Scînteia, aprilie 1963 (Anul 32, nr. 5849-5878)

1963-04-22 / nr. 5870

Pag. 4 Situație încordată în Iordania • Demisia guvernului şi dizolvarea parlamentului • Patrule înarmate circulă in capitală • S -au operat numeroase arestări. AMMAN 21 (Agerpres).­­ După cum a anunţat postul de radio Am­man, la 20 aprilie, în cursul unei şe­dinţe agitate a Parlamentului iorda­nian, în care premierul Samir Rifai a expus programul guvernului său, deputaţii au refuzat să acorde votul de încredere şefului guvernului. A­­genţia France Presse precizează că, în seara aceleiaşi zile, premierul Ri­fai, fiind pus în minoritate, şi-a pre­zentat demisia, care a fost accep­tată de regele Iordaniei, iar parla­mentul a fost dizolvat printr-un decret regal. La 21 aprilie a fost format noul cabinet iordanian sub preşedinţia lui Al Serif Hussein Ibn Nasser, unchiul regelui Hussein, care îşi asumă totodată funcţiunile ministrului apărării. In legătură cu situaţia din Iorda­nia, agenţia U.P.I. relatează că stră­zile şi pieţele principale ale capita­lei sunt ocupate de forţele armate. Detaşamente înarmate ale poliţiei au fixat posturi de control la toate clădirile guvernamentale, iar patrule înarmate parcurg în camioane ar­terele principale ale oraşului. Din Tel Aviv se anunţă că sîmbătă seara pe străzile vechiului Ierusalim (Ior­dania) au avut loc schimburi de focuri. Autorităţile refuză să dea orice amănunte în legătură cu inci­dentele care au avut loc, dar din surse oficioase se confirmă că exi­stă morţi şi răniţi. Pe de altă parte, ziarele libaneze vorbesc despre ma­nifestaţii sîngeroase şi numeroase arestări. A fost declarată starea de alarmă în principalele oraşe iorda­­niene. Declaraţia primului ministru al Nepalului KATMANDU 21 (Agerpres). — Tulsi Giri, preşedintele Consiliului de Miniştri al Nepalului, luînd cu­­­vîntul în cadrul unei şedinţe a Aso­ciaţiei nepaleze de cultură şi litera­tură, a declarat că guvernul Nepa­lului va promova o politică externă independentă de neaderare la blocuri şi îşi va aduce contribuţia la cauza păcii generale. El a subliniat că po­litica externă a guvernului nepalez trebuie să servească intereselor na­ţionale ale ţării şi, în acelaşi timp, să contribuie la asigurarea bunăvo­inţei şi colaborării între toate ţările, precum şi la întărirea păcii în în­treaga lume. El a subliniat că guver­nul Nepalului se pronunţă cu hotă­­rîre împotriva oricărui amestec străin în treburile interne ale ţării. Preşedintele R.P. Chineze a sosit la Rangoon RANGOON. Sîmbătă a sosit la Rangoon (Uniunea Birmană) într-o vizită oficială Liu Şao-ţi, preşedin­tele R.P. Chineze, şi persoanele care îl însoţesc. PARIS. Federaţiile partidului comu­nist, partidelor socialist şi socialist uni­ficat din departamentul Ille-et-Vilaine s-au pronunţat in sprijinul iniţiativei partizanilor păcii din Franţa privitoare la convocarea „statelor generale pentru dezarmare". In sprijinul convocării lor, în întreaga Franţă au avut loc pînă in prezent mii de adunări TOKIO. La 20 aprilie, funcţionarii de la bursele din Osaka, Kobe şi Kioto au declarat o grevă de trei ore. Gre­viştii cer majorarea salariilor. Cuvîntarea fostului cancelar al Austriei, Raab VEENA. Consiliul Naţional al Aus­triei a aprobat, după trei zile de dez­bateri, bugetul de stat pe anul 1963. Trăsăturile caracteristice ale noului buget sunt majorarea alocărilor pentru nevoile armatei, aproape cu jumătate de miliard de şilingi faţă de anul trecut, şi ignorarea revendicărilor oamenilor muncii cu privire la mărirea salariilor şi pensiilor de boală şi bătrîneţe. Deputaţii Consi­liului Naţional au aprobat hotărîrea cu privire la majorarea preţurilor la unt, pîine, zahăr şi alte produse alimentare, precum şi cu privire la mărirea unor impozite. In cuvîntarea rostită în ca­drul dezbaterilor, fostul cancelar al Aus­triei, Raab, a declarat că în momentul de faţă economia Austriei nu este pre­gătită pentru lupta de concurenţă în cadrul Pieţei comune. „Dacă am intra brusc în Piaţa comună, a declarat el, numeroase ramuri ale economiei noas­tre ar striga: „Apăraţi-ne de concu­renţă“. O nouă manevră a lui Welensky SALISBURY. Agenţiile de presă a­­­nunţă că la 19 aprilie, în cadrul unei conferinţe de presă organiza­te la Salisbury, primul ministru al Fe­deraţiei Rhodesiei şi Nyassalandului, Roy Welensky, a anunţat dizolvarea Partidului federal unit şi crearea a trei partide în cele trei teritorii ale federa­ţiei. Aceasta este o nouă manevră a lui Welensky, pus în grea încurcătură în condiţiile în care Federaţia Rhodesiei şi Nyassalandului îşi trăieşte ultimele cea­suri. In asemenea situaţie, Partidul fe­deral unit, cunoscut pentru activi­tatea sa de ferm susţinător al interese­lor rasiştilor rhodesieni şi colonialiştilor britanici, şi-a pierdut baza pentru a mai exista. Prin dizolvarea lui, Welensky ur­măreşte să-şi menţină posibilitatea de a participa la viaţa politică în fiecare din teritoriile componente ale Federaţiei Rhodesiei şi Nyassalandului. El inten­ţionează să-şi creeze în felul acesta a­­genţi care, sub masca de noi partide aşa-zis independente, să-şi continue ve­chea politică. BONN. Chestiunea succesiunii can­celarului Adenauer a făcut sîmbătă o­­biectul a numeroase întrevederi între membrii cabinetului şi liderii partidelor. Unii deputaţi creştini-democraţi au trimis preşedintelui grupului parlamen­tar C.D.U.—C.S.U., von Brentano, scri­sori în care protestează împotriva fap­tului că liderii partidului fac propagan­dă pentru un singur candidat la succe­siunea lui Adenauer, SAN JUAN. Viaţa patriotului por­­torican, luptător pentru independenţa naţională, Pedro Aibisu Campos, este în primejdie. El s-a aflat timp de a­­proape 20 de ani în diferite închisori din S.U.A. In prezent, Aibisu Campos, care este în vîrstă de 73 de ani, se află internat într-un spital din San Juan. Toată partea dreaptă a corpu­lui său este paralizată. Din cauza tor­turilor şi-a pierdut araiul. BUENOS AIRES, învăţătorii de la şcolile elementare din provincia Tucu­­man (Argentina) au obţinut satisface­rea revendicărilor lor economice, în ur­ma unei greve începută în luna martie. Autorităţile au fost nevoite să majoreze salariile învăţătorilor. Greviştii au fost sprijiniţi de învăţătorii de la toate şco­lile, precum şi de organizaţiile sindicale şi de masă. Şi „Titan II” s-a prăbuşit în ocean... NEW YORK. A eşuat cea de-a cincea încercare de a lansa la Cape Canave­ral (statul Florida) o rachetă balistică intercontinentală „Titan-II“. După cum anunţă agenţiile de presă americane, din cauza unor defecţiuni în cea de-a doua treaptă, racheta s-a prăbuşit în Oceanul Atlantic. PEKIN. La 21 aprilie a sosit la Pekin An­ Sabri, preşedintele Consi­liului executiv al R.A.U., şi persoa­nele care îl însoţesc. 500 persoane arestate în Grecia ATENA. Marşul păcii Marathon-Ate­­na, care urma să se desfăşoare la 21 aprilie, nu a putut avea loc deoarece poliţia şi jandarmeria au luat măsuri extraordinare de-a lungul traseului de 42 de kilometri dintre Atena şi Ma­rathon. Potrivit datelor neoficiale ale poliţiei, dintre cei care au dorit să participe la marş, au fost arestate 500 de persoane, dintre care 137 de femei. Printre cei arestaţi se află Perisferakis, preşedintele Asociaţiei greceşti a tine­retului pentru dezarmarea nucleară, ac­torul Alexandrakis, compozitorul Theo­­dorakis. De asemenea, mai mulţi parti­cipanţi sosiţi din Anglia au fost ares­taţi sîmbătă, cerîndu-li-se să părăsească Grecia. Cu toate că marşul a fost îm­piedicat de către poliţie şi jandarmerie, el a avut totuşi loc în mod simbolic, deputatul Lambrakis (independent) e­­fectuînd o bună parte din traseu, pînă în momentul cînd a fost arestat. SCÎNTEIA Şedinţă festivă la Havana cu prilejul aniversării victoriei de la Playa Giron HAVANA 21 (Agerpres). — Festivi­tăţile din Cuba cu prilejul celei de-a doua aniversări de la victoria repurtată la Playa Giron s-au încheiat în seara zilei de 19 aprilie cu şedinţa festivă care a avut loc în una din cele mai mari săli de teatru din Havana, la care au participat 6 000 de persoane. La şe­dinţă au luat parte membri ai guvernu­lui cuban şi ai conducerii Partidului unic al revoluţiei socialiste, în frunte cu primul ministru, Fidel Castro, şi pre­şedintele republicii, Osvaldo Dorticos, reprezentanţi ai organizaţiilor revoluţio­nare şi obşteşti, ostaşi ai armatei cu­­bane, oameni ai muncii din capitală. La şedinţa festivă Fidel Castro a sub­­linit uriaşa însemnătate a zdrobirii mer­cenarilor imperialismului la Playa Giron. El a declarat că dacă lupta încununată de succes împotriva dictaturii lui Ba­tista a schimbat cursul istoriei Cubei, victoria de la Playa Giron a salvat re­voluţia şi nu a permis reacţiunii să în­toarcă înapoi roata istoriei Cubei. Castro a subliniat în continuare că im­perialiştii nu au renunţat la planurile lor agresive, dar că în prezent ei recurg la metode noi. Ei pregătesc acte tero­riste împotriva militanţilor activi ai re­voluţiei, organizează diversiuni. Partea finală a cuvîntării sale a fost con­sacrată noilor succese ale poporului cu­ban pe calea construcţiei socialiste. In prezent, a declarat Castro, sarcina noas­tră primordială este dezvoltarea econo­mică a ţării. Dar în acelaşi timp po­porul nostru trebuie să fie oricînd gata pentru apărarea patriei. Lucrările conferinţei Uniunii in­terparlam­en­tare LAUSANNE 21 (Agerpres). — La şedinţa din 20 aprilie a conferinţei Uniunii interparlamentare, care a a­­vut loc sub preşedinţia vicepre­şedintelui Ştefan Zolkiewski, repre­zentantul R. P. Polone, a fost stabilită ordinea de zi a celei de-a 52-a con­ferinţe a Uniunii interparlamentare, care va avea loc la Belgrad între 12 şi 20 septembrie 1963. După cum transmite France Presse, ordinea de zi a viitoarei conferinţe interparla­mentare cuprinde următoarele­ cinci puncte : 1) „Salvgardarea păcii“ (se vor discuta proiectele de rezoluţie cu privire la mijloacele sporirii eficien­ţei O.N.U. în acţiunea sa pentru menţinerea păcii şi securităţii şi la crearea de zone denucleari­­zate şi demilitarizate, ca o primă etapă pe calea dezarmării generale şi totale) ; 2) „Problema mondială a dezvoltării“ ; 3) „Dreptul spaţiului cosmic“ ; 4) „Discriminarea rasială“ şi 5) „Adaptarea instituţiilor repre­zentative la realităţile politice, so­ciale şi economice în condiţiile ac­tuale din lume“. In cursul acestei şedinţe s-a ho­­tărît primirea în Uniune a patru noi parlamente, reprezentînd Senegalul, Sierra Leone, Camerunul şi Somalia. Uniunea interparlamentară a hotărît, de asemenea, crearea unui centru internaţional de documentare şi de studii parlamentare, organism care va funcţiona în cadrul Biroului inter­parlamentar, care îşi are sediul la Geneva. ACTUALITATEA INTERNATIONALA IN MAGNI In drum spre Londra, partici­panţi la marşul antiatomic pornit de la Aldermaston, au luat cu asalt pădurea Reading unde se presupune că ar fi un centru se­cret de adăpostire a autorităţilor în eventualitatea unui război nuclear. (Fotografia de sus). Şi în R.F. GERMANA s-au des­făşurat zilele trecute mari demon­straţii antiatomice. Fotografia de mai sus Înfăţişează o coloană a demonstranţilor la München. După catastrofa submarinului atomic american „Thresher“. Ră­măşiţele submarinului, aduse la suprafaţă de valuri, sunt cerce­tate cu atenţie de anchetatori. 100 000 de mineri au blocat cent­rul oraşului Tokio pentru a protesta împotriva intenţiei patronilor de a închide numeroase mine. Junta militară din Guatemala a ordonat numeroase arestări de pa­trioţi. In fotografie, un grup de arestaţi In drum spre închisoarea din Guatemala City. Chemarea adresata de F.S.M. sindicatelor din toate ţările cu prilejul Zilei de 1 Mai BRAGA 21 (Agerpres). — Agenţia Ceteka a transmis chemarea adresată de Federaţia Sindicală Mondială sindi­catelor din toate ţările cu prilejul Zi­lei de 1 Mai — ziua solidarităţii in­ternaţionale a oamenilor muncii. Datorită vigilenţei şi spiritului vostru combativ, datorită unităţii crescînde şi solidarităţii internaţionale, minunatelor exemple pe care le-aţi demonstrat nu o dată în cursul acestui an în zilele în­verşunatelor lupte de masă, se spune în chemare: 1 Mai 1963 se va sărbători în condiţiile unor succese strălucite în lupta împotriva forţelor reacţiunii şi războiului, împotriva imperialismului şi colonialismului. Cu prilejul Zilei de 1 Mai, F.S.M. trimite un cald salut curajoşilor oameni ai muncii spanioli care luptă pentru li­bertate şi progres social. F.S.M. salută şi felicită pe oamenii muncii din ţările socialiste care continuă să construiască cu succes socialismul. Sărbătorind victoriile noastre, noi nu uităm — se spune în chemarea F.S.M. — că duşmanul nostru de clasă ridică încă numeroase obstacole serioase în calea păcii şi progresului social For­ţele colonialismului îşi continuă acţiu­nile lor criminale în Vietnamul de sud şi Angola. Monopolurile, în înţelegere cu guvernele docile­lor, atît în cadrul comunităţii economice europene cît şi în afara ei, încearcă, în avantajul lor, să îngheţe salariile, să lichideze sau să ştirbească drepturile sindicale, să îm­piedice reducerea duratei săptămînii de lucru, să aţîţe pe oamenii muncii din diferite ţări unii împotriva altora. Incidentele rasiale din S. U. A. Zi de zi, agenţiile de presă transmit ştiri despre noi incidente rasiale în S.U.A. De mai­­multe săptămîni continuă să se desfăşoare în oraşul Greenwood, sta­tul Mississippi, demonstraţii ale popu­laţiei de culoare împotriva refuzului autorităţilor de a permite înregistrarea negrilor pe listele electorale. In acest oraş, unde locuiesc 34 000 de negri şi 17 000 de albi, pe listele electorale nu sunt înscrişi decît aproximativ 2 la sută din negri, în timp ce procentul albilor înregistraţi în liste trece de 90 la sută. în cadrul demonstraţiilor, populaţia cere curmarea acestei situaţii discrimi­­natorii. Dar, deocamdată, li s-a răspuns prin persecuţii şi represiuni poliţieneşti. Au fost folosiţi în repetate rînduri cîini special dresaţi pentru împrăştierea de­monstranţilor negri. Pastorul L. D. Tu­cker, unul din însufleţitorii acestor de­monstraţii, a fost muşcat de cîinii poli­ţiei şi s-a ales cu hainele sfîşiate, dar şeful poliţiei locale l-a acuzat... că se preface. Poliţia a operat mai multe a­­restări printre demonstranţi. In legătură cu teroarea dezlănţuită de rasişti la Greenwood, Martin Luther King, cunoscut lider al mişcării negrilor pentru egalitate în drepturi, a atras a­­tenţia guvernului federal că dacă aici nu vor fi luate măsuri la timp, „va avea loc o noapte şi mai sumbră decît cea de la Oxford“. (Referire la noaptea cînd rasiştii au încercat să împiedice cu forţa înscrierea studentului negru Ja­mes Meredith la Universitatea din Ox­ford, statul Mississippi, provocînd un şir de incidente cu agenţii federali — n.r.). Dar şi de data aceasta autorităţile au răspuns în felul lor... In presa americană din ultimele zile apar, de asemenea, ştiri cu titluri de-o şchioapă, numeroase comentarii şi foto­grafii consacrate incidentelor rasiale din statul Alabama, unde organizaţiile de negri depun eforturi deosebite pentru a atinge obiectivul lor de luptă. După cum scriu ziarele, manifestanţii protestează îndeosebi împotriva discriminărilor ra­siale în magazine şi restaurante. Şeful poliţiei din acest oraş, E. Connor, în­verşunat partizan al segregaţiei rasiale, a făgăduit că va umple toate închisorile din Birmingham cu negrii care demon­strează pentru egalitate rasială. Au fost arestate peste 200 de persoane, prin­tre care cîntărețul negru orb Hibler. La 14 aprilie, un grup de aproape 1 300 de persoane, în frunte cu reveren­dul A. D. King (fratele lui Martin Lut­her King), au pornit într-un marș spre închisoarea în care se afla Martin Lut­her King *) Poliţişti pe motociclete le-au tăiat calea. Atunci demonstranţii s-au îndreptat spre un loc viran. Aci agenţii poliţiei le-au barat ieşirea şi — sub pretext că „produc dezordine“ — au arestat 30 de manifestanţi, între care şi pe A. D. King. In acest timp, demon­stranţii scandau cuvîntul „Libertate !“. Şi aci poliţia a făcut uz de cîini dresaţi pentru a ataca pe demonstranţii negri. Faptele de mai sus şi numeroase al­tele care s-ar mai putea cita arată, pe * Agenţia France Presse a relatat că la 20 aprilie pastorul a fost eliberat, dar. Împreună cu alţi 100 de negri va compă­rea azi, luni, în faţa unui tribunal, pen­tru participare la demonstraţii interzise, de o parte, creşterea continuă a luptei negrilor din S.U.A. pentru drep­turile lor , iar pe de altă parte, înver­şunarea cu care rasiştii americani se împotrivesc oricărui progres în dome­niul lichidării discriminărilor rasiale. ...„Ani de-a rîndul — se spunea în­tr-un mesaj special al preşedintelui Kennedy adresat cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la proclamaţia prin care Abraham Lincoln a anunţat eliberarea negrilor — progresul în înfăptuirea ega­lităţii în drepturi a fost foarte lent. Sis­temul segregaţiei l-a îngrădit pe negru faţă de compatriotul său american. I s-a refuzat posibilităţile egale şi în ce pri­veşte învăţămîntul, munca. In numeroa­se locuri el n-a putut vota. Timp înde­lungat el a fost supus asupririi şi te­rorii. Au fost ani grei de umilinţi şi lipsuri“. Intr-adevăr, aşa stau lucrurile. In ce priveşte dreptul de vot, deşi un amendament al constituţiei îl menţio­nează şi pentru negri, în fapt — aşa cum scrie chiar revista americană „Look“ — „mai există încă zeci de mii de americani cu pielea neagră care tră­iesc în regiuni unde acest amendament nu este recunoscut nici pînă astăzi“. O anchetă federală întreprinsă recent în districtul Sunflower, statul Missis­sippi, a confirmat cele de mai sus. La Ruleville, centrul districtului, din cei 60 de negri care au încercat să se înregis­treze, doar patru au izbutit s-o facă. Din 13 254 negri, care locuiesc pe în­treg teritoriul districtului Sunflower, pe listele electorale s-au înregistrat doar 114. Constituie oare districtul Sunflo­wer vreo excepţie ? Realitatea este că în statul Mississippi există alte 13 dis­tricte unde pe listele electorale n-a fost înregistrat nici măcar un singur negru ! Discriminarea nu se oprește însă la „dreptul de vot". „Dacă ești negru — subliniază ziaristul negru Ernest Dun­­can — ai de trei ori mai multe șanse să rămîi fără lucru decît dacă ai fi alb". In această privinţă, este caracteristică formula „The last to be hired, the first to be fired“ (adică negrii sînt ultimii angajaţi şi primii concediaţi). Iată şi re­zultatul practic al aplicării acestei de­vize, arătat de ziarul „New York Ti­mes" : în rîndul populaţiei de culoare din S.U.A., procentul şomerilor a fost în ianuarie 1963 de 12,7 la sută în timp ce pentru restul populaţiei el era de 5,9 la sută. Se ştie că Curtea Supremă a S.U.A. a luat o hotărîre cu privire la încetarea discriminării rasiale în şcolile americane încă din 1954. Care este astăzi situaţia în şcolile din sudul S.U.A. ? „Bariere rasiale în şcoli” este titlul unui grafic publicat de revista vest-germană „Der Spiegel“. Din el rezultă că în sta­tele Mississippi, Alabama, Carolina de Sud, procentul integrării rasiale este egal cu zero. în Georgia el este de 0,01, în Carolina de Sud — 0,06, în Louisiana — 0,07, în Arkansas — 0,2, în Virginia — 0,6, în Tennessee — 0,7, în Florida — 0,9, în Texas — 1,3 etc. Este cunoscută vîlva și indignarea pe care a produs-o în întreaga lume „Ca­zul Meredith", singurul din cei 915 000 de locuitori negri ai statului Mississippi care a izbutit să intre la Universitatea din Oxford în cei 165 de ani de la în­fiinţarea ei. Se ştie că pentru aceasta a fost nevoie de intervenţia a peste 25 000 de soldaţi din armata S.U.A., că în cursul ciocnirilor au fost ucise două persoane, iar alte 75 au fost rănite ; pînă la urmă Meredith a fost pus în si­tuaţia de a nu mai putea urma cursu­rile. Mişcarea pentru dobîndirea unei depli­ne egalităţi în drepturi pentru populaţia de culoare se caracterizează în ultimii ani printr-o înaltă organizare şi hotărîre fermă. Boicotul autobuzelor din Bir­mingham, statul Alabama, acţiunile de grevă a şederii în localurile care refuză deservirea negrilor, „călătoriile liber­tăţii" •— iată numai cîteva din formele de luptă ale populaţiei de culoare, la care participă de asemenea şi un nu­măr tot mai mare de albi cu vederi pro­gresiste. Iată cum stau lucrurile cu situaţia negrilor din S.U.A. la 100 de ani de la proclamaţia lui Abraham Lincoln. Ja­mes Meredith a scris într-un articol pu­blicat de săptămînalul „Jeune Afrique“: „M-am născut în statul Mississippi şi ştiu în ce condiţii trăieşte negrul aici. ...Nu mă pot împiedica să-mi pun în­trebarea : cum putem să pretindem noi rolul de apărători ai libertăţii în lume, dacă în propria noastră ţară această li­bertate este în permanenţă călcată în picioare ?“. L. SORESCU Pasiori. King îmbrîncit In duba poliţiei din Birmingham. REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA­­ Boenroil, Plata *»ScînteiP* TeL 17.60.10, 17.60.20. Abonamentele te fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Tiparul« Combinatul Poligrafic Casa Scîntei CINEMATOGRAFE : Cartagina în flă­cări — film pentru ecran panoramic : Patria (bd. Magheru 12-14). A fost prie­tenul meu : Republica (bd. Magheru 2). Drumul spre chei : rulează la cinemato­grafele Magheru (bd. Magheru 29), Lumina (bd. 6 Martie 12), Libertăţii (str. 11 Iunie 75), Van Gogh , V. Alecsandri (str. Grigorescu 24). Cumpără-ţi un ba­lon — cinemascop : Bucureşti (bd. 6 Mar­tie 6), Gh. Doja (cal. Griviţei 80), V. Roaită (bd. 1 Mai 57), Alex. Sahia (cal. Văcăreşti 21), Mioriţa (cal. Moşilor 127), Ştefan cel Mare (şos. Ştefan cel Mare colţ cu str. Lizeanu), G. C­oşbuc (piaţa G. Coşbuc 1). Violenţă în piaţă : I. C. Frimu (bd. 6 Martie 16), 1 Mai (bd. 1 Mai 322), Flacăra (cal. Dudeşti 22). Chiria­şul­­ rulează la cinematografele Elena Pavel (bd. 6 Martie 14), înfrăţirea între popoare (bd. Bucureştii-Noi). Rîul şi moartea : Victoria (bd. 6 Martie 7), Alex. Popov (cal. Griviţei 137). Festivalul Cha­plin : Central (bd. 6 Martie 2), Munca (şos. Mihai Bravu 221). Rebelul : 13 Sep­tembrie (str. Doamnei 9). Program de filme documentare : Timpuri Noi (bd. 6 Martie 18), Lizzie Mac Kay : Maxim Gorki (str. 13 Decembrie 5-7). Şapte dădace : Cultural (piaţa m­e Pintilie 2). Apartamentul — cinemascop : 8 Martie (str. Buzeşti 9-11), Drumul Serii (str. Drumul Serii 30). Cartouche — cinema­scop : Griviţa (Calea Griviţei — podul Basarab). Balada husarilor : rulează la cinematograful C-tin David (şos. Crîn­­gaşi 42). Turneul veseliei : Unirea (bd. 1 Mai 143), Arta (calea Călăraşi 153), Mo­şilor (calea Moşilor 221), Aurel Vlaicu (şos. Cotroceni 9). Lanterna cu amintiri : rulează la cinematografele T. Vladimi­­rescu (cal. Dudeşti 97), Volga (şos. Iile Pintilie 61). Povestea unei nopţi stranii : Popular (str. Mătăsari 31). Pescăruşul negru : 23 August (bd. Dimitrov 118), Olga Banele (cal. 13 Septembrie 196). Vacanţă la mare — cinemascop 16 Fe­bruarie (bd. 30 Decembrie 89), M. Emi­nescu (str. M. Eminescu 127). Maria Can­delaria : rulează­ la cinematograful Iile Pintilie (şos. Colentina 84). Bunica Sa­­bella : Floreasca (str. I. S. Bach 2). Prietenie interzisă : Luceafărul (cal. Ra­­hovei 118). O viaţă : rulează la cinemato­graful G. Bacovia (şos. Giurgiului 3). Lupeni 29 — cinemascop (ambele serii) : 30 Decembrie (cal. Ferentari 86). Poves­tea anilor înflăcăraţi — cinemascop : B. Delavrancea (bd. Libertăţii 70-72). TELEVIZIUNE : Orele 19,00 — Jurnalul televiziunii : 19,15 — Pentru tineretul şcolar : „Povestea elementului galvanic“ — transmisie de la Muzeul tehnic-Bucu­­reşti. 19,45 — Omagiu lui Lenin. 20,00 — Cineaştii povestesc despre Lenin. 20,50 —­ Chimia şi fizica în lumea ţesăturilor — reportaj filmat. 21,00 — Muzică distrac­tivă. 21,35 — Telesport. In încheiere . Buletin de ştiri. CUM E VREMEA In cursul zilei de ieri vremea a fost frumoasă şi călduroasă, cu cer schimbă­tor. Vîntul a suflat slab pînă la potrivit din est şi sud-est. Temperatura aerului la ora 14 înregistra valori cuprinse în­tre 24 grade la Gurahonţ şi 12 grade la Sulina şi Mangalia. In Bucureşti vremea a fost frumoasă şi călduroasă, cu cer variabil, mai mult senin în prima parte a zilei. Vîntul a suflat slab din est. Temperatura maximă a aerului a fost de 21 grade. Pentru zilele de 23, 24 şi 25 aprilie. Vremea în general călduroasă, cu cer schimbător. In vestul ţării va ploua lo­cal. Vînt slab, pînă la potrivit, tempera­tura staţionară. Minimele vor fi cuprin­se între 4 şi 14 grade, iar maximele în­tre 13 şi 23 grade. In Bucureşti , vremea în general căl­duroasă, cu cer schimbător. Vînt slab, pînă la potri-^. Temperatura staţionară. Nr. 5870

Next