Scînteia, decembrie 1964 (Anul 33, nr. 6457-6487)

1964-12-15 / nr. 6471

Pag. 2 VIAŢA DE PARTID ____________ _ ORGANIZAŢIILE DE PARTID ŞI PROGRESUL TEHNIC Industrializarea socialistă a ţării are drept una din principalele tră­sături caracteristice progresul teh­nic neîntrerupt şi multilateral. „Avem convingerea — a subliniat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în sesiunea solemnă a Marii Adu­nări Naţionale consacrată celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romî­­niei — că păşim pe un drum bun orientîndu-ne hotărît spre dotarea economiei cu tehnica cea mai avan­sată, spre însuşirea şi introducerea în fabricaţie a celor mai reuşite ti­puri de maşini şi utilaje existente pe plan mondial“. La cel mai înalt nivel de exigenţă în oricare fabrică te poartă paşii constaţi că progresul tehnic a deve­nit o cauză scumpă comuniştilor. Acţionînd cu perseverenţă pentru ridicarea continuă a nivelului tehnic al producţiei, organizaţiile de partid sădesc în rîndurile muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor simţul u­­nei înalte responsabilităţi pentru calitatea produselor, grija perma­nentă ca tot ce se fabrică să fie fără cusur. Folosind mijloacele de influenţa­re politică de care dispun­e dez­baterea celor mai importante pro­bleme în adunările comuniştilor, propaganda de partid, variatele for­me ale muncii educative de masă — organizaţiile de partid determină cadrele tehnice, muncitorii, să nu se mulţumească cu rezultatele ob­ţinute, să preia tot ce este nou, va­loros în tehnica mondială. O experienţă bună a dobîndit în această privinţă comitetul de partid de la uzinele „Electroputere“ din Craiova. Colectivul uzinei a avut şi în acest an sarcini importante pre­văzute în planul tehnic. Comitetul de partid a acţionat cu hotărîre pentru a pune în centrul preocupă­rilor muncitorilor, inginerilor şi teh­nicienilor, ca obiectiv central, cali­tatea produselor. In mod firesc, el şi-a îndreptat atenţia în primul rînd spre sectoarele de pregătire a fabricaţiei. Organizaţiile de bază de la serviciul mecanic-şef, de la la­boratoare au fost îndrumate să pună în dezbaterea comuniştilor proble­mele „cheie“ de care depinde reali­zarea unor produse de înalt nivel calitativ. In repetate rînduri, s-a a­­nalizat contribuţia comuniştilor la realizarea documentaţiei tehnice, proiectarea şi reproiectarea maşini­lor, introducerea unor noi procedee tehnologice. La sugestia comitetului de partid, conducerea uzinei şi co­mitetul sindicatului au luat măsuri ca specialiştii care au făcut studii de documentare să nu se rezume la informările prezentate într-un cadru restrîns, ci să expună concluziile lor în faţa masei largi de muncitori, tehnicieni şi ingineri, să se organi­zeze studii comparative cu privire la produsele ce urmau să fie asimi­late sau perfecţionate. De asemenea, comitetul de partid a urmărit cum au fost examinate şi revizuite pro­iectele SDV-urilor şi întreaga pre­gătire a fabricaţiei. Comitetul sindi­catului şi conducerea uzinei au fost îndrumate să întreprindă un an­samblu de acţiuni privind ridica­rea calificării muncitorilor, intensi­ficarea propagandei tehnice. Birou­rile organizaţiilor de bază au atras la activitatea educativă cadrele cu cea mai bună pregătire politică şi profesională ; au fost organizate dis­cuţii cu muncitorii, demonstrîndu-li­­se, prin calcule şi exemple sugestive, cît de important este pentru reuşita produsului în ansamblu ca fiecare fază şi operaţie să fie executată la un înalt nivel tehnic. Calitatea produse­lor a format obiectul unor ample dezbateri în învăţămîntul de partid, mai ales la cercurile de economie concretă, în consfătuirile de pro­ducţie. Necesitatea de a avea drept crite­riu esenţial de apreciere a întregii activităţi a întreprinderii calitatea produselor a fost bine înţe­leasă şi de organizaţia de partid de la Uzina „Tractorul“-Braşov, care iniţiază în mod sistematic acţiuni pentru a dezvolta în rîn­durile colectivului grija ca tot ce poartă marca fabricii să cores­pundă nu oricăror exigenţe, ci celor mai înalte. La renumele dobîndit de tractorul romînesc au contribuit în bună măsură munca politico-organizatorică a organizaţiei de partid pentru extinderea unor iniţiative valoroase, ca „La fiecare fază şi operaţie o înaltă tehnicita­te" , acţiunea sistematică pentru ri­dicarea calificării muncitorilor, teh­nicienilor şi inginerilor ; stimularea interesului pentru tehnica nouă prin iniţierea unei bogate activităţi de propagandă tehnico-ştiinţifică. Este semnificativ şi faptul că organiza­ţia de partid a sprijinit conducerea uzinei în reexaminarea la anumite intervale a caracteristicilor tehni­­co-funcţionale ale maşinilor. Aşa s-a procedat şi cu noul tip de tractor intrat recent în pro­ducţie de serie. Pe baza consultării cadrelor de conducere ale unor sta­ţiuni de maşini şi tractoare, a unui mare număr de mecanizatori, a cer­cetării noilor realizări pe plan mon­dial, direcţia uzinei a luat măsuri pentru îmbunătăţirea unor părţi componente ale tractorului, care mă­resc randamentul şi durabilitatea lui în exploatare. Perseverenţă şi combativitate Drumul spre cel mai înalt nivel tehnic nu este aidoma unei şosele asfaltate. Nu o dată se întîmplă ca la proiectarea şi fabricarea unui produs nou sau la introducerea u­­nei tehnologii perfecţionate, rezulta­tele să nu fie din capul locului din­tre cele mai bune. Sînt cazuri cînd e nevoie să fie biruite unele îndo­ieli, manifestări de rutină. In ast­fel de împrejurări, comuniştii ţin seama de faptul că a te ocupa de tehnică înseamnă şi a convinge oa­menii. Rezultate bune se obţin acolo unde organizaţiile de partid dau do­vadă de perseverenţă şi combativi­tate, dar şi de solicitudine şi tact, ştiu să dezvolte iniţiativa şi entu­ziasmul oamenilor. Intr-o vre­me realizările colectivului de la tur­nătoria nr. 1 a uzinelor „Victoria“­­Călan erau umbrite de consumul ri­dicat de cocs pe tona de fontă ela­borată. După numeroase studii, con­ducerea secţiei s-a oprit asupra unui procedeu care putea fi aplicat în­tr-un termen mai scurt şi cu efi­cienţă mai mare. Era vorba de o u­­şoară modificare constructivă la cele cinci cubirouri, care permitea a­­doptarea unei noi metode de distri­buire a aerului. La prima adunare a grupei sindicale s-a vorbit despre modificările ce trebuiau făcute la cubilouri. Unii încărcători şi topitori şi-au exprimat însă îndoiala în ce priveşte rezultatele ce s-ar putea obţine. După adunare, biroul orga­nizaţiei de bază s-a străduit să afle cauzele reţinerilor manifestate faţă de noul procedeu. A reieşit că unii nu erau convinşi de avantajele lui, altora le venea greu să renunţe la modul de lucru cu care erau de­prinşi. Organizaţia de bază a propus pentru început să se modifice doar un singur cabirou, iar la el să lu­creze muncitorii care erau convinşi de avantajele noii soluţii. Aşa s-a şi făcut. Rezultatele obţinute au fost convingătoare, în scurtă vreme, au fost modificate şi celelalte cabi­rouri. Faptele relatate contrastează pu­ternic cu unele situaţii existente bunăoară la Fabrica de cabluri şi materiale izolante din Bucureşti unde există unele produse a căror tehnologie de fabricaţie nu a mai fost îmbunătăţită de ciţiva ani. Evi­dent, alta ar fi situaţia dacă, ana­­lizînd problemele producţiei, orga­nizaţia de partid nu s-ar fi mulţu­mit cu faptul că planul se îndepli­neşte, ci ar fi analizat nivelul teh­nic al producţiei, posibilităţile de valorificare a noi resurse interne. Cuvîntul perseverenţă este foarte potrivit în domeniul progresu­lui tehnic. Organizaţiile de partid reuşesc în tot mai mare mă­sură să delimiteze în această activitate cauzele obiective de cele subiective ale greutăţilor întîm­­pinate. Cînd la Uzinele „Indepen­­denţa“-Sibiu s-a ajuns într-un im­pas la proiectarea unui produs, co­mitetul de partid împreună cu con­ducerea întreprinderii a căutat să descopere cauzele care l-au determi­nat. Din discuţiile cu specialiştii a reieşit că unii proiectanţi, voind să fie originali cu orice preţ, ignorau realizările similare cunoscute. După ce au discutat îndelung cu spe­cialişti, care studiaseră această problemă şi în alte ţări, membrii co­mitetului de partid, înarmaţi cu ar­gumente puternice, au demonstrat cu răbdare şi tact proiectanţilor că spiritul inovator nu trebuie irosit în eforturi pentru descoperirea a ceea ce în alte părţi a fost descoperit de mult. Oamenii au înţeles şi, împre­ună cu ceilalţi specialişti, au parti­cipat la întocmirea noilor proiecte. In scurtă vreme produsul a fost in­trodus în fabricaţie. ★ Calificarea, simţul de răspundere pentru starea tehnică a maşinilor şi utilajelor, disciplina în producţie, au devenit cerinţe ale eticii socialiste. Ele constituie un obiectiv important al muncii educative duse de organi­zaţiile de partid. La Combinatul chimic Făgăraş, Vitrometan-Mediaş, „Electroaparataj" Bucureşti organi­zaţiile de partid ajută îndeaproape conducerile tehnico-administrative şi sindicatele să întreprindă largi acţiuni de ridicare a calificării muncitorilor, de propagare a cunoş­tinţelor tehnico-ştiinţifice. Aceste ac­ţiuni merg mînă în mînă cu pune­rea în discuţia colectivului a celor care se abat de la disciplina tehno­logică, a plimbăreţilor şi chiulan­giilor. Pretutindeni, organizaţiile de par­tid văd în promovarea largă a teh­nicii noi nu o campanie, ci o acţiune permanentă, de însemnătate deo­sebită, cauza proprie a fiecărui co­munist. S. ORBÁN Blocuri de locuinţe pe şoseaua Olteniţei din Capitală S­C­Î­N­T­E­I­A Noutăţi din comerţ • La magazinul universal „Bucu­reşti" a sosit de curînd... Moş Gerilă. El poartă zilnic convor­biri cu copiii, de la 8 dimineaţa pînă seara la orele 21. Telefonul 16 22 02 este foarte solicitat. Co­piii cer multe jucării şi cadouri pe care „moşul" le notează cu grijă într-un registru. Etajul III al universalului a fost transfor­mat într-o mare expoziţie cu ar­ticole pentru cei mici şi podoa­be pentru pomul de iarnă. • In fiecare joi după-amiază, la magazinul de confecţii pentru femei „Bucureşti" are loc „Parada noutăţilor". Cele mai noi modele aflate în magazin sunt trecute şi în noul catalog ce a fost pus de curînd la dispoziţia cumpărătoa­relor. Revista-catalog nr. 2 con­ţine şi o serie de caracterizări şi preţuri ale articolelor. între pro­dusele noi care se desfac în pre­zent sunt confecţii din tergal, confecţii din jerse, noi modele de pălării, căciuli, haine de blană etc. • In numeroase magazine din Capitală s-au pus în vînzare pachete cu cadouri, conţinînd articole de galanterie, marochi­­nărie, parfumerie, cosmetică. De asemenea, 50 de maga­zine alimentare vînd pachete cu dulciuri, băuturi, ciocolată etc. Luna aceasta, torturile, cozona­cii, cîntăresc tone. Cofetăriile au pus în vînzare 60 tone torturi şi tortuleţe, 28 tone cozonaci şi alte produse zaharoase. • în fiecare joi, la magazinul „Electronica" din Capitală se fac demonstraţii practice cu articole electrotehnice de uz casnic. „Schiuri pentru dumneavoastră*". (Intr-unul din magazinele bucurește­­ne pentru desfacerea materialului sportiv) Utilaje moderne Complexele comerciale şi magazi­nele care s-au deschis în acest an în oraşele ţării au fost înzestrate cu utilaje dintre cele mai moderne. Uni­tăţile alimentare şi de alimentaţie publică au fost dotate cu peste 2 000 asemenea instalaţii — vitrine, dulapuri şi camere frigorifere, ma­şini de fabricat îngheţată, insta­laţii de răcit apă, conservatoare izo­terme, bar pentru sticle, conserva­toare de produse congelate şi altele. Ele sunt produse de întreprinderile „Frigocom"-Bucureşti şi „Tehnouti­­la­"-Odorhei. Un însemnat număr de unităţi ale reţelei comerciale de stat au fost dotate cu roboţi de bucătărie (ma­şini care fac mai multe operaţii cu­linare), linii de autoservire, balanţe semiautomate, maşini electrice de tocat carne etc. „ZILELE ION CREANGA O interesantă culegere de documente Volumul „Documente" aflat în curs de apariţie la Editura pentru literatură, în colecţia „Studii şi do­cumente“, conţine un bogat material informativ referitor la viaţa şi opera lui Ion Creangă. Ediţia este îngri­jită de Gheorghe Ungureanu, care semnează şi un amplu studiu intro­ductiv. Multe din documentele ca­re alcătuiesc acest volum — în bună parte inedite — sunt rezultatul unor cercetări întreprinse la arhivele din Iaşi, Bucureşti, Bacău, Piatra Neamţ. Ele oferă numeroase indicii despre locurile în care a copilărit Creangă, despre familiile din care proveneau părinţii scriitorului, despre viaţa plină de lipsuri materiale a acestora şi a celorlalţi locuitori din Humu­­leşti. Alte documente conţin date pri­vitoare la situaţia grea a şcolii din acea vreme, la strădania unor das­căli înaintaţi, ca Isaia Teodorescu, de a transforma asemenea localuri insalubre, cum era şi şcoala de la Tg. Neamţ, în adevărate lăcaşuri de cultură. Un interes deosebit pre­zintă documentele referitoare la în­vinuirile nedrepte care au dus la excluderea lui Creangă din învăţă­­mînt, cele care atestă susţinuta şi rodnica sa activitate de institutor concretizată şi în alcătuirea unor manuale didactice mult apreciate de Eminescu. Ultimele documente sînt posterioare morţii scriitorului. Intr-unul din ele, datînd din 1918, se consemnează întemeierea socie­tăţii „Ion Creangă“, iar altul repre­zintă invitaţia pe care această socie­tate i-a adresat-o lui George Enescu de a participa la un festival organi­zat pentru obţinerea de fonduri în scopul tipăririi operei scriitorului. Volumul este întregit de un glosar şi un indice de nume şi locali­tăţi, însumînd peste 250 de docu­mente, unele din ele reproduse şi în facsimil, culegerea se adresează deo­potrivă cercetătorilor, ca şi tuturor iubitorilor operei lui Ion Creangă. Cît a funcţionat ca revizor şcolar, Eminescu a consemnat în diferite ra­poarte situaţia grea a invăţămlntului din acea vreme, subliniind ca o necesitate elaborarea unor manuale şcolare de bună calitate. In unele din aceste rapoarte el se referă şi la cărţile didactice ale lui Creangă („Povăţuitoriu la cetire prin scriere", „învăţătorul copiilor", „Metodă nouă de scriere şi cetire"), remarcindu-le meritele şi recomandînd Intro­ducerea lor oficială in invăţâmînt. Iată mai sus. In facsimil, partea fi­nală a unui astfel de raport, purtind semnătura lui Eminescu. Facsimi­lul este reprodus după volumul de „Documente — Ion Creangă" Creangă pe meridianele lumii Ca şi alţi scriitori clasici ai literaturii noastre — Eminescu, Caragiale, Sado­­veanu — Ion Creangă este tot mai cu­noscut şi apreciat dincolo de hotarele patriei. Dacă până la 23 August 1944 Creangă a fost tradus în 10 limbi — germană, franceză, bulgară, engleză, italiană, po­lonă, ucraineană, idiș, albaneză, cehă — scrierile lui fiind tipărite în 5 volume și în 8 culegeri, din 1944 ptnă astăzi, ope­ra marelui povestitor a cunoscut o răs­­pîndire incomparabil mai largă. în lim­bile europene în care fusese tradus a crescut numărul versiunilor din opera sa cit și tirajul lor, iar în altele — greacă, maghiară, rusă, sîrbă, slovacă, spaniolă etc. — a fost tradus pentru prima oară. în această perioadă, Creangă a fost tra­dus, de asemenea, în nouă limbi indiene, în vietnameză, în chineză, în arabă, în ti­raje de mii de exemplare. (De exemplu, tirajul scrierilor sale apărute in India se ridică la peste 600 000 exemplare). Astfel opera sa a ajuns să fie tradusă în mai mult de 30 de limbi, publicată în peste 100 de volume separata și în 32 de an­tologii și culegeri. „Amintirile din copi­lărie" au fost traduse în 15 limbi, „Ha­rap Alb” în 10 limbi, „Capra cu trei iezi“ în 24 de limbi, „Punguţa cu doi bani" în 15 limbi etc. Numai în ultimii zece ani, scrierile lui Creangă au apărut în peste 80 de vo­lume şi în 14 antologii. Amintim numele unor traducători şi istorici literari de autoritate ca Gustav Weigand, Joan Urban Jarnik, Jean Bou­­tiére, Luigi Salvini, Lucy Byng, A. L. Lloyd, R. Portnoi, Harald Krasser, care au depus eforturi şi pasiune pentru cunoaş­terea şi răspîndirea operei scriitorului ro­mân în ţările lor. Aceştia sînt doar cîţiva dintre cei peste 90 de traducători şi circa 70 de exegeţi străini ai scrierilor lui I. Creangă. Clteva dintre ediţiile operelor lui Ion Creangă tipărite in diferite limbi ale lumii Ziua de vizită la spitale Cin® ne informează? De cîteva ori pe săptămînă porţile spitalelor se deschid şi pentru vizita­tori. Rude, prieteni vin să-i vadă pe pacienţi, să se intereseze de starea să­nătăţii lor. Pentru un ceas sau două, atmosferei liniştite îi ia locul agitaţia sosirilor şi plecărilor. Am fost şi eu deunăzi la spitalul Colentina unde o rudă apropiată îşi îngrijeşte sănătatea. Cele constatate, nu numai atunci, ci şi în alte dăţi, p prilejuiesc cîteva observaţii cu privire­a organizarea zilelor de vizită în u­­nele spitale. In multe cazuri, orele de vizită înseamnă doar simpla deschi­dere a porţii pentru oricine vrea să intre în răstimpul fixat de program. De aceea, în loc să-i destindă pe bol­navi, îi obosesc. O dată trecut de poarta unor spi­tale, mai ales dacă vii pentru, prima oară, eşti pus în faţa unei probleme greu de rezolvat, chiar dacă ţi s-a indicat pavilionul, cum ghiceşti în ce cameră se află cel pe care-l cauţi ? Şi atunci o iei sistematic, etaj cu e­­taj, întrebînd pretutindeni. La Colen­tina sau la alte spitale poţi întîlni nu­meroşi asemenea „rătăciţi“, cu flori sau pachete în braţe, care umblă mult şi bine pînă să primească informaţia dorită. O bună parte din timpul afec­tat vizitei se pierde în asemenea cău­tări. La unele spitale, ce-i drept, se află afişată o listă. La ce să ajute însă o singură listă, cînd mulţi vor să o consulte, cînd numele sînt scrise neciteţ, cu creionul ? Există, într-o serie de unităţi, şi experienţă bună în ce priveşte îndru­marea vizitatorilor. La intrarea Insti­tutului de medicină internă, aflat tot într-unul din pavilioanele de la Co­lentina, se găseşte, in zilele amintite, cîte o reprezentantă a fiecărui etaj cu un tabel, pe camere, al bolnavilor. Vi­zitatorii află cu uşurinţă „adresele“ care îi interesează. Personalul are gri­jă, în acelaşi timp, ca un bolnav să nu fie vizitat de mai mult de două persoane deodată. E un sistem bun. N-ar fi cazul să fie adoptat şi de ce­lelalte spitale ? La rîndul lor, inimoa­sele gospodine din comitetele de spri­jin ale spitalelor, care au iniţiat nu­meroase forme de legătură între bol­navi şi familiile lor, ar putea da un ajutor de preţ în organizarea mai bună a vizitelor, îndeosebi prin în­drumarea oaspeţilor. O asemenea ac­ţiune, cu caracter permanent, ar me­rita să fie înscrisă în planurile de muncă ale comisiilor sociale de pe lîngă comitetele raionale ale femeilor. Şi încă o propunere. Vizitatorii u­­nui bolnav doresc, de multe ori, să primească informaţii competente cu privire la starea sănătăţii acestuia. Poate că rezolvarea unei asemenea probleme ar putea fi încredinţată me­dicului de gardă din fiecare servi­ciu. Silvia BOGDAN coresp. voluntar Păstraţi liniştea ! O dată internat, bolnavul ne este încredinţat, pentru îngrijire, nouă, personalului medical. In ce ne pri­veşte, facem tot ce ne stă în putinţă p­entm a-1 însănătoşi cît mai curînd. De aceea nu putem privi cu indife­renţă faptul că uneori, după pleca­rea numeroşilor vizitatori, bolnavul are febră. In loc să ajute, asemenea vi­zite lungesc spitalizarea. Cred că ar trebui luate măsuri pentru limitarea strictă a numărului de persoane care pot intra în camera unui bolnav, cît şi a duratei unei vizite. De asemenea, vizitatorilor să li se facă recomandări şi în legătură cu temele discuţiilor pe care le vor întreţine cu pacienţii, aşa fel încît să nu le producă emoţii, să nu-i supere cu nimic. Adesea avem neajunsuri din prici­na vizitatorilor care aduc bolnavilor alimente. Sînt cazuri cînd un singur castravecior murat sau alte „bunătăţi1" contraindicate strică efectul multor zile de îngrijire medicală atentă. Cred că atunci cînd vrem să-i oferim unui bolnav ceva, cel mai potrivit este să ne oprim la un buchet de flori. A­­cesta îi va face întotdeauna plăcere şi niciodată rău. Ar mai fi cîte ceva de spus despre cei care uită că se află în vizită la un bolnav. Se aşează pe patul lui, vor­besc tare, tulburînd liniştea întregii camere, fumează, fac dezordine. O vizită la spital nu este totuşi o vizită în familie. Trebuie să ne gîndim, în primul rînd, la bolnav, evitînd tot ceea ce ar putea să-i dăuneze, gră­bind şi pe această cale însănătoşirea lui. Ana IONIŢĂ asistentă medicală Spitalul C. Davilla Nr. 6471 SESIUNI DE COMUNICĂRI Filiala din Bucureşti a Socie­tăţii de ştiinţe istorice şi filologi­ce din R. P. Romînă prezintă la Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti un ciclu de expuneri: „Elemente umaniste în poveştile lui Creangă“, „Creangă“ „ Amin­tiri“, „Sadoveanu despre stilul artistic al lui Ion Creangă“ şi „Creangă în literatura universa­lă“. In programul sesiunii ştiinţi­fice comune organizate la Humu­­leşti de filialele din Iaşi şi Bacău ale Societăţii de ştiinţe istorice şi filologice se înscriu comunicări ale cadrelor didactice. La Timi­şoara vor fi susţinute comunică­rile: „Valorificarea artistică a limbii populare în opera lui Creangă“, „Realităţi locale isto­rice, etnografice, lingvistice în opera lui Creangă“ şi „Limba scrierilor lui Creangă". TEATRE • CINEMA • TELEVIZIUNE TEATRE ! Teatrul de Operă şi Ba­let al R. P. Româno : Bal mascat (orele 19.30) . Teatrul de Stat de Operetă : Prințesa circului (orele 19,30). Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (sala Come­dia) : Inser­te mărgărite (orele 19,30). (sala Studio) : O femeie cu bani (orele 19,30) . Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (sala din Bd. Schitu Măgureanu nr. 1): Opera de trei parale (orele 19,30), (sala Studio — str. Al. Sahia nr. 78 A): Jocul de-a vacanţa (orele 19,30). Teatrul de Comedie : Casa inimilor sfărâmate (orele 20). Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Ma­­gheru): Luna dezmoşteniţilor (orele 19.30) , (sala Studio) : Scandaloasa legă­tură (orele 20). Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti : Paharul cu apă (orele 19.30) . Teatrul evreiesc de stat : Acci­dentul (orele 20). Teatrul „Ţăndărică" : Băiatul şi vîntul (spectacol pentru copil — orele 16), Micul prinţ (spectacol pen­tru adulţi — orele 20,15). Teatrul satiric­­muzical „C. Tănase" (sala Savoy) : Revista de altădată (orele 20). (sala Vic­toria) : Aventurile unei umbrele (orele 20). Ansamblul artistic al C.C.S (Str. Lipscani nr. 59) : Tinereţe (orele 20). Cir­cul de stat : Spectacol prezentat de an­samblul circului Italian Medrano (orele 20). CINEMATOGRAFE : Can-Can — film pentru ecran panoramic : Patria (9,30 ; 12,30; 15,30; 18,30; 21,15). Climate — cine­mascop : Republica (9,30; 12,30; 16; 18,45; 21,30) . Diavolul deșertului : Luceafărul (9,30; 11,45­; 14; 16,15; 18,30; 20,45), Excel­sior (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Mo­dern (10, 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21). Jucă­torul : Carpaţi (10, 12; 14, 16). Şapte ani de căsnicie — cinemascop : Bucureşti (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15), Feroviar (9; 11,30; 14; 16,30; 19, 21,30), Melodia (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21). Doi în stepă: Capitol (10; 12; 14; 16,30; 18,30; 20,30), Giu­­lești (10; 12; 14; 16; 18, 20), Colentina (16; 18, 20). Maria : Festival (9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45), Flamura (10; 12,15; 16,15; 18,30; 20,45). 40 de minute pînă în zori — cinemascop : Victoria (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), Flacăra (16; 18, 20). Vese­lie la Acapulco : Central (9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,45; 21), Bucegi (9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 21). Musafiri ciudaţi pe muntele de gheaţă : Lumina (9,45; 12, 14; 16,15; 18,30; 20,45), Pacea (16, 18, 20). Comisarul Maigret se înfurie : Union (14,30; 16,30; 18,45; 21). Program pentru copii : Doina (orele 10 dimineaţa), Hatari (ambele se­rii) , Doina (11,30; 16; 19,30), Arta (orele 10 dimineaţa). Prin Albania — Dansul vulturilor — Fiţi gata, start ! — Neva- Nipru — Ştiinţa şi tehnica nr. 17 — Pionieria Nr. 6/1964 . Timpuri Noi (10—21 în continuare). Haine aproape noi — cinemascop ; înfrăţirea Între popoare (13,15; 15,30; 17,45; 20). Dragoste la zero grade ! Cultural (15, 17; 19, 21). 1949 - XX — 1964 — Raid prin cinematografie — Un surîs In plină vară : Dacia (10,30; 13,30; 16,45; 20). Casa neterminată : Bu­­zeşti (15,45; 18; 20,15), Rahova (16; 18,15; 20,30) . Ioana în atac : Cringaşi (16; 18,15; 20,30) . Ziua fericirii — cinemascop : Gri­viţa (10; 12,15; 16; 18,15; 20,30), Arta (16; 18,15; 20,30), Aurora (9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,43). Străinul — cinemascop (ambele serii) : Unirea (16 ; 19,30). Ghi­nionistul : Tomis (9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Mioriţa (10, 12; 14, 16; 18,30; 20,45), Drumul Sării (15,30; 17,45; 20). TELEVIZIUNE : Orele 18,30 — Univer­sitatea tehnică la televiziune : Aparate şi scheme tip, folosite in petrochimie — de inginerii Dinu Ţimpoc şi Al. Panai­­tescu de la Fabrica de fire şi fibre sin­­tetice-Săvineşti. 19,00 — Jurnalul televi­ziunii. 19,10 — Pentru tineretul şcolar : Album muzical. 19,55 — Emisiune de ştiinţă. Din tainele vieţii peştilor (IV) : Peşti luminoşi de Ing. Mihai Lefterescu. 20,15 — Transmisiune de la Teatrul „Ţăndărică" : „Micul prinţ“ de Antoine de Saint-Exupéry. 21,45 — Miniaturi instrumentale. In Încheiere : Buletin de ştiri, buletin meteorologic. Cum e vremea ieri în ţară . Vremea s-a menţinut În­chisă, cu cerul mai mult acoperit, excep­­tînd sud-vestul ţării unde a devenit va­riabilă. Au căzut precipitaţii izolate sub formă de ploaie şi ninsoare în nordul Ardealului. Vîntul a suflat slab pînă la potrivit din sectorul vestic. Temperatura aerului la orele 14 oscila între minus 5 grade la Baraolt şi 6 grade la Cîmpu­­lung Moldovenesc. Local s-a semnalat ceaţă. In Bucureşti . Vremea a fost în­chisă, cu cerul acoperit. Vîntul a suflat potrivit din sectorul vestic. Temperatura maximă a aerului a fost de zero grade. Timpul probabil pentru zilele de 16, 17 şi 18 decembrie. In ţara : Vreme în ge­neral umedă, cu cerul mai mult acoperit. Vor cădea precipitaţii locale. Vînt po­trivit cu unele intensificări pînă la tare din sectorul vestic la început, apoi nord­­vestic. Temperatura staţionară la început, apoi în scădere. Minimele vor fi cuprinse între minus 9 şi plus 10 grade, iar maxi­mele între minus 6 şi plus 4 grade. Ceaţă. In Bucureşti : Vreme în general închisă cu cerul mai mult acoperit. Vor cădea precipitaţii slabe. Vînt potrivit cu intensificări temporare. Temperatura în creștere la început, apoi staționară.

Next