Scînteia, decembrie 1967 (Anul 36, nr. 7540-7570)

1967-12-09 / nr. 7548

SCINTEIA — simbata 9 decembrie 1967 PAGINA 9 Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI MIHAI GERE (Urmare din pag. a VIII-a) citarea tuturor membrilor societăţii noastre socialiste, fără deosebire de naţionalitate, la conducerea şi rezolvarea treburilor de stat şi obşteşti. In cadrul dezbaterilor s-au for­mulat critici cu privire la modul de organizare şi funcţionare a sec­ţiunilor sfaturilor populare, care îngustează sfera lor de activitate, le lipseşte de competenţa necesa­ră în conducerea economiei locale şi a activităţii social-culturale. In raportul prezentat Conferinţei s-a prevăzut că în viitor conducerea economiei locale să fie asigurată de unităţi organizate pe principiul gestiunii economice, în domeniile organizării şi îndrumării învăţă­­mîntului, a activităţii social-cultu­­rale, în locul actualelor secţiuni se vor crea instituţii executive, sub­ordonate atît consiliilor populare, cît şi organelor centrale de resort, fiind investite cu competente şi răspunderi sporite în sectoarele în care activează. Măsurile preconiza­te au în vedere înlăturarea neajun­surilor existente în organizarea şi funcţionarea aparatului organelor locale de stat, creşterea operativi­tăţii şi eficienţei întregii sale ac­tivităţi. In numeroase scrisori, oamenii muncii apreciază justeţea politicii naţionale a partidului nostru şi îşi exprimă convingerea că aceasta îşi va găsi oglindirea şi în organiza­rea noilor unităţi administrativ-te­­ritoriale, precum şi în activitatea organelor locale ale puterii şi ad­ministraţiei de stat. Una din marile cuceriri ale re­gimului nostru socialist, ale oame­nilor muncii din ţara noastră ste rezolvarea definitivă, pe baza principiilor marxist-leniniste, a problemei naţionale. Credincios acestei politici, parti­dul nostru va milita şi pe viitor pentru deplina egalitate în drepturi şi dezvoltarea frăţiei dintre oame­nii muncii români, maghiari, ger­mani, sîrbi şi de alte naţionalităţi, asigurînd înfăptuirea consecventă a prevederilor Constituţiei cu pri­vire la folosirea liberă a limbii ma­terne, în administraţia de stat, în învăţămîntul de toate gradele, în instituţii culturale şi editarea de cărţi, reviste, ziare, în limba pro­prie. Ocupîndu-se de probleme ale e­­conomiei locale, unii participanţi la dezbateri au propus trecerea în ad­ministrarea viitoarelor consilii co­munale a unităţilor economice şi prestatoare de servicii de interes Stimaţi tovarăşi, Dezbatem în Conferinţa Naţio­nală a partidului probleme de o însemnătate excepţională pentru prosperitatea patriei şi bunăstarea poporului român. Din raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Comitetului Central al partidului, şi din documentele supuse aprobării Conferinţei Naţionale, rezultă cu claritate că dezvoltarea economiei socialiste — cu precădere a indus­triei — sporirea eficienţei economi­ce, sînt principalele izvoare ale creşterii standardului de viaţă al poporului. Valorificînd superior re­sursele de care dispunem, dezvol­­tînd industria pe baza progresului tehnic contemporan, mărind an de an volumul investiţiilor, se pot ob­ţine venituri superioare, care per­mit ridicarea continuă a puterii e­­conomice a patriei şi a nivelului de trai al populaţiei. Noi, oamenii muncii din regiunea Argeş, sîntem convinşi pe deplin de justeţea politicii p­artidului privind folosirea acumulărilor în scopul dezvoltării continue a economiei. Bucurîndu-se de sprijinul partidu­lui și statului, regiunea Argeş a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare economică impetuoasă. In economia regiunii, industria a devenit preponderentă, s-au deschis noi şantiere, fapt ce a determinat creşterea numărului de salariaţi, şi ceea ce este foarte important creş­terea veniturilor realizate de a­­ceştia. In ultimii 7 ani, de exemplu, muncitorilor din schelele de extrac­ţie ale regiunii le-au sporit cîştigu­­rile medii cu peste 43 la sută. Colectivul nostru de muncitori, ingineri şi tehnicieni a discutat cu multă însufleţire proiectul de Di­rective, celelalte documente elabo­rate de conducerea partidului, a chibzuit îndelung asupra preve­derilor lor şi a făcut propuneri local, precum şi folosirea unei părţi din beneficiile acestora pentru dez­voltarea activităţii economice şi gospodăreşti. De asemenea, s-a pro­pus mai buna valorificare a resur­selor şi materialelor locale în sco­pul sporirii gradului de ocupare a populaţiei săteşti în sfera activită­ţii economice. Multe propuneri se referă la ra­ţionalizarea şi simplificarea apara­tului organelor locale ale adminis­traţiei de stat, asigurarea acestuia cu cadre bine pregătite, cu iniţia­tivă, spirit organizatoric, capabile să înfăptuiască în noile condiţii în mod eficient şi cu mai multă ope­rativitate sarcinile sporite ce le vor reveni. In strînsă legătură cu a­­ceasta, este şi propunerea de a se înfiinţa licee de specialitate, care să pregătească cadre medii pentru or­ganele locale ale administraţiei de stat de la comune. Doresc să menţionez că numeroa­se propuneri se referă la normele de organizare şi funcţionare a or­ganelor locale ale puterii şi admi­nistraţiei de stat, care vor trebui să reglementeze mai precis activitatea acestora. Aceste sugestii sunt examinate cu multă atenţie şi se vor avea în ve­dere la elaborarea noii legi de or­ganizare şi funcţionare a organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat, care va defini clar locul, rolul, atribuţiile şi raporturile a­­cestora în sistemul organelor statu­lui nostru. Un alt grup de probleme privesc munca curentă a organelor locale ale administraţiei de stat; ele vor fi repartizate organelor centrale de care depind, pentru ca în activita­tea lor de îndrumare şi control să le găsească soluţionarea. Tovarăşi, Un număr mare de propuneri se referă la sistematizarea localităţilor rurale. S-a propus crearea unui or­gan central care să coordoneze şi să îndrume acţiunea de sistemati­zare a teritoriului, iar la nivelul ju­deţelor şi al municipiilor, înfiinţa­rea unor organe specializate care să rezolve problemele de sistema­tizare şi realizare a construcţiilor pe plan local. In cadrul oraşelor şi al comunelor, s-a propus să se or­ganizeze colective cu caracter obş­tesc formate din specialişti şi alte cadre din localităţile respective, care să sprijine consiliile orăşeneşti şi comunale în soluţionarea proble­melor legate de sistematizarea lo­calităţilor, precum şi de execuţia construcţiilor. Aceste propuneri urmează a fi examinate de către Comisia con­valoroase pentru îmbu­nătăţirea activităţii, cu convingerea că aplicarea măsurilor propuse de partid va da un nou şi puternic avînt dezvol­tării ţării noastre. Deşi în tot cursul a­­cestui an secţia noastră şi-a îndeplinit ritmic sarcinile de producţie, noi considerăm că se pu­tea extrage mai mult ţi­ţei, dacă alături de mă­surile tehnice şi organi­zatorice luate dispuneam şi de un sistem de coin­teresare materială cores­punzător. Studiind pro­iectul de Directive, am văzut că veniturile ob­ţinute de fiecare om al muncii trebuie să cores­pundă cu cantitatea şi calitatea muncii depuse, cu rezultatele reale ob­ţinute de fiecare. Am desprins, de asemenea, că este necesar ca fiecare să răspundă material pentru neîndeplinirea sarcinilor. Acestea sunt, de fapt, cerinţe pregnante ale situaţiei existente în industrie, fără de care nu se poate asigura o eficienţă supe­rioară Actualul sistem de salarizare nu reuşeşte să creeze legătura­­ nece­sară între stimularea oamenilor muncii pentru obţinerea celor mai bune rezultate şi răspunderea ma­terială pentru nerealizarea sarci­nilor de plan, pentru producerea de pagube avutului obştesc. O importanţă deosebită are şi prevederea ca salariul tarifar să constituie cea mai mare parte a cîştigului total al muncitorilor. Voi da cîteva exemple din schela noastră, în care se manifestă des­tule nepotriviri în ceea ce priveş­te salarizarea. Sondorii din secto­rul de intervenţii lucrează după norme ale căror începuturi s-au uitat de mult. Sunt frecvente ca­zurile cînd ei îşi depăşesc destul de mult normele, deşi planul de extracţie nu se realizează. Cu toa­te acestea, depăşirea normelor le asigură cîştiguri importante, de­oarece criteriul producţiei realiza­te nu este luat în consideraţie la stabilirea salariilor. Sînt şi cazuri inverse, cînd nu se realizează nor­mele, dar se îndeplineşte planul de extracţie şi atunci muncitorii de la intervenţie nu primesc ni­mic Dacă ne referim la mecanicii şi electricienii din schelă, care lu­crează în regie, aceştia sînt pre­miaţi lunar, atunci cînd se înde­plinesc sarcinile de plan cu pînă la 40 la sută Cînd nu se face planul, conform aceluiaşi vechi regula­ment de premiere al Ministerului Petrolului, muncitorii respectivi sunt­, de asemenea, premiaţi cu pînă la 30 la sută. Se înţelege că salariaţii din această categorie iu trată de partid şi de stat în lu­mina principiilor de bază, în sen­sul concretizării problemelor ridi­cate, pentru ca organele de siste­matizare preconizate să răspundă sarciniilor trasate în acest do­meniu. Alte propuneri au ca obiect de­limitarea vetrelor de sare, în ve­derea folosirii raţionale a terenu­rilor agricole şi sporirii densităţii locuitorilor; întocmirea în prima etapă a detaliilor de sistematizare a centrelor civice ale comunelor ; elaborarea unor noi acte norma­tive cu privire la cumpărări­­vînzări şi schimburi de terenuri, acordîndu-se o competenţă spori­tă organelor locale în soluţionarea acestor probleme. Propunerile din acest domeniu sunt studiate, ur­­mînd a fi valorificate la definiti­varea normelor privind dezvol­tarea armonioasă a localităţilor rurale. Intrucît problemele sporirii den­sităţii locuitorilor şi parcelării ve­trelor de sat nu pot fi soluţionate fără stabilirea în prealabil a li­mitelor acestor vetre, este nece­sar ca, într-un timp scurt, Consi­liul Superior al Agriculturii, Uni­unea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie, Ministerul Justiţiei, Comitetul de Stat pentru îndrumarea şi Controlul Organe­lor Locale ale Administraţiei de Stat, precum şi alte organe cen­trale ce au ca preocupare siste­matizarea să analizeze şi să pre­zinte Consiliului de Miniştri pro­puneri concrete cu privire la nor­mele după care se vor efectua a­­ceste lucrări. Tovarăşi, Participarea activă a tuturor ce­tăţenilor ţării la dezbaterea publi­că a principiilor de bază cu pri­vire la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale şi siste­matizarea localităţilor rurale, nu­meroasele propuneri care s-au făcut cu acest prilej dovedesc încă o dată justeţea practicii partidu­lui nostru de a se consulta cu ma­sele în rezolvarea problemelor fundamentale ce privesc dezvol­tarea patriei. Aprobarea şi interesul cu care au fost primite măsurile preconi­zate de partid ne întăresc convin­gerea că cetăţenii patriei noastre vor participa cu şi mai mult avînt la înfăptuirea programului trasat de Congresul al IX-lea al parti­dului, vor pune întreaga lor pri­cepere, capacitate şi iniţiativă în slujba măreţei opere de edificare a României socialiste. (Cuvîntarea a fost subliniată prin vii şi puternice aplauze), sînt îndeajuns cointeresaţi să în­lăture într-un timp cît mai scurt deficienţele tehnice curente din activitatea de producţie. In ceea ce priveşte remunerarea maiştrilor, principalii organizatori ai proceselor de producţie, pînă acum cîteva luni cei din sectorul de intervenţie erau salarizaţi mai bine decît cei din extracţie, deşi au aceeaşi pregătire şi răspundere. Pe lîngă faptul că sînt multe trepte în­tre minimele şi maximele sala­riului, este ciudată şi situaţia cînd maiştrii de intervenţie sînt remu­neraţi inferior faţă de sondorii şefi, oameni din subordinea lor, care nu au pregătirea unui maistru. De aceea, funcţia de maistru nu constituie ţelul muncitorilor, pentru atingerea căruia să urmeze şcolile necesare. Aceste cîteva exemple impun re­vizuirea sistemului existent de sala­rizare în sensul de a condiţiona cîş­­tigul realizat de aportul şi rezulta­tele concrete obţinute în producţie. Chiar în industria de petrol unde structura zăcămintelor şi alţi fac­tori influenţează nivelul produc­ţiei, prin aplicarea acestui sistem oamenii vor căuta neobosit şi, sunt convins, că vor găsi soluţii eficiente pentru problemele spinoase ale pro­ducţiei In ceea ce priveşte maiştrii socot că este bine ca premierea lor să fie condiţionată direct tot de realizarea cantitativă şi calitativă a planului. Socot, de asemenea, de mare im­portanţă prevederea de a se acorda anumite sporuri pentru vechimea neîntreruptă în aceeaşi întreprin­dere. In petrol, ca şi în alte sec­toare, nu se munceşte uşor, şantie­rele sunt într-o continuă mişcare, din care cauză există o mare fluc­tuaţie de cadre. Noile măsuri sunt menite să cointereseze oamenii să rămînă în aceeaşi întreprindere. Şi leagă mai mult de colectivele de muncă din care fac parte. La fel de importantă mi se pare prevederea ca în afara primelor să se aloce anumite cote pentru aceia care se preocupă şi obţin rezultate bune în direcţia reducerii consu­murilor specifice. Pe 11 luni din anul acesta sec­ţia din care fac parte a realizat peste plan aproape un milion lei economii la preţul de cost. Aceste economii nu reflectă însă posibili­tăţile reale existente în secţie. Prin noua măsură, oamenii muncii vor fi mai mult stimulaţi să lupte pen­tru gospodărirea cu grijă a fiecărui kg de material folosit la sonde, pentru fiecare cantitate de energie electrică consumată. Tovarăşi. In încheiere, asigur Conferinţa Naţională că petroliştii argeşeni vor munci mai bine ca pînă acum, îşi vor dărui toată priceperea şi ca­pacitatea lor de muncă pentru apli­carea neabătută a politicii partidu­lui, ferm convinşi că prin aceasta contribuie la înflorirea patriei noastre socialiste. Stimaţi tovarăşi, Acum trei zile am ascultat şi eu, ca şi dumneavoastră, cu atenţia încordată, raportul prezentat aci de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului nostru. Primul sentiment care a în­cercat să pună stăpînire pe mine a fost unul de uimire. M-am scu­turat însă repede de acest senti­ment Prin planurile sale de con­strucţie a socialismului — planuri cutezătoare, vaste cum n-a cunos­cut niciodată ţara noastră şi po­porul nostru, cum şi prin realiză­rile de pînă acum — partidul m-a dezvăţat să mă mai mir de ceva, să mai rămîn uimit de ceva. Şi atunci m-au copleşit alte sentimen­te : sentimentul de dragoste şi sen­timentul de admiraţie pentru con­ducătorii noştri de stat şi de par­tid care au condus poporul nostru pe acest drum nou în istoria sa , drumul socialismului, şi pentru poporul nostru harnic, talentat şi inteligent, care, urmînd îndemnu­rile, sfaturile, indicaţiile conduce­rii de partid şi de stat a izbutit să scoată în mai puţin de un sfert de veac, printr-o uriaşă trudă, din vechea Românie, care arăta aşa cum ştim, mîndra Românie socia­listă de astăzi. După aceea, lîngă sentimentul de dragoste şi lîngă sentimentul de admiraţie, s-a mai adăugat încă unul : sentimentul de mîndrie. Fiecare dintre noi sîntem mîndri , mîndri de poporul nostru pe care-l vrem ajuns la bunăstare, la fericire, mîndri de ţara noastră, pe care o vrem tot mai frumoasă şi tot mai bogată, ridicată pe cele mai înalte culmi ale culturii şi ci­vilizaţiei, mîndri de partidul nos­tru , Partidul Comunist Român, mîndri de conducerea acestui partid al nostru. Tovarăşi, Raportul ce ne-a fost înfăţi­şat de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu — raport cu care mă declar de la început de acord ală­turi de întreaga suflare scriitori­cească — este un document de o însemnătate covîrşitoare pentru creşterea şi dezvoltarea României socialiste, un model de analiză marxist-leninistă, o sinteză origi­nală a experienţelor proprii po­porului nostru, a epocii istorice pe care o trăim. Examinarea rapor­tului arată cu claritate că el a ple­cat de la realităţile concrete şi imediate ale ţării pentru a ajunge să înfăţişeze Conferinţei un vast program de muncă şi de creaţie şi pentru a deschide poporului nostru o largă fereastră spre viitor. Eu am auzit acum, cu argumente adînc convingătoare, raportul care ne-a chemat pe toţi să facem to­tul pentru a depăşi greutăţile care ni se ivesc în cale în munca noas­tră. In cadrul desfăşurării uriaşu­lui proces de prefaceri pe care îl trăim, neajunsurile par a fi ine­rente De asemenea, raportul ne-a adresat tuturor o chemare fier­binte pentru cucerirea unor noi trepte, din ce în ce mai înalte, pe drumul desfăşurării construcţiei socialiste în ţara noastră. Documentul pe care îl dezbatem aici de trei zile şi asupra căruia şi-au spus pînă acum părerea pes­te 50 de tovarăşi este intitulat „Raportul cu privire la măsurile de perfecţionare a conducerii şi planificării economiei naţionale şi la îmbunătăţirea organizării ad­ministrativ-teritoriale a Româ­niei“... Aşadar, la prima vedere, nimic care să aibă vreo legătură cu literatura, nimic care să aibă vreo legătură cu lumea scriitori­cească pe care o reprezint eu aici. Aceasta, ţin s-o subliniez, numai la prima vedere. Puţin mai înainte eu spuneam că după ce secretarul general al C.C. al partidului şi-a prezentat raportul, eu am văzut perindîn­­du-se pe la această tribună peste 50 de tovarăşi, toţi vorbind şi spo­rind bogăţia raportului cu obser­vaţii autorizate, cu propuneri ori sugestii competente Nu ştiu cum vi s-au părut dumneavoastră toate acestea, mie însă mi s-a părut că văd perindîndu-se pe aici ţara — de la conducătorii de partid şi de stat la atît de vrednicii membri ai unor cooperative agricole de producţie — ţara noastră de astăzi. România socialistă, ţara pe care am construit-o cu minţile şi cu mîinile noastre, ţara pe care o iu­bim şi cu care ne mîndrim, ţara pentru a cărei întărire, înflorire şi fericire a fost întocmit docu­mentul pe care îl dezbatem aici şi pe care îl vom transforma peste puţine ore într-o hotărîre. Aici eu văd ţara noastră de azi, sau — dacă vreţi — e­­senţa ţării noastre de azi, viaţa ţării noastre de azi. Eu mai văd aici prin larga fereastră des­chisă de raport viaţa pa­triei noastre de mîine, întocmai aşa cum a vă­zut-o raportul, întocmai aşa cum ne cheamă şi ne îndeamnă s-o fău­rim raportul, întocmai aşa cum o vom şi con­strui. Mie mi s-a părut că raportul, vorbin­­du-ne despre probleme­le pe care le-a ridicat viaţa de astăzi a po­porului nostru şi de pro­blemele pe care le va ridica viaţa de mîine a aceluiaşi popor al nos­tru, ne-a vorbit de fapt şi despre literatură. Căci literatura — atît a­­ceea pe care au făurit-o în împrejurări de cele mai multe ori vitrege iluştrii noştri înaintaşi, cit şi literatura pe care ne străduim s-o făurim noi, scriitorii acestor zile, nu tre­buie şi nici nu poate fi ruptă de viaţă. Chiar numai o fugară ochire asupra istoriei literaturii noastre ne arată — lucru de mare cinste pentru breaslă — că scriitorii ro­mâni au fost totdeauna, în vre­muri mai senine sau mai tulburi, alături de cei mulţi­­ şi necăjiţi, alături de popor. Văcăreştii, Anton Pann, Eliade, Asachi, Bălcescu, Alecsandri, Eminescu, Creangă, Ca­­ragiale, Slavici, Coşbuc, iată cîteva nume numai din numele străluci­ţilor noştri înaintaşi cu care în­tregul nostru popor se mîndreşte. Şi dacă aceşti iluştri înaintaşi ai noştri — alături de alţii cu mai modest talent şi care ar putea fi număraţi cu zecile şi chiar cu su­fragi tovarăşi, în aceste zile, în care privirile întregului popor sunt aţintite asu­pra lucrărilor Conferinţei Naţio­nale a partidului, reiese şi mai mult în evidenţă însemnătatea întrunirii acestui for pentru dezvoltarea vieţii noastre economice şi sociale. Con­ferinţa noastră dezbate probleme, a căror rezolvare este cerută de avîntul forţelor de producţie, de dezvoltarea relaţiilor socialiste de producţie. Imbrăţişînd conducerea şi planificarea întregii economii naţionale, metodele şi formele de organizare şi conducere a vieţii so­ciale, împărţirea administrativ-te­­ritorială a ţării, măsurile propuse cuprind în sfera lor laturi funda­mentale ale activităţii economice, de stat, de partid şi obşteşti, des­chid noi orizonturi muncii în toate sectoarele, care se vor răsfrînge asupra vieţii întregii noastre na­ţiuni. Documentele supuse Confe­rinţei se caracterizează printr-o concepţie unitară şi adîncă princi­pialitate, cuprind o sinteză grăi­toare a principiilor fundamentale ale politicii partidului, oferă soluţii corespunzătoare condiţiilor specifi­ce ale României socialiste. Principiile directoare şi măsurile preconizate pentru perfecţionarea organizării, conducerii şi planifi­cării economiei naţionale asigură cadrul propice pentru realizarea ţelurilor urmărite de partid : pro­gresul multilateral al ţării noastre, sporirea eficienţei activităţii eco­nomice, ridicarea în continuare a nivelului de trai al populaţiei Ini­ţiind aceste măsuri, partidul nostru şi-a afirmat încă o dată rolul său de forţă conducătoare a societăţii noastre, înarmată cu o viziune cla­ră, marxist-leninistă, asupra reali­tăţilor şi perspectivelor dezvoltării României. Firesc este ca sporirea rolului conducător al partidului în econo­mie să fie însoţită de o creştere co­respunzătoare a influenţei sale în toate compartimentele activităţii sociale. Măsurile preconizate, în spiritul hotărîrilor Congresului al IX-lea, pentru perfecţionarea con­tinuă a formelor şi metodelor de organizare şi conducere a vieţii so­ciale constituie o nouă şi elocventă expresie a capacităţii partidului nostru, a conducerii sale, de a so­luţiona în mod creator problemele ridicate de progresul societăţii. Urmărind aplicarea consecventă a centralismului democratic, sim­plificarea muncii de elaborare a hotărîrilor şi înlăturarea paralelis­melor, înfăptuirea neabătută a rele, au stat în vremuri grele ală­turi de popor şi legînd strîns lite­ratura de viaţă au scris pentru popor, cum să nu legăm noi, cei de astăzi, literatura noastră de viaţă, cum să nu scriem noi pen­tru poporul nostru ? Viaţa, aşa cum am mai spus şi într-un articol publicat în „Scînteia“, chiar în di­mineaţa deschiderii Conferinţei noastre, e într-o nepotolită şi ne­încetată schimbare. Ea capătă as­pecte şi înfăţişări noi, dobîndeşte calităţi mereu deosebite, devine mai complexă, mai profundă, mai bogată. Viaţa despre care raportul vorbeşte în numeroasele lui ca­pitole este cîmpul nostru de ob­servaţie, cîmpul nostru de inves­tigaţie. Atunci cum să nu vedem noi în raport un document care n-ar fi preocupat de literatură — de literatura noastră, a scriitori­lor de astăzi ? Cîmp de observa­ţie I Cîmp de investigaţie I Tovarăşi, Nici o generaţie de scriitori ro­mâni dintre cei ce au vieţuit înaintea noastră nu a trăit eveni­mente asemănătoare cu evenimen­tele pe care le-am trăit noi, nu a participat la schimbări fundamen­tale ca acelea la care am participat noi. Noi am asistat la agonia unei lumi ce părea de nebiruit şi la moartea ei, am asistat şi am parti­cipat la naşterea altei lumi — a lumii noi, a lumii a cărei desăvîr­­şire o cere raportul, a cărei bună­stare şi fericire o dorim cu toţii. Ce material uriaş ! Ce cărţi uriaşe se pot construi cu acest mate­rial ! Sîntem, în această privinţă, foar­te bogaţi. Rămîne numai să învă­ţăm să zidim cu acest material, cu mai adînc meşteşug de cum am fă­cut-o pînă acum, cu o mai bună cu­noaştere a oamenilor, cu o mai sin­ceră scoatere la iveală a adevăruri­lor vieţii noastre. Tovarăşi, acum conducerii colective şi îmbinarea ei cu răspun­derea personală, dezvol­tarea criticii şi autocriti­cii, măsurile propuse creează condiţii pentru ridicarea muncii orga­nelor de partid, de stat şi obşteşti pe o treaptă superioară. Perfecţio­narea activităţii Comi­tetului Central şi a or­ganelor sale colective, a Marii Adunări Naţio­nale, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Mi­niştri, a organelor de partid şi de stat şi a a­­paratului lor la toate ni­velele, creşterea funcţii­lor organizaţiilor obş­teşti — toate acestea vor asigura o mai mare ope­rativitate în elaborarea şi îndeplinirea hotărîri­lor, întărirea răspunde­rii pentru munca încre­dinţată, repartizarea şi folosirea mai judicioasă a cadrelor, participarea mai activă a oamenilor muncii la rezolvarea treburilor de stat şi obşteştii Tovarăşi. In politica lor, în elaborarea pla­nurilor de dezvoltare a economiei naţionale, partidul comunist şi sta­tul nostru socialist au pornit tot­deauna de la premisa că progresul nostru economic depinde înainte de toate de eforturile depuse de po­porul nostru pentru punerea în va­loare a tuturor resurselor materiale şi umane ale ţării, considerînd că avîntul propriei economii constituie o contribuţie esenţială la întărirea forţei întregului sistem mondial so­cialist, reprezintă îndeplinirea unei înalte îndatoriri internaţionaliste. în acelaşi timp, o importanţă e­­senţială pentru asigurarea dezvol­tării în ritm susţinut a României, pentru înfăptuirea politicii de de­­săvîrşire a construcţiei socialiste, o au relaţiile externe ale ţării noas­tre. Este bine cunoscută politica partidului nostru în domeniul re­laţiilor internaţionale, politică ce a fost nu demult dezbătută amplu de Marea Adunare Naţională Potri­vit acestei politici, ţara noastră pro­movează cu consecvenţă prietenia, alianţa frăţească şi colaborarea multilaterală cu toate statele socia­liste, dezvoltă relaţiile sale cu toa­te ţările, indiferent de orînduirea lor social-politică în ansamblul ac­tivităţii internaţionale a ţării noas­tre un rol esenţial au relaţiile eco­nomice externe, în care partidul nostru vede un factor de bază nu numai al progresului economic, ci şi al cunoaşterii reciproce sporirii încrederii şi apropierii între po­poare. Una din caracteristicile fun­damentale ale legăturilor economi­ce externe ale Romîniei socialiste o constituie extinderea continuă a relaţiilor de colaborare şi întraju­torare frăţească cu toate ţările so­cialiste Aceasta îşi găseşte expre­sia în ponderea pe care o deţin sta­tele socialiste în comerţul nostru exterior, în creşterea şi diversifica­rea schimburilor noastre cu aceste state Dezvoltarea legăturilor cu ţările socialiste, lărgirea în ultimii ani a schimburilor cu unele ţări capitalis­te avansate şi state în curs de dez­voltare au contribuit la creşterea comerţului nostru exterior­­­rioada 1960—1956 într-un ritm me­diu anual de 13 la sută faţă de 8,1 la sută sporul mediu anual al co­merţului mondial Toate acestea s-au răsfrînt pozitiv asupra de­­cînd partidul — prin raport — a luat iniţiativa de a pune în faţa ■întregului popor, în mod deschis, sarcina unei bătălii necruţătoare cu lipsurile, cu neajunsurile, cu ră­­mînerile în urmă — tocmai în ve­derea unui mare salt calitativ îna­inte — mi se pare că începe să fie mai necesar ca oricînd să ne stră­duim a ne impune scrierea unor lucrări străbătute de acelaşi suflu fierbinte, cu aceeaşi putere de ana­liză ştiinţifică, bazată pe o cît mai deplină cunoaştere a vieţii, inspi­rate din aceeaşi dragoste de ţară şi de popor în care a fost scris şi ros­tit raportul pe care ni l-a prezen­tat tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In România socialistă avem astăzi un climat favorabil dezvoltării artei, dezvoltării şi înfloririi literaturii. Să ne folosim din plin de acest cli­mat şi să scriem toate acele cărţi pe care partidul nostru şi poporul nostru le aşteaptă de la noi. Aşa cum spuneam mai înainte, încă de la începuturile ei, literatura noastră s-a inspirat din viaţa poporului nos­tru şi tot aşa s-a şi dezvoltat. Nu noi, cei de astăzi, vom fi cei ce vor părăsi acest drum. Noi am învăţat să desprindem din toate hotărîrile şi acţiunile partidului liniile şi di­recţiile de dezvoltare ale artei noastre nobile şi mult dificile — arta scrisului. Literatura nu trebuie deci şi nu poate fi despărţită de viaţă. Noi nu o vom despărţi nicio­dată de anii înflăcăraţi pe care i-am trăit, de zilele acestea în care — prin reprezentanţii ei cei mai autorizaţi — ţara pe care o slujim cu devotament şi iubire şi căreia la nevoie sîntem hotărîţi să-i dă­­ruim totul — ia hotărîri cutezătoa­re, hotărîri multiple, hotărîri a că­ror înfăptuire o vor urca pe înal­tele culmi ale civilizaţiei şi cultu­rii şi care-i vor aduce poporului nostru bunăstarea, fericirea. Tovarăşi dragi, cu aceste gînduri am venit aici noi, scriitorii comu­nişti, la această Conferinţă. Vom pleca de aici cu dorinţa de a ajuta, din toate puterile, la împlinirea is­toricelor hotărîri ce se vor lua peste cîteva ore­­voltării economiei noastre naţio­nale. Desfăşurarea revoluţiei tehnico­­ştiinţifice contemporane, adîncirea diviziunii muncii pe plan interna­ţional, creşterea potenţialului eco­nomic al ţării noastre fac necesară şi posibilă participarea mai activă a României în circuitul mondial de valori materiale şi spirituale. Pe bună dreptate, raportul pre­zentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu relevă preocuparea par­tidului şi statului nostru de a dez­volta larg colaborarea şi coopera­rea economică şi tehnico-ştiinţifică cu statele socialiste, precum şi cu alte ţări ale lumii. Viaţa arată că singura bază ra­ţională, acceptabilă pentru toate părţile, pe care se pot dezvolta re­laţiile dintre state, indiferent de o­­rînduirea socială, nu numai în do­meniul politic, ci şi pe tărîm eco­nomic şi tehnico-ştiinţific, o con­stituie principiile respectării in­dependenţei şi suveranităţii, ega­lităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. Numai pornindu-se de la aceste principii, de la inadmi­­sibilitatea amestecului în treburile partenerului, este posibil să se angajeze și să se dezvolte o cola­borare constructivă, rodnică, în concordanță cu interesele recipro­ce. Este semnificativ că în zilele noastre, aceste principii sunt tot mai larg recunoscute, fiind apre­ciate ca o chezășie pentru a îm­bina armonios dezvoltarea econo­mică de sine stătătoare cu o largă colaborare internaţională, a apă­ra interesele naţionale şi a întări încrederea între state şi popoare. După cum se arată în raportul Comitetului Central, noi dorim ca relaţiile de colaborare şi coopera­re economică să fie cît mai stabi­le, să uşureze planificarea de per­spectivă, un rol deosebit de im­portant avîndu-l în acest, sens a­­cordurile de lungă durată. Desi­gur, dezvoltînd relaţiile economi­ce cu alte ţări, sîntem conştienţi că între noi şi partenerii noştri pot fi deosebiri de concepţii, de ve­deri politice sau de interpretări ale unor fenomene din viaţa socială contemporană. Dar aceste deose­biri nu trebuie să fie o piedică în încheierea tranzacţiilor economi­ce reciproc avantajoase. Experien­ţa internaţională demonstrează că relaţiile şi acordurile economice, cooperarea economică şi teh­­nico-ştiinţifică sunt viabile atunci cînd se întemeiază pe criterii eco­nomice şi respect reciproc, nu pe promisiuni sau pe angajamente for­male, a căror îndeplinire este lăsa­tă la latitudinea părţilor contrac­tante, nefiind condiţionată de răs­punderi materiale In afirmarea unor principii echi­tabile în relaţiile economice inter­naţionale un mare rol joacă statele socialiste, cărora istoria le-a pus sarcina de a oferi tuturor popoare­lor un model de colaborare inter­statală. Cu cît colaborarea economi­că contribuie la înflorirea fiecărei ţări, la afirmarea tuturor naţiunilor socialiste, libere şi egale în drep­turi, cu atît ea îşi dovedeşte supe­rioritatea asupra relaţiilor din lu­mea capitalistă, sporind prestigiul şi influenţa socialismului în lume. In încheiere, aş dori, dragi tova­răşi, să exprim deplinul meu acord cu conţinutul documentelor prezen­tate Conferinţei Naţionale a parti­dului, convingerea profundă că măsurile preconizate vor contribui la întărirea şi prosperitatea Româ­niei socialiste. (Cuvîntarea a fost subliniată prin vii şi puternice aplauze). CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI ION FOIANU CUVÎNTAREA TOVARÂŞULUI ZAHARIA STANCU CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI PETRE BORILA

Next