Scînteia, august 1970 (Anul 39, nr. 8503-8532)
1970-08-19 / nr. 8521
Cronica zilei SOSIREA AMBASADORULUI REPUBLICII DEMOCRATICE CONGO LA BUCUREŞTI Marţi după-amiază a sosit în Capitală Theodore Kondo Belan, noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Democratice Congo în Republica Socialistă România. ★ Ministrul relaţiilor externe al Republicii Columbia, Alfredo Vasquez Carrizosa, a transmis o telegramă ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, în care adresează sincere mulţumiri pentru mesajul de felicitare primit cu ocazia desemnării sale în ■ această funcţie. ★ Ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a primit din partea secretarului de stat pentru afacerile externe al Canadei, Mitchell Sharp, o telegramă de mulţumiri pentru felicitările transmise cu ocazia Zilei naţionale a Canadei. * Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Denis Seward Laskey, a oferit marţi un cocteil cu ocazia vizitei în ţara noastră a preşedintelui comitetului de conducere al Centrului Marea Britanie-Europa de est, Gilbert Langden, membru în parlamentul britanic. Au participat Mihnea Gheorghiu, prim-vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, Octav Livezeanu, vicepreşedinte al institutului, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe şi I.R.R.C.S., ziarişti. ★ La Oradea s-a deschis expoziţia pictorului contemporan polonez Waclaw Taranczewski. Expoziţia — care va rămîne deschisă timp de trei săptămîni — cuprinde peste 40 de lucrări reprezentative din opera artistului. (Agerpres) SCINT El A — miercuri 19 august 1970 A apărut revista „LUPTA DE CLASĂ“ nr. 8/1970 Numărul pe luna august al revistei se deschide cu editorialul intitulat „Gloriosul nostru partid". In continuare se publică articolul „Linii directoare ale cercetărilor prospective“, semnat de MIRCEA MALIŢA. Sub titlul „Centralism şi democraţie in conducerea economiei“ sunt inserate apoi articolele şi studiile „Lărgirea atribuţiilor unităţilor productive“ de DUMITRU JOIŢA, „Competenţe la nivelul răspunderilor“ de ST. DINCA şi „Asociaţiile intercooperatiste — expresie a perfecţionării relaţiilor de producţie in agricultură“ de GH. DINDERE. Revista mai cuprinde intervenţiile la dezbaterea organizată de Academia de ştiinţe sociale şi politice cu tema „Suveranitatea şi dreptul internaţional contemporan“, urmate de o suită de studii şi articole : „La 200 de ani de la naşterea lui Hegel“ de D. D. ROŞCA, „Confluenţe şi sinteze“ de AUREL BARANGA, „Acţiunea cultural-educativă pentru adulţi şi universităţile populare“ de EMIL IORDACHESCU, „Cultivarea convingerilor materialiste“ de ALEXANDRUGOLIANU, „Adevărata criză în gindirea socială occidentală“ de SILVIU BRUCAN. La rubrica „Opinii“, RADU MĂNESCU semnează articolul „Cu privire la tratarea problemelor monetare în unele lecţii de economie politică“, iar C. PINTILIE, „Modernizarea practicii în producţie a studenţilor economişti“. Revista mai cuprinde rubricile „Pagini de istorie“, în cadrul căreia se publică studiul „Patriotism şi internaţionalism în vechea mişcare socialistă din România“ de M. BADEA, „Documentar", care cuprinde comunicările „Obiective fundamentale ale revoluţionarilor din Coreea de sud“ şi „Situaţia demografică mondială“. Numărul se încheie cu rubrica „Critică şi bibliografie“, susţinută de L. STROJA cu recenzia „Pledoarie pentru o nouă geografie economică a lumii“. vremea leminară. Vremea a fost instabilă" la început în vestul şi nordul ţării, unde cerul a prezentat înnorări mai accentuate şi au căzut averse locale însoţite de descărcări electrice. In cursul după-amiezii, averse izolate s-au semnalat în zona subcarpatică a Munteniei, Bărăgan, Dobrogea şi sudul Moldovei. Vîntul a suflat potrivit, cu intensificări izolate, predominînd din sectorul vestic. Temperatura aerului la ora 14 oscila între 15 grade la Ocna Şugatag şi 30 de grade la Giurgiu. In Bucureşti . Vremea a fost în general frumoasă, cu cerul variabil. După-amiaza a plouat slab. Vîntul a suflat slab, pină la potrivit. Temperatura maximă a fost de 30 de grade. Timpul probabil pentru zilele de 20, 21 și 22 august. In vară : Vremea continuă să se amelioreze în prima parte a intervalului, apoi, ...devine ușor instabilă, începînd din nordvest. Vor cădea ploi locale sub formă de averse, mai ales in zona de munte şi în jumătatea de nord a ţării. Vînt potrivit. Temperatura în creştere uşoară la sfîrşitul intervalului. Minimele vor fi cuprinse între 8 şi 18 grade, iar maximele între 19 şi 29 de grade. In Bucureşti : Vreme răcoroasă la început, apoi în încălzire. Cerul schimbător, favorabil ploii sub formă de averse. Vînt potrivit. (Urmare din pag. I) grîu au fost amplasate după leguminoase. Ca plante premergătoare, ponderea au deţinut-o paioasele, reprezentînd 50 la sută din suprafeţe, restul urmînd pe terenurile eliberate de porumb. Am amintit că 50 la sută din grîu a urmat după păioase, adică tot după grîu. Dar aceasta nu este totul. In unele unităţi agricole, griul s-a cultivat 4—5 ani la rind pe acelaşi loc. Aceasta duce, după cum se ştie, la creşterea gradului de îmburuienare a terenului, la înmulţirea bolilor şi dăunătorilor specifici acestei culturi. In trecut, orice ţăran mai priceput ştia că nu poate pune mai mult de doi ani la rind griul pe acelaşi loc şi de aceea făcea un asolament care, chiar dacă era empiric, permitea o rotaţie a culturilor. Specialiştii noştri care au vizitat unele ţări străine au venit cu ideea monoculturii, zicînd că griul merge pe acelaşi loc mai mulţi ani la rind. Dar nu numai că au venit cu această idee, ci, fără să ţină seama de condiţiile concrete de aplicare, au şi susţinut-o ani la rind. Unde dace această situaţie este uşor de ghicit. Iată de ce alegerea premergătoarelor pentru grîu trebuie făcută cu multă grijă. Acolo unde s-a neglijat acest aspect, producţiile se menţin la un nivel necorespunzător. La cooperativa agricolă din Călăraşi, judeţul Ialomiţa, pe parcelele unde griul s-a semănat pe acelaşi teren 6—9 ani la rind, recolta a fost cu 50 la sută mai mică faţă de terenul care fusese ocupat cu alte plante premergătoare. Insă cel mai convingător exemplu îl oferă, din păcate, întreprinderile agricole de stat din judeţul Constanţa care, cultivind cea mai mare suprafaţă de griu după păioase, au obţinut în acest an o recoltă de grîu la nivelul cooperativelor agricole din judeţe, unităţi care au folosit cantităţi mai mici de îngrăşăminte chimice decît întreprinderile agricole de stat. Tov. Sergiu Chiriacescu, tehnologul-şef al Trustului I.A.S. Constanţa, motivează: „Griul a fost amplasat in proporţie de 67 la sută tot după grîu. Pe 37 la sută din suprafeţe griul se cultivă 3 ani şi chiar mai mult pe acelaşi teren. în asemenea condiţii, recoltele sunt sub posibilităţi“. Dar nu numai în întreprinderile agricole de stat, ci şi în cooperativele agricole griul se cultivă pe acelaşi teren -de ani şi ani de zile Acestei practici trebuie să i se pună capăt. In acest scop, suprafeţele care urmează să se cultive cu grîu trebuie extinse în unităţile care dispun de cele mai bune condiţii, iar în cadrul acestora, amplasarea lui să se facă după cele mai bune plante premergătoare. In această privinţă se cere ca Specialiştii din unităţi să aibă o poziţie fermă, să nu admită insămînţarea acelor terenuri despre care se ştie că nu pot da recolta corespunzătoare. Toată lumea este de acord că cultivarea griului mai mulţi ani pe acelaşi teren nu este bună. Care este explicaţia că de la acord la practică s-a ales totuşi monocultura ? Nu-i vorba numai de concepţia unor specialişti, ci mai degrabă de lipsa unor condiţii materiale care să permită rotaţia culturilor. Nu se fac suficiente eforturi pentru eliberarea terenului şi atunci se recurge la orice suprafaţă , care există la indemînă, chiar dacă se ştie că nu corespunde a fi cultivată cu grîu. Numai slăbiciunile dovedite de conducerile unor unităţi agricole, de specialiştii respectivi în organizarea muncii fac să se recurgă la soluţia cea mai comodă, conştienţi fiind că aceasta duce la scăderea producţiei. La consfătuirea cu inginerii-şefi din cooperativele agricole s-a arătat că griul nu trebuie cultivat după griu mai mult de doi ani. Aceasta presupune măsuri pentru alegerea imediată a terenurilor, pregătirea celor de pe care s-a strins recolta şi luarea din vreme a măsurilor tehnice şi organizatorice care să permită eliberarea terenurilor cu premergătoare tîrzii. Nivelul producţiei de grîu a fost determinat, in cea mai mare măsură, de calitatea lucrărilor de pregătire a terenului. La această cultură lucrările sunt mecanizate în proporţie de aproape sută la sută. Actuala bază materială de care dispunem permite ca toate lucrările să se facă la timp şi de cea mai bună calitate. Or, în această direcţie se constată numeroase neajunsuri. La consfătuire s-a subliniat că slaba organizare a eliberării terenurilor, atit după premergătoarele timpurii, cît şi după cele tîrzii, atrage după sine lucrări de calitate necorespunzătoare. Mai ales la arătura de vară se pierde cu bună ştiinţă momentul favorabil pentru executarea ei, ceea ce are drept urmare cheltuieli suplimentare de energie şi bani. La cooperativa agricolă Tudor Vladimirescu, judeţul Ialomiţa, pe terenurile care au fost eliberate de mazăre arătura de vară a fost executată abia la sfîrşitul lui august, deci cu două luni mai tîrziu. La cooperativele agricole din Luica, judeţul Ilfov, Conţeşti, judeţul Teleorman, şi în multe alte locuri, lucrările de pregătire a terenului au fost executate abia în preajma semănatului. Or, în aceste condiţii nu se realizează cunoscutele procese de nitrificare, de acumulare de rezerve de apă şi de reducere a gradului de îmburuienare. S-a învăţat ceva din aceste neajunsuri ? Se pare că nu, din moment ce şi în acest an lucrările de pregătire a terenului pentru grîu sunt rămase în urmă. Din datele centralizate la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii rezultă că pînă la 16 august au fost făcute alături de vară pe numai 534 000 ha. Este necesar ca, in timpul cel mai scurt, in fiecare unitate agricolă să se analizeze temeinic ce suprafeţe vor fi destinate pentru a fi însăminţate cu griu şi să fie luate măsuri în vederea pregătirii lor în cele mai bune condiţii. Agricultura dispune din an în an de cantităţi tot mai mari de îngrăşăminte chimice, din care cea mai mare parte sunt folosite la griu. In întreprinderile agricole de stat s-au folosit la cultura griului în medie cite 150 kg îngrăşăminte substanţă activă, iar în cooperativele agricole, pe suprafaţa fertilizată s-au dat cite 102 kg la ha. Sunt cantităţi destul de mari. Numai că nu se face o fertilizare ştiinţifică, care să ţină seama de rezerva solului în materii fertilizante. La consfătuirea griului s-a arătat că a devenit un obicei, chiar şi la cei mai buni specialişti din agricultură, aplicarea şablon a unei doze de 200—300 kg superfosfat şi 150—200 kg azotat de amoniu la hectar. La aceasta îşi aduc contribuţia şi unele organe agricole judeţene şi centrale. Tov. Mihai Roth, inginer agronom la cooperativa agricolă Palazu Mare, judeţul Constanţa, arăta că printre măsurile care au dat posibilitatea acestei unităţi să obţină 3 700 kg griu la ha se numără şi fertilizarea terenului. „Ingrăşămintele chimice trebuie date în funcţie de rezervele de materii hrănitoare din sol , spunea inginerul de la Palazu Mare. Dar nu avem posibilitate să facem acest lucru. De aceea întreb cine îşi vor începe activitatea laboratoarele de analiză a solului pentru a le putea solicita ? Nu putem da îngrăşămintele oricum, deoarece se face o cheltuială nejustificată. Pentru producţia anului 1970 noi am cheltuit cu îngrăşămintele chimice 700 000 lei, iar pentru 1971 această sumă se va ridica la 1 200 000 lei. Prin analiza solului de către amintitul laborator vom putea utiliza mai eficient îngrăşămintele, deci şi banii cheltuiţi pentru procurarea lor“. Este o cerinţă îndreptăţită, laboratoarele de analiză a solului trebuie să-şi dovedească prezenţa în activitatea unităţilor agricole. Aceste laboratoare se tot organizează şi reorganizează de mai mulţi ani. Se pare că acum au o formă definitivă : funcţionează pe lingă direcţiile agricole judeţene şi, după cum am fost informaţi la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, in curînd îşi vor începe activitatea. Se cere ca faza de organizare să fie cit mai scurtă pentru ca unităţile agricole să beneficieze de sprijinul lor. Folosirea îngrăşămintelor chimice necesită, în continuare, un control sever pentru că se constată defecţiuni in administrarea lor. La consfătuire au fost proiectate diapozitive celor care reprezentau diferite lanuri de grîu fotografiate din avion. Se vedeau fîşii sau pilcuri de un verde închis care alternau cu altele galbene, după cum solul a primit sau nu îngrăşăminte chimice. De aci şi necesitatea ca specialiştii din unităţi să urmărească modul de aplicare a îngrăşămintelor chimice, astfel ca acestea să fie împrăştiate cît mai uniform. Despre epoca de semănat la grîu, despre densitatea plantelor la hectar s-a discutat în fiecare an. Cu toate acestea, în multe cazuri, specialiştii nu se orientează in alegerea epocii optime de semănat. Se pare că s-a înrădăcinat o concepţie şablon despre acest important factor de producţie. La consfătuire s-a arătat că, aşa după cum au demonstrat cercetările ştiinţifice şi mai ales practica unităţilor agricole fruntaşe în cultura griului, epoca optimă nu este o „constantă“, ci o variabilă a unor funcţii. Astfel, dacă în toamne care găsesc solul bine aprovizionat cu apă semănatul timpuriu este un factor cert de sporire a producţiei,in toamnele secetoase, cum a fost cazul anului trecut, la semănatul timpuriu s-au înregistrat, în majoritatea judeţelor, recoltele cele mai scăzute. De aceea se cere ca stabilirea epocii optime de semănat să nu fie legată de date calendaristice rigide, ci să se aibă în vedere starea de aprovizionare a solului cu apă, nivelul de pregătire a terenului sau calitatea patului germinativ. Ministerul Agriculturii şi Silviculturii a precizat că, din experienţa şi datele care există, epoca optimă pentru semănatul griului se încadrează pentru zona de sud între 1 şi 15 octombrie, iar în zona colinară şi de nord, între 25 septembrie şi 10 octombrie. In funcţie de condiţiile naturale, lucrarea poate începe cu 5—6 zile mai devreme sau mai tîrziu. Trebuie însă ca terenul să fie pregătit pentru ca semănatul să se poată face in 8—12 zile de lucru. In acest an, in multe unităţi agricole, recolta a fost diminuată datorită densităţii necorespunzătoare. Este adevărat că multe boabe nu au răsărit din cauza secetei din toamnă, iar unele plante au pierit din cauza excesului de umezeală din primăvară. Dar nu este mai puţin adevărat că unii specialişti nu asigură încă de la semănat norma corespunzătoare de săminţă. Tov. Gh. Marinescu, inginer agronom la cooperativa agricolă din Cobadin, judeţul Constanţa, arătind în cadrul consfătuirii măsurile care au permis acestei unităţi să obţină peste 3 500 kg griu la ha a subliniat că a respectat cu cea mai mare stricteţe norma de semănat. Aceasta a fost stabilită în funcţie de planta premergătoare, starea solului şi soiul folosit şi nu s-au dat sub 600 boabe la metrul pătrat. Inginerul de la Cobadin a arătat că este bine să se meargă pe densităţi mai mari. Şi alţi specialişti au îmbrăţişat acest punct de vedere. La consfătuire s-a arătat ce norme de sămînţă să se dea la hectar pentru fiecare soi folosit. Intrucît în acest an sămînţa nu prisoseşte va trebui folosită cît mai chibzuit. Nici risipă, dar nici economie prost înţeleasă care ar putea duce la densităţi mici şi deci la recolte scăzute. Este bine ca în aceste zile în fiecare unitate agricolă să se analizeze rezultatele obţinute în cultura griului evidenţiindu-se atît factorii care au asigurat obţinerea unor recolte bune, cît şi cauzele care au dus la diminuarea producţiei. Trebuie să se facă analize foarte serioase, cu mult simţ de răspundere. Spunem aceasta deoarece chiar la actuala consfătuire a griului s-a văzut cit de superficial privesc unii specialişti această problemă. La consfătuire, după prezentarea materialelor, inginerii au fost împărţiţi pe judeţe pentru a aprofunda unele probleme, în timp ce inginerii agronomi din judeţele Constanţa, Ialomiţa au dezbătut foarte temeinic problemele legate de cultura griului, cei din judeţele Olt şi Dolj, prin luările lor de cuvînt, au dovedit lipsă de interes şi de răspundere pentru rezolvarea multiplelor probleme pe care le ridică tehnologia culturii griului. Obţinerea unor recolte mari la această cultură necesită creşterea răspunderii specialiştilor în ce priveşte aplicarea unei tehnologii corecte, aportul lor la realizarea producţiei fiind hotărîtor. In aceste zile se fac intense pregătiri în vederea cultivării griului , se ară şi se întreţin terenurile destinate acestei culturi, se asigură seminţele necesare şi se aplică îngrăşămintele chimice. Conducerile întreprinderilor agricole de stat, ale cooperativelor agricole, specialiştii din aceste unităţi, direcţiile agricole şi uniunile cooperatiste, avînd sprijinul organelor de partid, trebuie să se ocupe cu cea mai mare răspundere de asigurarea condiţiilor necesare obţinerii unei recolte mari de grîu in 1971. ClND SE SEAMĂNĂ GRlUL? • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT „CUPA VOINŢA" LA CICLISM Sprint disputat la sosirea in prima etapă BRAŞOV (prin telefon). 76 de ciclişti — din Bulgaria, Italia, Polonia, R.F.G., Ungaria şi România — au luat startul ieri în prima etapă a „ediţiei montane“ a „Cupei Voinţa“. Pe şoseaua pînă la Făgăraş şi înapoi la Braşov, plutonul a rămas puţin timp compact, numeroasele acţiuni individuale fragmentîndu-l, agitîndu-l aproape permanent. Pe prima jumătate a traseului, poate şi pentru că urcuşul de la Vlădeni a fost doar... un pseudourcuş, regrupările s-au ţinut lanţ. Italianul Mariam şi românii Sofronie şi Suditu, plecaţi solitari pe vîrful Vlădeni, aveau totuşi să fie prinşi înainte de Şercaia. Pînă în centrul Făgăraşului, moment de acalmie. O acalmie care avea însă să dezlănţuie apoi adevărate furtuni pe drumul de întoarcere, spre Braşov. L-am văzut mai întîi pe V. Selejan ghemuit, „adunat“ parcă între şa şi ghidon, pedalînd de unul singur în fruntea plutonului şi distanţîndu-se metru cu metru. Era in comuna Mîndra, la kilometrul 68 al cursei. Dar, după puţină vreme, lui Selejan aveau să i se alăture, după un efort deosebit. Sofronie, italianul Martani, vest-germanul Kornmayer. Lupta devine şi mai îndîrjită pe următorii kilometri ; în pluton, nimeni nu se împacă cu ideea de a lăsa pe fugari să se distanţeze prea mult. Pe şoseaua cu numeroase viraje, cicliştii — în monom — acoperă acum o distanţă de cîteva sute de metri. Viteza de 60 kilometri pe oră devine curentă. Toţi se grăbesc să ajungă... la poalele Perşanilor. Urcuşul dificil le... potoleşte multora zelul. Căţărători încercaţi, dar şi cu forţele mai proaspete, Emil Rusu, Ciumeti, Burlacu, maghiarul Şipoş atacă Perşanii de pe poziţii avansate. In vîrf, primul este Rusu. La coborîre se formează un grup fugar de vreo 10 alergători. Acestora nu le este prea greu să-şi asigure un avans liniştitor. Pe ultimii 20 de kilometri, din plutonul secund se mai încearcă o dată prinderea fugarilor. Dar zadarnic... Braşov — sosire. Ciumeti avea poziţia cea mai bună şi părea că va cîştiga. La 200 m de fanionul arbitrului de sosire, el are un avans de două lungimi de bicicletă. Ceilalţi sunt încă nedecişi. Dintr-o dată însă, pe „pas mare“, vine din urmă Emil Rusu. La 100 m Ciumeti are încă avans. Cam o lungime de bicicletă. Face eforturi disperate. Rusu remontează puţin cîte puţin. La 50 m, bicicletele celor doi sunt cap la cap. Egalitate perfectă. Ridicaţi din şa, ambii apasă puternic pe pedale. Cu ultimele picături de energie cîştigă Emil Rusu, urmat de Ciumeti, Tudoran, Puterity, Burlacu, italianul Martani etc. La un minut după micul pluton (cronometrat în 2 h 54’04, pe cei 125 kilometri cît a măsurat etapa de ieri) sosesc Grigore, Selejan (!), maghiarul Iszak. Peste 2 minute — grosul plutonului. Astăzi, etapa Brașov—Feldioara— Rupea şi retur. TENIS Finala „Cupei Davis“ in actualitate Ca urmare a victoriei cu 4-1 realizate în faţa selecţionatei de tenis a Spaniei, echipa R. F. a Germaniei va disputa în zilele de 29, 30 şi 31 august, la Cleveland, finala „Cupei Davis“ cu echipa S.U.A., deţinătoarea „Salatierei de argint“. în legătură cu această finală, mai mulţi participanţi la turneul de tenis recent încheiat la Hamburg au făcut o serie de declaraţii corespondenţilor agenţiilor internaţionale de presă. ION ŢIRIAC (România) a spus printre altele : „Echipa vest-germană a demonstrat că ştie să joace pe terenuri asfaltate. Componenţii acestei formaţii au dat un randament superior pe astfel de terenuri. Cred că vor face o figură frumoasă la Cleveland, unde se va juca pe asfalt“. La rîndul său, ILIE NASTASE a spus : „Tenismanii vestgermani au dat randament in meciul cu Spania. Ei pot oferi jocuri spectaculoase si in meciul cu S.U.A.“. Tenismanul sud-african McMillan a declarat că echipa S.U.A. va cîştiga cu 4—1. Owen Davidson (Australia) a arătat că echipa vest-germană nu trebuie desconsiderată şi că după el are o șansă în partida cu S.U.A. Olandezul Tom Okker, învingătorul concursului de la Hamburg, a spus că echipa R. F. a Germaniei a știut să speculeze erorile tactice ale jucătorilor spanioli. Campionul olandez a arătat că echipa vest-germană are șanse minime la Cleveland. „BRĂDULEŢ“ în prima cursă CONSTANŢA (corespondentul „Scînteii“ Gh. Apostol). Marţi dimineaţa, prima navă maritimă construită la Şantierul naval din Constanţa s-a întors din probele de marş pe mare. După acostarea navei la cheiul şantierului, inginerul Teodor Trandafir, de la Institutul de cercetări şi proiectări navale din Galaţi, autor al proiectului, ne-a declarat : „Timp de cinci zile, cargoul „Brăduleţ“ a fost supus celor mai exigente probe de funcţionare a motoarelor şi celorlalte mecanisme şi instalaţii de bord, comportîndu-se excelent“. Cîteva din caracteristicile noului tip de navă produs la Constanţa , este un cargou de transportat material lemnos sau mărfuri generale, cu o capacitate de 1 920 tone. Marea supleţe a comenzilor, sistemele moderne de electronavigaţie de care dispune îi permit să navigheze pe orice timp în zone neaccesibile navelor de mare tonaj. Pe punte sunt instalate trei macarale cu o capacitate de 5 tone fiecare, cu ajutorul cărora operaţiunile de încărcare-descărcare se fac independent, fără a apela la instalaţiile portuare. Noul tip de navă este echipat cu un motor de 1 560 C.P. și 3 motoare secundare, putând dezvolta o viteză de 12,5 noduri pe oră. în cîteva rînduri UN PURTĂTOR DE CUVtNT AL FEDERAŢIEI INTERNAŢIONALE DE FOTBAL, F.I.F.A., a declarat că acest for studiază posibilitatea ca finala „Cupei campionilor europeni“ să aibă loc la 2 iunie pe stadionul londonez Wembley. De altfel, această propunere a fost făcută de Uniunea europeană de fotbal. Oraşul Atena va găzdui anul viitor la 19 mai finala „Cupei cupelor“. O hotărire definitivă în problema finalelor competiţiilor internaţionale europene va fi luată cu ocazia şedinţei Comitetului executiv al U.E.F.A., care va avea loc in noiembrie la Paris. EDILII ORAŞULUI NATAL al lui Pele au hotărît să-i ridice acestuia o statuie la Bele Horizonte. Statuia va fi înălţată în principala piaţă a oraşului. O DATA CU DESFĂŞURAREA ULTIMELOR DOUA FINALE au luat sfîrşit întrecerile turneului de tenis „open“ de la Toronto. In proba de simplu feminin, australianca Margaret Court a învins-o cu scorul de 6—8, 6. 6—4, 6—4, pe Rosemary Casals (S.U.A.). Martin Reissen (S.U.A.) și Bill Bowrey (Australia) au cîștigat proba de dublu. Ei au învins în finală cu scorul de 6—3, 6—2 pe Drysdale (Republica Sud-Africană)-Fred Stolle (Australia). BOXERUL ISMAEL LAGUNA (Panama), campion mondial la categoria uşoară, a fost autorizat de forul internaţional să-şi pună centura în joc în faţa scoţianului Ken Buchanan. Meciul va avea loc la 26 septembrie la Porto Rico. CAMPIONATUL MONDIAL STUDENŢESC DE ŞAH DE LA HAIFFA a continuat cu desfăşurarea partidelor B cuprinse în cea de-a 8-a rundă. Rezultate : Anglia-Austria 2—2; R.F. a Germaniei-Elveţia 3—1; Israel-Finlanda 3,5—0,5; Islanda-Suedia 3,5—0,5; Scoţia-Grecia 2—1 (1). în clasament conduce Anglia cu 24 de puncte, urmată de S.U.A. cu 19,5 puncte și 4 partide întrerupte, R. F. a Germaniei cu 18 puncte (4) etc. S-AU STABILIT DATELE MECIURILOR ZELEZNICIAR SARAJEVOANDERLECHT (Belgia), din cadrul primului tur al „Cupei europene a tîrgurilor“ la fotbal. Primul joc va avea loc la 2 septembrie la Sarajevo, iar cel de-al doilea la 16 septembrie la Bruxelles. CEA DE-A 14-A EDIŢIE A TURULUI CICLIST AL SLOVACIEI va reuni la start alergători din Franţa, Polonia, Austria, România, Danemarca, U.R.S.S., Italia şi Cehoslovacia. Competiţia măsoară aproximativ 1 000 km, împărţiţi în 6 etape. PRONOSPORT PREMIILE CONCURSULUI NR. 33 DIN 16 AUGUST 1970CATEGORIA I : (12 rezultate) 4,3 variante a 8 863 lei ; CATEGORIA a Il-a : (11 rezultate) 46,8 variante a 977 lei ; CATEGORIA a IlI-a : (10 rezultate) 381 variante a 180 lei. PAGINA 7 A 25-A ANIVERSARE A REVOLUŢIEI VIETNAMEZE Poporul vietnamez sărbătoreşte astăzi împlinirea unui sfert de veac de la Revoluţia din august 1945. Această aniversare evocă anii de luptă dirză şi neînfricată purtată de acest brav popor împotriva dominaţiei şi asupririi colonialiste, pentru eliberarea naţională şi socială. Călăuzită de partidul comunist, in frunte cu marele fiu al poporului vietnamez, Ho Si Min bucurîndu-se de participarea largă a tuturor forţelor naţionale şi democratice, această luptă a repurtat o victorie istorică. La puţină vreme de la această victorie, în ziua de 2 septembrie 1945, a fost proclamată la Hanoi Republica Democrată Vietnam — primul stat al muncitorilor şi ţăranilor din această parte a lumii. Păşind pe calea vieţii noi, socialiste, oamenii muncii vietnamezi au trebuit să facă faţă în repetate rinduri asaltului forţelor colonialismului şi imperialismului. In pofida acestor grele condiţii, in R.D. Vietnam au fost înfăptuite importante transformări social-economice — industria, agricultura, ştiinţa, cultura au cunoscut progrese considerabile. Bucurîndu-se din toată inima de succesele dobîndite de R.D. Vietnam în opera de construcţie socialistă, poporul român îşi exprimă, în acelaşi timp, solidaritatea internaţionalistă şi sprijinul ferm faţă de lupta eroică pe care o duce poporul vietnamez împotriva agresiunii imperialiste, pentru apărarea independenţei şi suveranităţii ţării, a fiinţei sale naţionale. Cu prilejul aniversării unui sfert de veac de la Revoluţia din august, poporul nostru adresează poporului vietnamez un salut fierbinte şi urări de noi succese in lupta sa dreaptă pentru apărarea independenţei şi suveranităţii naţionale, pentru progresul şi prosperitatea patriei sale. La înălţimea aspiraţiilor întregului popor vietnamez Provincia Cao Bang din nordul R. D. Vietnam exemplifică sugestiv procesul înnoitor pe care-l trăieşte societatea vietnameză în aceşti ani de luptă eroică şi de muncă încordată. Drumul ascendent al evoluţiei pe calea socialismului, oglindit în toate realizările oamenilor muncii din R. D Vietnam, se reflectă cu deosebită pregnanţă în prefacerile pe care le-au cunoscut şi le cunosc regiunile de munte ale ţării. Faţă de zonele de cîmpie — fertilizate din belşug de aluviunile Fluviului Roşu şi de nenumărate rîuri ce brăzdează Vietnamul de Nord, oferindu-şi cu dărnicie apa canalelor de irigaţii ale orezăriilor — zonele de munte, acoperite de păduri de nepătruns sau presărate pe vaste suprafeţe cu stînci aride, au fost întotdeauna ostile oricărei culturi agricole. Omul statornicit pe aceste locuri a fost obligat să poarte o luptă încordată, permanentă, cu natura pentru a-şi asigura traiul cotidian şi pentru a putea face paşi cît de mici pe calea spre mai bine. Eforturile depuse de oamenii din provincia Cao Bang pentru ridicarea ţinutului lor din starea de înapoiere economică, socială şi culturală vizează îndeplinirea obiectivului fixat de Partidul celor ce muncesc şi de statul vietnamez „de a face astfel incit regiunile muntoase să le ajungă din urmă pe cele de şes“. Călătorul care parcurge azi şoselele Cao Bangului se poate convinge singur de marile eforturi depuse aici şi de succesele realizate în îndeplinirea acestei sarcini. Vegetaţia sălbatică de junglă predomină : păduri seculare, pilcuri dese de bambuşi, desişuri de arbuşti, mărăcinişuri. Aveam să aflu că pădurile acoperă peste 60 000 hectare, în inima acestui ocean vegetal se desfăşoară bătălia pentru agricultură. Este o bătălie complexă, de zi cu zi, purtată simultan pe mai multe fronturi — pentru extinderea continuă a suprafeţelor cultivate (care au sporit de la 20 000 de hectare în 1960 la 250 000 hectare în prezent), creşterea productivităţii muncii (astăzi se şi obţin anual, în medie, cinci tone de orez la hectar), aclimatizarea unor noi culturi, adoptarea unor metode agrotehnice moderne. Nucleul industrial al provinciei, despre a cărui existenţă s-a putut vorbi abia în perioada de după instaurarea puterii populare, este în continuă dezvoltare. Vocaţia industrială a Cao Bangului este de pe acum o certitudine. Cu nenumăratele sale căderi de apă, el se numără printre regiunile ţării cu cel mai important potenţial hidroenergetic. Resursele naturale ale subsolului, încă în mică măsură exploatate sau chiar prospectate, constituie una din principalele pîrghii ale dezvoltării viitoare a acestor locuri. In anii celor mai înverşunate atacuri aeriene inamice, activitatea economică din această zonă n-a încetat să se desfăşoare şi, in anumite privinţe, chiar să se dezvolte. Au apărut atunci în regiune pentru prima oară întreprinderi ale industriei regionale, sector care avea să se extindă cu repeziciune. Dezvoltarea industriei regionale — îmi spune Vu Van Phuc, membru al Comitetului provincial de partid — este pentru noi un obiectiv dintre cele mai importante, nu numai în timp de război, ci şi în condiţiile paşnice de edificare a noii societăţi, fiind un aspect specific al procesului de industrializare a R. D. Vietnam care corespunde situaţiei concrete din ţara noastră. Fabrica de mobilă şi obiecte din bambus „1 Iunie“, pe care am vizitat-o, este una din cele mai „vechi“ întreprinderi din Cao Bang. Ea a fost construită cu numai cîţiva ani înainte de declanşarea raidurilor de bombardament inamice. Directorul întreprinderii, Binh Hai, ne schiţează în câteva cuvinte istoricul fabricii, similar cu al multor altor mari obiective industriale apărute în aceşti ani pe harta R. D. Vietnam. Ea a fost fondată în scurtul răstimp de pace de care poporul vietnamez a putut beneficia în cei 25 de ani de viaţă liberă. întreprinderea s-a dezvoltat rapid, dar, într-o perioadă de plin avînt, ea a trebuit — după declanșarea bombardamentelor aeriene ale S.U.A. — să-și revizuiască toate planurile, să reia totul de la început. Acum, preocupările principale converg către introducerea pe scară tot mai largă a mecanizării, organizarea mai raţională a producţiei, ridicarea cunoştinţelor de cultură generală şi profesionale ale muncitorilor din marea lor majoritate femei. Devotamentul,puterea de muncă şi de sacrificiu, dăruirea de sine a muncitorilor şi muncitoarelor de la fabrica „1 Iunie“ aveam să le regăsesc la fiecare nouă întîlnire cu constructorii socialismului din R. D. Vietnam , la minerii de la exploatarea de bauxită de la Tinh Tue, la textilistele fabricii „Minh Huai“, la cooperatorii din satul Pac Bo, ca şi la tinerii munteni care asigură întreţinerea reţelei rutiere ce străbate provincia. Toate acestea îşi găsesc o expresie sintetică în faptul că în prezent valoarea globală a producţiei in-dustriale realizate în provincia Cao ■ Bang este de două ori mai mare decâit în 1960. Anual, locuitorii construiesc-prin contribuţie voluntară o mie de km de drumuri. înainte existau in toată provincia doar 12 muncitori calificaţi ; astăzi sunt peste 10 000. Analfabetismul a fost lichidat încă din 1960. In fiecare sat există dispensar, în fiecare district funcţionează spitale. Puterea de cumpărare a crescut de trei ori în zece ani. Natalitatea, odinioară în pronunţată scădere, înregistrează azi o medie anuală de creştere de 3,2 la sută. în anii ce vin — spune Wu Van Phuc — dezvoltarea provinciei va continua intr-un ritm tot mai rapid. In industrie se va investi în viitorul plan de două ori mai mult decît in primul plan cincinal (1960—1965), investiţiile in domeniul energeticii fiind considerabil mai mari. In vietnameză, „cao“ înseamnă „înalt“, iar „bang“ — egal. M-am întrebat adesea, străbătînd serpentinele largi ale şoselelor bine întreţinute ale provinciei, care ar putea fi astăzi semnificaţia cea mai potrivită a numelui acestei provincii. Şi am ajuns la concluzia că el exprimă, mai bine ca oricînd aspiraţiile şi înfăptuirile oamenilor din această parte a Vietnamului. Semnificaţia acestui nume este valabilă pentru toate provinciile R.D. Vietnam. Căci în aceşti ani toate oraşele şi provinciile ţării s-au ridicat deopotrivă la luptă împotriva agresiunii imperialiste, pentru apărarea libertăţii, pentru progres şi o viaţă mai bună. Aşa s-a intimplat cu provincia Thai Binh, pe al cărui pămint fertil de deltă s-a realizat pentru prima oară pe ţară obiectivul celor cinci tone de orez la hectar pe an, cu Hoa Binh — faimoasă prin realizările puternicei industrii regionale, cu Nghe An — provincie cu vechi tradiţii de luptă şi meleag natal al preşedintelui Ho Şi Min, cu Ha Tinh şi Quang Binh, care au avut cel mai mult de suferit de pe urma atacurilor duşmane, dar în care munca constructivă n-a încetat o clipă, cu oraşele-erou Hanoi şi Haifong şi cu atâtea alte ţinuturi ale patriei vietnameze. Revenind la semnificaţia cuprinsă în cuvintele Cao Bang, se poate afirma că provincia cu acest nume se arată la înălţimea tuturor regiunilor R.D. Vietnam în îndeplinirea marilor imperative ale momentului, că ea se află angajată în egală măsură cu întreaga R. D. Vietnam in construirea noii societăţi, în apărarea pămîntului patriei, în lupta pentru realizarea aspiraţiilor de pace, unitate naţională, prosperitate şi progres, nutrite de poporul vietnamez. CORESPONDENŢA DIN HANOI DE LA CORNELIULAD ŞTIRI CULTURALE La 19 august se împlinesc 89 de ani de la naşterea lui George Enescu. Ca în fiecare an, muzeul din Bucureşti care-i poartă numele cinsteşte memoria marelui artist român printr-o manifestare închinată geniului său. In acest sfîrşit de august, festivitatea atrage atenţia atît prin conţinutul ei, cît şi prin faptul că se constituie într-o veritabilă avanpremieră la ediţia a V-a a Festivalului şi concursului internaţional „George Enescu“. O surpriză : audiţia Simfoniei a IV-a „de şcoală“ a lui George Enescu, descoperită, nu de mult, în cabinetul unui colecţionar din Paris de Romeo Drăghici, directorul muzeului. O proiecţie de diafilme inedite, cu imagini din viaţa şi opera marelui compozitor, însoţită de fragmente din creaţia sa muzicală, va încheia această meritorie manifestare. * RM. VILCEA (corespondentul „Scînteii“). La filiala arhivelor statului din Rm. Vîlcea s-a deschis recent o expoziţie consacrată comemorării a 80 de ani de la moartea lui Vasile Alecsandri. Expoziţia cuprinde documente, fotografii, reviste şi cărţi care oglindesc activitatea multilaterală a poetului. Din acestea reţin atenţia scrisoarea din 1876 adresată de Alecsandri lui Iacob Negruzzi (în care sunt făcute cunoscute împrejurările în care a fost premiată la Montpelier poezia „Cîntecul gintei latine“), lucrarea în original „Protestaţie în numele Moldovei, a omenirii şi a lui dumnezeu“, legată nemijlocit de revoluţia de la 1848, precum şi o scrisoare originală, nedatată, a poetului adresată lui Cîmpineanu.