Scînteia, martie 1963 (Anul 32, nr. 5818-5848)
1963-03-08 / nr. 5825
PROLETARI DIN TOATE ȚÂRELE, UNITI-VA*Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXII Nr. 5825 Vineri 8 martie 1963 4 PAGINI — 20 BANI De ziua tovarăşelor noastre Vestind o nouă primăvară, filele calendarului anunţă şi prima sărbătoare a acestui anotimp : 8 Martie. Este ziua femeilor de pretutindeni, ziua care s-a înscris în istorie ca zi internaţională de solidaritate şi de luptă pentru emanciparea femeilor, pentru drepturi, pentru libertate şi demnitate, pentru pace. In ţara noastră, ca şi în celelalte ţări socialiste, oamenii muncii sărbătoresc în această zi pe tovarăşele lor de viaţă şi de muncă , întrutotul egale în drepturi, eliberate pentru totdeauna de asuprirea şi umilinţa din trecut, colaboratoare demne şi capabile la făurirea a tot ce e nou şi luminos — izbînda noii concepţii despre om, despre viaţă şi colectivitate în orînduirea socialistă. Prin marea forţă socială pe care o reprezintă, femeile aduc o contribuţie deosebit de însemnată la opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste Este greu de amintit vreun domeniu de activitate, vreo acţiune mai importantă de interes obştesc în care să nu întîlneşti, la tot pasul, munca plină de iniţiativă, spiritul creator, entuziasmul şi perseverenţa femeilor. A crescut astfel mereu rolul şi prestigiul mişcării de femei din ţara noastră. „Partidul, guvernul şi poporul nostru — a spus tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la ultima Conferinţă naţională a femeilor — dau o înaltă apreciere muncii creatoare, luptei avîntate pe care milioanele de femei din ţara noastră o desfăşoară, alături de toţi oamenii muncii, pentru întărirea puterii economice a patriei, creşterea bunăstării celor ce muncesc, apărarea păcii în lume". Dacă femeile participă astăzi efectiv la activitatea economică, politică şi socială a ţării, dacă au posibilitatea de a învăţa, de a-şi însuşi cunoştinţe noi, dacă viaţa le e tot mai plină de satisfacţii — toate acestea se datoresc condiţiilor create de partidul nostru şi de statul democrat-popular. Ceea ce pentru femeile din zeci şi zeci de ţări capitaliste continuă să fie şi astăzi năzuinţe la care abia îndrăznesc să viseze, este la noi un bun pe deplin şi pentru totdeauna cîştigat. Datele statistice ilustrează, succint şi convingător, profunda schimbare a poziţiei şi rolului femeii în societatea noastră socialistă, în 1961, faţă de 1930, numărul femeilor salariate a crescut de 8 ori, îndeosebi în industria uşoară, comerţ, în instituţii socialculturale etc. Se aplică cu consecvenţă principiul: la muncă egală, salariu egal. Din rîndul maselor de femei de la oraşe şi sate s-au ridicat peste 39 000 de deputate. Mii şi mii de femei îndeplinesc funcţii de răspundere în întreprinderi, instituţii, gospodării colective, în organizaţiile de stat şi obşteşti. în ţara noastră sunt aproape 15 000 de inginere şi tehniciene, 7 000 de medici, 90 000 de femei care lucrează în domeniul învăţămîntului, 21 000 de femei în consiliile de conducere ale gospodăriilor colective. Accesul larg al tinerelor fete la toate formele de învăţămînt şi cultură reiese şi din faptul că astăzi învaţă în facultăţi de cîteva ori mai multe studente decit în trecut. Ocrotirea mamei şi copilului este o problemă de stat, există o largă reţea de instituţii materno-infantile, salariata mamă se bucură de concediu de naştere plătit, zeci şi zeci de mii de copii şi tineri îşi petrec anual vacanţele în taberele de odihnă şi recreare din cele mai frumoase staţiuni. Consiliul naţional al femeilor, comitetele şi comisiile femeilor, sprijinindu-se pe ajutorul celor aproape o jumătate de milion de activiste obşteşti, desfăşoară sub conducerea partidului o vastă activitate organizatorică şi educativă la oraşe şi sate. In timpul ce s-a scurs de la ultima Conferinţă naţională au fost obţinute realizări de seamă în aplicarea în practică a indicaţiilor cu privire la îmbunătăţirea muncii organizatorice în rîndul maselor de femei. Conducerea şi îndrumarea politică a comitetelor şi comisiilor de femei, orientarea lor spre realizarea principalelor obiective stabilite de partid în domeniul economiei, culturii, activităţii obşteşti la oraşe şi sate, constituie o sarcină politică de mare însemnătate a organelor şi organizaţiilor de partid. Antrenînd femeile din întreprinderile industriale la întrecerea socialistă pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan, obţinerea de produse de cea mai bună calitate, în sortimente cît mai bogate, care să satisfacă exigenţele celor cărora le sunt destinate, organizaţiile de partid trebuie să îndrume organele sindicale şi conducerile administrative de a le acorda un sprijin larg pentru continua ridicare a calificării profesionale, însuşirea tehnicii înaintate, de a le asigura condiţii cît mai bune de muncă şi de trai. Agricultura socialistă, gospodăria colectivă deschid femeilor de la sate posibilităţi nelimitate de afirmare a hărniciei, a spiritului lor gospodăresc şi de iniţiativă, creează condiţiile continuei lor ridicări culturale. Femeile de la sate sunt chemate să participe cu toate forţele la întărirea economico-organizatorică şi dezvoltarea gospodăriilor agricole colective, la sporirea continuă a producţiei vegetale şi animale. Cu priceperea lor de buni gospodari, colectivistele pot da o mare contribuţie la creşterea avuţiei obşteşti a gospodăriilor colective, la dezvoltarea unor ramuri unde se cere multă atenţie, cum sunt: zootehnia, legumicultura, pomiviticultura, creşterea albinelor şi a viermilor de mătase etc. Femeile colectiviste trebuie să se bucure de un sprijin puternic din partea consiliilor de conducere ale G.A.C., a sfaturilor populare, a consiliilor agricole, îndeosebi în acţiunea largă ce se desfăşoară în întreaga ţară pentru creşterea numărului de păsări, în tot timpul anului, dar mai ales acuma, în primăvară, se poate afirma din plin spiritul de iniţiativă al maselor de femei în ce priveşte activitatea gospodărească. Aportul lor la desfăşurarea întrecerii între oraşe şi comune pentru înfrumuseţarea şi îngrijirea acestora, pentru întreţinerea fondului de locuinţe — este de mare preţ. Măreţul program al desăvîrşirii construcţiei socialiste a deschis în faţa femeilor care lucrează pe tărîmul ştiinţei, artei, culturii, învăţămîntului, sănătăţii publice un vast cîmp de manifestare a cunoştinţelor lor, largi posibilităţi de a crea noi valori, de a răspîndi tot mai mult cultura în masele largi. In strînsă legătură cu şcoala, femeilor, mamelor le revine răspunderea uriaşă, misiunea nobilă de a da societăţii copii şi tineri temeinic pregătiţi, de a sădi în sufletele lor patriotismul fierbinte, devotamentul faţă de cauza partidului, dragostea de muncă şi respectul faţă de cei ce muncesc. Lărgindu-şi necontenit cunoştinţele culturale şi politice, femeile vor putea cultiva cu atît mai mult în rîndul tinerei generaţii principiile moralei socialiste, ale omului nou, dovedindu-se educatori talentaţi ai schimbului nostru de mîine. împreună cu întregul popor, mişcarea de masă a femeilor din ţara noastră sprijină cu toată hotărîrea politica externă de pace şi coexistenţă paşnică promovată de partidul şi statul nostru. Ele îşi aduc din plin contribuţia la sprijinirea acţiunilor Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor, îşi manifestă — şi cu prilejul acestui 8 Martie — sentimentele de solidaritate cu femeile de pretutindeni în lupta pentru pace şi progres social, pentru liniştea căminelor şi viitorul fericit al omenirii. De ziua tovarăşelor noastre, exprimîndu-le încă o dată înalta stimă şi preţuire, le urăm noi succese în activitatea rodnică ce o desfăşoară, alături de întregul popor, pentru înflorirea patriei noastre socialiste. Miercuri 6 şi joi 7 martie au avut loc în întreaga ţară numeroase manifestări cultural-artistice consacrate zilei de 8 Martie. In sala Ateneului R. P. Romine, în faţa a peste 500 de femei fruntaşe în producţie şi în activitatea obştească din raionul 30 Decembrie, s-a prezentat un program susţinut de solişti ai Filarmonicii de Stat „George Enescu", de actori de la Teatrul Naţional „Ion Luca Caragiale“ şi de la teatrul „Constantin Nottara". La fabrica de încălţăminte „Străduinţa“ din Suceava a apărut o ediţie specială a gazetei de perete. La loc de cinste se află expuse fotografiile a numeroase fruntaşe în producţie. La Teatrul muzical din Galaţi a avut loc o manifestare cultural-artistică la care au luat parte femei din întreprinderile şi instituţiile oraşului, colectiviste, intelectuale, studente şi gospodine. Despre însemnătatea zilei de 8 Martie a vorbit Eleonora Mărculescu, preşedintele Comitetului regional al femeilor din Galaţi. Din iniţiativa comitetului orăşenesc de femei, la Oradea s-a deschis o expoziţie închinată zilei de 8 Martie, organizată cu concursul artistelor plastice din localitate. Manifestări consacrate zilei de 8 Martie Industria noastră constructoare de maşini, pivot al industriei grele, a făcut în ultimii ani progrese mari. Multe din maşinile, utilajele şi instalaţiile tehnologice produse în diferite uzine sunt executate la un nivel ridicat, corespunzător tehnicii mondiale. Este ştiut că în componenţa maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor tehnologice complexe intră diverse piese şi subansamble. O singură uzină, oricît de bine ar fi utilată, nu le poate executa în totalitatea lor deoarece în industria constructoare de maşini capătă o tot mai largă extindere profilarea şi specializarea întreprinderilor. Pentru ca asemenea produse complexe să poată fi realizate, e nevoie de colaborarea mai multor uzine. In scopul de a ridica pe o treaptă superioară cooperarea în producţie, s-a trecut, ca urmare a indicaţiilor date de Congresul al III-lea al partidului, la organizarea relaţiilor de cooperare după principiul uzinei coordonatoare, la înfiinţarea consiliilor coordonatoare, întreprinderea noastră a fost desemnată uzină coordonatoare pentru fabricaţia podurilor rulante şi a macaralelor turn. METODELE DE LUCRU ALE CONSILIULUI înfiinţat acum doi ani, consiliul coordonator pentru poduri rulante şi macarale turn urmăreşte fabricaţia pieselor şi subansamblelor necesare acestor produse în 11 întreprinderi, precum şi activitatea de proiectare a unui institut. Inginerii-şefi _____ ai uzinelor cooperatoare au fost numiţi de minister membri în consiliu, iar ca preşedinte a fost desemnat directorul uzinei coordonatoare. Din consiliu mai fac parte, ca delegaţi, reprezentanţi ai direcţiilor generale. Astfel sunt reuniţi toţi factorii care contribuie la realizarea produselor, aducîndu-şi aportul la rezolvarea în dune condiţii a multiplelor probleme ce se ivesc pe parcursul îndeplinirii planului. Consiliul nostru este la curent cu modul in care direcţiile generale din minister asigură uzinelor cooperatoare materiile prime şi materialele de care au nevoie, cum le sprijină în rezolvarea altor probleme care condiţionează înfăptuirea la termen a podurilor rulante şi a macaralelor turn. Şedinţele de lucru ale consiliului au fost ţinute pînă la sfîrşitul anului trecut în fiecare lună. Iin cadrul lor au fost analizate realizările uzinei coordonatoare şi, în funcţie de acestea, activitatea fiecărei uzine cooperatoare. Incepînd din 1963 şedinţele se vor ţine din două în două luni, întrucît s-a constatat că s-a îmbunătăţit simţitor activitatea consiliului. Sarcina consiliului este de a asigura realizarea produselor complexe ale uzinei coordonatoare. Deci criteriul de apreciere al activităţii sale este îndeplinirea exemplară a planului de producţie al acestei uzine. In cadrul sarcinilor de plan trimestriale, uzina noastră stabileşte necesarul de piese şi subansamble pentru uzinele cooperatoare, precum şi termenele la care urmează să sosească în întreprindere şi transmite uzinelor comenzile respective. La rîndul lor, dacă este cazul, întreprinderile cooperatoare defalcă sarcinile de plan pe subfurnizori, după aceleaşi criterii. Cantităţile stabilite sunt analizate de către uzinele care urmează să le realizeze, apoi, în şedinţa de lucru a consiliului, se întocmesc graficele de livrare, semnate atît de furnizori cît şi de beneficiari. Pe această bază se întocmeşte graficul __________ general de cooperare şi se încheie contractele. In cadrul şedinţelor consiliului, se analizează cum sunt respectate aceste grafice, luîndu-se — în funcţie de necesităţi — măsuri corespunzătoare pentru recuperarea restantelor din partea unor uzine. _ Activitatea desfăşurată de consiliul nostru coordonator în aceşti ani a fost rodnică. Dacă la început, unele uzine cooperatoare acordau o atenţie mai mică realizării pieselor stabilite prin grafice, mai ales că acestea nu influenţau asupra îndeplinirii planului lor de producţie, pe măsura trecerii timpului, a participării delegaţilor uzinelor la şedinţele de lucru ale consiliului, întreprinderile au început să dovedească un interes sporit faţă de îndeplinirea riguroasă a planurilor de cooperare. CALITATEA PRODUSELOR ÎN CENTRUL ATENŢIEI Problema principală care stă în atenţia consiliului coordonator este calitatea produselor. Aproape că nu există şedinţă în care să nu se analizeze problema calităţii, să nu se ia măsuri corespunzătoare în vederea remedierii lipsurilor constatate. Anul trecut s-a discutat foarte mult problema reductoarelor podurilor care fac zgomot şi au scurgeri de ulei. In vederea eliminării lipsurilor, I.T.C.M.E. Timişoara a prevăzut ca la podurile rulante modernizate să schimbe sistemul de etanşare a carcaselor reductoarelor, iar rotile dinţate să fie rectificate. Consiliul coordonator ţine o legătură strînsă cu beneficiarii pentru a gestiile juste cunoaşte în permanenţă felul cum se comportă produsele în exploatare. Metoda aceasta s-a dovedit eficace, deoarece cunoscîndu-se observaţiile şi suvennite din partea beneficiarilor, au putut fi luate măsuri de îmbunătăţire a unor indici sau de remediere a unor neajunsuri. Propunerile judicioase venite din partea Comitetului de stat pentru construcţii, arhitectură şi sistematizare privind comportarea macaralelor turn, acelea venite din partea întreprinderii de construcţii siderurgice Hunedoara şi din partea altor beneficiari pentru poduri rulante, ne-au dat putinţa să luăm un şir de măsuri tehnico-organizatorice care au dus la ridicarea nivelului tehnic al produselor. Pentru ca legătura cu beneficiarii să fie şi mai strînsă, s-a stabilit ca la şedinţele consiliului să fie invitaţi şi marii beneficiari de poduri rulante. Pe această linie a fost organizată la Timişoara în luna octombrie 1962 o consfătuire la care au participat proiectanţii, executanţii şi unii beneficiari. In referatele şi discuţiile purtate în cadrul consfătuirii, au fost scoase în evidenţă diferite deficienţe, făcîndu-se totodată propuneri de remediere a acestora. Unii participanţi la consfătuire au criticat faptul că diferite poduri sunt destul de grele. Alţii au arătat că acţionarea directă a podurilor nu mai corespunde cerinţelor actuale de exploatare şi este necesar să se treacă la acţionarea indirectă. De aici s-a desprins sarcina pentru I.T.C.M.E. Timişoara, care este proiectantul general, să urgenteze proiectarea podurilor rulante modernizate pentru toate sarcinile de ridicare prevăzute a fi executate. Ca urmare a preocupării consiliului, a crescut nivelul tehnic al produselor. Astfel, în 1962 circa 25 la sută din podurile rulante fabricate de uzina noastră au fost executate după proiecte noi.In această privință merită evidenţiată munca depusă de către I.T.C.M.E. Timişoara în proiectarea acestor poduri. Tot ca o măsură menită să ducă la ridicarea nivelului tehnic al produselor trebuie considerată şi cea privind concentrarea fabricaţiei reductoarelor Ing. N. PERIAN director al Uzinei de construcţii metalice şi maşini agricole Bocşa II (Continuare in pag. IlI-a) Cum organizăm realizarea produselor fabricate prin cooperare DIN EXPERIENŢA UNUI CONSILIU COORDONATOR Gospodăria colectivă „7 Noiembrie" din comuna Boleşti, regiunea Bacău, cultivă anul acesta 80 de hectare cu cartofi timpurii; pentru aceasta s-au si pus la farovizat 18 vagoane de cartofi, in fotografie : inginerul agronom al gospodăriei, Nicolae Trifan, discută cu colectiviştii despre stadiul de larovizare a cartofilor care urmează să fie plantaţi un cîmp pentru obţinerea de recolte timpurii. (Foto : Agerpres) ÎN INTERIORUL ZIARULUI : • Discuţii: Cerinţe actuale faţă de manualele şcolare (pag. 2-a). • Printre fruntaşi de T. Marian (pag. 2-a). • Din presa locală: Pagini ale corespondenţilor voluntari (pag. 2-a). • Sport (pag. 3-a). • De la trimisul nostru la Geneva, Al. Cîmpeanu: Un impas nejustificat (pag. 4-a). Lucrări pentru automatizarea producţiei La Fabrica de sticlă din Scăieni, regiunea Ploieşti, a început să producă de cîteva zile un nou cuptor de mare capacitate în care majoritatea operaţiunilor se execută mecanizat şi în mare parte automatizat. Tot aici a fost refăcut în întregime cuptorul nr. 2, la care toate operaţiunile sunt automatizate. La unitatea Blejoi, aparţinînd aceleiaşi fabrici, a intrat în producţie un nou complex pentru prepararea şi amestecul materiilor prime. In cadrul acţiunilor de automatizare a producţiei în sectorul sticlă, fabricile de la Mediaş, Tîrnăveni şi Scăieni urmează să fie dotate cu dispozitive cu izotopi radioactivi, realizate în ţară, pentru măsurarea, reglarea, menţinerea temperaturii constante şi încărcarea automată a cuptoarelor. Reproiectarea şi modernizarea cuptoarelor, dotarea fabricilor cu mase de turnare şi utilaj de mare productivitate urmează să se facă şi în alte fabrici de sticlă din ţară. (Agerpres) In locuirile noi BAIA MARE (cores.p. „Scînteii”). Zilele acestea, alte 104 familii de mineri, metalurgişti, chimişti şi alţi oameni ai muncii din oraşul Baia Mare s-au mutat în locuinţe noi. La parterul noilor blocuri au fost amenajate magazine şi alte unităţi de deservire. La semănatul culturilor timpurii DETA (coresp. „Scînteii”). — în ultimele zile, în multe gospodării colective din raionul Deta, regiunea Banat, inginerii agronomi au controlat starea terenurilor care urmează a fi însămînțate cu culturile din urgența la, pentru a putea stabili începerea semănatului. Colectiviştii din Cebza au însămînţat primele 35 hectare cu borceag, mazăre şi sfeclă de zahăr. în ultimele zile şi colectiviştii din satul Macedonia au însămînţat primele 30 hectare cu trifoi, ovăz şi mazăre. Premiere teatrale Aseară, la Teatrul ,,C. I. Nottara”, a fost prezentat în premieră spectacolul cu piesa „Casa cu două intrări” de Calderon de la Barca. Regia aparţine lui Mircea Avram, iar decorurile şi costumele au fost realizate de Lidia Radian. Din distribuţie fac parte actorii : Al. Ciprian, Ion Dichiseanu, George Sion, Nucu Păunescu, Laurenţiu Măricel, Eugenia Rădulescu, Sanda Băncilă, Mariana Vincze, Eugenia Marian, Paul Nadolschi. CONSTANŢA (coresp. „Scînteii”). — La Teatrul de Stat din Constanţa a avut loc joi premiera spectacolului cu piesa „Salonul 42” de Serghei Alioşin. Regia aparține lui Petru Mihail, iar scenografia este semnată de Aurel Florea. Teatrul musical din Braşov şi-a încheiat turneul în Capitală Joi seara, tânărul colectiv al Teatrului muzical „Gheorghe Ulmo" din Braşov a prezentat în sala Teatrului de Operă şi Balet ultimul spectacol al turneului pe care îl întreprinde de aproape o lună în Capitală, cu emoţionantul poem lirico-dramatic „Trandafirii Doftanei". Concomitent, In faţa ecranelor de televiziune, mii de telespectatori au urmărit valoroasa compoziţie muzicală a lui Norbert Petri, al cărui libret este realizat de Daniel Dragan, închinată trecutului glorios de luptă al clasei muncitoare, (Agerpres) La Muzeul oraşului Bucureşti. Consfătuire privind combaterea eroziunii solului GALAŢI (coresp. „Scînteii"). In aula Institutului pedagogic din Galaţi au început ieri lucrările consfătuirii pe foră privind combaterea eroziunii solului si valorificarea terenurilor in pantă şi erodate. La această consfătuire, organizată de Consiliul Superior al Agriculturii şi Consiliul agricol regional Galaţi, iau parte ingineri şi tehnicieni de la oficiile regionale de proiectare şi organizare a teritoriului, oameni de ştiinţă din institutele de cercetări şi din învăţămîntul superior, ingineri din gospodării agricole de stat şi preşedinţi din gospodării colective din regiunea Galaţi, care au terenuri erodate. Din materialele prezentate a reieşit că în perioada care a trecut din 1948 şi pînă acum, cu sprijinul tehnic şi material acordat de stat, prin antrenarea maselor de colectivişti şi prin contribuţia specialiştilor, au fost aplicate lucrări de stăvilire a eroziunii solului pe 1 764 522 hectare teren arabil şi s-au amenajat peste 102 000 hectare de teren în pantă şi erodat în scopul folosirii superioare prin plantarea cu viţă de vie şi pomi fructiferi. In cele 3 zile cit durează consfătuirea, participanţii vor dezbate pe larg măsurile ce trebuie luate pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin in acest an şi în viitor, vor scoate la iveală şi vor generaliza cele mai bune metode folosite in combaterea eroziunii solului şi vor vizita terasele amenajate la gospodăria colectivă din comuna Tudor Vladimirescu şi la gospodăria agricolă de stat „Dealul Bujorului“ din regiunea Galaţi. Bilanţ: 18 milioane de spectatori 780 de filme vizionate • 4000 alte manifestări La Direcţia reţelei cinematografice şi difuzării filmelor s-a făcut recent bilanţul ultimei ediţii a Festivalului filmului pentru sate. Această largă şi populară manifestare culturală a marcat o creştere simţitoare a numărului spectatorilor, a interesului lor pentru aria cinematografică. 780 de filme artistice, documentare, de ştiinţă popularizată, de desen animat şi păpuşi, prezentate la sate în iarna aceasta, au fost vizionate de aproape 8 milioane de spectatori. In satele regiunilor Cluj, Argeş şi Braşov s-a înregistrat cel mai mare număr de spectatori. O mare atenţie s-a acordat în această perioadă organizării unor spectacole speciale cu filme pentru membrii cercurilor agrozootehnice şi pentru tineret. Tot cu acest prilej au fost organizate şi alte acţiuni care au completat manifestările prilejuite de tradiţionala sărbătoare a filmului pentru sate ca: expoziţii, conferinţe, recenzii de cărţi — în total aproape 4 000. (Agerpres) Ferestre----------- şi cărţi . Am văzut mai de mult un afiş în care o carte deschisă sugera imaginea unei ferestre largi şi luminoase. Metafora nu e nouă. De la invenţia tiparului încoace au mai folosit-o şi alţii, dar niciodată nu a putut avea semnificaţiile pe care le-a căpătat în ultimii ani. Ferestre şi cărţi... Aţi remarcat desigur că întotdeauna acolo unde apar miile de ferestre ale unui nou cartier se iveşte şi vitrina cu cărţi, alături de vitrina cu pîine, cu îmbrăcăminte şi cu toate cele necesare traiului zilnic In şoseaua Ilie Pintilie, in cartierul Floreasca, în Bucureştii Noi, in bd. Muncii, in cartierele noi din oraşele ţării, cărţile au venit să însoţească, cu lumina lor, noile terestre. / Instantanee/ ...Am poposit într-una din ultimele dimineţi la Librăria noastră nr. 13, din piaţa Chibrit. Cumpărători de toate virstele privesc coperţile, răsfoiesc cărţile, cer ultimele noutăţi. Un strungar de la uzinele „Griviţa Roşie" cercetează noile broşuri din „Colecţia de atelier", soţia unui muncitor cumpără ediţia bibliofilă a poeziilor lui Coşbuc — un cadou pentru fiica sa, elevă, in vreme ce, la şapte ani neîmpliniţi, Vlad Dorin se înalţă pe virfurile picioarelor ca să vadă mai bine cărţile virstei sale. Şi cărţile se despart de rafturile librăriei, pentru a urca spre alte rafturi, in noile apartamente din jur. Intr-unul din aceste apartamente, al ceferistului ŞtefanVlad, tatăl celui mai mic dintre cumpărători, au urcat pînă acum numeroase cărţi, de la „Amintirile din copilărie" ale lui Creangă şi pină la romanele lui Balzac sau Gorki. Deşi nu e prea în vîrstă, Ştefan Vlad a cunoscut şi Griviţa de-acum două decenii, dar îi vine foarte greu să-şi amintească de firma unei librării Da, erau douătrei dughene unde găseai hirtie de muşte sau tibişir, ghiozdane de carton şi, poate, romane poliţiste. Astăzi, ceferistului i se pare foarte firesc să viziteze măcar o dată pe săptămtnă librăria cartierului şi să plece spre casă cu o carte pe care o va deschide seara, sub lumina lămpii. Cînd treceţi seara pe calea Grivîţei, gindiţi-vă şi la cărţile librăriei din cartier, care, urcînd In noile blocuri, luminează plnă tlrziu sute de ferestre. PAUL DIACONESCU