Scînteia, decembrie 1967 (Anul 36, nr. 7540-7570)
1967-12-09 / nr. 7548
SCINTEIA — simbata 9 decembrie 1967 PAGINA 9 Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI MIHAI GERE (Urmare din pag. a VIII-a) citarea tuturor membrilor societăţii noastre socialiste, fără deosebire de naţionalitate, la conducerea şi rezolvarea treburilor de stat şi obşteşti. In cadrul dezbaterilor s-au formulat critici cu privire la modul de organizare şi funcţionare a secţiunilor sfaturilor populare, care îngustează sfera lor de activitate, le lipseşte de competenţa necesară în conducerea economiei locale şi a activităţii social-culturale. In raportul prezentat Conferinţei s-a prevăzut că în viitor conducerea economiei locale să fie asigurată de unităţi organizate pe principiul gestiunii economice, în domeniile organizării şi îndrumării învăţămîntului, a activităţii social-culturale, în locul actualelor secţiuni se vor crea instituţii executive, subordonate atît consiliilor populare, cît şi organelor centrale de resort, fiind investite cu competente şi răspunderi sporite în sectoarele în care activează. Măsurile preconizate au în vedere înlăturarea neajunsurilor existente în organizarea şi funcţionarea aparatului organelor locale de stat, creşterea operativităţii şi eficienţei întregii sale activităţi. In numeroase scrisori, oamenii muncii apreciază justeţea politicii naţionale a partidului nostru şi îşi exprimă convingerea că aceasta îşi va găsi oglindirea şi în organizarea noilor unităţi administrativ-teritoriale, precum şi în activitatea organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat. Una din marile cuceriri ale regimului nostru socialist, ale oamenilor muncii din ţara noastră ste rezolvarea definitivă, pe baza principiilor marxist-leniniste, a problemei naţionale. Credincios acestei politici, partidul nostru va milita şi pe viitor pentru deplina egalitate în drepturi şi dezvoltarea frăţiei dintre oamenii muncii români, maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi, asigurînd înfăptuirea consecventă a prevederilor Constituţiei cu privire la folosirea liberă a limbii materne, în administraţia de stat, în învăţămîntul de toate gradele, în instituţii culturale şi editarea de cărţi, reviste, ziare, în limba proprie. Ocupîndu-se de probleme ale economiei locale, unii participanţi la dezbateri au propus trecerea în administrarea viitoarelor consilii comunale a unităţilor economice şi prestatoare de servicii de interes Stimaţi tovarăşi, Dezbatem în Conferinţa Naţională a partidului probleme de o însemnătate excepţională pentru prosperitatea patriei şi bunăstarea poporului român. Din raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Comitetului Central al partidului, şi din documentele supuse aprobării Conferinţei Naţionale, rezultă cu claritate că dezvoltarea economiei socialiste — cu precădere a industriei — sporirea eficienţei economice, sînt principalele izvoare ale creşterii standardului de viaţă al poporului. Valorificînd superior resursele de care dispunem, dezvoltînd industria pe baza progresului tehnic contemporan, mărind an de an volumul investiţiilor, se pot obţine venituri superioare, care permit ridicarea continuă a puterii economice a patriei şi a nivelului de trai al populaţiei. Noi, oamenii muncii din regiunea Argeş, sîntem convinşi pe deplin de justeţea politicii partidului privind folosirea acumulărilor în scopul dezvoltării continue a economiei. Bucurîndu-se de sprijinul partidului și statului, regiunea Argeş a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare economică impetuoasă. In economia regiunii, industria a devenit preponderentă, s-au deschis noi şantiere, fapt ce a determinat creşterea numărului de salariaţi, şi ceea ce este foarte important creşterea veniturilor realizate de aceştia. In ultimii 7 ani, de exemplu, muncitorilor din schelele de extracţie ale regiunii le-au sporit cîştigurile medii cu peste 43 la sută. Colectivul nostru de muncitori, ingineri şi tehnicieni a discutat cu multă însufleţire proiectul de Directive, celelalte documente elaborate de conducerea partidului, a chibzuit îndelung asupra prevederilor lor şi a făcut propuneri local, precum şi folosirea unei părţi din beneficiile acestora pentru dezvoltarea activităţii economice şi gospodăreşti. De asemenea, s-a propus mai buna valorificare a resurselor şi materialelor locale în scopul sporirii gradului de ocupare a populaţiei săteşti în sfera activităţii economice. Multe propuneri se referă la raţionalizarea şi simplificarea aparatului organelor locale ale administraţiei de stat, asigurarea acestuia cu cadre bine pregătite, cu iniţiativă, spirit organizatoric, capabile să înfăptuiască în noile condiţii în mod eficient şi cu mai multă operativitate sarcinile sporite ce le vor reveni. In strînsă legătură cu aceasta, este şi propunerea de a se înfiinţa licee de specialitate, care să pregătească cadre medii pentru organele locale ale administraţiei de stat de la comune. Doresc să menţionez că numeroase propuneri se referă la normele de organizare şi funcţionare a organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat, care vor trebui să reglementeze mai precis activitatea acestora. Aceste sugestii sunt examinate cu multă atenţie şi se vor avea în vedere la elaborarea noii legi de organizare şi funcţionare a organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat, care va defini clar locul, rolul, atribuţiile şi raporturile acestora în sistemul organelor statului nostru. Un alt grup de probleme privesc munca curentă a organelor locale ale administraţiei de stat; ele vor fi repartizate organelor centrale de care depind, pentru ca în activitatea lor de îndrumare şi control să le găsească soluţionarea. Tovarăşi, Un număr mare de propuneri se referă la sistematizarea localităţilor rurale. S-a propus crearea unui organ central care să coordoneze şi să îndrume acţiunea de sistematizare a teritoriului, iar la nivelul judeţelor şi al municipiilor, înfiinţarea unor organe specializate care să rezolve problemele de sistematizare şi realizare a construcţiilor pe plan local. In cadrul oraşelor şi al comunelor, s-a propus să se organizeze colective cu caracter obştesc formate din specialişti şi alte cadre din localităţile respective, care să sprijine consiliile orăşeneşti şi comunale în soluţionarea problemelor legate de sistematizarea localităţilor, precum şi de execuţia construcţiilor. Aceste propuneri urmează a fi examinate de către Comisia convaloroase pentru îmbunătăţirea activităţii, cu convingerea că aplicarea măsurilor propuse de partid va da un nou şi puternic avînt dezvoltării ţării noastre. Deşi în tot cursul acestui an secţia noastră şi-a îndeplinit ritmic sarcinile de producţie, noi considerăm că se putea extrage mai mult ţiţei, dacă alături de măsurile tehnice şi organizatorice luate dispuneam şi de un sistem de cointeresare materială corespunzător. Studiind proiectul de Directive, am văzut că veniturile obţinute de fiecare om al muncii trebuie să corespundă cu cantitatea şi calitatea muncii depuse, cu rezultatele reale obţinute de fiecare. Am desprins, de asemenea, că este necesar ca fiecare să răspundă material pentru neîndeplinirea sarcinilor. Acestea sunt, de fapt, cerinţe pregnante ale situaţiei existente în industrie, fără de care nu se poate asigura o eficienţă superioară Actualul sistem de salarizare nu reuşeşte să creeze legătura necesară între stimularea oamenilor muncii pentru obţinerea celor mai bune rezultate şi răspunderea materială pentru nerealizarea sarcinilor de plan, pentru producerea de pagube avutului obştesc. O importanţă deosebită are şi prevederea ca salariul tarifar să constituie cea mai mare parte a cîştigului total al muncitorilor. Voi da cîteva exemple din schela noastră, în care se manifestă destule nepotriviri în ceea ce priveşte salarizarea. Sondorii din sectorul de intervenţii lucrează după norme ale căror începuturi s-au uitat de mult. Sunt frecvente cazurile cînd ei îşi depăşesc destul de mult normele, deşi planul de extracţie nu se realizează. Cu toate acestea, depăşirea normelor le asigură cîştiguri importante, deoarece criteriul producţiei realizate nu este luat în consideraţie la stabilirea salariilor. Sînt şi cazuri inverse, cînd nu se realizează normele, dar se îndeplineşte planul de extracţie şi atunci muncitorii de la intervenţie nu primesc nimic Dacă ne referim la mecanicii şi electricienii din schelă, care lucrează în regie, aceştia sînt premiaţi lunar, atunci cînd se îndeplinesc sarcinile de plan cu pînă la 40 la sută Cînd nu se face planul, conform aceluiaşi vechi regulament de premiere al Ministerului Petrolului, muncitorii respectivi sunt, de asemenea, premiaţi cu pînă la 30 la sută. Se înţelege că salariaţii din această categorie iu trată de partid şi de stat în lumina principiilor de bază, în sensul concretizării problemelor ridicate, pentru ca organele de sistematizare preconizate să răspundă sarciniilor trasate în acest domeniu. Alte propuneri au ca obiect delimitarea vetrelor de sare, în vederea folosirii raţionale a terenurilor agricole şi sporirii densităţii locuitorilor; întocmirea în prima etapă a detaliilor de sistematizare a centrelor civice ale comunelor ; elaborarea unor noi acte normative cu privire la cumpărărivînzări şi schimburi de terenuri, acordîndu-se o competenţă sporită organelor locale în soluţionarea acestor probleme. Propunerile din acest domeniu sunt studiate, urmînd a fi valorificate la definitivarea normelor privind dezvoltarea armonioasă a localităţilor rurale. Intrucît problemele sporirii densităţii locuitorilor şi parcelării vetrelor de sat nu pot fi soluţionate fără stabilirea în prealabil a limitelor acestor vetre, este necesar ca, într-un timp scurt, Consiliul Superior al Agriculturii, Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie, Ministerul Justiţiei, Comitetul de Stat pentru îndrumarea şi Controlul Organelor Locale ale Administraţiei de Stat, precum şi alte organe centrale ce au ca preocupare sistematizarea să analizeze şi să prezinte Consiliului de Miniştri propuneri concrete cu privire la normele după care se vor efectua aceste lucrări. Tovarăşi, Participarea activă a tuturor cetăţenilor ţării la dezbaterea publică a principiilor de bază cu privire la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale şi sistematizarea localităţilor rurale, numeroasele propuneri care s-au făcut cu acest prilej dovedesc încă o dată justeţea practicii partidului nostru de a se consulta cu masele în rezolvarea problemelor fundamentale ce privesc dezvoltarea patriei. Aprobarea şi interesul cu care au fost primite măsurile preconizate de partid ne întăresc convingerea că cetăţenii patriei noastre vor participa cu şi mai mult avînt la înfăptuirea programului trasat de Congresul al IX-lea al partidului, vor pune întreaga lor pricepere, capacitate şi iniţiativă în slujba măreţei opere de edificare a României socialiste. (Cuvîntarea a fost subliniată prin vii şi puternice aplauze), sînt îndeajuns cointeresaţi să înlăture într-un timp cît mai scurt deficienţele tehnice curente din activitatea de producţie. In ceea ce priveşte remunerarea maiştrilor, principalii organizatori ai proceselor de producţie, pînă acum cîteva luni cei din sectorul de intervenţie erau salarizaţi mai bine decît cei din extracţie, deşi au aceeaşi pregătire şi răspundere. Pe lîngă faptul că sînt multe trepte între minimele şi maximele salariului, este ciudată şi situaţia cînd maiştrii de intervenţie sînt remuneraţi inferior faţă de sondorii şefi, oameni din subordinea lor, care nu au pregătirea unui maistru. De aceea, funcţia de maistru nu constituie ţelul muncitorilor, pentru atingerea căruia să urmeze şcolile necesare. Aceste cîteva exemple impun revizuirea sistemului existent de salarizare în sensul de a condiţiona cîştigul realizat de aportul şi rezultatele concrete obţinute în producţie. Chiar în industria de petrol unde structura zăcămintelor şi alţi factori influenţează nivelul producţiei, prin aplicarea acestui sistem oamenii vor căuta neobosit şi, sunt convins, că vor găsi soluţii eficiente pentru problemele spinoase ale producţiei In ceea ce priveşte maiştrii socot că este bine ca premierea lor să fie condiţionată direct tot de realizarea cantitativă şi calitativă a planului. Socot, de asemenea, de mare importanţă prevederea de a se acorda anumite sporuri pentru vechimea neîntreruptă în aceeaşi întreprindere. In petrol, ca şi în alte sectoare, nu se munceşte uşor, şantierele sunt într-o continuă mişcare, din care cauză există o mare fluctuaţie de cadre. Noile măsuri sunt menite să cointereseze oamenii să rămînă în aceeaşi întreprindere. Şi leagă mai mult de colectivele de muncă din care fac parte. La fel de importantă mi se pare prevederea ca în afara primelor să se aloce anumite cote pentru aceia care se preocupă şi obţin rezultate bune în direcţia reducerii consumurilor specifice. Pe 11 luni din anul acesta secţia din care fac parte a realizat peste plan aproape un milion lei economii la preţul de cost. Aceste economii nu reflectă însă posibilităţile reale existente în secţie. Prin noua măsură, oamenii muncii vor fi mai mult stimulaţi să lupte pentru gospodărirea cu grijă a fiecărui kg de material folosit la sonde, pentru fiecare cantitate de energie electrică consumată. Tovarăşi. In încheiere, asigur Conferinţa Naţională că petroliştii argeşeni vor munci mai bine ca pînă acum, îşi vor dărui toată priceperea şi capacitatea lor de muncă pentru aplicarea neabătută a politicii partidului, ferm convinşi că prin aceasta contribuie la înflorirea patriei noastre socialiste. Stimaţi tovarăşi, Acum trei zile am ascultat şi eu, ca şi dumneavoastră, cu atenţia încordată, raportul prezentat aci de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului nostru. Primul sentiment care a încercat să pună stăpînire pe mine a fost unul de uimire. M-am scuturat însă repede de acest sentiment Prin planurile sale de construcţie a socialismului — planuri cutezătoare, vaste cum n-a cunoscut niciodată ţara noastră şi poporul nostru, cum şi prin realizările de pînă acum — partidul m-a dezvăţat să mă mai mir de ceva, să mai rămîn uimit de ceva. Şi atunci m-au copleşit alte sentimente : sentimentul de dragoste şi sentimentul de admiraţie pentru conducătorii noştri de stat şi de partid care au condus poporul nostru pe acest drum nou în istoria sa , drumul socialismului, şi pentru poporul nostru harnic, talentat şi inteligent, care, urmînd îndemnurile, sfaturile, indicaţiile conducerii de partid şi de stat a izbutit să scoată în mai puţin de un sfert de veac, printr-o uriaşă trudă, din vechea Românie, care arăta aşa cum ştim, mîndra Românie socialistă de astăzi. După aceea, lîngă sentimentul de dragoste şi lîngă sentimentul de admiraţie, s-a mai adăugat încă unul : sentimentul de mîndrie. Fiecare dintre noi sîntem mîndri , mîndri de poporul nostru pe care-l vrem ajuns la bunăstare, la fericire, mîndri de ţara noastră, pe care o vrem tot mai frumoasă şi tot mai bogată, ridicată pe cele mai înalte culmi ale culturii şi civilizaţiei, mîndri de partidul nostru , Partidul Comunist Român, mîndri de conducerea acestui partid al nostru. Tovarăşi, Raportul ce ne-a fost înfăţişat de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu — raport cu care mă declar de la început de acord alături de întreaga suflare scriitoricească — este un document de o însemnătate covîrşitoare pentru creşterea şi dezvoltarea României socialiste, un model de analiză marxist-leninistă, o sinteză originală a experienţelor proprii poporului nostru, a epocii istorice pe care o trăim. Examinarea raportului arată cu claritate că el a plecat de la realităţile concrete şi imediate ale ţării pentru a ajunge să înfăţişeze Conferinţei un vast program de muncă şi de creaţie şi pentru a deschide poporului nostru o largă fereastră spre viitor. Eu am auzit acum, cu argumente adînc convingătoare, raportul care ne-a chemat pe toţi să facem totul pentru a depăşi greutăţile care ni se ivesc în cale în munca noastră. In cadrul desfăşurării uriaşului proces de prefaceri pe care îl trăim, neajunsurile par a fi inerente De asemenea, raportul ne-a adresat tuturor o chemare fierbinte pentru cucerirea unor noi trepte, din ce în ce mai înalte, pe drumul desfăşurării construcţiei socialiste în ţara noastră. Documentul pe care îl dezbatem aici de trei zile şi asupra căruia şi-au spus pînă acum părerea peste 50 de tovarăşi este intitulat „Raportul cu privire la măsurile de perfecţionare a conducerii şi planificării economiei naţionale şi la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a României“... Aşadar, la prima vedere, nimic care să aibă vreo legătură cu literatura, nimic care să aibă vreo legătură cu lumea scriitoricească pe care o reprezint eu aici. Aceasta, ţin s-o subliniez, numai la prima vedere. Puţin mai înainte eu spuneam că după ce secretarul general al C.C. al partidului şi-a prezentat raportul, eu am văzut perindîndu-se pe la această tribună peste 50 de tovarăşi, toţi vorbind şi sporind bogăţia raportului cu observaţii autorizate, cu propuneri ori sugestii competente Nu ştiu cum vi s-au părut dumneavoastră toate acestea, mie însă mi s-a părut că văd perindîndu-se pe aici ţara — de la conducătorii de partid şi de stat la atît de vrednicii membri ai unor cooperative agricole de producţie — ţara noastră de astăzi. România socialistă, ţara pe care am construit-o cu minţile şi cu mîinile noastre, ţara pe care o iubim şi cu care ne mîndrim, ţara pentru a cărei întărire, înflorire şi fericire a fost întocmit documentul pe care îl dezbatem aici şi pe care îl vom transforma peste puţine ore într-o hotărîre. Aici eu văd ţara noastră de azi, sau — dacă vreţi — esenţa ţării noastre de azi, viaţa ţării noastre de azi. Eu mai văd aici prin larga fereastră deschisă de raport viaţa patriei noastre de mîine, întocmai aşa cum a văzut-o raportul, întocmai aşa cum ne cheamă şi ne îndeamnă s-o făurim raportul, întocmai aşa cum o vom şi construi. Mie mi s-a părut că raportul, vorbindu-ne despre problemele pe care le-a ridicat viaţa de astăzi a poporului nostru şi de problemele pe care le va ridica viaţa de mîine a aceluiaşi popor al nostru, ne-a vorbit de fapt şi despre literatură. Căci literatura — atît aceea pe care au făurit-o în împrejurări de cele mai multe ori vitrege iluştrii noştri înaintaşi, cit şi literatura pe care ne străduim s-o făurim noi, scriitorii acestor zile, nu trebuie şi nici nu poate fi ruptă de viaţă. Chiar numai o fugară ochire asupra istoriei literaturii noastre ne arată — lucru de mare cinste pentru breaslă — că scriitorii români au fost totdeauna, în vremuri mai senine sau mai tulburi, alături de cei mulţi şi necăjiţi, alături de popor. Văcăreştii, Anton Pann, Eliade, Asachi, Bălcescu, Alecsandri, Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici, Coşbuc, iată cîteva nume numai din numele străluciţilor noştri înaintaşi cu care întregul nostru popor se mîndreşte. Şi dacă aceşti iluştri înaintaşi ai noştri — alături de alţii cu mai modest talent şi care ar putea fi număraţi cu zecile şi chiar cu sufragi tovarăşi, în aceste zile, în care privirile întregului popor sunt aţintite asupra lucrărilor Conferinţei Naţionale a partidului, reiese şi mai mult în evidenţă însemnătatea întrunirii acestui for pentru dezvoltarea vieţii noastre economice şi sociale. Conferinţa noastră dezbate probleme, a căror rezolvare este cerută de avîntul forţelor de producţie, de dezvoltarea relaţiilor socialiste de producţie. Imbrăţişînd conducerea şi planificarea întregii economii naţionale, metodele şi formele de organizare şi conducere a vieţii sociale, împărţirea administrativ-teritorială a ţării, măsurile propuse cuprind în sfera lor laturi fundamentale ale activităţii economice, de stat, de partid şi obşteşti, deschid noi orizonturi muncii în toate sectoarele, care se vor răsfrînge asupra vieţii întregii noastre naţiuni. Documentele supuse Conferinţei se caracterizează printr-o concepţie unitară şi adîncă principialitate, cuprind o sinteză grăitoare a principiilor fundamentale ale politicii partidului, oferă soluţii corespunzătoare condiţiilor specifice ale României socialiste. Principiile directoare şi măsurile preconizate pentru perfecţionarea organizării, conducerii şi planificării economiei naţionale asigură cadrul propice pentru realizarea ţelurilor urmărite de partid : progresul multilateral al ţării noastre, sporirea eficienţei activităţii economice, ridicarea în continuare a nivelului de trai al populaţiei Iniţiind aceste măsuri, partidul nostru şi-a afirmat încă o dată rolul său de forţă conducătoare a societăţii noastre, înarmată cu o viziune clară, marxist-leninistă, asupra realităţilor şi perspectivelor dezvoltării României. Firesc este ca sporirea rolului conducător al partidului în economie să fie însoţită de o creştere corespunzătoare a influenţei sale în toate compartimentele activităţii sociale. Măsurile preconizate, în spiritul hotărîrilor Congresului al IX-lea, pentru perfecţionarea continuă a formelor şi metodelor de organizare şi conducere a vieţii sociale constituie o nouă şi elocventă expresie a capacităţii partidului nostru, a conducerii sale, de a soluţiona în mod creator problemele ridicate de progresul societăţii. Urmărind aplicarea consecventă a centralismului democratic, simplificarea muncii de elaborare a hotărîrilor şi înlăturarea paralelismelor, înfăptuirea neabătută a rele, au stat în vremuri grele alături de popor şi legînd strîns literatura de viaţă au scris pentru popor, cum să nu legăm noi, cei de astăzi, literatura noastră de viaţă, cum să nu scriem noi pentru poporul nostru ? Viaţa, aşa cum am mai spus şi într-un articol publicat în „Scînteia“, chiar în dimineaţa deschiderii Conferinţei noastre, e într-o nepotolită şi neîncetată schimbare. Ea capătă aspecte şi înfăţişări noi, dobîndeşte calităţi mereu deosebite, devine mai complexă, mai profundă, mai bogată. Viaţa despre care raportul vorbeşte în numeroasele lui capitole este cîmpul nostru de observaţie, cîmpul nostru de investigaţie. Atunci cum să nu vedem noi în raport un document care n-ar fi preocupat de literatură — de literatura noastră, a scriitorilor de astăzi ? Cîmp de observaţie I Cîmp de investigaţie I Tovarăşi, Nici o generaţie de scriitori români dintre cei ce au vieţuit înaintea noastră nu a trăit evenimente asemănătoare cu evenimentele pe care le-am trăit noi, nu a participat la schimbări fundamentale ca acelea la care am participat noi. Noi am asistat la agonia unei lumi ce părea de nebiruit şi la moartea ei, am asistat şi am participat la naşterea altei lumi — a lumii noi, a lumii a cărei desăvîrşire o cere raportul, a cărei bunăstare şi fericire o dorim cu toţii. Ce material uriaş ! Ce cărţi uriaşe se pot construi cu acest material ! Sîntem, în această privinţă, foarte bogaţi. Rămîne numai să învăţăm să zidim cu acest material, cu mai adînc meşteşug de cum am făcut-o pînă acum, cu o mai bună cunoaştere a oamenilor, cu o mai sinceră scoatere la iveală a adevărurilor vieţii noastre. Tovarăşi, acum conducerii colective şi îmbinarea ei cu răspunderea personală, dezvoltarea criticii şi autocriticii, măsurile propuse creează condiţii pentru ridicarea muncii organelor de partid, de stat şi obşteşti pe o treaptă superioară. Perfecţionarea activităţii Comitetului Central şi a organelor sale colective, a Marii Adunări Naţionale, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri, a organelor de partid şi de stat şi a aparatului lor la toate nivelele, creşterea funcţiilor organizaţiilor obşteşti — toate acestea vor asigura o mai mare operativitate în elaborarea şi îndeplinirea hotărîrilor, întărirea răspunderii pentru munca încredinţată, repartizarea şi folosirea mai judicioasă a cadrelor, participarea mai activă a oamenilor muncii la rezolvarea treburilor de stat şi obşteştii Tovarăşi. In politica lor, în elaborarea planurilor de dezvoltare a economiei naţionale, partidul comunist şi statul nostru socialist au pornit totdeauna de la premisa că progresul nostru economic depinde înainte de toate de eforturile depuse de poporul nostru pentru punerea în valoare a tuturor resurselor materiale şi umane ale ţării, considerînd că avîntul propriei economii constituie o contribuţie esenţială la întărirea forţei întregului sistem mondial socialist, reprezintă îndeplinirea unei înalte îndatoriri internaţionaliste. în acelaşi timp, o importanţă esenţială pentru asigurarea dezvoltării în ritm susţinut a României, pentru înfăptuirea politicii de desăvîrşire a construcţiei socialiste, o au relaţiile externe ale ţării noastre. Este bine cunoscută politica partidului nostru în domeniul relaţiilor internaţionale, politică ce a fost nu demult dezbătută amplu de Marea Adunare Naţională Potrivit acestei politici, ţara noastră promovează cu consecvenţă prietenia, alianţa frăţească şi colaborarea multilaterală cu toate statele socialiste, dezvoltă relaţiile sale cu toate ţările, indiferent de orînduirea lor social-politică în ansamblul activităţii internaţionale a ţării noastre un rol esenţial au relaţiile economice externe, în care partidul nostru vede un factor de bază nu numai al progresului economic, ci şi al cunoaşterii reciproce sporirii încrederii şi apropierii între popoare. Una din caracteristicile fundamentale ale legăturilor economice externe ale Romîniei socialiste o constituie extinderea continuă a relaţiilor de colaborare şi întrajutorare frăţească cu toate ţările socialiste Aceasta îşi găseşte expresia în ponderea pe care o deţin statele socialiste în comerţul nostru exterior, în creşterea şi diversificarea schimburilor noastre cu aceste state Dezvoltarea legăturilor cu ţările socialiste, lărgirea în ultimii ani a schimburilor cu unele ţări capitaliste avansate şi state în curs de dezvoltare au contribuit la creşterea comerţului nostru exteriorrioada 1960—1956 într-un ritm mediu anual de 13 la sută faţă de 8,1 la sută sporul mediu anual al comerţului mondial Toate acestea s-au răsfrînt pozitiv asupra decînd partidul — prin raport — a luat iniţiativa de a pune în faţa ■întregului popor, în mod deschis, sarcina unei bătălii necruţătoare cu lipsurile, cu neajunsurile, cu rămînerile în urmă — tocmai în vederea unui mare salt calitativ înainte — mi se pare că începe să fie mai necesar ca oricînd să ne străduim a ne impune scrierea unor lucrări străbătute de acelaşi suflu fierbinte, cu aceeaşi putere de analiză ştiinţifică, bazată pe o cît mai deplină cunoaştere a vieţii, inspirate din aceeaşi dragoste de ţară şi de popor în care a fost scris şi rostit raportul pe care ni l-a prezentat tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In România socialistă avem astăzi un climat favorabil dezvoltării artei, dezvoltării şi înfloririi literaturii. Să ne folosim din plin de acest climat şi să scriem toate acele cărţi pe care partidul nostru şi poporul nostru le aşteaptă de la noi. Aşa cum spuneam mai înainte, încă de la începuturile ei, literatura noastră s-a inspirat din viaţa poporului nostru şi tot aşa s-a şi dezvoltat. Nu noi, cei de astăzi, vom fi cei ce vor părăsi acest drum. Noi am învăţat să desprindem din toate hotărîrile şi acţiunile partidului liniile şi direcţiile de dezvoltare ale artei noastre nobile şi mult dificile — arta scrisului. Literatura nu trebuie deci şi nu poate fi despărţită de viaţă. Noi nu o vom despărţi niciodată de anii înflăcăraţi pe care i-am trăit, de zilele acestea în care — prin reprezentanţii ei cei mai autorizaţi — ţara pe care o slujim cu devotament şi iubire şi căreia la nevoie sîntem hotărîţi să-i dăruim totul — ia hotărîri cutezătoare, hotărîri multiple, hotărîri a căror înfăptuire o vor urca pe înaltele culmi ale civilizaţiei şi culturii şi care-i vor aduce poporului nostru bunăstarea, fericirea. Tovarăşi dragi, cu aceste gînduri am venit aici noi, scriitorii comunişti, la această Conferinţă. Vom pleca de aici cu dorinţa de a ajuta, din toate puterile, la împlinirea istoricelor hotărîri ce se vor lua peste cîteva orevoltării economiei noastre naţionale. Desfăşurarea revoluţiei tehnicoştiinţifice contemporane, adîncirea diviziunii muncii pe plan internaţional, creşterea potenţialului economic al ţării noastre fac necesară şi posibilă participarea mai activă a României în circuitul mondial de valori materiale şi spirituale. Pe bună dreptate, raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu relevă preocuparea partidului şi statului nostru de a dezvolta larg colaborarea şi cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică cu statele socialiste, precum şi cu alte ţări ale lumii. Viaţa arată că singura bază raţională, acceptabilă pentru toate părţile, pe care se pot dezvolta relaţiile dintre state, indiferent de orînduirea socială, nu numai în domeniul politic, ci şi pe tărîm economic şi tehnico-ştiinţific, o constituie principiile respectării independenţei şi suveranităţii, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. Numai pornindu-se de la aceste principii, de la inadmisibilitatea amestecului în treburile partenerului, este posibil să se angajeze și să se dezvolte o colaborare constructivă, rodnică, în concordanță cu interesele reciproce. Este semnificativ că în zilele noastre, aceste principii sunt tot mai larg recunoscute, fiind apreciate ca o chezășie pentru a îmbina armonios dezvoltarea economică de sine stătătoare cu o largă colaborare internaţională, a apăra interesele naţionale şi a întări încrederea între state şi popoare. După cum se arată în raportul Comitetului Central, noi dorim ca relaţiile de colaborare şi cooperare economică să fie cît mai stabile, să uşureze planificarea de perspectivă, un rol deosebit de important avîndu-l în acest, sens acordurile de lungă durată. Desigur, dezvoltînd relaţiile economice cu alte ţări, sîntem conştienţi că între noi şi partenerii noştri pot fi deosebiri de concepţii, de vederi politice sau de interpretări ale unor fenomene din viaţa socială contemporană. Dar aceste deosebiri nu trebuie să fie o piedică în încheierea tranzacţiilor economice reciproc avantajoase. Experienţa internaţională demonstrează că relaţiile şi acordurile economice, cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică sunt viabile atunci cînd se întemeiază pe criterii economice şi respect reciproc, nu pe promisiuni sau pe angajamente formale, a căror îndeplinire este lăsată la latitudinea părţilor contractante, nefiind condiţionată de răspunderi materiale In afirmarea unor principii echitabile în relaţiile economice internaţionale un mare rol joacă statele socialiste, cărora istoria le-a pus sarcina de a oferi tuturor popoarelor un model de colaborare interstatală. Cu cît colaborarea economică contribuie la înflorirea fiecărei ţări, la afirmarea tuturor naţiunilor socialiste, libere şi egale în drepturi, cu atît ea îşi dovedeşte superioritatea asupra relaţiilor din lumea capitalistă, sporind prestigiul şi influenţa socialismului în lume. In încheiere, aş dori, dragi tovarăşi, să exprim deplinul meu acord cu conţinutul documentelor prezentate Conferinţei Naţionale a partidului, convingerea profundă că măsurile preconizate vor contribui la întărirea şi prosperitatea României socialiste. (Cuvîntarea a fost subliniată prin vii şi puternice aplauze). CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI ION FOIANU CUVÎNTAREA TOVARÂŞULUI ZAHARIA STANCU CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI PETRE BORILA