Scînteia, mai 1963 (Anul 32, nr. 5879-5909)

1963-05-13 / nr. 5891

Pag. 2 I­S3 fp&znind MPlBlfe d£ ia Un om a scris „Scînteii“. Rîn­­durile pornite din cine ştie ce colţ de ţară, aduc cu ele ecoul succeselor in muncă ale colecti­vului din care face parte cores­pondentul voluntar. Altul zugră­veşte chipul oraşului natal înti­nerit, unde odată cu florile pri­măverii au răsărit şi blocuri se­meţe Dar cite asemenea mesaje ale noului nu deşartă tolba poş­taşului. Printre sutele de scrisori pe care le primim zilnic la redac­ţie, găsim însă şi unele care a­­duc veşti despre diferite nea­junsuri şi greutăţi, ori des­pre faptele unora cu sufletele împietrite de nepăsare şi birocra­tism. Receptivi la tot ceea ce se petrece în jurul lor, oamenii muncii nu trec cu indiferenţă pe lingă lipsnn, nu se împacă cu atitudinile înapoiate, cu tărăgă­narea rezolvării cerinţelor îndrep­tăţite. Iată de ce, în mod firesc, în poşta fiecărei săptămîni se află şi asemenea semnale critice. Aduse la cunoştinţa diferitelor autorităţi, acestea sunt cercetate cu grijă şi simţ de răspundere, re­zolvarea lor operativă fiind o în­datorire de seamă pusă de partid. Dar, să pornim pe urmele citor­­va sesizări şi răspunsuri. Intr-o scrisoare intitulată „Unde duce nepăsarea“, un corespon­dent voluntar arăta printre altele, că la I.C.LC.F. Păltinoasa, cu sediul la Ițcani, conducerea șan­tierului nu manifestă grijă pen­tr­u depozitarea materialelor. La rampa de descărcare din vagoa­ne sunt amestecate de-a valma piatră, lemn de construcţii, fier, beton etc. In curte, fierul beton este aruncat direct in apă. De asemenea, diferite unelte şi ma­şini sunt expuse intemperiilor. Aceeaşi dezordine domneşte şi în depozitul de carburanţi şi lubre­­fianţi. Cel ce­ a aşternut pe hîrtie rin­­durile de mai sus, este muncitor la staţia respectivă. Din îndem­nul conştiinţei, el a scris ziarului, considerindu-se, şi pe bună drep­tate, un exponent al opiniei pu­blice, al colectivităţii. Trimisă la Întreprinderea de construcţii­­transporturi din Iaşi, sesizarea a fost găsită întemeiată, arătîn­­du-se în scrisoarea de răspuns că „acum materialele din depo­zit au fost aranjate în ordine, pe sortimente. Cheresteaua care so­seşte şi se transportă pe şantier a fost stivuită pe calităţi şi di­mensiuni, de asemenea, şi fierul beton. In magazia de materiale s-a făcut ordine“, întreprinderea mulţumeşte pentru ajutorul pri­mit şi asigură că pe viitor, da­torită măsurilor luate, asemenea lipsuri nu se vor mai semnala. D. Popa, şeful staţiei C.F.R. Predeal, adresându-se redacţiei, scrie următoarele: „Încă din luna octombrie, întreprinderea de con­strucţii şi montaje energetice nr. 3 Cîmpina a descărcat pe linia de manipulaţie un vagon de că­rămidă pe care nici astăzi n-a ridicat-o. Cărămida a stat toată iarna în viscol şi ploi, a început să se degradeze. Mă întreb, cine va acoperi această pagubă şi in plus cîteva mii de lei magazina­­jul ?“. Răspunsul la această întrebare îl dă întreprinderea sus-amintită, care arată: „Cărămizile au fost ridicate de către șantierul nostru din Predeal. In urma deplasării unei comisii de la întreprinderea noastră s-au stabilit lipsurile și deteriorările, urmînd a se lua măsurile respective împotriva ce­lor vinovaţi“. Este foarte bine că se vor lua măsuri. Numai că in adresa sem­nată de directorul întreprinderii lipseşte un „mic amănunt": de ce acesta nu s-a sesizat din timp de situaţia existentă, mai cu seamă că a primit două scrisori reco­mandate de la şeful staţiei Pre­deal ? Mai mulţi muncitori din ca­drul sectorului de exploatare fo­restieră Tom­şani, raionul Horezu, ne-au comunicat că o comisie de avizare a actelor şi completare a cărţilor de muncă de la I. F. Bă­­beni le-a anulat pe nedrept o se­rie de adeverinţe de vechime în muncă. Redacţia a solicitat Con­siliul local sindical Horezu să a­­nalizeze situaţia şi să informeze ce s-a întreprins pentru rezolva­rea cererii semnatarilor scrisorii. In răspunsul primit se arată că s-a stabilit de comun acord cu conducerea întreprinderii de la Băbeni ca un salariat anume de­semnat să se ocupe cu clarifica­rea problemei, cercetând arhive. „Deși sesizarea muncitorilor este întemeiată , se subliniază în scrisoarea Consiliului local sindi­cal Horezu, totuși, conducerea I. F. Băbeni manifestă lipsă de preocupare şi dezinteres“. De la Tom­şani la Băbeni, ce-i drept, nu-i lungă calea. Nu­mai că in munca unor tovarăşi din conducerea întreprinderii s-a statornicit, pe ct ce se pare, un stil birocratic de muncă. Poate că organele locale îi vor ajuta să-l înlăture. Din păcate, unele instituţii consideră că, dînd un răspuns de mîntuială, se achită de obli­gaţiile ce le revin faţă de sesi­zările oamenilor muncii. Un exemplu, Ana Sofronie, din Pi­teşti, a solicitat fabricii de con­serve Buftea şi sfatului popular comunal eliberarea unor adeve­rinţe pentru perioadele cit a lu­crat acolo. Nimic mai simplu, s-ar părea. Şi totuşi, a trebuit să treacă un an, solicitanta să ducă o adevărată corespondenţă cu fa­brica şi cu sfatul popular, pentru a intra în posesia adeverinţei. Consiliul regional al sindicate­lor Bucureşti, sesizat de aseme­nea practici ce poartă pecetea bi­rocratismului, răspunde: „S-au întreprins demersurile necesare pentru ca sfatul popular şi fabrica de conserve Buftea să tri­mită adeverinţele solicitate“. Dar împotriva celor care se fac vinovaţi de tărăgănarea re­zolvării unei cereri îndreptăţite, ce s-a întreprins? Această în­trebare mai aşteaptă răspuns! Am vrea să ne oprim pe scurt şi la o scrisoare semnată de un grup de muncitori de la grupul social al schelei „Valea Caselor“, care îşi exprimă nemulţumirea faţă de atitudinea lui Ştefan Co­­jocaru, şeful serviciului adminis­trativ, şi Timoftei Vîşcu, şef de secţie. Aceştia s-au deprins să jignească oamenii. Consiliul lo­cal al sindicatelor Găieşti ne răspunde negru pe alb că „sesizarea nu este justă“. Cum se împacă insă această afirma­ţie cu răspunsul primit de re­dacţie de la Comitetul raional P.M.R. Găieşti în care se arată că cele semnalate corespund rea­lităţii, iar cei doi şi-au luat an­gajamentul să-şi schimbe atitudi­nea? Ar fi, fără îndoială, cazul ca această manifestare de forma­lism şi lipsă de răspundere în cercetarea sesizărilor oamenilor muncii să fie analizată de comi­tetul sindical regional. ...La redacţie sosesc zilnic sute şi sute de scrisori. Pornite din cine ştie ce colţ de ţară, ele aduc imaginile noului om­ sesi­zează neajunsuri şi lipsuri. Tri­mise de redacţie diferitelor auto­rităţi, aceste sesizări trebuie să capete rezolvare operativă. Căci, dincolo de rîndurile fiecărei scri­sori, se află un om al muncii, cu problemele și preocupările sale. ION MARGINEANU Ne scriu corespondenţii voluntari Medicul nostru de Acum mn­un şi jumătate, cînd a absolvit Facultatea de medicină din Timi­şoara. Ovidiu Dobrin a fost numit medic al cir­cumscripţiei medicale de care aparţin comunele Ti­pări, Sîntea Mare şi Adca, raionul Criş. După numai cîteva luni, oamenii nu mai vorbeau altfel despre el de­­cît ca despre „medicul nos­tru”. Şi, pe drept cuvînt deoarece el se simte răs­punzător de sănătatea fie­căruia dintre noi. Ziua, noaptea, oricînd este soli­citat, nu-şi precupeţeşte e­forturile şi acordă bolnavi­lor asistenţa medicală nece­sară. In această primăvară, a aplicat tratamente profi­lactice împotriva tuberculo­zei unui număr de peste 100 de copii. Medicul nostru ţine deseori conferinţe pe teme de educaţie sanitară. Pentru munca sa conştiin­cioasă, plină de abnegaţie, şi activitatea obştească des­făşurată în comună, medi­cul Ovidiu Dobrin a fost primit de curînd în rîndu­­rile candidaţilor de partid. ION COTOI activist cultural Mai multe bunuri de larg consum CLUJ (coresp. „Scînteii”), în re­giunea Cluj există numeroase între­prinderi ale industriei uşoare. Colec­tivele acestor întreprinderi obţin, lună de lună, noi succese în producţie, iată, de pildă, colectivul Fabricii de pielărie şi încălţăminte din Cluj. De la începutul anului şi pînă în prezent s-au realizat aci zeci de modele noi de încălţăminte, s-au dat peste plan mai mult de 5 400 perechi încălţămin­te de piele şi peste 1 600 perechi în­călţăminte de cauciuc. S-au economi­sit peste 2 340 m­p piele şi 3 785 kg de talpă. Succese frumoasa a obţinut şi colec­tivul Fabricii de porţelan din Cluj. Aici s-au realizat în acest an 10 modele noi, în primul trimestru al anului s-au obţinut economii şi beneficii peste plan în valoare de peste 700 000 lei. S­C­E­N­T­R­­­A La odihnă. In staţiunea Slănic Moldova. (Foto : Gh. Vintilă) Articole din mase plastice La Combinatul de mase plastice şi încălţăminte din Timişoara — Arta Gu­ban a Început producţia unor veioze cu abajur din material plastic, precum şi a unor imprimeuri de fe­til din mase plastice, des­tinate sacoşelor, feţelor de masă, perdelelor de bucătărie etc. Au fost li­vrate comerțului impor­tante cantități de fulgari­ne din folii PVC In mo­dele variate. ORAŞELE ŢĂRII ÎN ÎNTRECERE De la un capăt la altul—„central“ Privit de pe Dealul Cetăţii, oraşul Deva pare un imens parc înecat în ver­deaţă, casele au înfăţişarea unor vile dintr-o staţiune de munte. Mulţi s-au obişnuit să considere că „centrul“ are totdeauna străzile cele mai curate, mai bine asfaltate şi tot aici, edilii se îngri­jesc să fie cît mai multe straturi de flori, zone verzi etc. In această privinţă, Deva e de la un capăt la altul „cen­tral". Vizitatorii, fie că vin dinspre gară sau dinspre aeroport, iau contact chiar de la primii paşi cu un oraş bine gospodărit. Discutînd cu cetăţenii, nu te mai miri fcflînd că „Steagul roşu de oraş frun­taş pe regiune" a prins parcă rădăcini la Deva. Cum a reuşit sfatul popular să asigure buna gospodărire a oraşu­lui? „Este meritul cetăţenilor, ne spu­ne tov. Abel Popovici, vicepreşedinte, care răspunde de problemele gospodă­reşti. Am simţit totdeauna sprijinul lor". Şi e firesc: cetăţenii din Deva iau parte la întrecerea dintre oraşele ţării. Ca nişte buni gospodari, au socotit că nu poate fi vorba de participarea cu succes la această Întrecere, fără a se Întrece totodată între ei. Paul Dubovschi e deputat in circum­scripţia 82 şi secretarul organizaţiei de bază din cartierul nr. 2. Intr-o consfă­tuire cu membrii de partid din cartier, el le-a cerut părerea: „Ce putem face ca participarea cetăţenilor la înfrumuseţa­rea şi gospodărirea oraşului să fie ri­dicată la un nivel şi mai înalt ?“. La consfătuire a luat naştere întrecerea pentru cel mai frumos cartier. Chema­rea cetăţenilor din cartierul 2 a fost pri­mită cu interes de tot oraşul. Rezultate­le au fost la înălţimea eforturilor făcu­te de cetăţeni. Cartierul Gării, de exem­plu, rămas în urmă un timp, arată a­­cum ca o grădină. Nicolae Oargă, deputat în circum­scripţia electorală nr. 23, le-a spus în­­tr-o zi cetăţenilor la o adunare: — In fabrici, muncitorii caută să rea­lizeze cît mai multe economii. Hai să facem acelaşi lucru şi în activitatea noastră cetăţenească. Să contribuim la reducerea sumelor alocate din bugetul sfatului popular pentru gospodărirea oraşului. Banii economisiţi se pot in­vesti în alte obiective de interes ob­ştesc, în construcţii. Ştiţi care este rezultatul practic al acestei iniţiative ? Posibilitatea constru­irii a 45 de noi apartamente din eco­nomii­­ „Oraşul este casa noastră comună“, obişnuieşte să spună Gros Arghir, depu­tat în circumscripţia electorală nr. 1 Sprijinind iniţiativa lui, cetăţenii au hotărât ca în primăvara aceasta să ridice străzile mărginaşe la nivelul bulevarde­lor centrale. Pentru îmbunătăţirea aprovizionării cu apă, mii de cetăţeni au lucrat la in­stalarea unei conducte de 3 500 metri. Nu de mult, utemiştii şi-au luat angajamentul să îngrijească Dealul Ce­tăţii şi cetatea declarată monument istoric. Un indiciu al bunei gospodăriri îl constituie şi înfăţişarea unităţilor co­merciale. Salariaţii celor aproape 100 de magazine din Deva participă şi ei la Întrecere. Buna aprovizionare, deservi­rea civilizată, amenajarea unor vitrine frumoase constituie preocupările lor de căpetenie. Comitetul orăşenesc de partid se ocupă permanent de activitatea gru­pelor de partid pe blocuri şi străzi, îndrumă comitetul executiv al statului în gospodărirea oraşului, se interesează îndeaproape de aplicarea şi extinderea iniţiativelor valoroase. ...Părăsind Deva, vizitatorii duc cu ei impresii plăcute. Un oraş frumos, bine îngrijit, cu gazde primitoare, care îţi lasă o amintire durabilă. G. GRAURE Cu grijă ca de propria noastră casă In vederea îmbunătăţirii continue a muncii în domeniul gospodăririi şi în­frumuseţării oraşului Rădăuţi, comitetul executiv al sfatului popular urmăreşte folosirea in întregime a fondurilor pre­văzute în bugetul anului 1963 pentru investiţii, reparaţii capitale şi curente la clădiri, extinderea reţelei de iluminat public şi casnic etc. In afară de aceasta, prin muncă pa­triotică vor fi executate lucrări în va­loare de peste 600 000 lei. Se vor or­ganiza în această privinţă întreceri in­tre circumscripţiile electorale, întreprin­deri şi instituţii. Şi în acţiunile din primăvară, un spri­jin preţios dau deputaţii, comisiile per­manente, comitetele de stradă, consiliul sindical raional, comisiile de femei. Prin munca patriotică a cetăţenilor şi prin lucrările executate de întreprinderea de gospodărie orăşenească s-au curăţat tro­tuarele, rigolele, s-a transportat pietriş pe străzi, s-au făcut lucrări de repara­ţii capitale şi curente. In această acţiu­ne s-au evidenţiat şantierul 6 construc­­ţie-Rădăuţi, I.G.O. Rădăuţi, O.C.L. In­dustrial, Autobaza, I.M.I.L. Rădăuţi, centrul şcolar agricol, fabrica de spirt şi alte întreprinderi şi instituţii. Sfatul popular al oraşului a organizat in aprilie Luna curăţeniei. Astfel de acţiuni vor fi organizate şi în viitor. FILARET BAHRINCEANU coresp. voluntar Din noul peisaj al oraşului Deva. Prime audiţii la Orchestra r­adioteleviziunii Orchestra simfonică a Radiote­­leviziunii, condusă de Iosif Conta, a prezentat săptămîna aceasta un concert cuprinzînd două prime au­diţii : Simfonia IV-a de Dmitri Ka­­balevski şi o suită din ultimul ba­let compus de Mihail Jura. în plus, programul a adus interpretarea de către pianista Tatiana Nikola­eva a cunoscutului concert nr. 22 In Mi bemol major de Mozart. Muzica lui Dmitri Kabalevski, unul dintre cei mai cunoscuţi com­pozitori sovietici contemporani, este deosebit de melodioasă, vă­dind prezenţa unui compozitor cu o îndelungată experienţă şi o cer­tă măiestrie. Kabalevski a clă­dit întreaga sa creaţie pe prin­cipiul legăturii cu tradiţiile clasi­cismului şi ale folclorului rus, pe principiul comunicării directe a artiştilor cu auditorii săi. Aceste trăsături sunt evidente şi în cea de-a patra simfonie. Orchestra Radioteleviziunii a dat lucrării o interpretare convingătoare, vie, dinamică, pătrunsă de lirismul avîntat şi de patosul dramatic proprii compoziţiei. Concepută ca o lucrare amplă, ale cărei teme de bază sunt deosebit de clare şi uşor de reţinut, această simfonie reînvie tradiţiile ceaikovskiene ale genului vădind energie şi expansi­­vitate în afirmarea unor idei gene­roase. Publicul romînesc a făcut o caldă primire simfoniei şi autoru­lui ei, aflat în sală. Nu o dată, Mihail Jóra a dezvă­luit marele său talent în a întru­chipa cu maximă sugestivitate imaginile acţiunii dramatice în muzica atît de reuşită a baletelor sale. Suita „Nunta tătărască* face parte din baletul „întoarcerea din adîncuri", compus pe un libret de Mariana Dumitrescu, şi înfăţişea­ză diferite episoade ale unei nunţi într-un sat dobrogean. Folosind ca mijloc de inspiraţie folclorul tă­­tărăsc, Mihail Jora a creat o serie de dansuri care alcătuiesc adevă­rate tablouri bine individualizate prin plasticitatea imaginilor muzi­cale. Cele mai reliefate episoade sunt acelea dinamice, în care for­ţa rustică se dezlănţuie în iureş năvalnic („Dansul flăcăilor“, „Dansul bărbaţilor“) şi acea evo­care viguroasă a obiceiului stră­vechi al luptei dintre doi ti­neri (în „Pohovănie“, în care percuţia este dezvoltată cu o fantezie remarcabilă). „Dansul fe­telor* are o graţie elegantă şi po­etică, după cum „Dansul mirilor” se distinge prin nota sa persona­lă de lirism. Concepută pentru un aparat orchestral complex, suita a constituit pentru interpret­ o în­cercare dificilă pe care au depă­şit-o cu remarcabile rezultate ar­tistice Dirijorul Iosif Conta a asigurat ambelor prime audiţii o interpre­tare şlefuită, de o incontestabilă valoare muzicală. Reîntîlnirea cu pianista so­vietică Tatiana Nikolaeva, care ne-a mai vizitat ţara acum cîţiva ani, a dat amintirilor frumoase de atunci noi argumente. Ea interpre­tează muzica lui Mozart cu multă autenticitate, în spiritul şi profun­zimea ei; totul este precis, minu­ţios, desăvîrşit. încheind aceste rînduri, referi­toare la un program în general bogat în impresii, nu putem sâ nu amintim felul spiritual în care Ta­tiana Nikolaeva a Interpretat ron­doul final al concertului şi piesele de Scarlatti şi Händel oferita în supliment. ADA BRUMARU Creaţii contemporane în interpretarea Orchestrei Cinematografiei Orchestra simfonică a Cinemato­grafiei a oferit publicului iubitor de muzică, în această stagiune, o se­rie de concerte interesante, cuprin­zînd lucrări din repertoriul cla­sic. Vom aminti, printre altele, ci­clul celor şase concerte consacrate creaţiei lui Johann Sebastian Bach, precum şi lucrări ale compozitori­lor români şi străini din secolul nostru. In şirul acestor realizări se înscrie şi ultimul său concert, con­dus de Constantin Bugeanu, închi­nat muzicii contemporane. Progra­mul a cuprins creaţii de E. Mir­­zoian, D. Capoianu şi I. Stravinski. Contactul cu o muzică nouă este întotdeauna plin de emoţii. Ascul­tarea, pentru prima oară, a Sim­foniei pentru orchestră de coarde şi timpani a lui Eduard Mihailovici Mirzoian ne-a dat sentimentul că ne aflăm în faţa unei puternice In­dividualităţi creatoare, pline de o­­riginalitate, înzestrate cu o gîndire muzicală ordonată şi tonică. Există la acest simfonist — în limpezimea ideilor, in grija pentru proporţio­narea formelor, în simplitatea voită a mijloacelor de expresie, în lipsa de patetism şi de facilitate — tră­sături ale unui temperament clasic. Dar acest clasicism nu îmbracă un aspect uscat: muzica lui Mirzoian este echilibrată şi luminoasă ca un organism sănătos, în ea pulsează viaţa şi energia, o viaţă sufle­tească bogată, ceea ce a făcut ca Simfonia pentru orchestră de coar­de şi timpani să meargă direct la inima ascultătorilor şi să se bucure de o primire plină de căldură. Compozitorului, prezent în sală, ascultătorii i-au mulţumit prin vii aplauze pentru satisfacţiile artis­tice prilejuite de audiţia simfoniei sale. Partea a doua a programului s-a deschis cu suita „Cinci cântece din Ardeal“ de Dumitru Capoianu, pre­lucrare inspirată pentru cor şi or­chestră redusă a unor documente folclorice autentice. Cită înţele­gere a specificului creaţiei popu­lare, cu­ gust şi cită grijă a arătat Capoianu în această transcripţie plină de rafinament şi totuşi sim­plă, care intervine asupra cînte­­cului numai pentru a-l înfrumuseţa, fără a-i diminua cîtuşi de puţin prospeţimea! Marea suită din opera „Cintecul privighetoarei* de Stravinski a în­cheiat acest concert bogat, dar di­ficil atît pentru orchestră cît şi pentru coml Filarmonicii care, pre­gătit de Vasile Pîntea, şi-a dat con­cursul la „Cînteca din Ardeal“ de D. Capoianu. In ansamblu, concertul s-a impus în primul rînd prin Interesul deo­sebit al celor trei piese din pro­gram, realizarea lor vădind efortul susţinut al dirijorului şi ansamblu­lui de a rezolva cît mai bine pro­blemele de execuţie. RADU GHECIU Pe scena stagiunii permanente a amatorilor La Teatrul „C. I. Nottara“ va avea loc astă seară un spectacol cu piesa „Cred în tine" de V. Korostîk­ov, dat de artiştii amatori ai Casei de cultură a tineretului din raionul Griviţa Roşie. Regia este semnată de Ghebal Geor­­gescu. La Teatrul pentru tineret şi copii, echipa de teatru a Direcţiei te­lefoanelor va prezenta astă seară pie­sa „Fata cu pistrui“ de A. Uspenski. Regia spectacolului este semnată de Stelian Mihăilescu. Manifestări cultural-educative ale elevilor tipografi Intre 12—18 mai, la Grupul şcolar poligrafic din Capitală se vor desfăşura tradiţionalele ma­nifestări cultural-educative ale vii­torilor tipografi. Programul festiva­lului din săptămîna aceasta include programe cultural-artistice prezentate de elevi ai şcolii, o zi consacrată teh­nicii poligrafice, un concurs „Cine ştie, răspunde“ pe teme de poligra­fie. Vor mai avea loc vizionări de spectacole, întîlniri cu oameni de artă şi cultură, diferite întreceri spor­tive. Se va deschide o expoziţie cu lu­crări executate în cadrul instruirii practice şi a cercurilor de elevi din şcoală. Nr. 5S 91 Filme noi pe ecranele Capitalei Certificatul de naştere — producţie a studiou­rilor poloneze. Scena­riul : Tadeusz Roze­wicz, Stanislaw Róze­­wicz. Regia: Stanislaw Rózewicz. Filmul aduce pe ecran trei episoade evocînd viaţa copiilor polonezi în timpul ocu­paţiei hitleriste. La Fes­tivalul internaţional de la Veneţia, 1961, în ca­drul competiţiei filme­lor pentru copii, a fost distins cu Marele pre­miu „Leul de aur“. De cîteva zile rulează filmul Cabotinul —* producţie a studiourilor engleze, după o piesă a lui John Osborne. (Regia: Tony Richard­son). Lawrence Olivier dă viaţă pe ecran per­sonajului central al fil­mului — un artist de music-hall pe care îm­prejurările sociale, lipsa de orizont a existenţei sale îl împiedică să se realizeze, împingîndu-l la ratare. Scenă din filmul „Certificatul de naştere“ uTIEATIRIE * (SanKgnma» ‘Televiziune i TEATRE : O.S.T.A. (Sala Palatului R.P. Roraine): „Georges Danain" — spectacol extraordinar prezentat de compania „Théatre de la Cité“ de Villeurbanne (Franța) — (orele 20). (Sala Dalles) . Spectacolul „Telegrame-Melodii“ — (o­­rele 20,30). Institutul de artă teatrală și cinematografică „I. L. Caragiale“ (str. 30 Decembrie nr. 9). Mutter Courage — (orele 20). Teatrul satiric muzical „C. Tă­­nase“ (Sala Savoy) . Ca la revistă — (o­rele 20). CINEMATOGRAFE : Cartagina in flă­cări — film pentru ecran panora­mic; Patria (bd. Magheru 12—14), Rocco şi fraţii săi — ambele serii : Republica (bd. Magheru 2), Bucureşti (bd. 6 Martie 6), 1 Mai (bd. 1 Mai 322), Gh. Doja (cal. Griviţei 80), Alex. Sahia (cal. Văcăreşti 21), Mioriţa — dimineaţa (cal. Moşilor 127), Ştefan cel Mare (şos. Ştefan cel Mare — colţ cu str. Lizeanu), O. Coşbuc (str. G. Coşbuc­­), Stadionul Dinamo (şos. Ştefan cel Mare) Arenele Libertă­ţii (str. 11 Iunie), Grădina Progresul (str. Ion Vidu nr. 1), Grădina „T. Vladimi­­rescu“ (calea Dudeşti). Cabotinul rulea­ză la cinematografele Magheru (bd. Ma­gheru 29), I. C. Frimu (bd. 6 Martie 16) Griviţa (calea Griviţei — lingă podul Ba­sarab). Libertăţii (str. 11 Iunie 75), Sta­dionul Giuleşti (şos Giuleşti). 23 August (bd. Dimitrov 118). Război şi pace — am­bele serii: V. Alecsandri (str. Grigores­­cu 24). Mamelucul rulează la cinemato­grafele Elena Pavel (bd. 8 Martie 14), Floreasca (str. I. S. Bach 2). Certifica­tul de naştere : rulează la cinematogra­fele Tineretului (cal. Victoriei 48), G. Ba­­covia (şos. Giurgiului 3). Fraţii — ci­nemascop : Victoria (bd. 6 Martie 7), Mio­riţa — după-amiază (cal. Moşilor 127), Arta (cal. Călăraşi 153). Planeta furtuni­­lor : Central (bd. 6 Martie 2). In noap­tea de ajun : Lumina (bd. 6 Martie 12). Program special pentru copil la orele 10 la cinematograful 13 Septembrie. Cu­m­­pără-ţi un balon • 13 Septembrie — după-amiază (str. Doamnei 9). Glasul ce­lor cinci continente — Cintecul Innei Su­mac — Legenda contemporană : Timpuri Noi (bd. 6 Martie 18). Urme tăcute : ru­lează la cinematograful Maxim Gorki (str. 13 Decembrie 5—7), piraţii aerului — cinemascop: Giuleşti (şos. Giuleşti). Toată lumea e nevinovată: înfrăţirea în­tre popoare (bd. Bucureştii­ Noi), Flacă­ra (cal. Dudeşti 22), Volga (şos­­iile Pin­­tilie 61), Olga Bancic (cal. 13 Septem­brie 196). Dosarul furat: Cultural (piaţa Ilie Pintilie 2). Pescăruşul negru: rulează la cinematograful Alex. Popov (cal. Gri­viţei 137). Cavalerii Teutoni — cinema­scop (ambele serii): 8 Martie (str. Bu­,­zeşti 9—11). Patru inimi : rulează la ci­nematograful C-tin David (şos. Crîngaşi 42). Idiotul: rulează la cinematograful V. Roaită (bd. 1 Mai 57). Divorţ Italian: U­­nirea (bd. 1 Mai 143), Munca (şos. Mihai Bravu 221). Băieţii noştri: rulează la ci­nematograful T. Vladimirescu (cal. Du­­deşti 97). Vacanţă la mare — cinemascop: Popular (str. Mătăsari 31). Omul cu pan­taloni scurţi: Moşilor (cal. Moşilor 221). Prietenie Interzisă : rulează la cinema­tograful 16 Februarie (bd. 30 Decembrie 89). Lacul lebedelor: rulează la cinema­tograful M Eminescu (str. M. Eminescu 127). Bunica Sabella: rulează la cinema­tograful Ilie Pintilie (şos. Colentina 84). Salut viaţa I: Luceafărul (cal. Rahovei 118).A fost prietenul meu: Drumul Serii (str. Drumul Serii 30), căpitanii lagunei albastre: 30 Decembrie (cal. Ferentari 86). Porto-Franco : Aurel Vlaicu (şos. Co­­troceni 86). Mirajul: B Delavrancea (bd. Libertăţii 70—72). Darclăe: Grădina Arta (calea Călăraşi 153). TELEVIZIUNE : Orele 19,00 - Jurnalul televiziunii. 19,15 — Ştiinţă şi tehnică pentru tineretul şcolar : „Ce ştim des­pre curenţii alternativi“ — transmisiune de la Muzeul tehnic Bucureşti. 19,45 -­ „Hoaţa de la circ“ — film realizat de Stu­dioul „Bucureşti". 19,55 — Vitrina litera­ră. 21,000 — Transmisiune de la Sofia . Pagini din opere iubite. 21,30 — Tele­sport. In încheiere : Buletin de ştiri, bu­letin meteorologic. In cursul zilei de ieri vremea a fost călduroasă şi In general frumoasă, ex­­ceptînd Ardealul unde s-a menţinut uşor instabil. Cerul a fost variabil şi s-au semnalat averse izolate, însoţite de descărcări electrice în Ardeal şi cu totul local în Oltenia. Vîntul a suflat potri­vit, cu intensificări pînă la tare din sectorul estic Temperatura aerului la ora 14 avea valori cuprinse între 27 grade la Răuţi şi 16 grade la Mangalia. In Bucureşti , vremea s-a menţinut frumoasă, cu cerul variabil : vîntul a suflat potrivit, cu intensificări pînă la tare din est. Temperatura maximă 26 grade. Pentru următoarele 3 zile , vremea se menţine călduroasă, cu cerul variabil, mai mult senin. Pe alocuri, în vestul ării, vor cădea ploi sub formă de averse nsoţite de descărcări electrice. Vînt po­trivit temporar tare din sectorul sud­­estic. Temperatura staţionară. Minimele vor fi cuprinse între 5 şi 15 grade, iar maximele între 19 şi 28 grade. Pentru Bucureşti , vreme călduroasă cu cerul variabil mai mult senin. Vîr, potrivit, temporar tare din est. Tempe­ratura staţionară.

Next