Scînteia, mai 1962 (Anul 31, nr. 5515-5545)
1962-05-20 / nr. 5534
Pag. 2 NU NUMAI GLOBAL CI LA TOTI INDICII Anul acesta, producţia întreprinderii „Electromotor" din Timişoara aproape se va dubla faţă de anul 1960. Acest lucru este determinat de cerinţele tot mai mari de motoare electrice, ale industriei şi de bunuri electrice de larg consum, ale populaţiei. In acelaşi ritm, creşte şi nivelul tehnic al produselor, care corespund în măsură tot mai mare exigenţelor beneficiarilor. Realizarea cu succes a acestor sarcini sporite cere colectivului eforturi susţinute pentru punerea în valoare de noi rezerve interne, să ia măsuri tehnice şi organizatorice care să asigure creşterea continuă a productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Introducerea în fabricaţie a noi bunuri de larg consum a necesitat, de asemenea, un mare volum de muncă. La toate aceste sarcini, colectivul a răspuns cu însufleţire. In primele patru luni ale acestui an, planul la producţia globală şi marfă a fost realizat. S-a acordat o mare atenţie folosirii judicioase a maşinilor şi utilajelor, aplicării şi extinderii procedeelor tehnologice de înaltă productivitate. Unul din aceste procedee — turnarea sub presiune — va fi mult extins în acest an prin instalarea a două maşini noi de turnare. De asemenea, au fost organizate cursuri de ridicare a calificării, care au dat posibilitate muncitorilor să-şi însuşească cunoştinţe tehnice bogate, să stăpînească mai bine tehnica, să obţină rezultate de seamă în producţie. îndeplinirea planului la producţia globală şi marfă nu poate însă mulţumi colectivul de aici, atîta timp cît unii indicatori principali ai planului — sortimente, productivitate, preţ de cost — nu au fost realizaţi. Care sînt cauzele ? Inginerul şef al întreprinderii, tov. Dumitru Grigorescu, a redat, succint, aceste cauze : „Suplimentări de plan din partea direcţiei tutelare, introducerea în fabricaţie a unor produse noi fără a se asigura şi măsurile tehnico-organizatorice necesare, deficienţele în aprovizionarea cu scule, şi, în special, slaba organizare a muncii în unele sectoare, neglijarea în unele perioade a producţiei curente". Intr-adevăr, întreprinderea a fost suplimentată cu comenzi urgente în primele luni ale anului şi a avut, fireşte, de întîmpinat unele greutăţi din această cauză — deşi a făcut faţă sarcinilor, îndeplinind global planul. Principala cauză a neîndeplinirii unor indici importanţi ai planului o constituie deficienţele în organizarea producţiei — fapt care s-a făcut simţit în mai toate sectoarele de fabricaţie. Pentru acest an, colectivul întreprinderii „Electromotor" a primit sarcinile de plan cu 6 luni înainte, avînd astfel timpul necesar să-şi organizeze temeinic producţia, să ia măsurile tehnice impuse de creşterea considerabilă a sarcinilor de plan. Dezbătînd cifrele de plan, muncitorii, inginerii şi tehnicienii au scos la iveală importante rezerve interne, au făcut preţioase propuneri de măsuri menite să asigure, în condiţii bune, îndeplinirea ritmică a sarei-Din activitatea colectivului întreprinderii „Electromotor" - Timişoara pentru îndeplinirea planului nilor de plan. Aceste propuneri au fost incluse în planul de măsuri tehnico organizatorice, care cuprinde măsuri de mare eficacitate economică, cu termene precise. Dar, deşi s-a întocmit un asemenea plan de măsuri, pregătirea propriu-zisă a producţiei pentru acest an a întîrziat. Nu s-a urmărit în suficientă măsură să se asigure, chiar din primele zile ale anului, sculele şi dispozitivele necesare, să se creeze un decalaj între diferitele faze ale procesului tehnologic. S-au ivit astfel, pe parcursul lunilor care au trecut de la începutul anului, greutăţi create de lipsa unei temeinice pregătiri tehnice a producţiei, în special la ştanţarea rolelor, a carcasei bobinei de releu etc., muncitorii au simţit adesea lipsa sculelor. In secţia motoare, unde munca a fost mai bine organizată, s-a asigurat un decalaj între fazele de producţie, ceea ce a permis ca producţia să se realizeze în condiţii de mai bună ritmicitate. In schimb, la secţia micromotoare, din cauză că nu s-a asigurat un asemenea decalaj, munca s-a desfăşurat „în asalt". In timp ce în primele două decade se dădea mai puţin de jumătate din producţia lunară, în decada a treia se realiza 50—60 la sută din producţia planificată pe întreaga lună. Aceasta a influenţat realizarea ritmică a planului pe întreaga întreg prindere. Pe măsură ce organizarea muncii s-a îmbunătăţit, s-a asigurat o mai bună ritmicitate a producţiei. Acest lucru dovedeşte că, atunci cînd există preocupare, cînd sînt puse în valoare rezervele interne, cînd se iau măsuri eficace, se poate asigura o ritmicitate perfectă în îndeplinirea planului — şi, prin aceasta, pot fi realizaţi în bune condiţii toţi indicii. In sprijinul realizării sarcinilor de plan, al asigurării unei producţii ritmice, trebuia să vină măsurile tehnico-organizatorice stabilite o dată cu dezbaterea cifrelor de plan. Făcînd bilanţul primului trimestru, conducerea întreprinderii a constatat că nu s-au realizat multe din măsurile tehnico-organizatorice menite să asigure capacitatea necesară îndeplinirii sarcinilor de plan sporite. Era de aşteptat ca, în urma acestei constatări, să sporească atenţia şi grija conducerii întreprinderii pentru realizarea, pas cu pas, la termenele stabilite, a planului de măsuri tehnico-organizatorice, să se urmărească îndeaproape realizarea lor. Totuși, la sfîrșitul lunii aprilie, raportul dintre măsurile prevăzute în plan și cele realizate a continuat să fie nefavorabil. Cea mai mare rămînere în urmă a existat la secţia micromotoare. Or, dacă aici se puneau în funcţiune maşinile de bobinat, maşina de confecţionat bobine, benzile de montaj pentru micromotoare şi se înfăptuiau şi celelalte măsuri prevăzute pentru primele patru luni în planul M.T.O., se puteau asigura din plin condiţiile necesare îndeplinirii ritmice a planului acestei secţii. Lucrul în „asalt" la sfîrşit de lună a influenţat negativ şi asupra calităţii unor produse. Remedierile au necesitat multe ore de muncă în plus. De bună seamă, aceste remedieri puteau fi înlăturate dacă funcţiona mai bine controlul tehnic de calitate, în special, controlul pe faze. S-a întimplat, deseori, ca la diferite faze de producţie unii controlori să treacă cu vederea defecţiunile constatate, pentru ca, în faza finală să se respingă produsul. Conducerea întreprinderii a analizat nu de mult activitatea serviciului C.T.C. şi a luat măsuri pentru încadrarea lui cu personal care are o temeinică pregătire profesională şi tehnică. Acum, cînd a sporit exigenţa controlului de calitate, la standurile de probă rar ajung produse care să nu corespundă calitativ. Pentru a-şi îmbunătăţi activitatea, colectivul întreprinderii „Electromotor" din Timişoara trebuie să fie mai mult sprijinit de direcţia generală din ministerul tutelar. Prea puţin se interesează direcţia generală şi de asigurarea aprovizionării întreprinderii cu materiale necesare bunei îndepliniri a planului. * Rezultatele obţinute în ultimul timp dovedesc că colectivul întreprinderii „Electromotor" are posibilităţi de a îndeplini planul la toţi indicii. Pentru aceasta este necesar să fie puse mai larg în valoare rezervele existente, să se acorde toată atenţia înfăptuirii prevederilor planului de măsuri tehnico-organizatorice. Este necesar să se ia în special măsuri pentru îmbunătăţirea ritmicităţii producţiei în toate secţiile întreprinderii. In fiecare secţie să se asigure un decalaj raţional între diferitele faze ale producţiei. îndeplinind ritmic sarcinile de plan, colectivul întreprinderii „Electromotor" din Timişoara va asigura industriei mai multe motoare şi echipament electric, iar populaţiei — mai multe bunuri de larg consum, de bună calitate. GH. RADEL (Urmare din pag. I-a) duminică, muncind la văruitul gardurilor, la curăţirea şanţurilor, la plantarea pomilor. Maria Ciuciuc se îngrijeşte şi de ridicarea nivelului cultural al femeilor. Chiar la ea acasă funcţionează unul din numeroasele cercuri de citit în cadrul cărora se fac, săptămînal, lecturi din ziare, din broşuri de popularizare a cunoştinţelor agrozootehnice, din cărţi literare. ...Unul dintre cele mai emoţionante momente ale adunării a fost acela cînd s-a ridicat la cuvînt bătrînul învăţător Gheorghe Cocoş, directorul şcolii din sat: — Am avut-o cîndva elevă pe Maria Ciuciuc, iar acum îi am elevi pe copiii ei, Eugenia şi Ştefan. Ce pot să vă spun ? Mi-aduc aminte că Maria, deşi avea acasă destule griji şi nevoi, nu lipsea nici o zi de la şcoală, învăţa cu sîrguinţă, era una dintre cele mai bune eleve din clasă. Aceeaşi dragoste pentru învăţătură a transmis-o şi copiilor ei. Eugenia şi Ştefan vin întotdeauna la şcoală curaţi, bine îngrijiţi, cu lecţiile făcute. Maria Ciuciuc nu e numai o colectivistă bună, ci şi o bună gospodină, o bună mamă. Şi aceasta este o trăsătură care o face demnă să fie primită în rîndurile membrilor de partid... Nu numai despre calităţile Mariei Ciuciuc s-a vorbit în cadrul adunării. Cu o adevărată grijă tovărăşească cei ce au luat cuvîntul i-au arătat şi lipsurile, îndemnînd-o să lupte cu intransigenţă pentru a le înlătura. — E bine să ştie tovarăşa Ciuciuc — a spus colectivistul Pavel Dumitru — că atitudinea de îngăduinţă faţă de neajunsurile altora este şi ea o lipsă destul de însemnată. La şedinţele consiliului de conducere, din care face parte, tovarăşa Ciuciuc nu ia întotdeauna cuvîntul, iar atunci cînd vorbeşte dă impresia că se sfieşte să spună lucrurilor pe nume, să critice lipsurile în muncă ale preşedintelui sau ale brigadierilor. Oare tovarăşa Ciuciuc gîndeşte că în felul acesta ajută ca lucrurile să meargă mai bine, ca gospodăria să devină mai puternică, mai înfloritoare? In nici un caz. Ii cerem tovarășei Ciuciuc să pună și în criticarea lipsurilor pe care le observă tot atîta energie cît pune în muncă... Cînd s-a pus la vot primirea Măriei Ciuciuc, cu trei luni înainte de expirarea stagiului de candidat, în rîndurile membrilor de partid, s-au ridicat mîinile tuturor celor prezenţi. Era în aceasta întreaga încredere a tovarăşilor ei, care o primeau în mijlocul comuniştilor din gospodărie cu conştiinţa limpede că rîndurile lor se întăresc cu un tovarăş harnic şi inimos, devotat trup şi suflet cauzei partidului.O o încredere SÜTÖ ANDRAS------------------------------------------------------„NUNTĂ LA CASTEI" ------------------------------------------------la Teatrul de Comedie - Cei care au avut prilejul să cunoască și să trăiască, în această memorabilă primăvară, entuziasmul și freamătul de muncă al satului colectivizat recunosc în noua piesă a lui Sütő András, „Nuntă la castel” — prezentată recent publicului bucureştean de Teatrul de Comedie — nu numai probleme actuale, ci mai ales o întreagă atmosferă şi o întreagă galerie de personaje specifice acestui moment din viaţa satului nostru. Pe preşedinţii de gospodării colective Anton şi Mihai Mădăraş, pe brigadiera legumicolă Maria, pe mama ei, Ana, pe crescătorul de animale Gliga, pe agronomul Ioşca, pe contabilul Golowicz şi pe mulţi alţi eroi ai acestei spumoase comedii, parcă i-am întîlnit abia ieri pe uliţa satului, la sediul gospodăriei colective, la răsadniţe, la cîmp, în adunările organizaţiei de partid, în adunările generale ale colectiviştilor, discutînd aprins despre viaţa de azi şi despre perspectivele gospodăriei lor colective. Meritul principal al comediei lui Sütő este tocmai autenticitatea ei, vădită în situaţii, în reacţiile personajelor. In redarea limbajului, colorat, savuros al piesei, un rol important îl joacă traducerea — o adevărată recreare a piesei în romîneşte — realizată cu mult simţ artistic şi meşteşug de Margareta şi V. Em. Galan. Pe scena Teatrului de Comedie apar oamenii satului, colectivişti de azi, într-un moment de cotitură care permite dezvăluirea vie a unor caractere puternice. Membrii a două gospodării colective din aceeaşi comună — una fruntaşă, cealaltă rămasă în urmă — vor să-şi unească forţele într-o unică gospodărie, puternică şi înfloritoare. Această năzuinţă întîmpină rezistenţa unor oameni stăpâniţi de o stupidă înfumurare, cum e preşedintele Anton Mădăraş, şi a unui element retrograd, „consilierul" său, contabilul Golowicz. E drept că gospodăria „Progresul" obţine venituri bune, iar colectiviştii trăiesc astăzi mai bine ca ieri, dar conducătorii ei nu se stră- Pe scenele teatrelor doiesc să privească înainte, nu dezvoltă gospodăria pe măsura posibilităţilor existente, spre a o face şi mai înfloritoare. Pas cu pas, fiind puşi să compare situaţia lor cu situaţia existentă în gospodăria vecină, unde preşedinte este fratele lui Anton, Mihai Mădăraş, şi unde primează spiritul gospodăresc, simţul perspectivei, mentalitatea sănătoasă, colectiviştii de la „Progresul” — ajutaşi şi de instructorul comitetului raional de partid, Bologa — îşi dau seama că drumul lor nu poate fi altul şi că prin unificarea celor două gospodării nimeni nu are de pierdut, ci toţi au de cîştigat. In vreme ce Anton Mădăraş, trecînd printr-o serie de încurcături de un comic spumos şi prin serioase frămîntări sufleteşti, ajunge la concluzia — concluzia unui om cinstit, aflat o bucată de timp sub înrîurirea concepţiilor lui Golovicz — că e necesar să renunţe la părerile sale greşite. Golovicz se dezvăluie pînă la capăt ca un demagog, care ştie numai să manevreze formule pompoase, fiind pus mai mult pe reclamă decât pe treabă adevărată. O trăsătură preţioasă a comediei lui Sütő este faptul că problemele importante aduse pe scenă sunt luminate prin zugrăvirea unor tipuri bine conturate, prin ciocnirea lor într-un conflict de mentalităţi, de psihologii. Regizorul spectacolului, Lucian Giurchescu, a dovedit şi de această dată o înţelegere profundă a specificului acestui tip de comedie, realizînd un spectacol popular in adevăratul sens al cuvîntului — un spectacol care solicită necontenit participarea vie a spectatorului la dezbaterea problemelor care frămîntă personajele. Și nu e vorba numai de contactul direct cu sala — prin replici adresate direct publicului, prin intrarea în scenă a unor personaje din sală — ci mai ales de tonul întregului spectacol, tonul unei convorbiri sincere, deschise, pline de vioiciune, cu nişte prieteni apropiaţi, spectatorii. Din păcate, regia nu a putut menţine tot timpul ritmul alert care caracterizează prima parte a spectacolului — şi aceasta în bună măsură din pricina piesei. Iniţial scrisă într-un act, „Nuntă la castel” a căpătat, prin lărgirea cadrului, prin îmbogăţirea personajelor, nu numai o mai mare amploare dramatică, ci şi unele lungimi, o pierdere a suflului în desfăşurarea conflictului, în special în ultima parte. Marea majoritate a interpreţilor au sesizat autenticitatea tipurilor, creionînd, fiecare în parte, un profil scenic care rămîne în memorie. Ştefan Ciubotăraşu în rolul lui Anton Mădăraş şi N. Gărdescu în rolul lui Golowicz au izbutit un cuplu satiric de bună calitate. Cu o mare vigoare scenică, Ciubotăraşu a interpretat drama lăuntrică reală a personajului, fără a abdica nici o clipă de la mijloacele proprii comediei. Gărdescu a mers mai mult pe linia caricaturii, stîrnind hohote de rîs şi totodată antipatia publicului faţă de Golowicz (deşi în unele momente" a pus un accent exagerat pe sărăcia de duh a personajului). Vasilica Tastaman a dăruit vervă şi sensibilitate rolului de fată inteligentă şi voluntară al brigadierei legumicole, iar D. Rucăreanu a înfăţişat, cu mijloace în continuă ascendenţă, figura agronomului Ioşka. Gh. Dinică izbuteşte, în rolul scurt şi nu prea consistent al instructorului de partid Bologa, un portret plin de naturaleţe. Nineta Gusti în rolul Anei şi Agnia Bogoslava în rolul Sofiei au creionat cu bogat umor două tipuri extrem de fireşti de ţărănci din Ardeal. Şi-au mai adus contribuţia la reuşita spectacolului D. Chesa (realizînd cu fineţe, cu evidentă grijă pentru nuanţe, îndeosebi scena beţiei), Al. Lungu (interpretînd cu un umor savuros rolul paznicului), N. Gh. Mazilu, Mircea Muşatescu şi alţi actori care alcătuiesc nu o simplă figuraţie de fundal, ci un grup de tipuri autentice din zilele noastre. Din păcate, Costel Constantinescu, actor înzestrat, nu a putut depăși limitele declarative ale rolului său (Mihai Mădăraş) lăsînd personajul oarecum în afara tonului general al spectacolului. „Nuntă la castel” reprezintă, în liniile sale mari, un spectacol izbutit, menit să se integreze în creaţia scenică dedicată mersului înainte al ţărănimii noastre colectiviste pe drumul vieţii noi. VICTOR BÎRLADEANU -DeO Lumină fluorescentă în comuna De cîteva zile comuna Ghelar este iluminată fluorescent, aceasta fiind prima comună din regiunea Hunedoara unde s-au introdus lămpi cu vapori de mercur. In alte localităţi — la Brănişca, Boz, Vinerea şi Totoi — a fost introdus de curînd iluminatul electric, lucrările de electrificare continuînd în numeroase alte comune și sate. O linie electrică în lungime de 15 km, in curs de construire, va asigura alimentarea satelor îndepărtate din raionul Sebeș. SCÎNTEIA Ne scriu cititorii De ce C.SJA ocoleşte staţiunea noastră ? Staţiunea Borsec s-a pregătit de primirea oaspeţilor. Pe Ungă diferite măsuri administrative, colectivul de conducere al staţiunii s-a îngrijit de alcătuirea unui bogat program cultural-distractiv. Casa de cultură a iniţiat cîteva concursuri „Cine ştie câştigă“ pe teme care popularizează marile construcţii şi realizări din împrejurimile Borsecului, precum şi locurile turistice. Excursiile la Hidrocentrala „V. I. Lenin“ de la Bicaz, la Combinatul de industrializare a lemnului de la Gălăuţaş, Lacul Roşu, Ceahlău etc., vor întregi programul Casei de cultură din staţiunea noastră. Dar oaspeţii noştri vor să vadă şi unele spectacole de teatru, concerte de estradă ş.a. prezentate de formaţiile profesioniste. Or, la noi ajung foarte rar asemenea echipe. Anul trecut ne-a vizitat doar o singură dată, un colectiv de la Teatrul muzical „Gheorghe Dima" din Braşov. La începutul anului 1961 ne-am adresat printr-o scrisoare la 21 de teatre din ţară, şi la O.S.T.A., prin care solicitam să includă în itinerariul turneelor teatrale şi staţiunea Borsec. De peste tot am primit acelaşi răspuns: „Nu putem, staţiunea e departe de gară“. Asemenea argument nu ne poate convinge. Există doar o bună legătură cu autobuzele I.R.T.A. Nici colectivele care au prezentat spectacole în oraşul Topliţa, reşedinţa de raion, n-au avut curiozitatea să guste apa de la Borsec... Credem că în sezonul acesta Ministerul învăţămîntului şi Culturii va ţine seama de propunerea noastră şi va programa în timpul verii diferite formaţii artistice, astfel că oamenii muncii veniţi la odihnă să se poată bucura şi de spectacole prezentate de artişti profesionişti. AL. CONSTANTINESCU directorul Casei de cultură-Borsec Covoare cit mai frumoase Toff cei care participă la elaborarea proiectelor şi la realizarea construcţiilor noi sunt permanent preocupaţi de crearea unor locuinţe cit mai luminoase şi mai confortabile. Spre acelaşi obiectiv îţi îndreaptă efortul şi cei ce lucrează la echiparea interioarelor din noile construcţii. Fie ca este vorba demobilier, de perdele, covoare, stofe de mobilă sau diverse obiecte decorative, pe lingă satisfacerea unor nevoi practice, ele trebuie să creeze o ambianţă plăcută încăperilor, să sublinieze, prin caracterul lor specific, funcţiunea acestora. De aceea, este nevoie ca diferitele obiecte ce împodobesc un interior, deşi concepute divers, să creeze un tot unitar, să fie o expresie a bunului gust. Un aspect important, uneori chiar determinant pentru înfăţişarea unei încăperi, este modul de acoperire a pardoselii. Parchetul camerelor de locuit, marmora holurilor din clădirile publice sau din foaierele teatrelor sunt de multe ori acoperite cu covoare. Or, este cazul să spunem că producţia de covoare nu ţine pasul cu celelalte articole destinate decorării şi amenajării locuinţelor. Se produc astăzi perdele mai frumoase şi mai variate, industria de mobilă creează tipuri noi de mobilă mai uşoară, în culori deschise, realizînd frumoase combinaţii din lemn, mase plastice şi sticlă. Dar industria de covoare continuă să dea multe modele bătrineşti, supraîncărcate, cu un colorit nepotrivit, uneori strident şi in dimensiuni prea puţin variate. Folosind aceleaşi mijloace tehnice şi aceeaşi materie primă, se pot fabrica covoare cu mult mai frumoase. Ar găsi o mare căutare modele noi de covoare simple, în desene geometrice, dungi sau ape colorate ce se întrepătrund (cu întrebuinţarea atentă de culori potrivite şi plăcute) atît la covoarele ţesute cu două iţe, cit şi cele de iută. Cred, de asemenea, că ar fi utilă puncrea lă" dispoziţia consumatorilor a unor covoare-mochetă (fără modele decorative), ţesute într-o gamă bogată de culori pastelate şi vii, de dimensiuni variate ; asemenea produse s-ar putea vinde şi la metraj, pentru a fi folosite la acoperirea întregii pardoseli. Crearea lor ar permite mai uşor cumpărătorului să-şi armonizeze covorul cu mobila. Pentru realizarea celor arătate mai sus, ar fi de mare importanţă atragerea unor cadre calificate, artişti plastici, decoratori care, pe baza unei largi documentaţii, să pună la dispoziţia industriei creaţiile lor. O contribuţie mai mare ar putea da, în această direcţie, consilierii artistici de pe lingă unităţile producătoare. Ar mai fi necesară coordonarea producţiei de covoare cu cea de stele pentru mobile, draperii şi perdele, ba chiar şi cu cea de mobilier, de corpuri de iluminat etc. Iar avizarea■ tehnică artistică a diferitelor modele ar trebui să fie făcută cu tot mai multă exigenţă. Socotesc că, in felul acesta, producţia de covoare ar corespunde într-o măsură tot mai mare exigenţei oamenilor muncii. Arhitect H. NOVAC Institutul de arhitectură „Ion Mincu”-Bucureşti ★ NOTA REDACŢIEI. Asemenea sesizări au mai sosit şi din partea altor cititori. Este necesar ca Ministerul Industriei Uşoare, UCECOA4 să ia măsuri pentru mărirea şi îmbunătăţirea producţiei de covoare, pentru punerea în practică a numeroaselor propuneri şi sugestii interesante primite din partea cumpărătorilor. Nr. 5584 Manifestări cultural-artistice în parcurile şi pădurile Capitalei Pentru ca bucureştenii să-şi petreacă plăcut şi util timpul liber, în unele parcuri şi păduri din Capitali se organizează bogate manifestări cultural-artistice şi demonstraţii sportive. Aceste manifestări vor avea loc pe estradele din parcurile Herăstrău, 8 Mai, Izvor, 23 August, N. Bălcescu, Vitan şi în pădurile Băneasa, Mogoşoaia, Buda-Mihăileşti, Andronache şi Pustnicul. La Herăstrău, 8 Mai, Vitan şi Izvor se organizează de trei ori pe săptămînă conferinţe, jurnale vorbite, simpozioane, întîlniri cu scriitorii etc., urmate de spectacole artistice sau demonstraţii sportive — gimnastică, box, lupte etc. Săptămînal vor avea loc manifestări cultural-artistice la teatrele de vară 23 August şi N. Bălcescu, în pieţele Unirii, Obor şi în unele parcuri vor rula filme, în fiecare duminică, în pădurile Andronache, Pustnicul, Băneasa, Mogoşoaia şi Buda-Mihăileşti vor avea loc serbări cîmpeneşti. In rafturile bibliotecii din comuna „23 August“ (aparţinînd oraşului Constanţa) există peste 5.000 de volume pe care tov. Georgeta Vlădoianu, bibliotecara, le recomandă cititorilor după profesia, virsta și preocupările fiecăruia. ------- ----- ------------ Propuneri rezolvate CIRLIGE PENTRU TABLOURI In legătură cu corespondenta intitu-.. lată „Rame şi cirligepentru tablouri”.., apărută la rubrica „Căminul nostru” din „Scînteia" nr. 5492, Direcţia generală pentru comerţul de produse metalo-chimice, mobilă şi materiale de construcţii din Ministerul Comerţului Interior ne comunică : „Acest produs a fost fabricat pînă anul trecut de cooperativa „Metalica” din Bucureşti, str. Doamnei nr. 7. Ren.,tru anul acesta,, cooperativa amintită a refuzat să contracteze cantităţile comandate de I.C.R.M.-Bucureşti. Spre a satisface cererile cumpărătorilor, Direcţia noastră a luat măsuri de contractare a cîrligelor pentru tablouri cu un alt furnizor, care a şi livrat pentru vînzare primele cantităţi”. Lipseşte „modul de întrebuinţare" întreprinderea „Amillemn” din Sin Simion, raionul Ciuc, produce, printre altele, amidonul pudră. El se dizolvă uşor şi în întregime, fără să facă cocoloaşe, apretează bine rufele. Produsul nu este însă însoţit de un „mod de întrebuinţare”, în care să se arate ce cantitate de pudră de amidon trebuie folosită la litrul de apă, dacă se dizolvă în apă rece sau caldă etc. Am primit la redacţie, din partea unui cititor, fotografia unei mese de călcat pliante, prevăzută, la un capăt, cu un suport metalic pentru aşezarea fierului de călcat, iar la marginea ei cu unul pentru călcat mînecile. Scindura este îmbrăcată într-un material moționat acoperit cu priză. Propunerea de a se fabrica în serie astfel de mese merită să fie studiată de către organele Ministerului Comerțului Interior. Asemenea obiecte folositoare de uz casnic ar putea fi comandate industriei. T1EAT1R1E • S3do@bljQS3 »Te/ev/z/arte «Radio FILARMONICA DE STAT „GEORGE ENESCU“ (Ateneul R.P.R.) . CONCERT SIMFONIC. Dirijor : George Georgescu — Artist al Poporului, Laureat al Premiului de Stat. — (orele 20); TEATRUL DE OPERA SI BALET AL R. P. ROMÍNE : TRAVIATA — (orele 11) ; SEARA DE BALET (Simfonia fantastică, Vals, Bolero şi Şeherezada) — (orele 19,30). TEATRUL DE STAT DE OPERETA : VITELUSUL TARCAT — (orele 10,30) . LASATI-MA SA CINT — (orele 19,30). TEATRUL NATIONAL „I. L. CARAGIALE" (Sala Comedia) : MACBETH — (orele 10) ; FIICELE — (orele 15) ; ORFEU IN INFERN — (orele 19,30). (Sala Studio) ; SICILIANA — (orele 10) ; OMUL CU MIRTOAGA — (orele 15) ; BULEVARDUL DURAND — (orele 19,30). TEATRUL „C. I. NOTTARA“ (Sala Magheru) : SCANDALOASA LEGĂTURĂ DINTRE DOMNUL KETTLEE ŞI DOAMNA MOON — (orele 10) ; VLAICU VODĂ — (orele 19,30). (Sala Studio) ; BĂIEŢII VESELI — (orele 10,30 şi orele 20). TEATRUL „LUCIA STURDZA BULANDRA“ : SFINTA IOANA — (orele 10) ; MAMOURET — (orele 19,30). (Sala Studio) : CRED IN TINE — (orele 10) ; TACHE, IANKE ŞI CADIR — (orele 19,30) . TEATRUL PENTRU TINERET ŞI COPII (Sala pentru tineret) : IN FIECARE SEARA DE TOAMNA — (orele XI) ; DE N-AR FI IUBIRILE — (orele 20). (Sala pentru copii) : SALUT VOIOS — (orele 1o și orele 17). TEATRUL DE COMEDIE : CELEBRUL 702 — (orele 19,30). TEATRUL MUNCITORESC C.F.R.GIULESTI : ROMAGNOLA - (orele 19,30). TEATRUL SATIRIC MUZICAL „C. TANASE“ (Sala Savoy) . VORBA REVISTEI — (orele 20). (Sala Victoriei 174) . CONCERT IN RE... HAZLIU — (orele 20). (Sala Dalles) : ȘAPTE NOTE POTCOVITE — (orele 20). TEATRUL ŢĂNDĂRICĂ (Sala Orfeu) : MINA CU CINCI DEGETE — (orele 20.30) . (Sala Academiei) : HARAP ALB (orele 11) . MICUL PRINȚ — (orele 19). CINEMATOGRAFE : LUNGA NOAPTE A LUI ’43 : Patria (9,30; 11,45; 14; 16,30; 19; 21.15) , București (10; 12,15; 14,30; 10,45; 19; 21.15) . ANII FECIORIEI: Republica (10; 12; 15; 17; 19; 21), Elena Pavel (10; 12; 15; 17; 19; 21). OMUL AMFIBIE: 1 Mai (10; 12; 15; 17; 19; 21), Flacăra (10; 12; 15; 17; 19, 21), Olga Banele (10; 15; 17; 19; grădină — 20,30) , Grădina Tudor Vladimirescu (20). — APARTAMENTUL — cinemascop: Gh. Doja (10; 12,30; 16,15; 18,45; 21,15), Alex. Sahia (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30), G. Coșbuc (10; 12,30; 15,30; 18; 20,30), Drumul Serii (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30). ŞOFERII IADULUI rulează la cinematografele Magheru (9,30; 11,15; 14; 16,15; 18,45; 21,15), I. C. Frimu (9; 11,30; 14; 16,30; 19, 22,30; — grădină 20; 22,30), înfrăţirea între popoare (10, 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Grădina Elena Pavel (orele 20,45), Stadionul Giuleşti (orele 20) Volga (9,30; 12; 14,30; 16,30; 19; 21,15), Libertăţii (10; 12; 14; 16,30; 18,30; 20,30), Stadionul Dinamo (orele 20), Grădina Progresul (orele 20), V. Alecsandri (13; 15,30; 18; 20,45). POST-RESTANT : C-tin David (15; 17; 19, 21), 30 Decembrie (18; 16; 18, 20). IUBIRE INCATUSATA: Lumina (rulează în continuare de la orele 10 ptnă la orele 14, după-amiază 16; 18,15; 20,30). CURCANII rulează la cinematografele Maxim Gorki (13,30; 20,30), V. Roaită (10; 12; 15,30; 17,30; 19,15), Mioriţa (15, 17; 19, 21). TOM DEGEŢELUL: Maxim Gorki (9,15; 11,30; 13,45; 16). PROFESIUNEA DOAMNEI WARREN: Central (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Moșilor (11, 16; 18,15 — grădină 20,30) . TOT AURUL DIN LUME : Victoria (9,30; 11,15; 13; 15; 17; 19, 21). FILME DOCUMENTARE (rulează la cinematograful Timpuri Noi în continuare de la orele 10 pînă la orele 21). NU E LOC PENTRU ANIMALE SĂLBATICE : 13 Septembrie (10; 12; 16,30; 18,30; 20,30). HANUL DIN SPESSART : Tineretului (11; 15; 17; 19, 21). S-A FURAT O BOMBA: Cultural (10,30; 16; 18, 20). INTRE DOUA IUBIRI rulează la cinematografele Alex. Popov (în continuare de la orele 9.30 plnă la orele,21) și N. Bălcescu (16; 18;15; 20;30). MAI TARE CA URAGANUL : 8 Martie (11; 15; 17; 19), 23 August (10; 12; 15; 17; 19; 21 — grădină 20). ULTIMUL MEU TANGO: Arta (Ii 16; 18;30; 81). GARDIANUL: 8 Mai (15; 17; 19; 21), Mioriţa (10; 18). EXPRESUL DE SEARA : B. Delavrancea (11; 16; 18, 20). IN NOAPTEA DE AJUN : Unirea (16, 18). CASA SURPRIZELOR: T. Vladimirescu (18; 18; 20). CINTECUL ÎNTRERUPT : Munca (12; 16,30; 18,15; 20,30). EXPERIENŢA PRIMEJDIOASA rulează la cinematograful Popular (10,30; 16; 18,15; 20,30). RĂZBOI SI PACE — ambele serii ; Donca Simo (16; 19,80). ULTIMA REPRIZA: 16 Februarie (16; 18, 20). FRUMOASA LORETTE : M. Eminescu (11,30; 15; 17; 19, 21). TELEVIZIUNE. Orele 9,00 — Emisiunea pentru copii si tineretul scolar. 10,30 — Emisiunea pentru sate. In jurul orei 15 transmisie de fotbal de la stadionul „23 August“. 18,00 — VARIETĂŢI — transmisiune din studioul de concerte al Radioteleviziunii 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,15 — Partea a Il-a a emisiunii de varietăţi. 20,15 — „MORAVURI" — Din paginile satirice şi umoristice ale scriitorilor noştri din trecut. 20,45 — Filmul artistic „CRONICA AMANŢILOR SĂRĂCI" — o producţie a studiourilor italieni. In Încheiere : Ultimele ştiri şi rezultatele sportive. RADIO, DUMINICA 20 MAI. • Clubul voioşiei — orele 8,30 — II • Şcoala şi viaţa — orele 9,00 — I • Ghid muzical — orele 9,50 — I • Revista presei străine — orele 10,30 — Ie Simfonia a III-a „Eroica" de Beethoven — orele 11,00 — II • Vorbeşte Moscova — orele 11,30 — I • Interpreţi de muzică uşoară — orele 12,00 — I• Programe muzicale alcătuite de ascultători — orele 12,23 — I • Din muzica popoarelor — orele 13,13 — II • Din cele mai îndrăgite melodii populare româneşti — orele 14,05 — Ie ţintă Raşid Berbutov — orele 14,10 — II • Cine ştie, ciştigă — orele 14,30 — II • Fragmente din opereta „O noapte la Veneţia“ de I. Strauss — orele 15,15 — II • La şezătoare — orele 15,30 — I • Noi cintece Închinate încheierii colectivizării agriculturii — orele 16,10 — I • Din muzica ţărilor prietene : cintece din Cuba — orele 17,00 — NI • Cîjităreţi români de operetă — orele 17,15 — I • Din creaţia lui Gherase Dondrino — orele 17,25 — NI • Din spectacolele săptămînii la Teatrul de Operă şi Balet al R. P. Romíne. — orele 13,05 — II • Emisiune de muzică uşoară românească — orele 19,05 — I • Teatru : „Şapte inşi într-o căruţă" de Mircea Mureşan după o povestire de Paul Anghel — orele 20,00 *— I • Almanah muzical — orele 21,00 — II • Album de romanţe — orele 22,00 — II • Muzică de cameră — orele 23,10 — I. CUM VA FI VREMEA ? Timpul probabil pentru zilele de 21, 22 şi 23 mai ! Vreme în general călduroasă şi uşor Instablă. Cer schimbător,, temporar noros. In. vestul ţării. Vor cădea ploi locale, mai frecvente în vest fiind însoţite de” descărcări" electrice Temperatura se menţine ridicată. Minimele vor fi cuprinse Intre. GiSi ,js. grad, iar maximele între 20 și 30 de grade.