, ele trebuie să creeze o ambianţă plăcută încăperilor, să sublinieze, prin caracte­rul lor specific, funcţiunea acestora. De aceea, este nevoie ca diferitele o­­biecte ce împodobesc un interior, deşi concepute divers, să creeze un tot uni­tar, să fie o expresie a bunului gust. Un aspect important, uneori chiar determinant pentru înfăţişarea unei în­căperi, este modul de acoperire a par­doselii. Parchetul camerelor de locuit, marmora holurilor din clădirile publice sau din foaierele teatrelor sunt de multe ori acoperite cu covoare. Or, este cazul să spunem că producţia de co­voare nu ţine pasul cu celelalte arti­cole destinate decorării şi amenajării locuinţelor. Se produc astăzi perdele mai frumoase şi mai variate, industria de mobilă creează tipuri noi de mobi­lă mai uşoară, în culori deschise, realizînd frumoase combinaţii din lemn, mase plastice şi sticlă. Dar in­dustria de covoare continuă să dea multe modele bătrineşti, supraîncăr­cate, cu un colorit nepotrivit, uneori strident şi in dimensiuni prea puţin variate. Folosind aceleaşi mijloace tehnice şi aceeaşi materie primă, se pot fabrica covoare cu mult mai frumoase. Ar găsi o mare căutare modele noi de covoare simple, în desene geometrice, dungi sau ape colorate ce se între­pătrund (cu întrebuinţarea atentă de culori potrivite şi plăcute) atît la co­voarele ţesute cu două iţe, cit şi cele de iută. Cred, de asemenea, că ar fi utilă puncrea lă" dispoziţia consu­matorilor a unor covoare-mochetă (fără modele decorative), ţesute în­tr-o gamă bogată de culori pas­telate şi vii, de dimensiuni variate ; a­­semenea produse s-ar putea vinde şi la metraj, pentru a fi folosite la acoperi­rea întregii pardoseli. Crearea lor ar permite mai uşor cumpărătorului să-şi armonizeze covorul cu mobila. Pentru realizarea celor arătate­­ mai sus, ar fi de mare importanţă atrage­rea unor cadre calificate, artişti plas­tici, decoratori care, pe baza unei largi documentaţii, să pună la dispoziţia in­dustriei creaţiile lor. O contribuţie mai mare ar putea da, în această direcţie, consilierii artistici de pe­ lingă unităţile producătoare. Ar mai fi necesară coordonarea pro­ducţiei de covoare cu cea de stele pentru mobile, draperii şi perdele, ba chiar şi cu cea de mobilier, de corpuri de iluminat etc. Iar avizarea■ tehnică­ ar­­tistică a diferitelor modele ar trebui să fie făcută cu tot mai multă exigenţă. Socotesc că, in felul acesta, produc­ţia de covoare ar corespunde într-o mă­sură tot mai mare exigenţei oameni­lor muncii. Arhitect H. NOVAC Institutul de arhitectură „Ion Mincu”-Bucureşti ★ NOT­A REDACŢIEI. Asemenea sesi­zări au mai sosit şi din partea altor cititori. Este necesar ca Ministerul In­dustriei Uşoare, UCECOA4 să ia măsuri pentru mărirea şi îmbunătăţirea pro­ducţiei de covoare, pentru punerea în practică a numeroaselor propuneri şi sugestii interesante primite din partea cumpărătorilor. Nr. 5584 Manifestări cultural-artistice în parcurile şi pădurile Capitalei Pentru ca bucureştenii să-şi pe­treacă plăcut şi util timpul liber, în unele parcuri şi păduri din Capitali se organizează bogate manifestări cultural-artistice şi demonstraţii sportive. Aceste manifestări vor a­­vea loc pe estradele din parcurile Herăstrău, 8 Mai, Izvor, 23 August, N. Bălcescu, Vitan şi în pădurile Bă­­neasa, Mogoşoaia, Buda-Mihăileşti, Andronache şi Pustnicul. La He­răstrău, 8 Mai, Vitan şi Izvor se or­ganizează de trei ori pe săptămînă conferinţe, jurnale vorbite, simpozi­oane, întîlniri cu scriitorii etc., ur­mate de spectacole artistice sau de­monstraţii sportive — gimnastică, box, lupte etc. Săptămînal vor avea loc manifes­tări cultural-artistice la teatrele de vară 23 August şi N. Bălcescu, în pieţele Unirii, Obor şi în unele parcuri vor rula filme, în fiecare duminică, în pădurile Andronache, Pustnicul, Băneasa, Mo­­goşoaia şi Buda-Mihăileşti vor avea loc serbări cîmpeneşti. In rafturile bibliotecii din co­muna „23 August“ (aparţinînd o­­raşului Constanţa) există peste 5.000 de volume pe care tov. Georgeta Vlădoianu, bibliotecara, le recomandă cititorilor după pro­fesia, virsta și preocupările fie­căruia. ------- ----- ------------­ Propuneri rezolvate CIRLIGE PENTRU TABLOURI In legătură cu corespondenta inti­tu-.. lată „Rame şi cirlige­­pentru tablouri”.., apărută la rubrica „Căminul nostru” din „Scînteia" nr. 5492, Direcţia ge­nerală pentru comerţul de produse me­­talo-chimice, mobilă şi materiale de construcţii din Ministerul Comerţului Interior ne comunică : „Acest produs a fost fabricat pînă anul trecut de cooperativa „Metalica” din Bucureşti, str. Doamnei nr. 7. Ren­.,­tru anul acesta,, cooperativa amintită a refuzat să contracteze cantităţile co­mandate de I.C.R.M.-Bucureşti. Spre a satisface cererile cumpărăto­rilor, Direcţia noastră a luat măsuri de contractare a cîrligelor pentru ta­blouri cu un alt furnizor, care a şi li­vrat pentru vînzare primele cantităţi”. Lipseşte „modul de întrebuinţare" întreprinderea „Amillemn” din Sin Simion, raionul Ciuc, produce, printre altele, amidonul pudră. El se dizolvă uşor şi în întregime, fără să facă co­coloaşe, apretează bine rufele. Produsul nu este însă însoţit de un „mod de întrebuinţare”, în care să se arate ce cantitate de pudră de amidon trebuie folosită la litrul de apă, dacă se dizolvă în apă rece sau caldă etc. Am primit la redacţie, din partea unui cititor, fotografia unei mese de călcat pliante, prevăzută, la un capăt, cu un suport metalic pentru aşezarea fierului de călcat, iar la mar­ginea ei cu unul pentru călcat mînecile. Scindura este îm­brăcată într-un material moționat acoperit cu priză. Propu­nerea de a se fabrica în serie astfel de mese merită să fie studiată de către organele Ministerului Comerțului Interior. Asemenea obiecte folositoare de uz casnic ar putea fi co­mandate industriei. T1EAT1R1E • S3do@bljQS3 »Te/ev/z/arte «Radio FILARMONICA DE STAT „GEORGE ENESCU“ (Ateneul R.P.R.) . CONCERT SIMFONIC. Dirijor : George Georgescu — Artist al Poporului, Laureat al Pre­miului de Stat. — (orele 20); TEATRUL DE OPERA SI BALET AL R. P. ROMÍNE : TRAVIATA — (orele 11) ; SEARA DE BALET (Simfonia fan­tastică, Vals, Bolero şi Şeherezada) — (orele 19,30). TEATRUL DE STAT DE OPERETA : VITELUSUL TARCAT — (orele 10,30) . LASATI-MA SA CINT — (orele 19,30). TEATRUL NATIONAL „I. L. CARA­­GIALE" (Sala Comedia) : MACBETH — (orele 10) ; FIICELE — (orele 15) ; OR­­FEU IN INFERN — (orele 19,30). (Sala Studio) ; SICILIANA — (orele 10) ; OMUL CU MIRTOAGA — (orele 15) ; BULE­VARDUL DURAND — (orele 19,30). TEATRUL „C. I. NOTTARA“ (Sala Ma­­gheru) : SCANDALOASA LEGĂTURĂ DINTRE DOMNUL KETTLEE ŞI DOAM­NA MOON — (orele 10) ; VLAICU VODĂ — (orele 19,30). (Sala Studio) ; BĂIEŢII VESELI — (orele 10,30 şi orele 20). TEATRUL „LUCIA STURDZA BU­­LANDRA“ : SFINTA IOANA — (orele 10) ; MAMOURET — (orele 19,30). (Sala Studio) : CRED IN TINE — (orele 10) ; TACHE, IANKE ŞI CADIR — (orele 19,30) . TEATRUL PENTRU TINERET ŞI CO­PII (Sala pentru tineret) : IN FIECARE SEARA DE TOAMNA — (orele XI) ; DE N-AR FI IUBIRILE — (orele 20). (Sala pentru copii) : SALUT VOIOS — (orele 1o și orele 17). TEATRUL DE COMEDIE : CELEBRUL 702 — (orele 19,30). TEATRUL MUNCITORESC C.F.R.­­GIULESTI : ROMAGNOLA - (orele 19,30). TEATRUL SATIRIC MUZICAL „C. TANASE“ (Sala Savoy) . VORBA RE­­VISTEI — (orele 20). (Sala Victoriei 174) . CONCERT IN RE... HAZLIU — (orele 20). (Sala Dalles) : ȘAPTE NOTE POT­COVITE — (orele 20). TEATRUL ŢĂNDĂRICĂ (Sala Orfeu) : MINA CU CINCI DEGETE — (orele 20.30) . (Sala Academiei) : HARAP ALB (orele 11) . MICUL PRINȚ — (ore­le 19). CINEMATOGRAFE : LUNGA NOAPTE A LUI ’43 : Patria (9,30; 11,45; 14; 16,30; 19; 21.15) , București (10; 12,15; 14,30; 10,45; 19; 21.15) . ANII FECIORIEI: Republica (10; 12; 15; 17; 19; 21), Elena Pavel (10; 12; 15; 17; 19; 21). OMUL AMFIBIE: 1 Mai (10; 12; 15; 17; 19; 21), Flacăra (10; 12; 15; 17; 19, 21), Olga Banele (10; 15; 17; 19; grădină — 20,30) , Grădina Tudor Vladimirescu (20). — APARTAMENTUL — cinemascop: Gh. Doja (10; 12,30; 16,15; 18,45; 21,15), Alex. Sahia (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30), G. Coș­­buc (10; 12,30; 15,30; 18; 20,30), Drumul Serii (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30). ŞOFE­RII IADULUI rulează la cinematografele Magheru (9,30; 11,15; 14; 16,15; 18,45; 21,15), I. C. Frimu (9; 11,30; 14; 16,30; 19, 22,30; — grădină 20; 22,30), înfrăţirea între po­poare (10, 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Grădina Elena Pavel (orele 20,45), Sta­dionul Giuleşti (orele 20) Volga (9,30; 12; 14,30; 16,30; 19; 21,15), Libertăţii (10; 12; 14; 16,30; 18,30; 20,30), Stadionul Di­namo (orele 20), Grădina Progresul (orele 20), V. Alecsandri (13; 15,30; 18; 20,45). POST-RESTANT : C-tin David (15; 17; 19, 21), 30 Decembrie (18; 16; 18, 20). IUBIRE INCATUSATA: Lumina (rulează în continuare de la orele 10 ptnă la orele 14, după-amiază 16; 18,15; 20,30). CURCA­NII rulează la cinematografele Maxim Gorki (13,30; 20,30), V. Roaită (10; 12; 15,30; 17,30; 19,15), Mioriţa (15, 17; 19, 21). TOM DEGEŢELUL: Maxim Gorki (9,15; 11,30; 13,45; 16). PROFESIUNEA DOAMNEI WARREN: Central (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Moșilor (11, 16; 18,15 — grădină 20,30) . TOT AURUL DIN LUME : Victo­ria (9,30; 11,15; 13; 15; 17; 19, 21). FILME DOCUMENTARE (rulează la cinemato­graful Timpuri Noi în continuare de la orele 10 pînă la orele 21). NU E LOC PENTRU ANIMALE SĂLBATICE : 13 Septembrie (10; 12; 16,30; 18,30; 20,30). HANUL DIN SPESSART : Tineretului (11; 15; 17; 19, 21). S-A FURAT O BOMBA: Cultural (10,30; 16; 18, 20). INTRE DOUA IUBIRI rulează la cinematografele Alex. Popov (în continuare de la orele 9.30 plnă la orele,21) și N. Bălcescu (16; 18;15; 20;30). MAI TARE CA URAGANUL : 8 Martie (11; 15; 17; 19), 23 August (10; 12; 15; 17; 19; 21 — grădină 20). ULTIMUL MEU TAN­GO: Arta (Ii 16; 18;30; 81). GARDIANUL: 8 Mai (15; 17; 19; 21), Mioriţa (10; 18). EXPRESUL DE SEARA : B. Delavran­­cea (11; 16; 18, 20). IN NOAPTEA DE AJUN : Unirea (16, 18). CASA SURPRI­ZELOR: T. Vladimirescu (18; 18; 20). CIN­­TECUL ÎNTRERUPT : Munca (12; 16,30; 18,15; 20,30). EXPERIENŢA PRIMEJDIOA­SA rulează la cinematograful Popular (10,30; 16; 18,15; 20,30). RĂZBOI SI PACE — ambele serii ; Donca Simo (16; 19,80). UL­TIMA REPRIZA: 16 Februarie (16; 18, 20). FRUMOASA LORETTE : M. Eminescu (11,30; 15; 17; 19, 21). TELEVIZIUNE. Orele 9,00 — Emisiunea pentru copii si tineretul scolar. 10,30 — Emisiunea pentru sate. In jurul orei 15 transmisie de fotbal de la stadionul „23 August“. 18,00 — VARIETĂŢI — transmi­siune din studioul de concerte al Radio­­televiziunii­ 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,15 — Partea a Il-a a emisiunii de va­rietăţi. 20,15 — „MORAVURI" — Din pa­ginile satirice şi umoristice­ ale scriito­rilor noştri din trecut. 20,45 — Filmul ar­tistic „CRONICA AMANŢILOR SĂRĂCI" — o producţie a studiourilor italieni. In Încheiere : Ultimele ştiri şi rezultatele sportive. RADIO, DUMINICA 20 MAI. • Clubul voioşiei — orele 8,30 — II • Şcoala şi viaţa — orele 9,00 — I • Ghid muzical — orele 9,50 — I • Revista presei stră­ine — orele 10,30 — Ie Simfonia a III-a „Eroica" de Beethoven — orele 11,00 — II • Vorbeşte Moscova — orele 11,30 — I • Interpreţi de muzică uşoară — orele 12,00 — I• Programe muzicale alcătuite de ascultători — orele 12,23 — I • Din muzica popoarelor — orele 13,13 — II • Din cele mai îndrăgite melodii populare româneşti — orele 14,05 — Ie ţintă Raşid Berbutov — orele 14,10 — II • Cine ştie, ciştigă — orele 14,30 — II • Fragmente din opereta „O noapte la Veneţia“ de I. Strauss — orele 15,15 — II • La şeză­toare — orele 15,30 — I • Noi cintece Închinate încheierii colectivizării agri­culturii — orele 16,10 — I • Din muzica ţărilor prietene : cintece din Cuba — orele 17,00 — NI • Cîjităreţi români de operetă — orele 17,15 — I • Din creaţia lui Gherase Dondrino — orele 17,25 — NI • Din spectacolele săptămînii la Tea­trul de Operă şi Balet al R. P. Romíne. — orele 13,05 — II • Emisiune de muzică uşoară românească — orele 19,05 — I • Teatru : „Şapte inşi într-o căruţă" de Mircea Mureşan după o povestire de Paul Anghel — orele 20,00 *— I • Alma­nah muzical — orele 21,00 — II • Album de romanţe — orele 22,00 — II • Muzică de cameră — orele 23,10 — I. CUM VA FI VREMEA ? Timpul probabil pentru zilele de 21, 22 şi 23 mai ! Vreme în general căldu­roasă şi uşor Instablă. Cer schimbător,, temporar noros. In. vestul ţării. Vor că­dea ploi locale, mai frecvente în vest fiind însoţite de” descărcări" electrice Temperatura se­ menţine­ ridicată. Mini­mele vor fi cuprinse Intre. GiSi ,js. grad, iar maximele între 20 și 30 de grade.

Next