Scînteia, aprilie 1964 (Anul 33, nr. 6214-6243)

1964-04-11 / nr. 6224

Nr. 6224 Prezentarea scrisorilor de acreditare de către noul ambasador al R. P. Chineze in R. P. Romina Cuvinturile rostite în cuvîntul rostit cu acest prilej, ambasadorul R. P. Chineze, Liu Fan, a exprimat o înaltă apreciere pentru realizările obţinute de po­porul român în construcţia socialistă şi politica externă de pace promova­tă de Republica Populară Romînă. „între poporul chinez şi poporul ro­mân — a spus el —* există o priete­nie profundă. Ideologia comună a marxism-leninismului, ţelurile co­mune ale construirii socialismului şi comunismului leagă strîns împreună popoarele ţărilor noastre. Relaţiile dintre ţările noastre se întemeiază pe baza principiilor marxism-leninis­mului şi ale internaţionalismului proletar, ale deplinei egalităţi în drepturi şi avantajului reciproc, întrajutorarea şi colaborarea dintre ţările noastre în domeniile econo­mic, cultural, tehnico-ştiinţific şi altele au şi adus rezultate fruc­tuoase. Sîntem convinşi că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre China şi Romînia se vor dezvolta şi pe mai departe. Aceasta nu numai că corespunde intereselor comune ale popoarelor noastre, dar şi con­tribuie la întărirea unităţii şi forţei lagărului socialist. Prezentîndu-vă dumneavoastră scrisorile de acredi­tare, tovarăşe preşedinte, vă rog să fiţi convins că, în perioada în care voi deţine funcţia de ambasador al Republicii Populare Chineze în Re­publica Populară Romînă, mă voi strădui să promovez şi pe mai departe relaţiile de prietenie şi colaborare dintre China şi Romînia. în îndepli­nirea acestei misiuni importante şi de cinste, doresc să mă bucur de sprijinul şi ajutorul din partea dumneavoastră şi a guvernului Re­publicii Populare Romíne“, în răspunsul său, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romí­ne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a ară­tat că poporul român urmăreşte cu simpatie şi se bucură sincer de ma­rile realizări obţinute de poporul chinez în opera de dezvoltare a eco­nomiei şi culturii. Munca eroică constructivă, a spus tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, desfăşura­tă în perioada celor două planuri cincinale a avut ca rezultat crearea bazei pentru industrializarea socia­listă a ţării. în cursul anului 1963, Republica Populară Chineză a obţi­nut mari succese în industrie, agri­cultură, tehnică, ştiinţă şi în alte domenii. în prezent, China populară proiectează şi construieşte combina­te şi uzine de mari capacităţi din ramurile siderurgiei, chimiei şi con­strucţiei de maşini. Succesele obţinute în industriali­zare şi dezvoltarea agriculturii so­cialiste creează condiţii tot mai bune pentru ridicarea continuă a nivelu­lui de trai material şi cultural al întregului popor. Dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare pe baza principiilor e­­galităţii, respectului reciproc al su­veranităţii naţionale şi întrajutorării tovărăşeşti, statornicite între Repu­blica Populară Romînă şi Republica Populară Chineză este în interesul ambelor popoare, al întăririi unităţii şi coeziunii comunităţii ţărilor socia­liste şi al menţinerii păcii. Aşa cum aţi relevat şi dumneavoastră, Repu­blica Populară Romînă, avînd la baza politicii sale externe unitatea strînsă cu celelalte ţări socialiste, solidaritatea şi colaborarea cu toate forţele păcii şi progresului, desfă­şoară o activitate perseverentă pen­tru destinderea situaţiei internaţio­nale, pentru stabilirea unor relaţii normale între state, pentru întărirea păcii în lumea întreagă. în încheiere, preşedintele Consi­liului de Stat al R. P. Româno a spus : „Tovarăşe ambasador, vă asigur că străduinţele dumneavoas­tră de a promova şi pe mai departe relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Romînia şi China se vor bu­cura de tot sprijinul din partea Con­siliului de Stat, a guvernului Repu­blicii Populare Române şi a mea personal. Vă urez succes deplin în nobila dumneavoastră misiune în ţara noastră“. După ceremonia prezentării scri­sorilor de acreditare, președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a avut o convorbire cu ambasadorul R. P. Chineze, Liu Fan. La solemnitatea prezentării scri­sorilor de acreditare a luat parte Grigore Geamănu, secretarul Consi­liului de Stat, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Ambasadorul chinez a fost însoţit de membri ai ambasadei. R. P. Chi­neze la Bucureşti. COLECŢII PREŢ Biblioteca Academiei R. P. Române păstrează în sălile ei nu numai un număr mare de cărţi valoroase, dar şi documente, stampe, atlase vechi. Colec­ţiile ei se îmbogăţesc mereu. PIESA NR. 449 Un depozit spaţios cu rafturi înalte pe care sunt aşezate, în ordine, o mul­ţime de pachete cu documente. Fie­care conține valori ale timpurilor tre­cute. Bibliotecarul păşeşte cu siguranţa cunoscătorului prin coridoarele înguste dintre rafturi, la din raft piesa cu nr. 449. Este vorba de vechiul manuscris cu­noscut sub numele de „Psaltirea Şche­­iană”. De-a lungul celor aproape 100 de ani de existenţă, în depozitele secţiei de manuscrise, documente şi cărţi rare s-au adunat sute de mii de astfel de re­licve preţioase ale trecutului nostru cul­tural, unele dintre ele de o importanţă unică. Sunt păstrate aici peste 6 000 de manu­scrise romîneşti, 1470 greceşti, 776 slavoneşti, 392 în limbi orientale etc. ; un fond de arhive personale care cuprin­de peste 1 000 de mape cu materiale provenite de la oameni de cultură de seamă ; o corespondenţă care depăşeşte 120 000 de scrisori literare şi politice; un mare număr de cărţi rare, printre care şi tipăriturile vechi romîneşti. Cercetătorii Academiei, scriitorii, lingviştii pot studia în sala de lectură a acestei secţii rarităţi, cum sunt : Liturghie­­rul lui Macarie (începutul sec. XVI), origi­nalele cronicilor, printre care se află şi un manuscris al lui Ion Neculce, scrierile lui Varlaam, Antim Ivireanul, ale poeţilor Vechi tipărituri din colecţia Academiei După mutarea Ioc (Urmare din pag. I-a) Să lucreze conştiincios, calificativul „bine" ii răsplăteşte eforturile, certifică o muncă ide calitate, justifică încrederea care i s-a arătat. Putem să ne jucăm cu acest ca­lificativ, să-l acordăm unui constructor care nu-şi respectă nici propria lui me­serie, nici pe cel pentru care lucrează ? Formula „merge şi aşa” aduce daune lo­catarilor, face un prost serviciu construc­torului însuşi, care nu va progresa în me­seria lui, constituie o primă de încurajare dată celor neconştiincioşi. O recepţie făcută cu seriozitate presupune verificarea cu atenţie a fiecărei instalaţii, a tuturor elementelor de finisaj, controlul compe­tent al construcţiilor luate în primire. Acolo unde există un control temeinic pe faze de lucrări, făcut la timp de ingi­neri şi tehnicieni, unde beneficiarul nu s-a mulţumit numai cu rapoarte, ci a venit să se intereseze pe şantier cum se mun­ceşte, neajunsurile pot fi prevenite. Interesează în cel mai înalt grad cine anume face parte din comisia de recep­ţie. E nevoie de oameni care-şi pun la inimă interesele locatarilor, pricepuţi în meserie, greu de convins că o balustradă strîmbă la un balcon e un fleac, că lipsa instalaţiei pentru telefon sau a unui ra­cord de lumină — se întîmplă şi astfel de lucruri — constituie o chestiune fără însemnătate. De la calitatea izolaţiei pentru acoperiş la rozetele pentru calorifer sau clanţele uşilor, orice deta­­liu e însemnat, îşi are locul său deter­minat în ansamblul unui apartament. Chiar şi în felul cum e aşezat un raft în cămară sau cum e bătut un cui pentru galeria de la fereastră, să se vadă do­rinţa constructorului ca noul locatar să se simtă cît mai în largul său. Construirea unui bloc de locuinţe la nivelul tehnicii moderne şi al cerinţelor justificate ale noilor locatari cere o califi­care tot mai mare, cunoştinţe numeroase. In multe unităţi de construcţii există un puternic interes pentru calificarea profe­sională, pentru dezvoltarea unei atitudini exemplare faţă de muncă. Este bine ca peste tot constructorii să simtă atenţia şi preocuparea organizaţiilor de partid de pe şantiere pentru îmbunătăţirea pregăti­rii lor profesionale, pentru însuşirea teh­nicii moderne. In ridicarea generală a calificării, în împărtăşirea largă a experienţei, organiz a t a r i f o r zafiile de partid au un larg cîmp de ac­tivitate. Punînd în discuţie diferite pro­bleme legate de calitatea finisajelor, ele pot aduce o însemnată contribuţie şi la educarea constructorilor în spiritul exi­genţei, grijii şi răspunderii față de­ cali­tatea lucrărilor. Pe unele şantiere s-au or­ganizat convorbiri cu muncitorii privitoa­re la executarea în bune condiţii a lu­crărilor ; gazetele de perete au o pozi­ţie combativă față de munca de mîn­­tuială. Discuții fructuoase pot avea loc şi cu locatarii noilor blocuri. Se poate discuta cu ei ce ar mai trebui făcut pen­tru a construi locuinţe cît mai frumoase şi mai confortabile. Astfel de dezbateri contribuie la îmbunătăţirea calităţii con­strucţiilor. ...Un locatar îşi ia apartamentul în pri­mire, lată-l dînd o raită prin încăperi, privind atent fiecare detaliu al construc­ţiei. Ii place că zugrăveala pereţilor se ar­monizează cu vopseaua uşilor şi ferestre­lor, că parchetul e lucrat cu grijă, insta­laţiile sînt bine finisate. E satisfăcut. Nu poate fi bucurie mai mare pentru constructori decît aceea de a ști că au lucrat bine, că noii locatari sunt mulțu­­miți de apartamentele în care s-au mutat. VIZITELE VICECANCELARULUI AUSTRIEI Vicecancelarul Austriei, dr. Bruno Pittermann, şi persoanele oficiale austriece care îl însoţesc au fost vi­neri oaspeţii locuitorilor oraşului Galaţi. Vicecancelarul Austriei a fost însoţit de Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor ex­terne, Mircea Popescu, adjunct al ministrului industriei metalurgice, Mircea Ocheană, ambasadorul R. P. Romíno la Viena, precum şi de dr. Paul Wetzler,­­ambasadorul Austriei la Bucureşti. în gară oaspetele a fost întîmpinat de preşedintele sfa­tului popular regional, Constantin Dumitrache, şi de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat. Oaspeţii au vizitat apoi şantierul Combina­tului siderurgic de la Galaţi. Ei au primit ample explicaţii asupra situ­aţiei generale a lucrărilor de cons­trucţie, asupra principiilor moder­ne folosite în proiectare în vederea asigurării unei tehnologii la nive­lul mondial, automatizării şi me­canizării proceselor de producţie. Vicecancelarul Austriei şi persoa­nele care-l însoţesc, s-au interesat, de asemenea, de condiţiile de mun­că şi de viaţă ale constructorilor şi au vizitat moderna cantină cu autoservire de aici. Apoi oaspeţii au făcut o plimbare prin noile car­tiere ale oraşului. La amiază, preşedintele sfatului popular regional a oferit un dejun în cinstea vicecancelarului Austriei. Adresîndu-se gazdelor, dr. Bruno Pittermann a subliniat cu acest pri­lej că în timpul vizitei prin noile cartiere s-a putut convinge că „dv. aţi arătat cum se poate trăi mai bine şi mai frumos. Am văzut cum noile construcţii iau locul vechilor car­tiere. Combinatul ce­i construiţi va aduce o şi mai mare dezvoltare şi înflorire a oraşului dv.“, în aceeaşi zi oaspeţii s-au reîntors la Bucureşti. ★ Seara, dr. Bruno Pittermann, vice­cancelarul Austriei, s-a întîlnit cu reprezentanţi ai principalelor coti­diene şi publicaţii, Radioteleviziunii şi Agenţiei Române de Presă, pre­cum şi corespondenţii presei străine acreditaţi la Bucureşti. Oaspetele, după ce a fost salutat de Nestor Ig­nat, preşedintele Uniunii Ziariştilor din R. P. Romînă, a răspuns la nu­meroasele întrebări puse de zia­rişti. (Agerpres) Recepţie oferită de tovarăşul Gheorghe Apostol Prim-vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Apostol, a o­­ferit vineri seara în saloanele Casei centrale a armatei o recepţie în cinstea vicecancelarului Austriei, dr. Bruno Pittermann, care, face o vizi­tă în ţara noastră. Au luat parte Gh. Gaston Marin, vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Con­siliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai unor instituţii cen­trale, oameni de ştiinţă, artă şi cul­tură, ziarişti români şi străini. Au participat dr. Paul Wetzler, ambasa­dorul Austriei în R. P. Romînă, şe­fii altor misiuni diplomatice acredi­taţi în R.P.R., membri ai ambasadei Austriei şi alţi membri ai corpului diplomatic. Au fost de faţă consilieri şi conducători de întreprinderi in­dustriale austriece care însoţesc pe vicecancelarul Austriei. Recepţia s-a desfăşurat într-o at­mosferă cordială. (Agerpres) V­I­F­O­R LA CONSILIUL DE STAT Vineri, vicepreşedintele Consiliu­lui de Stat, Avram Bunaciu, a pri­­mit în audienţă pe ministrul Olan­dei, dr. Johan H. Zeeman, în legătu­ră cu plecarea sa definitivă din R.P. Romînă. Vineri după-amiază la Lectoratul central din Capitală a avut loc o adunare a oamenilor muncii consa­crată Zilei internaţionale a foştilor deţinuţi şi deportaţi politici antifas­cişti. Adunarea a fost deschisă de Ion Popescu-Puţuri, directorul Insti­tutului de istorie a partidului. A luat MAŢII cuvîntul Gheorghe Vasilichi, pre­şedintele Comitetului foştilor deţi­nuţi şi deportaţi politici antifascişti din R. P. Romina, care a vorbit des­pre eroismul celor care şi-au dat viaţa pentru libertatea poporului român şi victoria împotriva fascis­mului în ţara noastră, despre vigi­lenţa popoarelor împotriva reînvie­rii fascismului, pentru apărarea pă­cii, în încheiere adunarea a adoptat o moţiune de solidaritate cu toţi luptătorii antifascişti din întreaga lume. Cu ocazia semnării Planului pen­tru aplicarea Acordului de colabo­rare cultural-ştiinţifică între R. P. Romînă şi R.P.D. Coreeană pe anii 1964—1965, ambasadorul R.P.D. Co­reene la Bucureşti, Giăn Du Hoan, a oferit o masă la care, pe lingă membri ai celor două delegaţii cul­turale, au luat parte Eduard Mezin­­cescu, adjunct al ministrului afa­cerilor externe, Jean Livescu, ad­junct al ministrului învăţămîntului, Ion Moraru, vicepreşedinte al Co­mitetului de Stat pentru cultură şi Artă, Octav Livezeanu , vicepre­şedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, precum şi funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe. (Agerpres) ★ ★ Văcăreşti, ale lui Ion Ghica etc. Se gă­sesc şi numeroase manuscrise care apar­ţin clasicilor literaturii noastre Alecsandri, Eminescu, Creangă, Caragiale, precum şi documente referitoare la scriitorii Gh. To­­pîrceanu, L. Rebreanu, Cezar Petrescu şi alţii. O mare valoare documentară au atla­sele şi hărţile vechi. Există aici o bogată colecţie de documente cartografice. U­­nele dintre ele au fost alcătuite prin sec. XVI-XIX şi au o deosebită importanţă pentru cunoaşterea ţării. Pot fi consultate 1 580 de atlase şi hărţi în focuri, 11 600 în foi, 3 800 hărţi murale, planuri şi alte lucrări cartografice, prețioase prin vechi­mea, execuţia şi raritatea lor. CELE MAI VECHI FOTOREPORTAJE Carol Popp de Szathmary, pictor acua­­relist şi peisagist care a trăit între anii 1812—1888, a fost primul fotograf din țara noastră şi se numără printre primii fotoreporteri ai lumii. La cabinetul de stampe al Bibliotecii Academiei se păs­trează o colecție de fotografii, multe din ele putînd fi pe drept cuvînt socotite fo­toreportaje făcute în timpul călătoriilor sale prin diferite regiuni ale țării. Ele al­cătuiesc doar o parte din suita de ima­gini cu care intenţiona să alcătuiască, a­­cum o sută de ani, primul album-reportaj al României. Tot aici sunt păstrate şi alte documen­te iconografice — desene, stampe. Printre acestea sunt primele imagini re­feritoare la țara noastră — planşele din „Cronica de la Nürnberg”, sec. XV, care sînt intitulate Valachia, o colecție de costume militare editata în Olanda la 1600, în care apare pentru prima dată un luptător român, litografii și gravuri a­­parținînd călătorilor străini care au trecut prin {ara noastră de-a lungul veacurilor : francezii Raffet şi Bouquet, englezul He­ring, germanul Kunike şi alţii. Recent colecţia de gravuri a fost îm­bogăţită cu noi achiziţii. Intre ele se află şi o gravură din sec. XVI aparţinînd lui Marcantonio Raimondi şi o alta din seco­lul XVII a lui Pietro da Milano. Teodor CAZACU S­C­Î­N­T­E­I­A Lucrările Reuniunii internaţionale a oamenilor de teatru Vineri, regizorul Orazio Costa, profesor la Academia naţională de artă dramatică din Roma, a vorbit despre rolul improvizaţiei în pregă­tirea tînărului actor, în concepţia şcolii italiene şi a prezentat metode­le acestei şcoli. Au urmat exerciţii prezentate de studenţii italieni şi discuţii. LOTO-CENTRAL La tragerea Loto-central din 10 aprilie 1864 au fost extrase din urnă următoa­rele numere : 81; 8; 63; 43; 70; 72; 71; 84; 44; SI. Premii suplimentare : 70; 67; 09. Fond de premii : 798 917 lei. UE­TESTE HOTARE Acţiuni ale muncitorilor japonezi TOKIO 10 (Agerpres). — In ca­drul campaniei de primăvară a oa­menilor muncii din Japonia, în ziua de 10 aprilie a avut loc un puter­nic val de greve care au avut loc în întreaga ţară. 600 000 de munci­tori membri a 12 sindicate, au or­ganizat greve de 12 şi 24 de ore, revendicînd majorarea salariilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. La Tokio a avut loc în aceeaşi zi o demonstraţie. După ce demons­tranţii au străbătut străzile centrale ale oraşului, ei s-au adunat în faţa clădirii parlamentului. O delegaţie a înmînat membrilor parlamentului o petiție cuprinzînd revendicările oamenilor muncii japonezi. DE PRETUTINDENI EXPERIENŢĂ UNICĂ IN ANALELE TEATRULUI Pentru a aniversa cel de-al IV-lea centenar al naşterii lui Shakes­peare, „Royal Shakespeare Company“ va face pe scena teatrului din Strat­ford-on-Avon o experienţă unică In analele teatrului; vor fi prezentate în ordine cronologică toate piesele con­sacrate de autor istoriei Angliei. Sta­giunea teatrului din Stratford se va deschide la 15 aprilie cu prezentarea lui „Richard al 11-lea“, după care vor urma în ordine : „Henric al IV-lea“, „Henric al V-lea“, „Henric al VI-lea“, „Eduard al IV-lea“ și „Richard al lll-lea“. Fiecare din aceste drame constituie un spectacol complet. Îm­preună, ele evocă o sută de ani din istoria Angliei. Pentru a realiza acest proiect, compania din Stratford va reuni în orașul natal al lui Shakespeare peste optzeci dintre membrii săi. Pînă atunci, o trupă canadiană compusă din 60 de actori de la „Stratford Festival Company“ din Ontario va juca pe scena lui „Chichester Festival Theatre“, al cărui director este La­wrence Olivier, pentru a marca același eveniment. în acest scop, scena mo­dernă a lui „Chichester“ va fi trans­formată intr-o avant-scenă elisabetană cu mai multe etaje. EXPOZIŢIE DE DESENE PENTRU COPII La Delhi s-a deschis tradiţionala ex­poziţie a desenelor de copii. Expoziţia cuprinde peste 2 000 de desene, lu­crate de copii din 66 de ţări ale lumii. Majoritatea desenelor sunt con­sacrate temei păcii şi prieteniei între popoare. EXPLOZIE IN COSMOS La Observatorul astronomic Mount- Palomar din California a fost înregis­trată o nouă explozie în Cosmos, cea mai îndepărtată care a fost observată pînă acum. Această explozie emite o cantitate uriaşă de lumină şi unde ra­dio. Fenomenul înregistrat de Obser­vatorul astronomic din California s-a produs la o distanţă de mai multe miliarde de ani lumină, distanță de 10—20 de ori mai mare decit cel mai îndepărtat obiect cosmic observat pî­nă acum. URMĂRILE CUTREMURULUI DIN ALASKA Cutremurul de pămînt din Alaska a adus mari prejudicii întreprinderilor pentru prelucrarea peştelui de pe insula Kodiak, principalul centru al producţiei conservelor de crabi din Alaska. Un număr de cinci întreprin­deri pentru conservarea peştelui au fost complet distruse, iar altele ava­riate. Potrivit unor aprecieri prelimi­nare, aproape 50 la sută din flota de pescuit din regiunea insulei Kodiak a fost avariată. â* ■*» O XI­T In finala G . E. la tenis de masă C.S.M. CLUJ-VASÚTÉPITOR BUDAPESTA 5­4 BUDAPESTA 10 (Agerpres). — Vineri seara în sala „Sportcsarnok” din Buda­pesta, echipa masculină de tenis de masă C.S.M. Cluj a repurtat o remarcabilă vic­torie internațională cucerind pentru a doua oară alternativ „Cupa campionilor euro­peni". In meciul final, jucătorii noştri au învins cu 5—4 redutabila formaţie Vasútépítők Budapesta, deţinătoarea tro­feului de anul trecut. Finala a prilejuit o luptă sportivă pasionantă. Jucătorii ro­mâni au condus la un moment dat cu 2—0, 3—2 ca pînă la sfîrșit să cîștige, la capătul a 9 partide, trofeul pus în joc. în cea mai importantă întîlnire, cînd echi­pa maghiară era în avantaj (4—3), tînărul Giurgiucă l-a învins cu 2—0 (18, 13) pe fostul campion european Zoltán Berczik, egalînd astfel scorul, în partida decisivă, care a desemnat echipa învingătoare, campionul țării noastre, Ad. Rethi, a câști­­gat cu 2—1 (21—18; 16—21 ; 21—12) în fața lui Hollo. Iată celelalte rezultate înregistrate în meciul C.S.M. Cluj — Vasútépítők : Giur­giucă — Hollo 2—0 ; Rethi — Rózsás 2—0 ; Negulescu — Berezik 0—2 ; Giur­­ giucă — Rózsás 0—2 ; Negulescu — Hol­lo 2—0 ; Rethi — Berezik 1—2 ; Negu­lescu — Rózsás 0—2. După victoria realizată de Voinţa Bucu­reşti în „Cupa campionilor europeni" (fe­minin), succesul de aseară al echipei C.S.M. Cluj se adaugă la şirul victoriilor realizate în acest sezon pe plan interna­ţional de reprezentanţii tenisului de m­asă din patria noastră. Membrii lotului echipei C.S.M.­Cluj, câştigătoarea „Cupei campionilor europeni" la tenis de masă — ediţia 1983—64 : Radu Negulescu, Adal­bert Retfoi, Dorin Giurgiucă şi Gh. Cobîrzan (de la stingă la dreapta) PE­S Aseară la Stockholm, echipa de polo pe apă a R. P. Romíno a învins cu scorul de 2—­1 (1—0 ; 1—0 ; 0—0 ; 0—1) echipa Su­ediei. Cele două puncte ale echipei noas­tre au fost înscrise de Grinţescu şi Szabó. Astăzi are loc meciul revanşă. ★ Turneul internaţional de şah de la Sa­rajevo s-a încheiat cu­ victoria marilor maeștri Polugaevski (U.R.S.S.) şi Uhlmann (R.D. Germană), care au totalizat cîte 10,5 puncte fiecare, din 15 posibile. Pe locurile următoare s-au clasat în ordine : Ivkov (R.S.F. Iugoslavia) 9,5 puncte ; Hort (R.S. Cehoslovacă) 9 puncte ; Fachmann (R.S. C­URT Cehoslovacă) etc. Victor Ciocîltea, totali­­zînd 7,5 puncte, s-a clasat pe locul 8 din 16 concurenți. In ultima rundă, Ivkov a cîștigat la Go­jak și Bakiçi la Damianovici. S-au terminat remiză partidele : Matulo­­vici—Ciocîltea ; Trifunovici—Polugaevski; Gufeld—Hort ; Bogdanovici—Parma ; Uhl­mann—Fachmann și Kozomara—Dely. ★ In cadrul concursului de haltere desfă­șurat la Kiev, semigreul Vladimir Golova­nov a stabilit un nou record mondial la stilul „împins”, cu o performanță de 164 kg. Cuvinturile rostite de tovarăşii J. Kádár şi N. S. Hruşciov la mitingul de la Budapesta BUDAPESTA 10 (Agerpres). — După cum s-a anunţat, joi a avut loc la Budapesta un miting cu pri­lejul vizitei delegaţiei de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice. Luînd cuvîntul la miting, János Kádár, după ce a adus un cald salut delegaţiei de partid şi guvernamen­tale sovietice, a arătat că Ungaria socialistă a obţinut o serie de suc­cese, printre care şi creşterea, în 1963, a producţiei industriale de cinci ori faţă de 1938, şi a venitului na­ţional, în acelaşi timp, aproape de trei ori. A fost înfăptuită transfor­marea socialistă a agriculturii, în ţară a încetat să existe exploatarea omului de către om. In continuare, vorbitorul s-a referit la măreţele realizări obţinute de Uniunea Sovietică şi la sprijinul pe care l-a acordat R. P. Ungare în opera de construire a socialismului. Vorbind despre problemele mişcă­rii comuniste şi muncitoreşti inter­naţionale, J. Kádár a spus că, în ciuda divergenţelor existente, duş­manii — imperialiştii — trebuie să ştie că toate partidele comuniste ac­ţionează împotriva capitalismului şi imperialismului şi luptă pentru so­cialism. El a arătat că, în ultimii ani, politica leninistă de pace a obţinut succese strălucite, justeţea ei fiind confirmată în repetate rînduri. „Partidul nostru, guvernul nostru şi poporul nostru sunt adepţii co­existenţei paşnice, a spus vorbito­rul. Noi tindem spre relaţii politice, economice şi culturale normale cu toate ţările care acceptă Republica Populară Ungară aşa cum este ea, respectă suveranitatea ei de stat, o stimează ca stat suveran. Există şi, bineînţeles, vor exista încă mult timp probleme internaţio­nale litigioase, a spus J. Kádár, însă ele pot şi trebuie rezolvate pe ca­lea tratativelor. Guvernul Republicii Populare Ungare este gata să con­tribuie la rezolvarea problemelor li­tigioase. El este gata să sprijine toate măsurile pozitive, care, la orice ni­vel, pot contribui la cauza păcii, a apropierii internaţionale şi care con­vin popoarelor“, în cuvîntarea sa N. S. Hruşciov a declarat că poporul sovietic se bucură sincer de marile succese ale oamenilor muncii unguri în con­strucţia vieţii noi. Referindu-se la schimbul de pă­reri care a avut loc între delegaţiile de partid şi guvernamentale ale Un­gariei şi Uniunii Sovietice, şeful gu­vernului sovietic a spus că ele au demonstrat unitatea deplină de ve­deri între cele două partide şi cele două ţări. In continuare, vorbitorul s-a ocu­­pat de problemele construcţiei so­cialiste, de dezvoltarea economică a ţărilor socialiste. Dacă ar fi să fa­cem o comparaţie numai cu ţările capitaliste dezvoltate, rezultă că producţia industrială a ţărilor so­cialiste reprezintă în prezent aproa­pe două treimi din producţia in­dustrială a ţărilor capitaliste dez­voltate. Relevînd faptul că Uniunea So­vietică — a doua putere industrială din lume — își dezvoltă economia mult mai rapid decît S.U.A., vorbi­torul a spus: Să amintesc numai că alături de gigantul industrial care a fost industria Uniunii Sovietice încă în anul 1953, în ultimii zece ani au apărut încă doi giganţi de a­­cest fel. Programul partidului nostru, care se îndeplineşte cu succes, pune în faţa poporului sovietic sarcini şi mai grandioase, a­­spus vorbitorul, arătînd că Uniunea Sovietică îşi propune să creeze în perspectivă pe teritoriul său încă cinci ţări indus­triale şi ceva mai mult de două ţări agricole de felul Uniunii Sovie­tice de astăzi. în încheiere, şeful guvernului so­vietic a arătat că în lume se înfăp­tuiesc profunde transformări revo­luţionare, se consolidează an de an noua orînduire socialistă, tot mai multe ţări şi popoare trec sub stea­gul socialismului. Lumea capitalistă este sfîşiată de contradicţii acute. Mase tot mai largi militează împo­triva militarismului şi a cursei înarmărilor, împotriva blocurilor militare agresive. Pe arena mon­dială raportul de forţe se schimbă continuu în favoarea păcii şi socia­lismului. Comuniştii — a spus vor­bitorul — îşi consacră întreaga e­­nergie luptei pentru pace, pentru victoria socialismului şi comunis­mului, pentru o viaţă mai bună a oamenilor. Plecarea spre patrie BUDAPESTA 10 (Agerpres). — La 10 aprilie a părăsit Budapesta ple­­cînd spre patrie delegaţia de partid şi guvernamentală a Uniunii Sovie­tice, în frunte cu N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., care a fost în Ungaria într-o vizită oficială de prietenie, în Gara de Est delegaţia a fost condusă de J. Kádár, prim secretar al C.C. al P.M.S.U., preşedintele gu­vernului revoluţionar muncitoresc ţărănesc ungar, şi de alţi condu­ a delegaţiei sovietice cători ai Republicii Populare Un­gare. N. S. Hruşciov şi J. Kádár au rostit cuvîntări. ★ Ambasadorul extraordinar şi ple­nipotenţiar al U.R.S.S. în R. P. Un­gară, G. A. Denisov, a dat o recep­ţie în cinstea delegaţiei de partid şi guvernamentale a U.R.S.S. în frunte cu N. S. Hruşciov. Din partea ungară la recepţie au fost de faţă János Kádár, István Dobi precum şi alte persoane oficiale. N. S. Hruşciov şi J. Kádár au rostit toasturi. La sfîrşit de supranima Calendar competiţional Concurs feminin de gimnastică Romînia—Polonia Astăzi şi mîine după amiază, în sala Floreasca din Capitală echipa olimpică a ţării noastre întîlneşte formaţia R. P. Polone. Lotul echipei noastre cuprinde pe Elena Leuştean- Popescu, Sonia Iovan, Elena Tutan, Emilia Liţă, Atanasia Ionescu, Elena Ceampelea, Rozalia Baizat. Din re­prezentativa poloneză fac parte cele mai bune gimnaste, în frunte cu cu­noscuta internaţională Natalia Kot- Walla, Elzbieta Apostolska, Gizela Niedurna şi altele. Sîmbătă de la orele 17,30 au loc exerciţiile impuse, iar duminică de la orele 18, cele li­ber alese. FOTBAL. — Mîine, meciuri ale e­­chipelor de categoria A : Bucureşti (cuplaj pe stadionul „23 August", de la ora 14,30) : Steaua-Siderurgistul Galaţi; Dinamo Bucureşti-Dinamo Piteşti ; Iaşi: C.S.M.S.-Crişul; Cluj : Ştiinţa-Progresul; Timişoara : Ştiin­­ţa-Farul; Arad : U.T.A.-Steagul roşu; Ploieşti: Petrolul-Rapid. RUGBI. — Campionatul republican de rugbi programează astăzi în Ca­pitală, de la orele 16,30 pe terenul Gloria, meciul Dinamo Bucureşti-Glo­­ria. Duminică, cu începere de la o­­rele 15 în parcul Copilului, au loc partidele : Progresul Bucureşti-Rul­­mentul Bîrlad şi Griviţa Roşie-Ştiinţa Cluj. în ţară se dispută parti­dele : Ancora Galaţi-Steaua, C.S.M.S. Iaşi-Ştiinţa Petroşeni şi Ştiinţa Timi­­şoara-Unirea. BASCHET—VOLEI. — Amatorii de sport bucureşteni pot urmări dumi­nică în sălile Dinamo, Giuleşti şi Re­colta o serie de jocuri în cadrul cam­pionatului republican de baschet masculin şi „Cupa R. P. Româno" la volei. Programul complet al meciu­rilor este următorul : sala Dinamo, de la orele 8 : Olimpia-Voinţa Iaşi (baschet masculin) ; Dinamo-Progre­­sul (volei feminin); Progresul-Farul­­a­­ Constanţa (volei masculin); Dinamo- *** Petrolul Ploieşti (volei masculin) ; sala Giuleşti, de la orele 8, meciuri masculine de baschet: Progresul-Voinţa Satu Mare; Steaua-Steagul Roşu Braşov ; Rapid-Ştiinţa Craiova şi meciul de volei masculin Rapid- Ştiinţa Timişoara; sala Recolta, de la orele 9: Steaua-Ştiinţa Cluj; lotul olimpic A-Lotul olimpic B (volei masculin). MOTOCICLISM.­­ Duminică, ora 9,30, la baza sportivă Steaua (cartie­rul Ghencea) are loc primul concurs motociclist cu obstacole al anului. Participă sportivi fruntaşi de la Di­namo, Metalul, T.U.G. şi Steaua. Concursul, dotat cu „Cupa Steaua", va consta în alergări, pe un traseu special amenajat, la următoarele ca­tegorii de motociclete : 125 cmc, 175 cmc, 250 cmc şi 350 cmc. Pag. 5 Divergenţele dintre armatorii europeni şi americani in dezbaterea parlamentului englez LONDRA 10 (Agerpres). — De­mersul Comisiei federale maritime a S.U.A., care încearcă să impună ar­matorilor europeni tarifele de trans­port, a constituit obiectul unor vii dezbateri în Camera Comunelor și în Camera Lorzilor. Subsecretarul de stat parlamentar la ministerul trans­portului, lordul Chesham, a reafir­mat asigurările date în Camera Co­munelor de către ministrul transpor­tului că guvernul englez va adresa o notă guvernului Statelor Unite în legătură cu această problemă. Lor­dul Morrison a subliniat în cuvîn­tul său necesitatea unei poziţii fer­me a guvernului faţă de­ presiunile exercitate de armatorii americani. Ziarul francez „La Nation“, într-un articol despre contradicţiile dintre armatorii europeni şi americani, ca­lifică aceste contradicții drept un „război“ al taxelor de navlu.

Next