Scînteia, august 1964 (Anul 33, nr. 6335-6365)

1964-08-20 / nr. 6354

*lag. 6 RABAT RABAT 19 (Agerpres). — Amba­sada R. P. Romíno de la Rabat a organizat în seara zilei de 18 august a. c. la imul din marile cinemato­grafe din capitala Marocului o gală de filme documentare româneşti. La gală au participat personalităţi po­litice şi culturale din capitala Ma­rocului, un mare număr de şefi de misiuni şi numeroşi alţi diplomaţi, oameni de afaceri, ziarişti. Cei pre­zenţi au urmărit cu deosebit interes filmele prezentate. ACCRA ACCRA 19 (Agerpres).­­ Cu pri­lejul celei de-a 20-a aniversări a eli­berării Romîniei, în clădirea Clubu­lui internaţional din oraşul Sunyani (Ghana centrală) s-a deschis o ex­poziţie de fotografii înfăţişînd as­pecte din Republica Populară Ro­­mînă. A luat cuvin­tul Ion Dumitru, Însărcinat cu afaceri a­i. al R. P. Ro­mina in Ghana. 5 C N­­I­T­E­I­A R­E PESTE HOTARE IN INTIMPINAREA CELEI DE-A XX-A ANIVERSARI A ELIBERĂRII ROMANIEI Manifestări în capitala U. R. S. S. La Moscova, la 18 august, la Casa Prieteniei popoarelor“, a avut loc o şedinţă închinată celei de-a 20-a a­­niversări a eliberării României de sub jugul fascist. Şedinţa a fost organi­zată de Institutul de Istorie al Aca­demiei de Ştiinţe a U.R.S.S., şi Aso­ciaţia de prietenie sovieto-romînă. In sala pavoazată cu drapelele de stat sovietic şi român, au luat loc în prezidiu E. I. Afanasenko, ministrul învăţămîntului al R.S.F.S.R. şi pre­şedintele Asociației de prietenie so­­vieto-române, N. Guină, ambasado­rul R. P. Române în U.R.S.S., acad. V. M. Hvostov, directorul Institutu­lui de istorie al Academiei de Știin­țe a U.R.S.S., mareșalul F. I. Goli­kov, I. A. Kocetkov, consilier în Mi­nisterul de Externe al U.R.S.S., membri ai conducerii Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne şi colabo­ratori ai Institutului de istorie al A­­cademiei de Ştiinţe a U.R.S.S. TIRANA TIRANA 19 (Agerpres). — Cu oca­zia celei de-a XX-a aniversări a eli­berării României, la 18 august a.c* ambasadorul R. P. Romíne la Tirana, Gheorghe Velcescu, a organizat o gală cu filmul „Pisica de mare“ la care au participat Vasil Nathanaili, prim-locţiitor al ministrului afa­cerilor externe, Misto Treska, pre­şedintele Comitetului pentru relaţii culturale şi prieteneşti cu străină­tatea, Hasan Alimerko, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor din Albania, alte personalităţi ofi­ciale, oameni de artă şi cultură. Au fost prezenţi şefii misiunilor diplomatice şi alţi membri ai corpu­lui diplomatic. La şedinţă au luat parte cercetă­tori în domeniul istoriei, cadre di­dactice, studenţi, reprezentanţi ai vieţii ştiinţifice şi culturale din Moscova. Acad. I. M. Maiski, doctor în ştiinţe istorice, N. M. Minasian şi candidat în ştiinţe istorice A. A. Iazîkova, au rostit cuvîntări. Intre 19 şi 30 august la Moscova se desfăşoară „Zilele culturii romî­­neşti“ în cadrul cărora au loc nume­roase manifestări închinate celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. Miercuri dimineaţă, în clădirea bibliotecii de stat „V. I. Lenin“ a avut loc deschiderea expoziţiei „Car­tea romînească la Moscova", organi­zată de Comitetul de Stat pentru presă al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi Uniunea asociaţiilor de prietenie şi relaţii culturale cu ţă­rile străine, în colaborare cu Comi­tetul de Stat pentru Cultură şi Artă al R. P. Române. In standurile expoziţiei sunt pre­zentate peste 2 000 de volume de ştiinţe sociale, tehnico-ştiinţifice, li­teratură beletristică, albume de artă, literatură pentru copii. Au luat cu­­vîntul K. M. Bogoliubov, vicepre­şedinte al Comitetului de Stat pen­tru presă al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi Aurel Mihale, pre­şedintele Consiliului editurilor şi difuzării cărţii din R. P. Romina, încă din primele ore expoziţia cărţii româneşti a fost vizitată de numeroşi moscoviţi. In seara zilei de 19 august, An­samblul de cîntece şi dansuri „Pe­­riniţa“, condus de maestrul I. Bu­­dişteanu, artist al poporului, și-a început turneul în Uniunea Sovie­tică cu un spectacol de gală, dat la Teatrul din Kremlin. La spectacol au luat parte E. A. Furteva, ministrul culturii al U.R.S.S., A. N. Kuzneţov, ministru adjunct al culturii, N. P. Firiubin, ministru adjunct al afacerilor ex­terne al U.R.S.S., numeroşi repre­zentanţi ai vieţii culturale şi artisti­ce din capitala Uniunii Sovietice. Primul spectacol al „Periniţei“ la Moscova s-a bucurat de un mare succes. La sfîrşitul spectacolului, E. A. Furţeva i-a felicitat călduros pe artiştii ansamblului pentru în­­cîntătorul spectacol oferit. Silviu PODINĂ ALGER. In piaţa Africii din Alger a avut loc un miting de masă, cu pri­lejul vizitei oficiale în Algeria a pre­şedintelui Republicii Mali, Modibo Keyta. In cuvântarea sa, preşedintele Keyta s-a referit în special la priete­nia care leagă popoarele algerian şi malian. El s-a pronunţat, de asemenea, în sprijinul popoarelor care luptă pen­tru independenţă naţională. In cuvân­tarea de răspuns, preşedintele Ben Bella a declarat că poporul algerian va acorda şi în viitor un ajutor deplin poporului malian. PARIS. 28 de autocamioane livrate de fabrica franceză „Berliet“ au fost încărcate pe motonava cubană „Ha­vana“, ancorată în portul Marsilia. A­­nunţînd aceasta, ziarul „Paris Press­­iontransigeant“ aminteşte că aceasta este cea de-a doua serie de autocami­oane franceze de tip „Berliet“ expe­diate în Cuba, GEORGETOWN. Autorităţile en­gleze au arestat 30 de membri ai par­tidului de opoziţie din Guyana Brita­nică, Congresul naţional al poporului, printre care şi liderul acestuia, Forbes Bumham. Agenţia Reuter menţionează că arestările se datoresc descoperirii de către poliţie de arme şi documente compromiţătoare într-o locuinţă situa­tă la periferiile oraşului Georgetown, ATENA. La palatul regal din Atena a avut loc miercuri o reuniune minis­terială extraordinară, sub preşedinţia regelui, la care a fost invitat pentru prima oară şi Panayotis Canellopoulos, preşedintele Uniunii naţionale radica­le, principalul partid de opoziţie. La Reportaje despre România Acum, în preajma lui 23 August, suntem­ martorii interesului crescînd al opiniei publice italiene faţă de ţara şi poporul nostru. Am în faţă „Gazetta del Mezzogiorno“, unul din cele mai mari cotidiene din sudul Italiei. In ultima lună, în el s-au publicat 6 reportaje sub titlul: „Că­lătorie prin regiunile Romîniei“. Că­lătoria cuprinde Bucureştiul, Con­stanţa, drumul spre Focşani şi Su­ceava, Valea Trotuşului, Valea Pra­hovei. Autorul evocă vechile legă­turi dintre popoarele român şi ita­lian, descrie Romînia de azi. Iată cî­­teva secvenţe din itinerar. „Bucu­reştiul e un oraş foarte animat şi în centru şi la periferie. Peste tot se înalţă noi cartiere de blocuri cu mai multe etaje, case pentru muncitori, pentru funcţionari, un stup de fe­restre şi balcoane. Sunt construcţii moderne, cu multe antene de televi­ziune. Capitala este în plină dezvol­tare. Vechiul şi noul se întîlnesc dar sensul vechiului e destinat să dispară". Sau prin Moldova : „Impu­nătoarele instalaţii petrochimice, noile oraşe atestă progresul indus­trializării. Pe şoseaua spre Suceava, tractoarele de fabricaţie romînească sunt numeroase, adevăraţi protago­nişti ai unui peisaj agricol modern". Şi acum la Bicaz: „Două vaporaşe, plutind in perimetrul albastru-verzui al lacului, apar ca două jucării tu­riştilor care admiră proporţiile marii centrale hidroelectrice. Barajul din­tre fagii şi stejarii acestei zone car­patice uneşte in acelaşi timp, in mod evident, poezia cu tehnica". Semnatarul reportajului conchi­de : „Originea comună de limbă, tradiţiile de prietenie ale celor două popoare sunt o bază stimulatorie pentru dezvoltarea relaţiilor dintre Romînia şi Italia, atît pe plan cultu­ral cit şi pe plan economic". Asemenea opinii am întîlnit şi în alte ziare de aci. Cunoscuta publica­ţie economică „II Globo“ scria de exemplu nu demult: „Contactele comerciale cu Romînia sînt reciproc avantajoase. Dezvoltarea economiei române face să crească posibilităţile de extindere a acestor contacte". Participarea unor întreprinderi româneşti la tîrgurile internaţio­nale de la Milano, Padova, Bari, vizitele făcute de delegaţii eco­nomice din ţara noastră au creat noi premize pentru lărgirea schimburilor economice şi culturale, pentru dez­voltarea relaţiilor romîno-italiene, pe baza tradiţiilor de prietenie, a principiilor coexistenţei paşnice in­tre ţări cu orinduiri sociale diferite. Iată şi cîteva fapte din domeniul schimburilor culturale. Expoziţia cărţi­i romîneşti, organizată anul acesta la Roma şi Milano, s-a bucurat de o largă apreciere. Volume traduse şi apărute re­cent din operele lui Eminescu, Caragiale, Creangă, Sadoveanu, Ar­­ghezi au îmbogăţit numărul cărţilor din literatura noastră, tălmăcite în limba lui Leopardi. Pe scenele ita­liene, solişti şi ansambluri artistice din România au cunoscut numeroase seri de succes, au fost elogiate de aplauzele publicului. Schimburile de delegaţii între universităţile din Roma, Bologna, Florenţa şi Padova, cu cele din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara au devenit tradiţionale. Cînd închei această corespondenţă, observ în publicaţia posturilor de radio italiene, aflată alături pe masă, înscris în programul din ziua de 23 August „Oratoriul Tudor Vladimi­­rescu" de Gheorghe Dumitrescu“. Octavian PALER SCURTE ŞTIRI această reuniune s-a discutat situaţia internaţională şi, în special, evoluţia evenimentelor legate de situaţia ci­priotă. La sfîrşitul acestei reuniuni, primul ministru, G. Papandreu, a a­­nunţat că întrucît Turcia a hotărît să pună din nou la dispoziţia N.A.T.O. forţele sale armate, şi Grecia va pune din nou la dispoziţia N.A.T.O. unită­ţile retrase anterior. CARACAS. Peste 70 000 de semnă­turi sprijină proiectul de lege privitor la amnistierea deţinuţilor politici din Venezuela, prezentat Congresului de senatorul Miguel Acosta Saigne şi deputatul Jose Herrera Oropeza. Proiectul va fi discutat în viitoarea sesiune a Congresului, care se deschi­de în octombrie. DELHI. Şeicul Abdullah din Kaş­­mir, care a dus tratative la Delhi cu înalte autorităţi ale guvernului indian în problema rezolvării conflictului indo-pakistanez în legătură cu Kaşmi­­rul, a declarat că acestea s-au desfă­şurat într-o atmosferă de prietenie şi înţelegere. El a spus că partea in­diană manifestă interes în rezolvarea paşnică a conflictului dintre cele două ţări. Potrivit declaraţiei făcute de şeicul Abdullah, se prevede într-un viitor apropiat o întrevedere între pri­mul ministru indian, Lai Bahadur Shastri, şi preşedintele Pakistanului, Ayub Khan. ROMA. Federaţia din provincia Trapani (Sicilia) a Partidului social­­democrat italian (condus de Saragat) a exclus din partid doi membri ai Consiliului municipaal al oraşului Mar­sala, care s-au pronunţat pentru in­cluderea în Comitetul Executiv al Consiliului a reprezentanţilor partide­lor comunist şi socialist HAVANA. Pianistul român Cornel Gheorghiu a sosit la Havana, la invi­taţia Consiliului naţional al culturii din Cuba. El va da mai multe con­certe împreună cu orchestra simfonică naţională cubană. CAPE KENNEDY, N.A.S.A a anunţat că o violentă furtună s-a abă­tut asupra poligonului de la Cape Kennedy. Ansamblul de sisteme pen­tru proiectul „Gemini“ privitor la lansarea a doi oameni în spațiu a fost lovit de trăznet suferind avarii. A mai fost avariată o rachetă de tip „Titan- 2“ destinată plasării pe orbită a unei capsule fără ocupanți. Datorită acci­dentului, proiectul „Gemini“, prevă­zut pentru decembrie, va trebui să fie probabil amînat pentru anul viitor. BEIRUT. Frontul de eliberare al Arabiei Saudite a dat publicităţii un apel în care se spune: Chemăm pe toţi oamenii cinstiţi din lume să cea­ră autorităţilor din Arabia Saudită să înceteze arestările în rândurile patrio­ţilor. In apel se arată că patrioţii în­temniţaţi sunt supuşi unor torturi inu­mane, din a căror cauză o parte din ei şi-au pierdut viaţa. PARIS. In portul Bayonne au sosit marţi peste 30 de cetăţeni portughezi care şi-au părăsit ţara In căutare de lucru. Luni noapte, la Chinon, pe malurile Loarei, a început procesul de pu­nere In producţie a primei centrale electrice nucleare din Franţa. Ea va atinge întreaga sa capacitate (170 000 de kW) la începutul anului 1965. In clişeu : vedere exterioară a centralei SITUAŢIA DIN CONGO Lupte în capitala provinciei Kivu LEOPOLDVILLE 19 (Agerpres). — Agenţiile de presă occidentale trans­mit că în cursul zilei de miercuri răsculaţii congolezi au atacat capi­tala provinciei Kivu, Bukavu. Lupte grele s-au desfăşurat pe străzile o­­raşului şi, potrivit ultimelor ştiri transmise de agenţia Associated Press, trupele guvernamentale se re­trag spre frontiera cu Ruanda. Ora­şul se află aşezat pe o peninsulă care pătrunde în lacul Kivu, fiind dominat de munţi înalţi. Agenţia Reuter arată că Bukavu este oraşul cheie în nord-estul Con­­goului şi pierderea sa ar fi o lovi­tură grea pentru trupele guverna­mentale. In oraş se afla o numeroa­să garnizoană cu un efectiv de 800 de oameni, inclusiv o companie de paraşutişti. Mennen Williams, subsecretar de stat al S.U.A. însărcinat cu proble­mele africane, a fost primit miercuri dimineaţa de preşedintele congolez, Kasavubu, căruia i-a remis un me­saj din partea preşedintelui John­son. Corespondentul agenţiei France Presse anunţă că la Leopoldville au sosit trei avioane de recunoaştere americane de tip „B-26", livrate gu­vernului congolez în cadrul „ajuto­rului" S.U.A. Agenţia France Presse relatează că guvernul condus de Moise Chom­­be a hotărît să expulzeze pe toţi ce­tăţenii din Congo (Brazzaville) şi Burundi care locuiesc în Congo. Toa­te bunurile acestor persoane vor fi sechestrate. Starea sănătăţii lui Palmiro Togliatti ROMA 19 (Agerpres). — Biroul de presă al Partidului Comunist Italian a comunicat buletinul medical asu­pra stării sănătăţii lui Palmiro To­gliatti, primit în dimineaţa zilei de miercuri. Consulturile de medici care au a­­vut loc au confirmat în unanimitate că Palmiro Togliatti a suferit un ictus, care s-a dezvoltat ca urmare a hemoragiei cerebrale. Boala de­curge , în condiţii grele, îndeosebi pentru faptul că în ultimele zile s-a ivit o complicaţie bronhopulmonară. Starea de comă a devenit mai puţin profundă. Există o deplină concor­danţă în ce priveşte tratamentul a­­plicat şi cel stabilit în continuare. Hamburg Adunare lui Ernst in memoria Thälmann BONN 19 (Agerpres). — La Ham­burg a avut loc o adunare consacra­tă memoriei preşedintelui Partidului Comunist din Germania, Ernst Thäl­mann şi cunoscutului activist al Partidului social-democrat, Rudolf Breitscheid, care au fost ucişi cu 20 de ani în urmă de către hitlerişti. Luînd cuvîntul la această adunare, Josef Rosen, preşedintele Uniunii persoanelor persecutate de nazişti, a subliniat că Ernst Thälmann şi Ru­dolf Breitscheid au întruchipat cele mai bune tradiţii ale mişcării mun­citoreşti din Germania. Presa internaţională DESPRE EVENIMENTE LA ORDINEA ZILEI Aspectele problemei cipriote au o serie de repercusiuni asupra rela­ţiilor Greciei cu ceilalţi membri ai N.A.T.O. In legătură cu aceasta, agenţia France Presse transmite : „La Atena se consideră că există primejdia unei noi şi serioase crize greco-turceşti. Se crede că anunţa­rea noilor manevre navale turceşti este un simptom îngrijorător, care se adaugă declaraţiilor conducătorilor armatei turceşti... In unele cercuri, hotărîrea guvernului grec de a re­trage din N.A.T.O. o parte din uni­tăţile sale şi de a rechema pe ofi­ţerii de la cartierul general de la Izmir este interpretată ca începutul unei revizuiri a politicii externe gre­ceşti, astfel încît colaborarea Gre­ciei cu aliaţii occidentali va deveni un viitor mai nuanţată. Papandreu, decepţionat de brita­nici şi americani care, după părerea lui, l-au părăsit în chestiunea Cipru­lui, ar înclina din ce în ce mai mult spre o politică ce ar pune interesele naţionale greceşti mai presus de in­teresele aliaţilor". Referindu-se la divergenţele apă­rute între cancelarul Erhard şi mini­strul de externe, Schröder, pe de o parte, şi Adenauer şi Strauss, pe de altă parte, ziarul vest-german „Frank­furter Allgemeine“ scrie : „Partidul lui Erhard nu este condus de Erhard. Uniunea creştin-demo­crată nu mai este „partidul cancela­rului", ca altă dată, deşi cancelarul face parte din această uniune. Cele două partide — Uniunea creştin-de­­mocrată şi Uniunea creştin-socială — şi cele două fracţiuni parlamen­tare, a căror legătură nu mai este astăzi aşa de strînsă ca înainte, ur­mează vocile altora. Preşedinţii lor stau deoparte de cabinet. Dar nu nu­mai atît, ambii preşedinţi fuseseră în guvern, şi nici Adenauer şi nici Strauss nu au părăsit de bună voie posturile lor guvernamentale, oricît de diferite ar fi fost motivele, proble­mele şi modalităţile în care ei şi-au părăsit funcţiile... Adenauer nu este de acord în puncte esenţiale cu po­litica externă a succesorului său şi a ministrului de externe, care s-a bucurat cîndva de simpatia sa ; el face simţită poziţia sa diferită şi în­cearcă să corecteze linia guvernu­lui. Dat fiind câ Adenauer este pre­şedintele U.C.D., activitatea sa ca­pătă uneori caracterul unei activi­tăţi guvernamentale alături de cea a guvernului. Se Intîmplă pentru prima oară în istoria R.F.G. că func­ţia cancelarului nu coincide cu cea a conducătorului partidului guver­namental". Intr-un comentariu consacrat si­tuaţiei politice din Brazilia, publica­ţia britanică „The Scotsman’ men­ţionează : „O ciocnire destul de semnificati­vă s-a produs între preşedintele Bra­ziliei, Branco, şi guvernatorul de dreapta al statului Guanabara, La­­cerda, care în momentul loviturii de stat militare era unul din cei mai puternici sprijinitori ai săi. Sciziunea s-a ivit atunci cînd s-a anunţat că alegerile prezidenţiale vor fi amî­­nate pînă în 1967, cînd pentru a obţine victoria, candidatul va avea nevoie de o majoritate absolută, în locul actualei majorităţi sim­ple... Şansele guvernatorului nu au fost niciodată mai mult decit mijlocii, în ciuda măsurilor pena­le care au îndepărtat pe cei mai puternici concurenţi de pe arena luptei. Importanţa rezidă în faptul că Lacerda controlează o pătură largă a importantului partid al uniu­nii democrate naţionale şi cu greu este de aşteptat actualmente să fie tot atît de dispus să sprijine politica preşedintelui Branco, pe cît era în trecut. Ce se va întîmplă acum şi în viitoarele şase luni este foarte greu de prevăzut şi de o importanţă acută". Relaţiile Greciei cu NAT­O. Discuţiile politice de la Bonn Situaţia din Brazilia CAIRO. Potrivit ziarului „Egyptian Gazette“, în primul trimestru al aces­tui an veniturile obţinute de admi­nistraţia Canalului Suez din taxele de trafic s-au ridicat la 19 316 000 lire egiptene, faţă de 16 931 000 lire egiptene , în aceeaşi perioadă a anului trecut. Numărul navelor care au trecut prin canal a sporit de la 4 626 la 5 051. SALISBURY. Poliţia sud-rhode­­siană a arestat în ultimele două zile alţi 22 de africani, dintre care patru au fost trimişi într-un lagăr de con­centrare din apropierea graniţei cu Mozambicul, unde se află cu domici­liul forţat Joshua Nkomo, lider al popu­laţiei africane din Rhodesia de sud, ACCRA. La Universitatea din Accra şi-a deschis lucrările conferinţa pen­tru problemele educaţiei la care par­ticipă conducători ai centrelor de cul­tură a institutelor de cercetări ştiin­ţifice din 34 de ţări africane. Nr. 6354 În studiul O.N.U. Un program de supunere a forţelor naturii GENEVA 19 (Agerpres). —In ra­portul dat publicităţii asupra recen­tei sesiuni a Consiliului Economic şi Social al O.N.U. se arată că Orga­nizaţia Naţiunilor Unite studiază în prezent un vast program de supu­nere a forţelor naturii, cuprinzînd, între altele, desalinizarea apei mari­ne, irigarea unor regiuni lipsite de apă, precum şi folosirea energiei so­lare, de care se va ocupa un centru experimental din Niger. Se prevede, de asemenea, convocarea în 1967 a unei conferinţe internaţionale care să ia în dezbatere problema numelor1­ î geografice, precum şi un proiect de.­ unificare pe plan mondial a semna-erc­lizărilor rutiere şi o campanie dyff intensificare a înfrăţirii oraşelor. Consiliul Economic şi Social al­ O.N.U. preconizează crearea unu­i­­ * fond de ajutorare a ţărilor care suferă" de pe urma calamităţilor naturale şi­­­­proclamarea anului 1968 ca „An in­­ternaţional al drepturilor omului“. Aceste diferite proiecte vor fi su­puse aprobării la viitoarea Adunare Generală a O.N.U. La una din şedinţele Consiliului Economic şi Social al O.N.U. „Syncom 3“ CAPE KENNEDY 19 (Agerpres) — Administraţia naţională pentru ae­ronautică şi cercetarea spaţiului cos­mic (N.A.S.A.) a anunţat că miercuri la baza Cape Kennedy a fost lansat satelitul de telecomunicaţii „Syncom 3“, cu scopul de a asigura transmi­terea pe teritoriile S.U.A. şi Cana­dei a imaginilor televizate de la în­trecerile Jocurilor Olimpice de vară de la Tokio. Prin intermediul a­­celuiaşi satelit, telespectatorii euro­peni vor putea recepţiona filme ale imaginilor televizate care vor fi a-a­duse cu avionul la un centru euro­pean de emisie, cu 12 ore mai de­vreme decît dacă ele ar fi fost tri­mise cu avionul direct de la Tokio în Europa. La aproximativ o oră după lansare, „Syncom 3“ s-a situat pe o primă orbită, denumită de „trans­fer“, după care, prin efectuarea unor manevre complicate, care vor dura 12 zile, satelitul urmează să atingă un punct fix situat la 35 800 km deasupra Oceanului Pacific cînd va putea să intre în funcţiune. „Syncom 3“ va rămîne un satelit fix, întrucît viteza sa de deplasare va fi aceeaşi cu viteza de rotaţie a Pămîntului. Un purtător de cuvînt al N.A.S.A. a declarat că instrumen­tele aflate la bord transmit semnale puternice. TEATRE • CINEMA • TELEVIZIUNE TEATRE : Teatrul de stat de operetă (la Teatrul de vară din parcul „Herăs­trău") : Lăsați-mă să cint — (orele 20). Circul de stat : Sărbătoare la circ­u (o­rele 20). CINEMATOGRAFE : Pagini de Istorie­­ Rominia, orizont 64 : Patria (18, 21). Re­belul magnific : București (9,30; 11,30; 13,30; 17, 19, 21), Grădina „Doina“ (Str. Doamnei nr. 9 — orele 20), Sechestratul din Altona : Republica (9; 11,30; 14; 16,30; 18,45; 21,30), Stadionul „Dinamo" (Şos. Ştefan cel Mare — orele 20). Primul tro­leibuz : Carpaţi (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), Festival (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), la grădină (Pasajul „Eforie* — orele 20), înfrăţirea Intre popoare (14,30; 16,30; 18,30; 20,30). Bărbaţii: Capitol (10; 12; 14; 16,45; 19, 21 — la grădină — orele 20), Excelsior (10; 12,15; 15,30; 18, 20,30), Fla­căra (14,30; 16,30; 18,30; 20,30), Mioriţa (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30). Cei şapte magni­fici — cinemascop : Luceafărul (9; 12; 15; 18, 21), Griviţa (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 9,30), Bucegi (9; 12; 15; 18, 21 — la gră­dină — orele 20), Tomis (8,30; 11; 13,30; 16,15; 19 — la grădină — orele 20), Mo­dern (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30), Grădina „Vitan" (Calea Dudeşti — orele 20,45), Arenele Libertăţii (Str. 11 Iunie — orele 20), Grădina „Progresul* (Str. Ion Vidu nr. 5 — orele 20). Un surîs in plină vară: Victoria (10; 12; 14, 16; 18,15; 20,30). Două duminici : Central (9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45). Tudor — cinemascop (ambele serii) : Lumina (9,45; 13; 16,15; 19,30). Doi colonei : Union (15, 17; 19, 21). Program pentru copii (orele 10). Post-restant: Doi­na (11,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). Comoa­ra din lacul de argint — cinemascop : Giulești (9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Arta (14,30; 16,45; 19; 21,15 — la grădină — orele 20). După 10 ani — Combinatul chi­mic Borzeşti — Rominia pe meridianele lumii — Douăzeci de ani de pictură ro­mînească — Marile emoţii mici — Meş­teşug milenar : Timpuri Noi (10—21 in continuare). M-am îndrăgostit la Copen­haga : Cultural (15; 17; 19, 21), Crîngaşi (16; 18;15 ; 20,30), Volga (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), Grădina „Buzești" (Str. Bu­­zești nr. 9—11 — orele 20,30). întuneric în plină zi : Feroviar (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Floreasca (16; 18;15; 20,30), Fla­mura (10; 12; 14; 16; 18; 20). Temelii de oţel — Romînia pe meridianele lumii — Instalaţii de foraj — Tonitza — C­aşa-i jocul In Făgăraş — Sîmbra oilor : Dacia (10; 11;15; 13,30; 15,30; 17,15; 19; 21). Vara In nordul sălbatic : Buzeşti (15; 17; 19). Căliţi în foc — cinemascop: Unirea (16; 18 — la grădină — orele 20), Drumul Sării (16; 18; 20). Dragoste lungă de-o seară : Vitan (16; 18; 20). Ocolul pâmîn­­tului în 80 de zile — cinemascop (ambele serii) : Munca (13;30; 17; 20;30), Ferentari (10; 16;30; 20). Cuba ’58 : Popular (15; 17; 19; 21). Codri : Moșilor (15; 17; 19 — la grădină — orele 20,15). Inspectorul și noaptea : Aurora (10; 12; 14; 16; 18,ÎS — la grădină — orele 20,30), Adesgo (15; 17; 19; 21). Comisarul: Cosmos (16; 18; 20). Asasinul din cartea de telefon : Viitorul (15; 17; 19; 21). Kozara : Colentina (15,30; 18; 20,30 — la grădină — orele 20), Lira (15;30; 18 — la grădină — orele 20,30). împuşcături în ceaţă: Melodia (10; 12; 14; 16; 18; 20), Progresul (15; 17; 19; 21). Cauze drepte — cinemascop: Rahova (16; 18,30 — la grădină — orele 20,15). Vacanţi la mare: Cotroceni (16; 18; 20). Liturghia de la miezul nopţii — cinemascop: Pacea (16; 18, 20). Omul din fotografie : Grădi­na „Modern* (Str. 11 Iunie nr. 75 — orele 20,30). TELEVIZIUNE : Orele 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,15 — Sub soarele lul Au­gust . Grija faţă de sănătatea poporului — obiectiv important al politicii P.M.R. Vorbeşte dr. Sandu Ioan, adjunct al mi­nistrului sănătăţii şi prevederilor so­ciale. 19,25 — Clubul tinereţii. 20,40 — A­­genda finalei celui de-al VH-lea concurs al artiştilor amatori. 21,05 — Filmul ar­tistic „un surîs in plină vară*. In în­cheiere : Buletin de ştiri, buletin meteo­rologic. Cum e VREMEA Ieri In ţară . Vremea s-a menţinut în general frumoasă, exceptînd vestul ţă­rii, unde a devenit instabilă, iar cerul s-a acoperit treptat şi au căzut ploi mai ales sub formă de averse însoţite de des­cărcări electrice. In celelalte regiuni ce­rul a fost variabil. Vîntul a suflat potri­vit cu intensificări locale pînă la tare, predominînd din sectorul sud-estic. Tem­peratura aerului la ora 14 înregistra va­lori cuprinse între 27 grade la Sf. Gheor­­ghe-Deltă, Giurgiu, Budeşti şi Tr. Măgu­rele şi 16 grade la Petroşeni. In Bucu­reşti . Vremea s-a menţinut în general frumoasă, cu cerul variabil. Vîntul a su­flat potrivit din sud-est, temperatura maximă 27 grade. Timpul probabil pen­tru zilele de 21, 22 şi 23 august. In ţară . După o instabilitate trecătoare, vremea se va ameliora din nou. Cerul va fi va­riabil, mai mult senin, noaptea şi dimi­neaţa. Vînt potrivit, temporar­itare din sectorul vestic. Temperatura îrv.scădere uşoară la început, apoi în creştere. Mi­nimele vor fi cuprinse între 8 şi 18 gra­de, iar maximele între 20 şi 30 grade. In Bucureşti şi pe litoral . Vreme uşor instabilă la început, apoi în ameliorare, cu cer temporar noros, favorabil ploii de scurtă durată. Vint potrivit. Tempe­ratura în scădere uşoară mai ales în prima parte a intervalului, apoi staţio­nară. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA­­ Bucureşti. Fiat* „Scinteii*. TeL 17 00 10, 17 90 20. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din Întreprinderi şi Instituţii. Tiparul „ Combinatul Poligrafic Casa Scinteii

Next