Scînteia, decembrie 1964 (Anul 33, nr. 6457-6487)
1964-12-15 / nr. 6471
Pag. 2 VIAŢA DE PARTID ____________ _ ORGANIZAŢIILE DE PARTID ŞI PROGRESUL TEHNIC Industrializarea socialistă a ţării are drept una din principalele trăsături caracteristice progresul tehnic neîntrerupt şi multilateral. „Avem convingerea — a subliniat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în sesiunea solemnă a Marii Adunări Naţionale consacrată celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romîniei — că păşim pe un drum bun orientîndu-ne hotărît spre dotarea economiei cu tehnica cea mai avansată, spre însuşirea şi introducerea în fabricaţie a celor mai reuşite tipuri de maşini şi utilaje existente pe plan mondial“. La cel mai înalt nivel de exigenţă în oricare fabrică te poartă paşii constaţi că progresul tehnic a devenit o cauză scumpă comuniştilor. Acţionînd cu perseverenţă pentru ridicarea continuă a nivelului tehnic al producţiei, organizaţiile de partid sădesc în rîndurile muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor simţul unei înalte responsabilităţi pentru calitatea produselor, grija permanentă ca tot ce se fabrică să fie fără cusur. Folosind mijloacele de influenţare politică de care dispune dezbaterea celor mai importante probleme în adunările comuniştilor, propaganda de partid, variatele forme ale muncii educative de masă — organizaţiile de partid determină cadrele tehnice, muncitorii, să nu se mulţumească cu rezultatele obţinute, să preia tot ce este nou, valoros în tehnica mondială. O experienţă bună a dobîndit în această privinţă comitetul de partid de la uzinele „Electroputere“ din Craiova. Colectivul uzinei a avut şi în acest an sarcini importante prevăzute în planul tehnic. Comitetul de partid a acţionat cu hotărîre pentru a pune în centrul preocupărilor muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, ca obiectiv central, calitatea produselor. In mod firesc, el şi-a îndreptat atenţia în primul rînd spre sectoarele de pregătire a fabricaţiei. Organizaţiile de bază de la serviciul mecanic-şef, de la laboratoare au fost îndrumate să pună în dezbaterea comuniştilor problemele „cheie“ de care depinde realizarea unor produse de înalt nivel calitativ. In repetate rînduri, s-a analizat contribuţia comuniştilor la realizarea documentaţiei tehnice, proiectarea şi reproiectarea maşinilor, introducerea unor noi procedee tehnologice. La sugestia comitetului de partid, conducerea uzinei şi comitetul sindicatului au luat măsuri ca specialiştii care au făcut studii de documentare să nu se rezume la informările prezentate într-un cadru restrîns, ci să expună concluziile lor în faţa masei largi de muncitori, tehnicieni şi ingineri, să se organizeze studii comparative cu privire la produsele ce urmau să fie asimilate sau perfecţionate. De asemenea, comitetul de partid a urmărit cum au fost examinate şi revizuite proiectele SDV-urilor şi întreaga pregătire a fabricaţiei. Comitetul sindicatului şi conducerea uzinei au fost îndrumate să întreprindă un ansamblu de acţiuni privind ridicarea calificării muncitorilor, intensificarea propagandei tehnice. Birourile organizaţiilor de bază au atras la activitatea educativă cadrele cu cea mai bună pregătire politică şi profesională ; au fost organizate discuţii cu muncitorii, demonstrîndu-lise, prin calcule şi exemple sugestive, cît de important este pentru reuşita produsului în ansamblu ca fiecare fază şi operaţie să fie executată la un înalt nivel tehnic. Calitatea produselor a format obiectul unor ample dezbateri în învăţămîntul de partid, mai ales la cercurile de economie concretă, în consfătuirile de producţie. Necesitatea de a avea drept criteriu esenţial de apreciere a întregii activităţi a întreprinderii calitatea produselor a fost bine înţeleasă şi de organizaţia de partid de la Uzina „Tractorul“-Braşov, care iniţiază în mod sistematic acţiuni pentru a dezvolta în rîndurile colectivului grija ca tot ce poartă marca fabricii să corespundă nu oricăror exigenţe, ci celor mai înalte. La renumele dobîndit de tractorul romînesc au contribuit în bună măsură munca politico-organizatorică a organizaţiei de partid pentru extinderea unor iniţiative valoroase, ca „La fiecare fază şi operaţie o înaltă tehnicitate" , acţiunea sistematică pentru ridicarea calificării muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor ; stimularea interesului pentru tehnica nouă prin iniţierea unei bogate activităţi de propagandă tehnico-ştiinţifică. Este semnificativ şi faptul că organizaţia de partid a sprijinit conducerea uzinei în reexaminarea la anumite intervale a caracteristicilor tehnico-funcţionale ale maşinilor. Aşa s-a procedat şi cu noul tip de tractor intrat recent în producţie de serie. Pe baza consultării cadrelor de conducere ale unor staţiuni de maşini şi tractoare, a unui mare număr de mecanizatori, a cercetării noilor realizări pe plan mondial, direcţia uzinei a luat măsuri pentru îmbunătăţirea unor părţi componente ale tractorului, care măresc randamentul şi durabilitatea lui în exploatare. Perseverenţă şi combativitate Drumul spre cel mai înalt nivel tehnic nu este aidoma unei şosele asfaltate. Nu o dată se întîmplă ca la proiectarea şi fabricarea unui produs nou sau la introducerea unei tehnologii perfecţionate, rezultatele să nu fie din capul locului dintre cele mai bune. Sînt cazuri cînd e nevoie să fie biruite unele îndoieli, manifestări de rutină. In astfel de împrejurări, comuniştii ţin seama de faptul că a te ocupa de tehnică înseamnă şi a convinge oamenii. Rezultate bune se obţin acolo unde organizaţiile de partid dau dovadă de perseverenţă şi combativitate, dar şi de solicitudine şi tact, ştiu să dezvolte iniţiativa şi entuziasmul oamenilor. Intr-o vreme realizările colectivului de la turnătoria nr. 1 a uzinelor „Victoria“Călan erau umbrite de consumul ridicat de cocs pe tona de fontă elaborată. După numeroase studii, conducerea secţiei s-a oprit asupra unui procedeu care putea fi aplicat într-un termen mai scurt şi cu eficienţă mai mare. Era vorba de o uşoară modificare constructivă la cele cinci cubirouri, care permitea adoptarea unei noi metode de distribuire a aerului. La prima adunare a grupei sindicale s-a vorbit despre modificările ce trebuiau făcute la cubilouri. Unii încărcători şi topitori şi-au exprimat însă îndoiala în ce priveşte rezultatele ce s-ar putea obţine. După adunare, biroul organizaţiei de bază s-a străduit să afle cauzele reţinerilor manifestate faţă de noul procedeu. A reieşit că unii nu erau convinşi de avantajele lui, altora le venea greu să renunţe la modul de lucru cu care erau deprinşi. Organizaţia de bază a propus pentru început să se modifice doar un singur cabirou, iar la el să lucreze muncitorii care erau convinşi de avantajele noii soluţii. Aşa s-a şi făcut. Rezultatele obţinute au fost convingătoare, în scurtă vreme, au fost modificate şi celelalte cabirouri. Faptele relatate contrastează puternic cu unele situaţii existente bunăoară la Fabrica de cabluri şi materiale izolante din Bucureşti unde există unele produse a căror tehnologie de fabricaţie nu a mai fost îmbunătăţită de ciţiva ani. Evident, alta ar fi situaţia dacă, analizînd problemele producţiei, organizaţia de partid nu s-ar fi mulţumit cu faptul că planul se îndeplineşte, ci ar fi analizat nivelul tehnic al producţiei, posibilităţile de valorificare a noi resurse interne. Cuvîntul perseverenţă este foarte potrivit în domeniul progresului tehnic. Organizaţiile de partid reuşesc în tot mai mare măsură să delimiteze în această activitate cauzele obiective de cele subiective ale greutăţilor întîmpinate. Cînd la Uzinele „Independenţa“-Sibiu s-a ajuns într-un impas la proiectarea unui produs, comitetul de partid împreună cu conducerea întreprinderii a căutat să descopere cauzele care l-au determinat. Din discuţiile cu specialiştii a reieşit că unii proiectanţi, voind să fie originali cu orice preţ, ignorau realizările similare cunoscute. După ce au discutat îndelung cu specialişti, care studiaseră această problemă şi în alte ţări, membrii comitetului de partid, înarmaţi cu argumente puternice, au demonstrat cu răbdare şi tact proiectanţilor că spiritul inovator nu trebuie irosit în eforturi pentru descoperirea a ceea ce în alte părţi a fost descoperit de mult. Oamenii au înţeles şi, împreună cu ceilalţi specialişti, au participat la întocmirea noilor proiecte. In scurtă vreme produsul a fost introdus în fabricaţie. ★ Calificarea, simţul de răspundere pentru starea tehnică a maşinilor şi utilajelor, disciplina în producţie, au devenit cerinţe ale eticii socialiste. Ele constituie un obiectiv important al muncii educative duse de organizaţiile de partid. La Combinatul chimic Făgăraş, Vitrometan-Mediaş, „Electroaparataj" Bucureşti organizaţiile de partid ajută îndeaproape conducerile tehnico-administrative şi sindicatele să întreprindă largi acţiuni de ridicare a calificării muncitorilor, de propagare a cunoştinţelor tehnico-ştiinţifice. Aceste acţiuni merg mînă în mînă cu punerea în discuţia colectivului a celor care se abat de la disciplina tehnologică, a plimbăreţilor şi chiulangiilor. Pretutindeni, organizaţiile de partid văd în promovarea largă a tehnicii noi nu o campanie, ci o acţiune permanentă, de însemnătate deosebită, cauza proprie a fiecărui comunist. S. ORBÁN Blocuri de locuinţe pe şoseaua Olteniţei din Capitală SCÎNTEIA Noutăţi din comerţ • La magazinul universal „Bucureşti" a sosit de curînd... Moş Gerilă. El poartă zilnic convorbiri cu copiii, de la 8 dimineaţa pînă seara la orele 21. Telefonul 16 22 02 este foarte solicitat. Copiii cer multe jucării şi cadouri pe care „moşul" le notează cu grijă într-un registru. Etajul III al universalului a fost transformat într-o mare expoziţie cu articole pentru cei mici şi podoabe pentru pomul de iarnă. • In fiecare joi după-amiază, la magazinul de confecţii pentru femei „Bucureşti" are loc „Parada noutăţilor". Cele mai noi modele aflate în magazin sunt trecute şi în noul catalog ce a fost pus de curînd la dispoziţia cumpărătoarelor. Revista-catalog nr. 2 conţine şi o serie de caracterizări şi preţuri ale articolelor. între produsele noi care se desfac în prezent sunt confecţii din tergal, confecţii din jerse, noi modele de pălării, căciuli, haine de blană etc. • In numeroase magazine din Capitală s-au pus în vînzare pachete cu cadouri, conţinînd articole de galanterie, marochinărie, parfumerie, cosmetică. De asemenea, 50 de magazine alimentare vînd pachete cu dulciuri, băuturi, ciocolată etc. Luna aceasta, torturile, cozonacii, cîntăresc tone. Cofetăriile au pus în vînzare 60 tone torturi şi tortuleţe, 28 tone cozonaci şi alte produse zaharoase. • în fiecare joi, la magazinul „Electronica" din Capitală se fac demonstraţii practice cu articole electrotehnice de uz casnic. „Schiuri pentru dumneavoastră*". (Intr-unul din magazinele bucureștene pentru desfacerea materialului sportiv) Utilaje moderne Complexele comerciale şi magazinele care s-au deschis în acest an în oraşele ţării au fost înzestrate cu utilaje dintre cele mai moderne. Unităţile alimentare şi de alimentaţie publică au fost dotate cu peste 2 000 asemenea instalaţii — vitrine, dulapuri şi camere frigorifere, maşini de fabricat îngheţată, instalaţii de răcit apă, conservatoare izoterme, bar pentru sticle, conservatoare de produse congelate şi altele. Ele sunt produse de întreprinderile „Frigocom"-Bucureşti şi „Tehnoutila"-Odorhei. Un însemnat număr de unităţi ale reţelei comerciale de stat au fost dotate cu roboţi de bucătărie (maşini care fac mai multe operaţii culinare), linii de autoservire, balanţe semiautomate, maşini electrice de tocat carne etc. „ZILELE ION CREANGA O interesantă culegere de documente Volumul „Documente" aflat în curs de apariţie la Editura pentru literatură, în colecţia „Studii şi documente“, conţine un bogat material informativ referitor la viaţa şi opera lui Ion Creangă. Ediţia este îngrijită de Gheorghe Ungureanu, care semnează şi un amplu studiu introductiv. Multe din documentele care alcătuiesc acest volum — în bună parte inedite — sunt rezultatul unor cercetări întreprinse la arhivele din Iaşi, Bucureşti, Bacău, Piatra Neamţ. Ele oferă numeroase indicii despre locurile în care a copilărit Creangă, despre familiile din care proveneau părinţii scriitorului, despre viaţa plină de lipsuri materiale a acestora şi a celorlalţi locuitori din Humuleşti. Alte documente conţin date privitoare la situaţia grea a şcolii din acea vreme, la strădania unor dascăli înaintaţi, ca Isaia Teodorescu, de a transforma asemenea localuri insalubre, cum era şi şcoala de la Tg. Neamţ, în adevărate lăcaşuri de cultură. Un interes deosebit prezintă documentele referitoare la învinuirile nedrepte care au dus la excluderea lui Creangă din învăţămînt, cele care atestă susţinuta şi rodnica sa activitate de institutor concretizată şi în alcătuirea unor manuale didactice mult apreciate de Eminescu. Ultimele documente sînt posterioare morţii scriitorului. Intr-unul din ele, datînd din 1918, se consemnează întemeierea societăţii „Ion Creangă“, iar altul reprezintă invitaţia pe care această societate i-a adresat-o lui George Enescu de a participa la un festival organizat pentru obţinerea de fonduri în scopul tipăririi operei scriitorului. Volumul este întregit de un glosar şi un indice de nume şi localităţi, însumînd peste 250 de documente, unele din ele reproduse şi în facsimil, culegerea se adresează deopotrivă cercetătorilor, ca şi tuturor iubitorilor operei lui Ion Creangă. Cît a funcţionat ca revizor şcolar, Eminescu a consemnat în diferite rapoarte situaţia grea a invăţămlntului din acea vreme, subliniind ca o necesitate elaborarea unor manuale şcolare de bună calitate. In unele din aceste rapoarte el se referă şi la cărţile didactice ale lui Creangă („Povăţuitoriu la cetire prin scriere", „învăţătorul copiilor", „Metodă nouă de scriere şi cetire"), remarcindu-le meritele şi recomandînd Introducerea lor oficială in invăţâmînt. Iată mai sus. In facsimil, partea finală a unui astfel de raport, purtind semnătura lui Eminescu. Facsimilul este reprodus după volumul de „Documente — Ion Creangă" Creangă pe meridianele lumii Ca şi alţi scriitori clasici ai literaturii noastre — Eminescu, Caragiale, Sadoveanu — Ion Creangă este tot mai cunoscut şi apreciat dincolo de hotarele patriei. Dacă până la 23 August 1944 Creangă a fost tradus în 10 limbi — germană, franceză, bulgară, engleză, italiană, polonă, ucraineană, idiș, albaneză, cehă — scrierile lui fiind tipărite în 5 volume și în 8 culegeri, din 1944 ptnă astăzi, opera marelui povestitor a cunoscut o răspîndire incomparabil mai largă. în limbile europene în care fusese tradus a crescut numărul versiunilor din opera sa cit și tirajul lor, iar în altele — greacă, maghiară, rusă, sîrbă, slovacă, spaniolă etc. — a fost tradus pentru prima oară. în această perioadă, Creangă a fost tradus, de asemenea, în nouă limbi indiene, în vietnameză, în chineză, în arabă, în tiraje de mii de exemplare. (De exemplu, tirajul scrierilor sale apărute in India se ridică la peste 600 000 exemplare). Astfel opera sa a ajuns să fie tradusă în mai mult de 30 de limbi, publicată în peste 100 de volume separata și în 32 de antologii și culegeri. „Amintirile din copilărie" au fost traduse în 15 limbi, „Harap Alb” în 10 limbi, „Capra cu trei iezi“ în 24 de limbi, „Punguţa cu doi bani" în 15 limbi etc. Numai în ultimii zece ani, scrierile lui Creangă au apărut în peste 80 de volume şi în 14 antologii. Amintim numele unor traducători şi istorici literari de autoritate ca Gustav Weigand, Joan Urban Jarnik, Jean Boutiére, Luigi Salvini, Lucy Byng, A. L. Lloyd, R. Portnoi, Harald Krasser, care au depus eforturi şi pasiune pentru cunoaşterea şi răspîndirea operei scriitorului român în ţările lor. Aceştia sînt doar cîţiva dintre cei peste 90 de traducători şi circa 70 de exegeţi străini ai scrierilor lui I. Creangă. Clteva dintre ediţiile operelor lui Ion Creangă tipărite in diferite limbi ale lumii Ziua de vizită la spitale Cin® ne informează? De cîteva ori pe săptămînă porţile spitalelor se deschid şi pentru vizitatori. Rude, prieteni vin să-i vadă pe pacienţi, să se intereseze de starea sănătăţii lor. Pentru un ceas sau două, atmosferei liniştite îi ia locul agitaţia sosirilor şi plecărilor. Am fost şi eu deunăzi la spitalul Colentina unde o rudă apropiată îşi îngrijeşte sănătatea. Cele constatate, nu numai atunci, ci şi în alte dăţi, p prilejuiesc cîteva observaţii cu privirea organizarea zilelor de vizită în unele spitale. In multe cazuri, orele de vizită înseamnă doar simpla deschidere a porţii pentru oricine vrea să intre în răstimpul fixat de program. De aceea, în loc să-i destindă pe bolnavi, îi obosesc. O dată trecut de poarta unor spitale, mai ales dacă vii pentru, prima oară, eşti pus în faţa unei probleme greu de rezolvat, chiar dacă ţi s-a indicat pavilionul, cum ghiceşti în ce cameră se află cel pe care-l cauţi ? Şi atunci o iei sistematic, etaj cu etaj, întrebînd pretutindeni. La Colentina sau la alte spitale poţi întîlni numeroşi asemenea „rătăciţi“, cu flori sau pachete în braţe, care umblă mult şi bine pînă să primească informaţia dorită. O bună parte din timpul afectat vizitei se pierde în asemenea căutări. La unele spitale, ce-i drept, se află afişată o listă. La ce să ajute însă o singură listă, cînd mulţi vor să o consulte, cînd numele sînt scrise neciteţ, cu creionul ? Există, într-o serie de unităţi, şi experienţă bună în ce priveşte îndrumarea vizitatorilor. La intrarea Institutului de medicină internă, aflat tot într-unul din pavilioanele de la Colentina, se găseşte, in zilele amintite, cîte o reprezentantă a fiecărui etaj cu un tabel, pe camere, al bolnavilor. Vizitatorii află cu uşurinţă „adresele“ care îi interesează. Personalul are grijă, în acelaşi timp, ca un bolnav să nu fie vizitat de mai mult de două persoane deodată. E un sistem bun. N-ar fi cazul să fie adoptat şi de celelalte spitale ? La rîndul lor, inimoasele gospodine din comitetele de sprijin ale spitalelor, care au iniţiat numeroase forme de legătură între bolnavi şi familiile lor, ar putea da un ajutor de preţ în organizarea mai bună a vizitelor, îndeosebi prin îndrumarea oaspeţilor. O asemenea acţiune, cu caracter permanent, ar merita să fie înscrisă în planurile de muncă ale comisiilor sociale de pe lîngă comitetele raionale ale femeilor. Şi încă o propunere. Vizitatorii unui bolnav doresc, de multe ori, să primească informaţii competente cu privire la starea sănătăţii acestuia. Poate că rezolvarea unei asemenea probleme ar putea fi încredinţată medicului de gardă din fiecare serviciu. Silvia BOGDAN coresp. voluntar Păstraţi liniştea ! O dată internat, bolnavul ne este încredinţat, pentru îngrijire, nouă, personalului medical. In ce ne priveşte, facem tot ce ne stă în putinţă pentm a-1 însănătoşi cît mai curînd. De aceea nu putem privi cu indiferenţă faptul că uneori, după plecarea numeroşilor vizitatori, bolnavul are febră. In loc să ajute, asemenea vizite lungesc spitalizarea. Cred că ar trebui luate măsuri pentru limitarea strictă a numărului de persoane care pot intra în camera unui bolnav, cît şi a duratei unei vizite. De asemenea, vizitatorilor să li se facă recomandări şi în legătură cu temele discuţiilor pe care le vor întreţine cu pacienţii, aşa fel încît să nu le producă emoţii, să nu-i supere cu nimic. Adesea avem neajunsuri din pricina vizitatorilor care aduc bolnavilor alimente. Sînt cazuri cînd un singur castravecior murat sau alte „bunătăţi1" contraindicate strică efectul multor zile de îngrijire medicală atentă. Cred că atunci cînd vrem să-i oferim unui bolnav ceva, cel mai potrivit este să ne oprim la un buchet de flori. Acesta îi va face întotdeauna plăcere şi niciodată rău. Ar mai fi cîte ceva de spus despre cei care uită că se află în vizită la un bolnav. Se aşează pe patul lui, vorbesc tare, tulburînd liniştea întregii camere, fumează, fac dezordine. O vizită la spital nu este totuşi o vizită în familie. Trebuie să ne gîndim, în primul rînd, la bolnav, evitînd tot ceea ce ar putea să-i dăuneze, grăbind şi pe această cale însănătoşirea lui. Ana IONIŢĂ asistentă medicală Spitalul C. Davilla Nr. 6471 SESIUNI DE COMUNICĂRI Filiala din Bucureşti a Societăţii de ştiinţe istorice şi filologice din R. P. Romînă prezintă la Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti un ciclu de expuneri: „Elemente umaniste în poveştile lui Creangă“, „Creangă“ „ Amintiri“, „Sadoveanu despre stilul artistic al lui Ion Creangă“ şi „Creangă în literatura universală“. In programul sesiunii ştiinţifice comune organizate la Humuleşti de filialele din Iaşi şi Bacău ale Societăţii de ştiinţe istorice şi filologice se înscriu comunicări ale cadrelor didactice. La Timişoara vor fi susţinute comunicările: „Valorificarea artistică a limbii populare în opera lui Creangă“, „Realităţi locale istorice, etnografice, lingvistice în opera lui Creangă“ şi „Limba scrierilor lui Creangă". TEATRE • CINEMA • TELEVIZIUNE TEATRE ! Teatrul de Operă şi Balet al R. P. Româno : Bal mascat (orele 19.30) . Teatrul de Stat de Operetă : Prințesa circului (orele 19,30). Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (sala Comedia) : Inserte mărgărite (orele 19,30). (sala Studio) : O femeie cu bani (orele 19,30) . Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (sala din Bd. Schitu Măgureanu nr. 1): Opera de trei parale (orele 19,30), (sala Studio — str. Al. Sahia nr. 78 A): Jocul de-a vacanţa (orele 19,30). Teatrul de Comedie : Casa inimilor sfărâmate (orele 20). Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Magheru): Luna dezmoşteniţilor (orele 19.30) , (sala Studio) : Scandaloasa legătură (orele 20). Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti : Paharul cu apă (orele 19.30) . Teatrul evreiesc de stat : Accidentul (orele 20). Teatrul „Ţăndărică" : Băiatul şi vîntul (spectacol pentru copil — orele 16), Micul prinţ (spectacol pentru adulţi — orele 20,15). Teatrul satiricmuzical „C. Tănase" (sala Savoy) : Revista de altădată (orele 20). (sala Victoria) : Aventurile unei umbrele (orele 20). Ansamblul artistic al C.C.S (Str. Lipscani nr. 59) : Tinereţe (orele 20). Circul de stat : Spectacol prezentat de ansamblul circului Italian Medrano (orele 20). CINEMATOGRAFE : Can-Can — film pentru ecran panoramic : Patria (9,30 ; 12,30; 15,30; 18,30; 21,15). Climate — cinemascop : Republica (9,30; 12,30; 16; 18,45; 21,30) . Diavolul deșertului : Luceafărul (9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45), Excelsior (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Modern (10, 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21). Jucătorul : Carpaţi (10, 12; 14, 16). Şapte ani de căsnicie — cinemascop : Bucureşti (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15), Feroviar (9; 11,30; 14; 16,30; 19, 21,30), Melodia (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21). Doi în stepă: Capitol (10; 12; 14; 16,30; 18,30; 20,30), Giulești (10; 12; 14; 16; 18, 20), Colentina (16; 18, 20). Maria : Festival (9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45), Flamura (10; 12,15; 16,15; 18,30; 20,45). 40 de minute pînă în zori — cinemascop : Victoria (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), Flacăra (16; 18, 20). Veselie la Acapulco : Central (9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,45; 21), Bucegi (9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 21). Musafiri ciudaţi pe muntele de gheaţă : Lumina (9,45; 12, 14; 16,15; 18,30; 20,45), Pacea (16, 18, 20). Comisarul Maigret se înfurie : Union (14,30; 16,30; 18,45; 21). Program pentru copii : Doina (orele 10 dimineaţa), Hatari (ambele serii) , Doina (11,30; 16; 19,30), Arta (orele 10 dimineaţa). Prin Albania — Dansul vulturilor — Fiţi gata, start ! — Neva- Nipru — Ştiinţa şi tehnica nr. 17 — Pionieria Nr. 6/1964 . Timpuri Noi (10—21 în continuare). Haine aproape noi — cinemascop ; înfrăţirea Între popoare (13,15; 15,30; 17,45; 20). Dragoste la zero grade ! Cultural (15, 17; 19, 21). 1949 - XX — 1964 — Raid prin cinematografie — Un surîs In plină vară : Dacia (10,30; 13,30; 16,45; 20). Casa neterminată : Buzeşti (15,45; 18; 20,15), Rahova (16; 18,15; 20,30) . Ioana în atac : Cringaşi (16; 18,15; 20,30) . Ziua fericirii — cinemascop : Griviţa (10; 12,15; 16; 18,15; 20,30), Arta (16; 18,15; 20,30), Aurora (9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,43). Străinul — cinemascop (ambele serii) : Unirea (16 ; 19,30). Ghinionistul : Tomis (9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Mioriţa (10, 12; 14, 16; 18,30; 20,45), Drumul Sării (15,30; 17,45; 20). TELEVIZIUNE : Orele 18,30 — Universitatea tehnică la televiziune : Aparate şi scheme tip, folosite in petrochimie — de inginerii Dinu Ţimpoc şi Al. Panaitescu de la Fabrica de fire şi fibre sintetice-Săvineşti. 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,10 — Pentru tineretul şcolar : Album muzical. 19,55 — Emisiune de ştiinţă. Din tainele vieţii peştilor (IV) : Peşti luminoşi de Ing. Mihai Lefterescu. 20,15 — Transmisiune de la Teatrul „Ţăndărică" : „Micul prinţ“ de Antoine de Saint-Exupéry. 21,45 — Miniaturi instrumentale. In Încheiere : Buletin de ştiri, buletin meteorologic. Cum e vremea ieri în ţară . Vremea s-a menţinut Închisă, cu cerul mai mult acoperit, exceptînd sud-vestul ţării unde a devenit variabilă. Au căzut precipitaţii izolate sub formă de ploaie şi ninsoare în nordul Ardealului. Vîntul a suflat slab pînă la potrivit din sectorul vestic. Temperatura aerului la orele 14 oscila între minus 5 grade la Baraolt şi 6 grade la Cîmpulung Moldovenesc. Local s-a semnalat ceaţă. In Bucureşti . Vremea a fost închisă, cu cerul acoperit. Vîntul a suflat potrivit din sectorul vestic. Temperatura maximă a aerului a fost de zero grade. Timpul probabil pentru zilele de 16, 17 şi 18 decembrie. In ţara : Vreme în general umedă, cu cerul mai mult acoperit. Vor cădea precipitaţii locale. Vînt potrivit cu unele intensificări pînă la tare din sectorul vestic la început, apoi nordvestic. Temperatura staţionară la început, apoi în scădere. Minimele vor fi cuprinse între minus 9 şi plus 10 grade, iar maximele între minus 6 şi plus 4 grade. Ceaţă. In Bucureşti : Vreme în general închisă cu cerul mai mult acoperit. Vor cădea precipitaţii slabe. Vînt potrivit cu intensificări temporare. Temperatura în creștere la început, apoi staționară.