Scînteia, mai 1963 (Anul 32, nr. 5879-5909)
1963-05-13 / nr. 5891
Pag. 2 IS3 fp&znind MPlBlfe d£ ia Un om a scris „Scînteii“. Rîndurile pornite din cine ştie ce colţ de ţară, aduc cu ele ecoul succeselor in muncă ale colectivului din care face parte corespondentul voluntar. Altul zugrăveşte chipul oraşului natal întinerit, unde odată cu florile primăverii au răsărit şi blocuri semeţe Dar cite asemenea mesaje ale noului nu deşartă tolba poştaşului. Printre sutele de scrisori pe care le primim zilnic la redacţie, găsim însă şi unele care aduc veşti despre diferite neajunsuri şi greutăţi, ori despre faptele unora cu sufletele împietrite de nepăsare şi birocratism. Receptivi la tot ceea ce se petrece în jurul lor, oamenii muncii nu trec cu indiferenţă pe lingă lipsnn, nu se împacă cu atitudinile înapoiate, cu tărăgănarea rezolvării cerinţelor îndreptăţite. Iată de ce, în mod firesc, în poşta fiecărei săptămîni se află şi asemenea semnale critice. Aduse la cunoştinţa diferitelor autorităţi, acestea sunt cercetate cu grijă şi simţ de răspundere, rezolvarea lor operativă fiind o îndatorire de seamă pusă de partid. Dar, să pornim pe urmele citorva sesizări şi răspunsuri. Intr-o scrisoare intitulată „Unde duce nepăsarea“, un corespondent voluntar arăta printre altele, că la I.C.LC.F. Păltinoasa, cu sediul la Ițcani, conducerea șantierului nu manifestă grijă pentru depozitarea materialelor. La rampa de descărcare din vagoane sunt amestecate de-a valma piatră, lemn de construcţii, fier, beton etc. In curte, fierul beton este aruncat direct in apă. De asemenea, diferite unelte şi maşini sunt expuse intemperiilor. Aceeaşi dezordine domneşte şi în depozitul de carburanţi şi lubrefianţi. Cel ce a aşternut pe hîrtie rindurile de mai sus, este muncitor la staţia respectivă. Din îndemnul conştiinţei, el a scris ziarului, considerindu-se, şi pe bună dreptate, un exponent al opiniei publice, al colectivităţii. Trimisă la Întreprinderea de construcţiitransporturi din Iaşi, sesizarea a fost găsită întemeiată, arătîndu-se în scrisoarea de răspuns că „acum materialele din depozit au fost aranjate în ordine, pe sortimente. Cheresteaua care soseşte şi se transportă pe şantier a fost stivuită pe calităţi şi dimensiuni, de asemenea, şi fierul beton. In magazia de materiale s-a făcut ordine“, întreprinderea mulţumeşte pentru ajutorul primit şi asigură că pe viitor, datorită măsurilor luate, asemenea lipsuri nu se vor mai semnala. D. Popa, şeful staţiei C.F.R. Predeal, adresându-se redacţiei, scrie următoarele: „Încă din luna octombrie, întreprinderea de construcţii şi montaje energetice nr. 3 Cîmpina a descărcat pe linia de manipulaţie un vagon de cărămidă pe care nici astăzi n-a ridicat-o. Cărămida a stat toată iarna în viscol şi ploi, a început să se degradeze. Mă întreb, cine va acoperi această pagubă şi in plus cîteva mii de lei magazinajul ?“. Răspunsul la această întrebare îl dă întreprinderea sus-amintită, care arată: „Cărămizile au fost ridicate de către șantierul nostru din Predeal. In urma deplasării unei comisii de la întreprinderea noastră s-au stabilit lipsurile și deteriorările, urmînd a se lua măsurile respective împotriva celor vinovaţi“. Este foarte bine că se vor lua măsuri. Numai că in adresa semnată de directorul întreprinderii lipseşte un „mic amănunt": de ce acesta nu s-a sesizat din timp de situaţia existentă, mai cu seamă că a primit două scrisori recomandate de la şeful staţiei Predeal ? Mai mulţi muncitori din cadrul sectorului de exploatare forestieră Tomşani, raionul Horezu, ne-au comunicat că o comisie de avizare a actelor şi completare a cărţilor de muncă de la I. F. Băbeni le-a anulat pe nedrept o serie de adeverinţe de vechime în muncă. Redacţia a solicitat Consiliul local sindical Horezu să analizeze situaţia şi să informeze ce s-a întreprins pentru rezolvarea cererii semnatarilor scrisorii. In răspunsul primit se arată că s-a stabilit de comun acord cu conducerea întreprinderii de la Băbeni ca un salariat anume desemnat să se ocupe cu clarificarea problemei, cercetând arhive. „Deși sesizarea muncitorilor este întemeiată , se subliniază în scrisoarea Consiliului local sindical Horezu, totuși, conducerea I. F. Băbeni manifestă lipsă de preocupare şi dezinteres“. De la Tomşani la Băbeni, ce-i drept, nu-i lungă calea. Numai că in munca unor tovarăşi din conducerea întreprinderii s-a statornicit, pe ct ce se pare, un stil birocratic de muncă. Poate că organele locale îi vor ajuta să-l înlăture. Din păcate, unele instituţii consideră că, dînd un răspuns de mîntuială, se achită de obligaţiile ce le revin faţă de sesizările oamenilor muncii. Un exemplu, Ana Sofronie, din Piteşti, a solicitat fabricii de conserve Buftea şi sfatului popular comunal eliberarea unor adeverinţe pentru perioadele cit a lucrat acolo. Nimic mai simplu, s-ar părea. Şi totuşi, a trebuit să treacă un an, solicitanta să ducă o adevărată corespondenţă cu fabrica şi cu sfatul popular, pentru a intra în posesia adeverinţei. Consiliul regional al sindicatelor Bucureşti, sesizat de asemenea practici ce poartă pecetea birocratismului, răspunde: „S-au întreprins demersurile necesare pentru ca sfatul popular şi fabrica de conserve Buftea să trimită adeverinţele solicitate“. Dar împotriva celor care se fac vinovaţi de tărăgănarea rezolvării unei cereri îndreptăţite, ce s-a întreprins? Această întrebare mai aşteaptă răspuns! Am vrea să ne oprim pe scurt şi la o scrisoare semnată de un grup de muncitori de la grupul social al schelei „Valea Caselor“, care îşi exprimă nemulţumirea faţă de atitudinea lui Ştefan Cojocaru, şeful serviciului administrativ, şi Timoftei Vîşcu, şef de secţie. Aceştia s-au deprins să jignească oamenii. Consiliul local al sindicatelor Găieşti ne răspunde negru pe alb că „sesizarea nu este justă“. Cum se împacă insă această afirmaţie cu răspunsul primit de redacţie de la Comitetul raional P.M.R. Găieşti în care se arată că cele semnalate corespund realităţii, iar cei doi şi-au luat angajamentul să-şi schimbe atitudinea? Ar fi, fără îndoială, cazul ca această manifestare de formalism şi lipsă de răspundere în cercetarea sesizărilor oamenilor muncii să fie analizată de comitetul sindical regional. ...La redacţie sosesc zilnic sute şi sute de scrisori. Pornite din cine ştie ce colţ de ţară, ele aduc imaginile noului om sesizează neajunsuri şi lipsuri. Trimise de redacţie diferitelor autorităţi, aceste sesizări trebuie să capete rezolvare operativă. Căci, dincolo de rîndurile fiecărei scrisori, se află un om al muncii, cu problemele și preocupările sale. ION MARGINEANU Ne scriu corespondenţii voluntari Medicul nostru de Acum mnun şi jumătate, cînd a absolvit Facultatea de medicină din Timişoara. Ovidiu Dobrin a fost numit medic al circumscripţiei medicale de care aparţin comunele Tipări, Sîntea Mare şi Adca, raionul Criş. După numai cîteva luni, oamenii nu mai vorbeau altfel despre el decît ca despre „medicul nostru”. Şi, pe drept cuvînt deoarece el se simte răspunzător de sănătatea fiecăruia dintre noi. Ziua, noaptea, oricînd este solicitat, nu-şi precupeţeşte eforturile şi acordă bolnavilor asistenţa medicală necesară. In această primăvară, a aplicat tratamente profilactice împotriva tuberculozei unui număr de peste 100 de copii. Medicul nostru ţine deseori conferinţe pe teme de educaţie sanitară. Pentru munca sa conştiincioasă, plină de abnegaţie, şi activitatea obştească desfăşurată în comună, medicul Ovidiu Dobrin a fost primit de curînd în rîndurile candidaţilor de partid. ION COTOI activist cultural Mai multe bunuri de larg consum CLUJ (coresp. „Scînteii”), în regiunea Cluj există numeroase întreprinderi ale industriei uşoare. Colectivele acestor întreprinderi obţin, lună de lună, noi succese în producţie, iată, de pildă, colectivul Fabricii de pielărie şi încălţăminte din Cluj. De la începutul anului şi pînă în prezent s-au realizat aci zeci de modele noi de încălţăminte, s-au dat peste plan mai mult de 5 400 perechi încălţăminte de piele şi peste 1 600 perechi încălţăminte de cauciuc. S-au economisit peste 2 340 mp piele şi 3 785 kg de talpă. Succese frumoasa a obţinut şi colectivul Fabricii de porţelan din Cluj. Aici s-au realizat în acest an 10 modele noi, în primul trimestru al anului s-au obţinut economii şi beneficii peste plan în valoare de peste 700 000 lei. SCENTRA La odihnă. In staţiunea Slănic Moldova. (Foto : Gh. Vintilă) Articole din mase plastice La Combinatul de mase plastice şi încălţăminte din Timişoara — Arta Guban a Început producţia unor veioze cu abajur din material plastic, precum şi a unor imprimeuri de fetil din mase plastice, destinate sacoşelor, feţelor de masă, perdelelor de bucătărie etc. Au fost livrate comerțului importante cantități de fulgarine din folii PVC In modele variate. ORAŞELE ŢĂRII ÎN ÎNTRECERE De la un capăt la altul—„central“ Privit de pe Dealul Cetăţii, oraşul Deva pare un imens parc înecat în verdeaţă, casele au înfăţişarea unor vile dintr-o staţiune de munte. Mulţi s-au obişnuit să considere că „centrul“ are totdeauna străzile cele mai curate, mai bine asfaltate şi tot aici, edilii se îngrijesc să fie cît mai multe straturi de flori, zone verzi etc. In această privinţă, Deva e de la un capăt la altul „central". Vizitatorii, fie că vin dinspre gară sau dinspre aeroport, iau contact chiar de la primii paşi cu un oraş bine gospodărit. Discutînd cu cetăţenii, nu te mai miri fcflînd că „Steagul roşu de oraş fruntaş pe regiune" a prins parcă rădăcini la Deva. Cum a reuşit sfatul popular să asigure buna gospodărire a oraşului? „Este meritul cetăţenilor, ne spune tov. Abel Popovici, vicepreşedinte, care răspunde de problemele gospodăreşti. Am simţit totdeauna sprijinul lor". Şi e firesc: cetăţenii din Deva iau parte la întrecerea dintre oraşele ţării. Ca nişte buni gospodari, au socotit că nu poate fi vorba de participarea cu succes la această Întrecere, fără a se Întrece totodată între ei. Paul Dubovschi e deputat in circumscripţia 82 şi secretarul organizaţiei de bază din cartierul nr. 2. Intr-o consfătuire cu membrii de partid din cartier, el le-a cerut părerea: „Ce putem face ca participarea cetăţenilor la înfrumuseţarea şi gospodărirea oraşului să fie ridicată la un nivel şi mai înalt ?“. La consfătuire a luat naştere întrecerea pentru cel mai frumos cartier. Chemarea cetăţenilor din cartierul 2 a fost primită cu interes de tot oraşul. Rezultatele au fost la înălţimea eforturilor făcute de cetăţeni. Cartierul Gării, de exemplu, rămas în urmă un timp, arată acum ca o grădină. Nicolae Oargă, deputat în circumscripţia electorală nr. 23, le-a spus într-o zi cetăţenilor la o adunare: — In fabrici, muncitorii caută să realizeze cît mai multe economii. Hai să facem acelaşi lucru şi în activitatea noastră cetăţenească. Să contribuim la reducerea sumelor alocate din bugetul sfatului popular pentru gospodărirea oraşului. Banii economisiţi se pot investi în alte obiective de interes obştesc, în construcţii. Ştiţi care este rezultatul practic al acestei iniţiative ? Posibilitatea construirii a 45 de noi apartamente din economii „Oraşul este casa noastră comună“, obişnuieşte să spună Gros Arghir, deputat în circumscripţia electorală nr. 1 Sprijinind iniţiativa lui, cetăţenii au hotărât ca în primăvara aceasta să ridice străzile mărginaşe la nivelul bulevardelor centrale. Pentru îmbunătăţirea aprovizionării cu apă, mii de cetăţeni au lucrat la instalarea unei conducte de 3 500 metri. Nu de mult, utemiştii şi-au luat angajamentul să îngrijească Dealul Cetăţii şi cetatea declarată monument istoric. Un indiciu al bunei gospodăriri îl constituie şi înfăţişarea unităţilor comerciale. Salariaţii celor aproape 100 de magazine din Deva participă şi ei la Întrecere. Buna aprovizionare, deservirea civilizată, amenajarea unor vitrine frumoase constituie preocupările lor de căpetenie. Comitetul orăşenesc de partid se ocupă permanent de activitatea grupelor de partid pe blocuri şi străzi, îndrumă comitetul executiv al statului în gospodărirea oraşului, se interesează îndeaproape de aplicarea şi extinderea iniţiativelor valoroase. ...Părăsind Deva, vizitatorii duc cu ei impresii plăcute. Un oraş frumos, bine îngrijit, cu gazde primitoare, care îţi lasă o amintire durabilă. G. GRAURE Cu grijă ca de propria noastră casă In vederea îmbunătăţirii continue a muncii în domeniul gospodăririi şi înfrumuseţării oraşului Rădăuţi, comitetul executiv al sfatului popular urmăreşte folosirea in întregime a fondurilor prevăzute în bugetul anului 1963 pentru investiţii, reparaţii capitale şi curente la clădiri, extinderea reţelei de iluminat public şi casnic etc. In afară de aceasta, prin muncă patriotică vor fi executate lucrări în valoare de peste 600 000 lei. Se vor organiza în această privinţă întreceri intre circumscripţiile electorale, întreprinderi şi instituţii. Şi în acţiunile din primăvară, un sprijin preţios dau deputaţii, comisiile permanente, comitetele de stradă, consiliul sindical raional, comisiile de femei. Prin munca patriotică a cetăţenilor şi prin lucrările executate de întreprinderea de gospodărie orăşenească s-au curăţat trotuarele, rigolele, s-a transportat pietriş pe străzi, s-au făcut lucrări de reparaţii capitale şi curente. In această acţiune s-au evidenţiat şantierul 6 construcţie-Rădăuţi, I.G.O. Rădăuţi, O.C.L. Industrial, Autobaza, I.M.I.L. Rădăuţi, centrul şcolar agricol, fabrica de spirt şi alte întreprinderi şi instituţii. Sfatul popular al oraşului a organizat in aprilie Luna curăţeniei. Astfel de acţiuni vor fi organizate şi în viitor. FILARET BAHRINCEANU coresp. voluntar Din noul peisaj al oraşului Deva. Prime audiţii la Orchestra radioteleviziunii Orchestra simfonică a Radioteleviziunii, condusă de Iosif Conta, a prezentat săptămîna aceasta un concert cuprinzînd două prime audiţii : Simfonia IV-a de Dmitri Kabalevski şi o suită din ultimul balet compus de Mihail Jura. în plus, programul a adus interpretarea de către pianista Tatiana Nikolaeva a cunoscutului concert nr. 22 In Mi bemol major de Mozart. Muzica lui Dmitri Kabalevski, unul dintre cei mai cunoscuţi compozitori sovietici contemporani, este deosebit de melodioasă, vădind prezenţa unui compozitor cu o îndelungată experienţă şi o certă măiestrie. Kabalevski a clădit întreaga sa creaţie pe principiul legăturii cu tradiţiile clasicismului şi ale folclorului rus, pe principiul comunicării directe a artiştilor cu auditorii săi. Aceste trăsături sunt evidente şi în cea de-a patra simfonie. Orchestra Radioteleviziunii a dat lucrării o interpretare convingătoare, vie, dinamică, pătrunsă de lirismul avîntat şi de patosul dramatic proprii compoziţiei. Concepută ca o lucrare amplă, ale cărei teme de bază sunt deosebit de clare şi uşor de reţinut, această simfonie reînvie tradiţiile ceaikovskiene ale genului vădind energie şi expansivitate în afirmarea unor idei generoase. Publicul romînesc a făcut o caldă primire simfoniei şi autorului ei, aflat în sală. Nu o dată, Mihail Jóra a dezvăluit marele său talent în a întruchipa cu maximă sugestivitate imaginile acţiunii dramatice în muzica atît de reuşită a baletelor sale. Suita „Nunta tătărască* face parte din baletul „întoarcerea din adîncuri", compus pe un libret de Mariana Dumitrescu, şi înfăţişează diferite episoade ale unei nunţi într-un sat dobrogean. Folosind ca mijloc de inspiraţie folclorul tătărăsc, Mihail Jora a creat o serie de dansuri care alcătuiesc adevărate tablouri bine individualizate prin plasticitatea imaginilor muzicale. Cele mai reliefate episoade sunt acelea dinamice, în care forţa rustică se dezlănţuie în iureş năvalnic („Dansul flăcăilor“, „Dansul bărbaţilor“) şi acea evocare viguroasă a obiceiului străvechi al luptei dintre doi tineri (în „Pohovănie“, în care percuţia este dezvoltată cu o fantezie remarcabilă). „Dansul fetelor* are o graţie elegantă şi poetică, după cum „Dansul mirilor” se distinge prin nota sa personală de lirism. Concepută pentru un aparat orchestral complex, suita a constituit pentru interpret o încercare dificilă pe care au depăşit-o cu remarcabile rezultate artistice Dirijorul Iosif Conta a asigurat ambelor prime audiţii o interpretare şlefuită, de o incontestabilă valoare muzicală. Reîntîlnirea cu pianista sovietică Tatiana Nikolaeva, care ne-a mai vizitat ţara acum cîţiva ani, a dat amintirilor frumoase de atunci noi argumente. Ea interpretează muzica lui Mozart cu multă autenticitate, în spiritul şi profunzimea ei; totul este precis, minuţios, desăvîrşit. încheind aceste rînduri, referitoare la un program în general bogat în impresii, nu putem sâ nu amintim felul spiritual în care Tatiana Nikolaeva a Interpretat rondoul final al concertului şi piesele de Scarlatti şi Händel oferita în supliment. ADA BRUMARU Creaţii contemporane în interpretarea Orchestrei Cinematografiei Orchestra simfonică a Cinematografiei a oferit publicului iubitor de muzică, în această stagiune, o serie de concerte interesante, cuprinzînd lucrări din repertoriul clasic. Vom aminti, printre altele, ciclul celor şase concerte consacrate creaţiei lui Johann Sebastian Bach, precum şi lucrări ale compozitorilor români şi străini din secolul nostru. In şirul acestor realizări se înscrie şi ultimul său concert, condus de Constantin Bugeanu, închinat muzicii contemporane. Programul a cuprins creaţii de E. Mirzoian, D. Capoianu şi I. Stravinski. Contactul cu o muzică nouă este întotdeauna plin de emoţii. Ascultarea, pentru prima oară, a Simfoniei pentru orchestră de coarde şi timpani a lui Eduard Mihailovici Mirzoian ne-a dat sentimentul că ne aflăm în faţa unei puternice Individualităţi creatoare, pline de originalitate, înzestrate cu o gîndire muzicală ordonată şi tonică. Există la acest simfonist — în limpezimea ideilor, in grija pentru proporţionarea formelor, în simplitatea voită a mijloacelor de expresie, în lipsa de patetism şi de facilitate — trăsături ale unui temperament clasic. Dar acest clasicism nu îmbracă un aspect uscat: muzica lui Mirzoian este echilibrată şi luminoasă ca un organism sănătos, în ea pulsează viaţa şi energia, o viaţă sufletească bogată, ceea ce a făcut ca Simfonia pentru orchestră de coarde şi timpani să meargă direct la inima ascultătorilor şi să se bucure de o primire plină de căldură. Compozitorului, prezent în sală, ascultătorii i-au mulţumit prin vii aplauze pentru satisfacţiile artistice prilejuite de audiţia simfoniei sale. Partea a doua a programului s-a deschis cu suita „Cinci cântece din Ardeal“ de Dumitru Capoianu, prelucrare inspirată pentru cor şi orchestră redusă a unor documente folclorice autentice. Cită înţelegere a specificului creaţiei populare, cu gust şi cită grijă a arătat Capoianu în această transcripţie plină de rafinament şi totuşi simplă, care intervine asupra cîntecului numai pentru a-l înfrumuseţa, fără a-i diminua cîtuşi de puţin prospeţimea! Marea suită din opera „Cintecul privighetoarei* de Stravinski a încheiat acest concert bogat, dar dificil atît pentru orchestră cît şi pentru coml Filarmonicii care, pregătit de Vasile Pîntea, şi-a dat concursul la „Cînteca din Ardeal“ de D. Capoianu. In ansamblu, concertul s-a impus în primul rînd prin Interesul deosebit al celor trei piese din program, realizarea lor vădind efortul susţinut al dirijorului şi ansamblului de a rezolva cît mai bine problemele de execuţie. RADU GHECIU Pe scena stagiunii permanente a amatorilor La Teatrul „C. I. Nottara“ va avea loc astă seară un spectacol cu piesa „Cred în tine" de V. Korostîkov, dat de artiştii amatori ai Casei de cultură a tineretului din raionul Griviţa Roşie. Regia este semnată de Ghebal Georgescu. La Teatrul pentru tineret şi copii, echipa de teatru a Direcţiei telefoanelor va prezenta astă seară piesa „Fata cu pistrui“ de A. Uspenski. Regia spectacolului este semnată de Stelian Mihăilescu. Manifestări cultural-educative ale elevilor tipografi Intre 12—18 mai, la Grupul şcolar poligrafic din Capitală se vor desfăşura tradiţionalele manifestări cultural-educative ale viitorilor tipografi. Programul festivalului din săptămîna aceasta include programe cultural-artistice prezentate de elevi ai şcolii, o zi consacrată tehnicii poligrafice, un concurs „Cine ştie, răspunde“ pe teme de poligrafie. Vor mai avea loc vizionări de spectacole, întîlniri cu oameni de artă şi cultură, diferite întreceri sportive. Se va deschide o expoziţie cu lucrări executate în cadrul instruirii practice şi a cercurilor de elevi din şcoală. Nr. 5S 91 Filme noi pe ecranele Capitalei Certificatul de naştere — producţie a studiourilor poloneze. Scenariul : Tadeusz Rozewicz, Stanislaw Rózewicz. Regia: Stanislaw Rózewicz. Filmul aduce pe ecran trei episoade evocînd viaţa copiilor polonezi în timpul ocupaţiei hitleriste. La Festivalul internaţional de la Veneţia, 1961, în cadrul competiţiei filmelor pentru copii, a fost distins cu Marele premiu „Leul de aur“. De cîteva zile rulează filmul Cabotinul —* producţie a studiourilor engleze, după o piesă a lui John Osborne. (Regia: Tony Richardson). Lawrence Olivier dă viaţă pe ecran personajului central al filmului — un artist de music-hall pe care împrejurările sociale, lipsa de orizont a existenţei sale îl împiedică să se realizeze, împingîndu-l la ratare. Scenă din filmul „Certificatul de naştere“ uTIEATIRIE * (SanKgnma» ‘Televiziune i TEATRE : O.S.T.A. (Sala Palatului R.P. Roraine): „Georges Danain" — spectacol extraordinar prezentat de compania „Théatre de la Cité“ de Villeurbanne (Franța) — (orele 20). (Sala Dalles) . Spectacolul „Telegrame-Melodii“ — (orele 20,30). Institutul de artă teatrală și cinematografică „I. L. Caragiale“ (str. 30 Decembrie nr. 9). Mutter Courage — (orele 20). Teatrul satiric muzical „C. Tănase“ (Sala Savoy) . Ca la revistă — (orele 20). CINEMATOGRAFE : Cartagina in flăcări — film pentru ecran panoramic; Patria (bd. Magheru 12—14), Rocco şi fraţii săi — ambele serii : Republica (bd. Magheru 2), Bucureşti (bd. 6 Martie 6), 1 Mai (bd. 1 Mai 322), Gh. Doja (cal. Griviţei 80), Alex. Sahia (cal. Văcăreşti 21), Mioriţa — dimineaţa (cal. Moşilor 127), Ştefan cel Mare (şos. Ştefan cel Mare — colţ cu str. Lizeanu), O. Coşbuc (str. G. Coşbuc), Stadionul Dinamo (şos. Ştefan cel Mare) Arenele Libertăţii (str. 11 Iunie), Grădina Progresul (str. Ion Vidu nr. 1), Grădina „T. Vladimirescu“ (calea Dudeşti). Cabotinul rulează la cinematografele Magheru (bd. Magheru 29), I. C. Frimu (bd. 6 Martie 16) Griviţa (calea Griviţei — lingă podul Basarab). Libertăţii (str. 11 Iunie 75), Stadionul Giuleşti (şos Giuleşti). 23 August (bd. Dimitrov 118). Război şi pace — ambele serii: V. Alecsandri (str. Grigorescu 24). Mamelucul rulează la cinematografele Elena Pavel (bd. 8 Martie 14), Floreasca (str. I. S. Bach 2). Certificatul de naştere : rulează la cinematografele Tineretului (cal. Victoriei 48), G. Bacovia (şos. Giurgiului 3). Fraţii — cinemascop : Victoria (bd. 6 Martie 7), Mioriţa — după-amiază (cal. Moşilor 127), Arta (cal. Călăraşi 153). Planeta furtunilor : Central (bd. 6 Martie 2). In noaptea de ajun : Lumina (bd. 6 Martie 12). Program special pentru copil la orele 10 la cinematograful 13 Septembrie. Cumpără-ţi un balon • 13 Septembrie — după-amiază (str. Doamnei 9). Glasul celor cinci continente — Cintecul Innei Sumac — Legenda contemporană : Timpuri Noi (bd. 6 Martie 18). Urme tăcute : rulează la cinematograful Maxim Gorki (str. 13 Decembrie 5—7), piraţii aerului — cinemascop: Giuleşti (şos. Giuleşti). Toată lumea e nevinovată: înfrăţirea între popoare (bd. Bucureştii Noi), Flacăra (cal. Dudeşti 22), Volga (şosiile Pintilie 61), Olga Bancic (cal. 13 Septembrie 196). Dosarul furat: Cultural (piaţa Ilie Pintilie 2). Pescăruşul negru: rulează la cinematograful Alex. Popov (cal. Griviţei 137). Cavalerii Teutoni — cinemascop (ambele serii): 8 Martie (str. Bu,zeşti 9—11). Patru inimi : rulează la cinematograful C-tin David (şos. Crîngaşi 42). Idiotul: rulează la cinematograful V. Roaită (bd. 1 Mai 57). Divorţ Italian: Unirea (bd. 1 Mai 143), Munca (şos. Mihai Bravu 221). Băieţii noştri: rulează la cinematograful T. Vladimirescu (cal. Dudeşti 97). Vacanţă la mare — cinemascop: Popular (str. Mătăsari 31). Omul cu pantaloni scurţi: Moşilor (cal. Moşilor 221). Prietenie Interzisă : rulează la cinematograful 16 Februarie (bd. 30 Decembrie 89). Lacul lebedelor: rulează la cinematograful M Eminescu (str. M. Eminescu 127). Bunica Sabella: rulează la cinematograful Ilie Pintilie (şos. Colentina 84). Salut viaţa I: Luceafărul (cal. Rahovei 118).A fost prietenul meu: Drumul Serii (str. Drumul Serii 30), căpitanii lagunei albastre: 30 Decembrie (cal. Ferentari 86). Porto-Franco : Aurel Vlaicu (şos. Cotroceni 86). Mirajul: B Delavrancea (bd. Libertăţii 70—72). Darclăe: Grădina Arta (calea Călăraşi 153). TELEVIZIUNE : Orele 19,00 - Jurnalul televiziunii. 19,15 — Ştiinţă şi tehnică pentru tineretul şcolar : „Ce ştim despre curenţii alternativi“ — transmisiune de la Muzeul tehnic Bucureşti. 19,45 - „Hoaţa de la circ“ — film realizat de Studioul „Bucureşti". 19,55 — Vitrina literară. 21,000 — Transmisiune de la Sofia . Pagini din opere iubite. 21,30 — Telesport. In încheiere : Buletin de ştiri, buletin meteorologic. In cursul zilei de ieri vremea a fost călduroasă şi In general frumoasă, exceptînd Ardealul unde s-a menţinut uşor instabil. Cerul a fost variabil şi s-au semnalat averse izolate, însoţite de descărcări electrice în Ardeal şi cu totul local în Oltenia. Vîntul a suflat potrivit, cu intensificări pînă la tare din sectorul estic Temperatura aerului la ora 14 avea valori cuprinse între 27 grade la Răuţi şi 16 grade la Mangalia. In Bucureşti , vremea s-a menţinut frumoasă, cu cerul variabil : vîntul a suflat potrivit, cu intensificări pînă la tare din est. Temperatura maximă 26 grade. Pentru următoarele 3 zile , vremea se menţine călduroasă, cu cerul variabil, mai mult senin. Pe alocuri, în vestul ării, vor cădea ploi sub formă de averse nsoţite de descărcări electrice. Vînt potrivit temporar tare din sectorul sudestic. Temperatura staţionară. Minimele vor fi cuprinse între 5 şi 15 grade, iar maximele între 19 şi 28 grade. Pentru Bucureşti , vreme călduroasă cu cerul variabil mai mult senin. Vîr, potrivit, temporar tare din est. Temperatura staţionară.