Scînteia, martie 1963 (Anul 32, nr. 5818-5848)

1963-03-08 / nr. 5825

PROLETARI DIN TOATE ȚÂRELE, UNITI-VA*­­Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXII Nr. 5825 Vineri 8 martie 1963 4 PAGINI — 20 BANI De ziua­ tovarăşelor noastre Vestind o nouă primăvară, filele calendarului anunţă şi prima sărbă­toare a acestui anotimp : 8 Martie. Este ziua femeilor de pretutindeni, ziua care s-a înscris în istorie ca zi internaţională de solidaritate şi de luptă pentru emanciparea femeilor, pentru drepturi, pentru libertate şi demnitate, pentru pace. In ţara noastră, ca şi în celelalte ţări­ socialiste, oamenii muncii săr­bătoresc în această zi pe tovarăşele lor de viaţă şi de muncă , întruto­­tul egale în drepturi, eliberate pen­tru totdeauna de asuprirea şi umi­linţa din trecut, colaboratoare dem­ne şi capabile la făurirea a tot ce e nou şi luminos — izbînda noii con­cepţii despre om, despre viaţă şi co­lectivitate în orînduirea socialistă. Prin marea forţă socială pe care o reprezintă, femeile aduc o contri­buţie deosebit de însemnată la opera de desăvîrşire a construcţiei socialis­te Este greu de amintit vreun dome­niu de activitate, vreo acţiune mai importantă de interes obştesc în care să nu întîlneşti, la tot pasul, munca plină de iniţiativă, spiritul creator, entuziasmul şi perseverenţa femei­lor. A crescut astfel mereu rolul şi prestigiul mişcării de femei din ţara noastră. „Partidul, guvernul şi poporul nostru — a spus tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la ultima Conferinţă naţională a femeilor — dau o înaltă apreciere muncii crea­toare, luptei avîntate pe care milioanele de femei din ţara noas­tră o desfăşoară, alături de toţi oamenii muncii, pentru întărirea puterii economice a patriei, creş­terea bunăstării celor ce muncesc, apărarea păcii în lume". Dacă femeile participă astăzi efec­tiv la activitatea economică, politică şi socială a ţării, dacă au posibili­tatea de a învăţa, de a-şi însuşi cu­noştinţe noi, dacă viaţa le e tot mai plină de satisfacţii — toate acestea se datoresc condiţiilor create de partidul nostru şi de statul demo­crat-popular. Ceea ce pentru femeile din zeci şi zeci de ţări capitaliste continuă să fie şi astăzi năzuinţe la care abia îndrăznesc să viseze, este la noi un bun pe deplin şi pentru totdeauna cîştigat. Datele statistice ilustrează, succint şi convingător, profunda schimbare a poziţiei şi ro­lului femeii în societatea noastră socialistă, în 1961, faţă de 1930, nu­mărul femeilor salariate a crescut de 8 ori, îndeosebi în industria uşoară, comerţ, în instituţii social­­culturale etc. Se aplică cu consec­venţă principiul: la muncă egală, salariu egal. Din rîndul mase­lor de femei de la oraşe şi sate s-au ridicat peste 39 000 de deputate. Mii şi mii de femei îndeplinesc funcţii de răspundere în întreprinderi, in­stituţii, gospodării colective, în orga­nizaţiile de stat şi obşteşti. în ţara noastră sunt aproape 15 000 de ingi­nere şi tehniciene, 7 000 de medici, 90 000 de femei care lucrează în do­meniul învăţămîntului, 21 000 de fe­mei în consiliile de conducere ale gospodăriilor colective. Accesul larg al tinerelor fete la toate formele de învăţămînt şi cultură reiese şi din faptul că astăzi învaţă în facultăţi de cîteva ori mai multe studente decit în trecut. Ocrotirea mamei şi copilului este o problemă de stat, există o largă reţea de instituţii materno-infantile, sala­riata mamă se bucură de conce­diu de naştere plătit, zeci şi zeci de mii de copii şi tineri îşi petrec anual vacanţele în taberele de odihnă şi recreare din cele mai frumoase sta­ţiuni. Consiliul naţional al femeilor, co­mitetele şi comisiile femeilor, spri­­jinindu-se pe ajutorul celor aproa­pe o jumătate de milion de activiste obşteşti, desfăşoară sub conducerea partidului o vastă activitate organi­zatorică şi educativă la oraşe şi sate. In timpul ce s-a scurs de la ultima Conferinţă naţională au fost obţinute realizări de seamă în apli­carea în practică a indicaţiilor cu privire la îmbunătăţirea muncii or­ganizatorice în rîndul maselor de femei. Conducerea şi îndrumarea poli­tică a comitetelor şi comisiilor de femei, orientarea lor spre realizarea principalelor obiective stabilite de partid în domeniul economiei, cultu­rii, activităţii obşteşti la oraşe şi sate, constituie o sarcină politică de mare însemnătate a organelor şi or­ganizaţiilor de partid. Antrenînd fe­meile din întreprinderile industriale la întrecerea socialistă pentru înde­plinirea exemplară a sarcinilor de plan, obţinerea de produse de cea mai bună calitate, în sor­timente cît mai bogate, care să satisfacă exigenţele celor cărora le sunt destinate, organizaţiile de partid trebuie să îndrume organele sindicale şi conducerile administra­tive de a le acorda un sprijin larg pentru continua ridicare a calificării profesionale, însuşirea tehnicii îna­intate, de a le asigura condiţii cît mai bune de muncă şi de trai. Agricultura socialistă, gospodăria colectivă deschid femeilor de la sate posibilităţi nelimitate de afirmare a hărniciei, a spiritului lor gospo­dăresc şi de iniţiativă, creează condi­ţiile continuei lor ridicări culturale. Femeile de la sate sunt chemate să participe cu toate forţele la întărirea economico-organizatorică şi dezvol­tarea gospodăriilor agricole colective, la sporirea continuă a producţiei ve­getale şi animale. Cu priceperea lor de buni gospodari, colectivistele pot da o mare contribuţie la creşterea avuţiei obşteşti a gospodă­riilor colective, la dezvoltarea unor ramuri unde se cere multă atenţie, cum sunt: zootehnia, legumicultura, pomiviticultura, creşterea albinelor şi a viermilor de mătase etc. Femeile colectiviste trebuie să se bucure de un sprijin puternic din partea con­siliilor de conducere ale G.A.C., a sfaturilor populare, a consiliilor agri­cole, îndeosebi în acţiunea largă ce se desfăşoară în întreaga ţară pentru creşterea numărului de păsări, în tot timpul anului, dar mai ales acuma, în primăvară, se poate afir­ma din plin spiritul de iniţiativă al maselor de femei în ce priveşte acti­vitatea gospodărească. Aportul lor la desfăşurarea întrecerii între oraşe şi comune pentru înfrumuseţarea şi îngrijirea acestora, pentru întreţi­nerea fondului de locuinţe — este de mare preţ. Măreţul program al desăvîrşirii construcţiei socialiste a deschis în faţa femeilor care lucrează pe tărî­­mul ştiinţei, artei, culturii, învăţă­mîntului, sănătăţii publice un vast cîmp de manifestare a cunoştinţe­lor lor, largi posibilităţi de a crea noi valori, de a răspîndi tot mai mult cultura în masele largi. In strînsă legătură cu şcoala, fe­meilor, mamelor le revine răspun­derea uriaşă, misiunea nobilă de a da societăţii copii şi tineri temeinic pregătiţi, de a sădi în sufletele lor patriotismul fierbinte, devotamentul faţă de cauza partidului, dragostea de muncă şi respectul faţă de cei ce muncesc. Lărgindu-şi necontenit cunoştinţele culturale şi politice, fe­meile vor putea cultiva cu atît mai mult în rîndul tinerei generaţii prin­cipiile moralei socialiste, ale omu­lui nou, dovedindu-se educatori talentaţi ai schimbului nostru de mîine. împreună cu întregul popor, miş­carea de masă a femeilor din ţara noastră sprijină cu toată hotărîrea politica externă de pace şi coexis­tenţă paşnică promovată de partidul şi statul nostru. Ele îşi aduc din plin contribuţia la sprijinirea acţiu­nilor Federaţiei Democrate Interna­ţionale a Femeilor, îşi manifestă — şi cu prilejul acestui 8 Martie — sen­timentele de solidaritate cu femeile de pretutindeni în lupta pentru pace şi progres social, pentru liniş­tea căminelor şi viitorul fericit al omenirii. De ziua tovarăşelor noastre, expri­­mîndu-le încă o dată înalta stimă şi preţuire, le urăm noi succese în ac­tivitatea rodnică ce o desfăşoară, alături de întregul popor, pentru în­florirea patriei noastre socialiste. Miercuri 6 şi joi 7 martie au avut loc în întreaga ţară numeroase mani­festări cultural-artistice consacrate zilei de 8 Martie. In sala Ateneu­lui R. P. Romine, în faţa a peste 500 de femei fruntaşe în producţie şi în activitatea obştească din raio­nul 30 Decembrie, s-a prezentat un program susţinut de solişti ai Filar­monicii de Stat „George Enescu", de actori de la Teatrul Naţional „Ion Luca Caragiale“ şi de la teatrul „Constantin Nottara". La fabrica de încălţăminte „Stră­duinţa“ din Suceava a apărut o edi­ţie specială a gazetei de perete. La loc de cinste se află expuse foto­grafiile a numeroase fruntaşe în producţie. La Teatrul muzical din Galaţi a avut loc o manifestare cultural-ar­­tistică la care au luat parte femei din întreprinderile şi­ instituţiile ora­şului, colectiviste, intelectuale, stu­dente şi gospodine. Despre însem­nătatea zilei de­ 8 Martie a vorbit Eleonora Mărculescu, preşedintele Comitetului regional al femeilor din Galaţi. Din iniţiativa comitetului orăşe­nesc de femei, la Oradea s-a des­chis o expoziţie închinată zilei de 8 Martie, organizată cu concursul ar­tistelor plastice din localitate. Manifestări consacrate zilei de 8 Martie Industria noa­stră constructoare de maşini, pivot al industriei grele, a făcut în ultimii ani progrese mari. Multe din maşi­nile, utilajele şi instalaţiile tehno­logice produse în diferite uzine sunt executate la un nivel ridicat, cores­punzător tehnicii mondiale. Este ştiut că în componenţa ma­şinilor, utilajelor şi instalaţiilor teh­nologice complexe intră diverse pie­se şi subansamble. O singură uzină, oricît de bine ar fi utilată, nu le poate executa în totalitatea lor de­oarece în industria constructoare de maşini capătă o tot mai largă ex­tindere profilarea şi specializarea în­treprinderilor. Pentru ca asemenea produse complexe să poată fi reali­zate, e nevoie de colaborarea mai multor uzine. In scopul de a ridica pe o treaptă superioară cooperarea în producţie, s-a trecut, ca urmare a indicaţiilor date de Congresul al III-lea al parti­dului, la organizarea relaţiilor de cooperare după principiul uzinei coordonatoare, la înfiinţarea consi­liilor coordonatoare, întreprinderea noastră a fost desemnată uzină coor­donatoare pentru fabricaţia poduri­lor rulante şi a macaralelor turn. METODELE DE LUCRU ALE CONSILIULUI înfiinţat acum doi ani, consiliul coordonator pentru poduri rulante şi macarale turn urmăreşte fabricaţia pieselor şi subansamblelor necesare acestor produse în 11 întreprinderi, precum şi activi­­tatea de proiec­tare a unui insti­tut. Inginerii-şefi _____ ai uzinelor coope­ratoare au fost numiţi de mi­nister membri în consiliu, iar ca preşedinte a fost desemnat direc­torul uzinei coordonatoare. Din con­siliu mai fac­ parte, ca delegaţi, re­prezentanţi ai direcţiilor generale. Astfel sunt reuniţi toţi factorii care contribuie la realizarea produselor, aducîndu-şi aportul la rezolvarea în dune condiţii a multiplelor pro­bleme ce se ivesc pe parcursul înde­plinirii planului. Consiliul nostru este la curent cu modul in care di­recţiile generale din minister asigu­ră uzinelor cooperatoare materiile prime şi materialele de care au ne­voie, cum le sprijină în rezolvarea altor probleme care condiţionează în­făptuirea la termen a podurilor ru­lante şi a macaralelor turn. Şedinţele de lucru ale consiliului au fost ţinute pînă la sfîrşitul anului trecut în fiecare lună. Iin cadrul lor au fost analizate realizările uzinei coordonatoare şi, în funcţie de aces­tea, activitatea fiecărei uzine coo­peratoare. Incepînd din 1963 şedin­ţele se vor ţine din două în două luni, întrucît s-a constatat că s-a îmbunătăţit simţitor activitatea con­siliului. Sarcina consiliului este de a asi­gura realizarea produselor complexe ale uzinei coordonatoare. Deci crite­riul de apreciere al activităţii sale este îndeplinirea exemplară a pla­nului de producţie al acestei uzine. In cadrul sarcinilor de plan trimes­triale, uzina noastră stabileşte nece­sarul de piese şi subansamble pentru uzinele cooperatoare, precum şi ter­menele la care urmează să sosească în întreprindere şi transmite uzine­lor comenzile respective. La rîndul lor, dacă este cazul, întreprinderile cooperatoare defalcă sarcinile de plan pe subfurnizori, după aceleaşi criterii. Cantităţile stabilite sunt a­­nalizate de către uzinele care urmea­ză să le realizeze, apoi, în şedinţa de lucru a consiliului, se întocmesc graficele de livrare, semnate atît de furnizori cît şi de beneficiari. Pe a­­ceastă bază se întocmeşte graficul __________ general de coope­rare şi se în­cheie contractele. In cadrul şedinţe­lor consiliului, se­­ analizează cum sunt respectate a­­ceste grafice, luîndu-se — în func­ţie de necesităţi — măsuri corespun­zătoare pentru recuperarea restan­telor din partea unor uzine. _ Activitatea desfăşurată de consi­liul nostru coordonator în aceşti ani a fost rodnică. Dacă la început, une­le uzine cooperatoare acordau o a­­tenţie mai mică realizării pieselor stabilite prin grafice, mai ales că a­­cestea nu influenţau asupra îndepli­nirii planului lor de producţie, pe măsura trecerii timpului, a participă­rii delegaţilor uzinelor la şedinţele de lucru ale consiliului, întreprinde­rile au început să dovedească un in­teres sporit faţă de îndeplinirea ri­guroasă a planurilor de cooperare. CALITATEA PRODUSELOR­­ ÎN CENTRUL ATENŢIEI Problema principală care stă în a­tenţia consiliului coordonator este calitatea produselor. Aproape că nu există şedinţă în care să nu se ana­lizeze problema calităţii, să nu se ia măsuri corespunzătoare în vederea remedierii lipsurilor constatate. Anul trecut s-a discutat foarte mult pro­blema reductoarelor podurilor care fac zgomot şi au scurgeri de u­­lei. In vederea eliminării lipsurilor, I.T.C.M.E. Timişoara a prevăzut ca la podurile rulante modernizate să schimbe sistemul de etanşare a car­caselor reductoarelor, iar rotile din­ţate să fie rectificate. Consiliul coordonator ţine o legă­tură strînsă cu beneficiarii pentru a gestiile juste cunoaşte în per­manenţă felul cum se comportă pro­dusele în exploa­tare. Metoda a­­ceasta s-a dovedit eficace, deoarece cunoscîndu-se ob­servaţiile şi su­­vennite din partea beneficiarilor, au putut fi luate mă­suri de îmbunătăţire a unor indici sau de remediere a unor neajunsuri. Propunerile judicioase venite din partea Comitetului de stat pentru construcţii, arhitectură şi sistema­tizare privind comportarea macara­lelor turn, acelea venite din partea întreprinderii de construcţii siderur­gice Hunedoara şi din partea altor beneficiari pentru poduri rulante, ne-au dat putinţa să luăm un şir de măsuri tehnico-organizatorice care au dus la ridicarea nivelului tehnic al produselor.­­ Pentru ca legătura cu beneficiarii să fie şi mai strînsă, s-a stabilit ca la şedinţele consiliului să fie invitaţi şi marii beneficiari de poduri rulan­te. Pe această linie a fost organizată la Timişoara în luna octombrie 1962 o consfătuire la care au participat proiectanţii, executanţii şi unii be­neficiari. In referatele şi discuţiile purtate în cadrul consfătuirii, au fost scoase în evidenţă diferite defi­cienţe, făcîndu-se totodată propuneri de remediere a acestora. Unii parti­cipanţi la consfătuire au criticat fap­tul că diferite poduri sunt destul de grele. Alţii au arătat că acţionarea directă a podurilor nu mai corespun­de cerinţelor actuale de exploatare şi este necesar să se treacă la acţio­narea indirectă. De aici s-a desprins sarcina pentru I.T.C.M.E. Timişoara, care este proiectantul general, să ur­genteze proiectarea podurilor rulan­te modernizate pentru toate sarcinile de ridicare prevăzute a fi execu­tate. Ca urmare a preocupării consiliu­lui, a crescut nivelul tehnic al pro­duselor. Astfel, în 1962 circa 25 la sută din podurile rulante fabricate de uzina noastră au fost executate după proiecte noi.­In această privin­ță merită evidenţiată munca depusă de către I.T.C.M.E. Timişoara în proiectarea acestor poduri. Tot ca o măsură menită să ducă la ridicarea nivelului tehnic al produselor tre­buie considerată şi cea privind con­centrarea fabricaţiei reductoarelor Ing. N. PERIAN director al Uzinei de construcţii metalice şi maşini agricole Bocşa II (Continuare in pag. IlI-a) Cum organizăm realizarea produselor fabricate prin cooperare DIN EXPERIENŢA UNUI CONSILIU COORDONATOR Gospodăria colectivă „7 Noiembrie" din comuna Boleşti, regiunea Bacău, cultivă anul acesta 80 de hectare cu car­tofi timpurii; pentru aceasta s-au si pus la farovizat 18 vagoane de cartofi, in fotografie : inginerul agronom al gos­podăriei, Nicolae Trifan, discută cu colectiviştii despre stadiul de larovizare a cartofilor care urmează să fie plantaţi un cîmp pentru obţinerea de recolte timpurii. (Foto : Agerpres) ÎN INTERIORUL ZIARULUI : • Discuţii: Cerinţe actuale faţă de manualele şcolare (pag. 2-a). • Printre fruntaşi de T. Ma­rian (pag. 2-a). • Din presa locală: Pagini ale corespondenţilor voluntari (pag. 2-a). • Sport (pag. 3-a). • De la trimisul nostru la Ge­neva, Al. Cîmpeanu: Un impas nejustificat (pag. 4-a). Lucrări pentru automatizarea producţiei La Fabrica de sticlă din Scăieni, regiunea Ploieşti, a început să producă de cîteva zile un nou cuptor de mare capacitate în care majoritatea operaţiunilor se execută mecanizat şi în mare parte automatizat. Tot aici a fost refăcut în întregime cuptorul nr. 2, la care toate operaţiunile sunt automatizate. La unitatea Blejoi, aparţinînd aceleiaşi fabrici, a intrat în producţie un nou complex pentru prepararea şi amestecul materiilor prime. In cadrul acţiunilor de automatizare a producţiei în sectorul sticlă, fabricile de la Mediaş, Tîrnăveni şi Scăieni urmează să fie dotate cu dispozitive cu izotopi radioactivi, realizate în ţară, pentru măsura­rea, reglarea, menţinerea temperaturii constante şi încărcarea automată a cuptoarelor. Reproiectarea şi modernizarea cuptoarelor, dotarea fabricilor cu mase de turnare şi utilaj de mare productivitate urmează să se facă şi în alte fabrici de sticlă din ţară. (Agerpres) In locuirile noi BAIA MARE (co­­res.p. „Scînteii”).­­ Zilele acestea, alte 104 familii de mineri, metalur­­gişti, chimişti şi alţi oameni ai mun­cii din oraşul Baia Mare s-au mutat în locuinţe noi. La parterul noilor blocuri au fost a­­menajate magazine şi alte unităţi de deservire. La semănatul culturilor timpurii DETA (coresp. „Scînteii”). — în ultimele zile, în multe gospodării co­lective din raionul Deta, regiunea Banat, inginerii agronomi au contro­lat starea terenurilor care urmează a fi însămînțate cu culturile din urgen­ța l­a, pentru a putea stabili începe­rea semănatului. Colectiviştii din Cebza au însămînţat primele 35 hectare cu borceag, mazăre şi sfe­clă de zahăr. în ultimele zile şi colec­tiviştii din satul Macedonia au însă­­mînţat primele 30 hectare cu trifoi, ovăz şi mazăre. Premiere teatrale Aseară, la Teatrul ,,C. I. Nottara”, a fost prezentat în premieră spectacolul cu piesa „Casa cu două intrări” de Cal­deron de la Barca. Regia aparţine lui Mircea Avram, iar decorurile şi costu­mele au fost realizate de Lidia Radian. Din distribuţie fac parte actorii : Al. Ciprian, Ion Dichiseanu, George Sion, Nucu Păunescu, Laurenţiu Măricel, Eu­genia Rădulescu, Sanda Băncilă, Maria­na Vincze, Eugenia Marian, Paul Na­­dolschi. CONSTANŢA (coresp. „Scînteii”). — La Teatrul de Stat din Constanţa a avut loc joi premiera spectacolului cu piesa „Salonul 42” de Serghei Alioşin. Regia aparține lui Petru Mihail, iar scenogra­fia este semnată de Aurel Florea. Teatrul musical din Braşov şi-a încheiat turneul în Capitală Joi seara, tânărul co­lectiv al Teatrului muzi­cal „Gheorghe Ulmo" din Braşov a prezentat în sala Teatrului de Operă şi Balet ultimul spectacol al turneului pe care îl în­treprinde de aproape o lună în Capitală, cu emo­ţionantul poem lirico-dra­­matic „Trandafirii Dofta­nei". Concomitent, In faţa ecranelor de televiziune, mii de telespectatori au urmărit valoroasa com­poziţie muzicală a lui Norbert Petri, al cărui libret este realizat de Daniel Dragan, închinată trecutului glorios de luptă al clasei munci­toare, (Agerpres) La Muzeul oraşului Bucureşti. Consfătuire privind combaterea eroziunii solului GALAŢI (coresp. „Scînteii").­­ In aula Institutului pedagogic din Galaţi au început ieri lucrările con­sfătuirii pe foră privind combaterea eroziunii solului si valorificarea te­renurilor in pantă şi erodate. La a­­ceastă consfătuire, organizată de Consiliul Superior al Agriculturii şi Consiliul agricol regional Galaţi, iau parte ingineri şi tehnicieni de la o­­ficiile regionale de proiectare şi or­ganizare a teritoriului, oameni de ştiinţă din institutele de cercetări şi din învăţămîntul superior, ingineri din gospodării agricole de stat şi preşedinţi din gospodării colective din regiunea Galaţi, care au terenuri erodate. Din materialele prezentate a reie­şit că în perioada care a trecut din 1948 şi pînă acum, cu sprijinul teh­nic şi material acordat de stat, prin antrenarea maselor de colectivişti şi prin contribuţia specialiştilor, au fost aplicate lucrări de stăvilire a e­­roziunii solului pe 1 764 522 hectare teren arabil şi s-au amenajat peste 102 000 hectare de teren în pantă şi erodat în scopul folosirii superioare prin plantarea cu viţă de vie şi pomi fructiferi. In cele 3 zile cit durează consfă­tuirea, participanţii vor dezbate pe larg măsurile ce trebuie luate pen­tru îndeplinirea sarcinilor ce le re­vin in acest an şi în viitor, vor scoate la iveală şi vor generaliza cele mai bune metode folosite in combaterea eroziunii solului şi vor vizita terasele amenajate la gospo­dăria colectivă din comuna Tudor Vladimirescu şi la gospodăria agri­colă de stat „Dealul Bujorului“ din regiunea Galaţi. Bilanţ: 1­8 milioane de spectatori 780 de filme vizionate • 4000 alte manifestări La Direcţia reţelei cinematografice şi di­fuzării filmelor s-a fă­cut recent bilanţul ul­timei ediţii a Festiva­lului filmului pentru sate. Această largă şi populară manifestare culturală a marcat o creştere simţitoare a numărului spectatori­lor, a interesului lor pentru aria cinemato­grafică. 780 de filme artistice, documenta­re, de ştiinţă popu­larizată, de desen a­­nimat şi păpuşi, pre­zentate la sate în iarna aceasta, au fost vizionate de aproape 8 milioane de specta­tori. In satele regiuni­lor Cluj, Argeş şi Bra­şov s-a înregistrat cel mai mare număr de spectatori. O mare a­­tenţie s-a acordat în această perioadă or­ganizării unor specta­­cole speciale cu filme pentru membrii cercu­rilor agrozootehnice şi pentru tineret. Tot cu acest prilej au fost or­ganizate şi alte ac­ţiuni care au comple­tat manifestările prile­juite de tradiţionala sărbătoare a filmului pentru sate ca: expo­ziţii, conferinţe, re­cenzii de cărţi — în total aproape 4 000. (Agerpres) Ferestre-----­------ şi cărţi . Am văzut mai de mult un afiş în care o carte deschisă sugera imagi­nea unei ferestre largi şi luminoase. Metafora nu e nouă. De la invenţia tiparului încoace au mai folosit-o şi alţii, dar niciodată nu a putut avea semnificaţiile pe care le-a căpătat în ultimii ani. Ferestre şi cărţi... Aţi remarcat de­sigur că întotdeauna acolo unde apar miile de ferestre ale unui nou cartier se iveşte şi vitrina cu cărţi, alături de vitrina cu pîine, cu îmbrăcăminte şi cu toate cele necesare traiului zil­nic In şoseaua Ilie Pintilie, in cartie­rul Floreasca, în Bucureştii Noi, in bd. Muncii, in cartierele noi din oraşele ţării, cărţile au venit să însoţească, cu lumina lor, noile terestre. / Instantanee/ ...Am poposit într-una din ultimele dimineţi la Librăria noastră nr. 13, din piaţa Chibrit. Cumpărători de toate virstele privesc coperţile, răsfoiesc cărţile, cer ultimele noutăţi. Un strun­gar de la uzinele „Griviţa Roşie" cercetează noile broşuri din „Colec­ţia de atelier", soţia unui muncitor cumpără ediţia bibliofilă a poeziilor lui Coşbuc — un cadou pentru fiica sa, elevă, in vreme ce, la şapte ani neîmpliniţi, Vlad Dorin se înalţă pe virfurile picioarelor ca să vadă mai bine cărţile virstei sale. Şi cărţile se despart de rafturile librăriei, pentru a urca spre alte rafturi, in noile apar­tamente din jur. Intr-unul din aceste apartamente, al ceferistului ŞtefanVlad, tatăl celui mai mic dintre cumpărători, au urcat pînă acum numeroase cărţi, de la „Amintirile din copilărie" ale lui Creangă şi pină la romanele lui Bal­zac sau Gorki. Deşi nu e prea în vîrstă, Ştefan Vlad a cunoscut şi Griviţa de-acum două decenii, dar îi vine foarte greu­ să-şi amintească de firma unei librării Da, erau două­­trei dughene unde găseai hirtie de muşte sau tibişir, ghiozdane de car­ton şi, poate, romane poliţiste. Astăzi, ceferistului i se pare foarte firesc să viziteze măcar o dată pe săptămtnă librăria cartierului şi să plece spre casă cu o carte pe care o va des­chide seara, sub lumina lămpii. Cînd treceţi seara pe calea Grivî­­ţei, gindiţi-vă şi la cărţile librăriei din cartier, care, urcînd In noile blocuri, luminează plnă tlrziu sute de ferestre. PAUL DIACONESCU

Next