Scînteia, ianuarie 1981 (Anul 50, nr. 11933-11957)

1981-01-08 / nr. 11937

Obiective şi direcţii de a an al pmmmtului caută­ şi mcmbm Baza tehnică modernă a industriei să fie folosită cu randament maxim Trebuie să acţionăm cu hotărîre pentru folosirea la maxi­mum a capacităţilor de producţie existente, pentru realizarea parametrilor proiectaţi ai uzinelor, instalaţiilor şi maşinilor. Aceasta este o latură importantă a acţiunii de reducere a costuri­lor, de realizare a sarcinilor stabilite. NICOLAE CEAUŞESCU Investim cu Înţelepciune şi Spirit gospodăresc o parte însemnată din venitul naţional pentru a ne crea o zestre tehnică modernă, maşini, uti­laje si instalaţii de mare randament menite să valorifice superior re­sursele materiale si umane de care dispunem. Am ajuns să deţinem un volum impresionant de fonduri fixe, de aproape două mii miliarde lei. Pes­te 62 la sută din acestea au fost puse în funcţiune in ultimul deceniu — ceea ce exprimă grăitor caracterul m­odern al bazei tehnice a econo­miei, in ultimă instanţă vigoarea potenţialului industriei româneşti. Practic, nu există întreprindere in care in cincinalul trecut să nu se fi investit sume importante pentru in­­noirea şi modernizarea maşinilor şi utilajelor, a tehnologiilor de fabrica­ţie. Cum fructificăm acest important e­­fort de investiţii care continuă şi in anul 1981 ? O paranteză : în acest an, primul din cincinalul calităţii si efi­cienţei, valoarea fondurilor fixe ur­mează să sporească cu încă 9,2 la sută. Cit de mari sunt rezervele de care dispunem pentru a spori cit mai substanţial producţia fizică, producţia netă prin mai buna utili­zare a capacităţilor de producţie ? O dovedeşte realitatea din fiecare uni­tate economică, faptul că indicii de folosire a maşinilor, utilajelor şi in­stalaţiilor nu se situează pretutin­deni la nivelul posibilităţile reale. Relevind însemnătatea deosebită ■ a valorificării mai bune a potenţialu­lui tehnic, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta că „dacă vom or­ganiza bine activitatea pentru folo­sirea integrală a utilajelor, punînd capăt întreruperilor nejustificate, a­sigurind buna lor întreţinere — si trebuie să acţionăm in această direc­ţie — într-o perioadă relativ scurtă am putea realiza uşor, cu actualele mijloace, dublarea producţiei indus­triale". Aşa după cum, pornind de la sarcinile mari de creştere a pro­ducţiei în anul 1981, secretarul ge­neral al partidului preciza că „nu­mai dacă am asigura funcţionarea deplină a capacităţilor existente la toate instalaţiile, utilajele şi maşini­le, am putea realiza producţia pre­văzută fără nici o altă investiţie, fără nici o nouă capacitate pusă in funcţiune“. Sunt argumente limpezi care de­monstrează dimensiunile cu totul deosebite pe care le capătă cerinţa utilizării judicioase a capacităţilor de producţie in primul an al actua­lului cincinal. în esenţă, trebuie să fie clar pentru fiecare om al mun­cii că pe această cale putem obţine sporuri de producţie fizică şi de pro­ducţie netă, creşteri ale produsului social şi venitului naţional — teme­lia sigură a ridicării bunăstării ge­nerale a poporului. Fireşte, prin uti­lizarea mai bună a capacităţilor existente trebuie să se obţină pro­duse, sortimente care sunt necesare economiei, ce au desfacerea asigu­rată in tară sau la export si in condiţiile încadrării in resursele de materii prime, materiale, combus­tibil si energie alocate. Iată un calcul sugestiv : creşterea cu 1 la sută a eficientei fondurilor fixe fată de planul pe 1981 in industrie echivalează cu un spor de producţie netă de aproape 3 miliarde lei, care asigură fonduri de retribuire pentru circa 40 000 de oameni, suplimentarea fondului de participare la beneficii a oamenilor muncii din industrie cu peste 250 milioane lei şi fonduri pentru­­ construirea a peste 15 000 apartamente. Tocmai pentru a se asigura cadrul legal adecvat cerinţelor actuale ale economiei naţionale şi a orienta cu hotărîre eforturile colectivelor din întreprinderi spre afirmarea factori­lor de dezvoltare intensivă calita­tivă, de sporire a eficienţei activită­ţii productive, la sfirşitul anului trecut Marea Adunare Naţională a adoptat Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 14/1971 cu pri­vire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale si aproviziona­rea tehnico-materială. In spiritul a­­cestui act normativ, unităţilor socia­liste si forurilor de resort ale aces­tora le revine obligaţia de a gospo­dări judicios fondurile fixe prin uti­lizarea intensivă a capacităţilor si spatiilor productive, de a menţine maşinile, utilajele si instalaţiile in­tr-o stare ireproşabilă de funcţiona­re. în lege sunt prevăzute atribuţii şi răspunderi precise în acest dome­niu, menite să introducă ordine şi disciplină în utilizarea fondurilor fixe. Care sunt direcţiile de acţiune care trebuie avute în vedere în acest an pentru folosirea cu mnult randament, cu eficienţă sporită a capacităţilor de producţie ? ÎNCĂRCAREA judicioasa a MIJLOACELOR TEHNICE PE TOA­TA DURATA ZILEI DE LUCRU. ÎN TOATE SCHIMBURILE. Esenţial este ca nici o maşină şi nici un uti-Corneliu CÂRLAN (Continuare în pag. a III-a) în industrie CREȘTEREA CU 1 °A A EFICIENŢEI FONDURILOR FIXE față de planul pe 1981* Un spor de producţie netă de aproape 1, 3 MILIARDE LEI $ -----^ r- ------------------j-------­r...........—"—-1 •— i f fonduri A C ,uplin,errtarM A da retribuire “ * p“r apare fonduri pentru pentru circa ne 11 construirea a 40000 ■ rr. Tf peste 15000 DE OAMENI “'Moar APARTAMENTE ! A! MUNCII J I 250 T! j l Literatura română a fost străbătută de la începuturi de un puternic filon pa­triotic, care a devenit, in timp, una din principalele ei caracteristici, o domi­nantă distinctă. Nici una din epocile literare „de vîrf", nici unul din marii noștri scriitori nu s-au configurat si nu s-au rea­lizat în afara acestui sen­timent profund si înălţă­tor, datorită căruia Emi­­nescu a devenit poetul nostru de gind si de su­flet, cel m­ai de seamă şi cel meu­ iubit, cel mai strălucit si mai străluci­tor poet si gînditor, din veac şi pînă dincolo de veacuri , datorită căruia Sadoveanu a fost si este ceea ce ştim cu toţii : un mare prozator european, datorită căruia, de ase­menea, Nicolae Iorga s-a exprimat plenar in mai multe domenii, existenta lui si activitatea lui ne­­putind fi concepute în afara acestei exprimări, în afara patriotismului. E­­xemplele ar putea fi în­mulţite, cum se spune citeodată, ba chiar ar trebui înmulţite, lu­cruri asemănătoare pu­ţind fi spuse, cu toate deosebirile de nuanţă, despre toţi marii noştri scriitori şi cărturari : des­pre Bălcescu şi despre Bărnuţiu ; despre Petru Maior şi despre Kogălni­­ceanu ; despre Titu Maio­­rescu şi despre Slavici ; despre Creangă şi des­pre Caragiale ; despre Coşbuc şi despre Goga ; despre Blaga şi des­pre Rebreanu ; despre Calinescu şi despre Tudor Vianu. Nu voi stărui insă in această direcţie, dar nu pentru că exemplele aces­tea nu ar putea fi susţi­nute cu argumente multe şi convingătoare, ci pentru că a existat si există o judecată de sorginte scep­tică, mai mult o prejude­cată, de fapt, conform că­reia scriitorii amintiţi mai înainte, si alţii, deopotrivă cu ei, nu au fost mari pentru că au fost patrioţi, nu s-au exprimat pe ei înşişi in chipul cel mai complet şi mai desăvirşit pentru că au fost legaţi, trup şi suflet, de destinul unui popor, ci pentru că au fost dotaţi cu talent, unii dintre ei fiind ge­niali, pentru că s-au dă­ruit numai literaturii, con­­fruntîndu-se cu eternita­tea, patria şi prezentul el fiind simple baze, simple popasuri, patria celor mari, patria scriitorilor şi artiştilor de geniu, ba chiar şi a „popoarelor alese“, cum ar spune unii, cum chiar spun unii fa­natici contemporani , (ră­măşiţe stranii ale unor concepţii antiumaniste, ra­­sisto-şovine), fiind lumea şi eternitatea, concretul social si national fiind apanajul celor mărunţi, celor ce se trec repede, neavînd acces „la idee“, consumindu-se nu si prin nimicuri etc. Lucrurile pot fi discutate şi în acest fel, orice problemă poate fi răsturnată, rezolvarea ei devenind foarte uşoară după ce a fost operată această răsturnare, căreia îi urmează un torent de explicitări şi de catalo­gări, care de care mai... nuanţată, elitiste mai toa­te, cosmopolite sau neo-cosmopolite, amăgite , si amăgitoare, menite să menţină in lumină fel de fel de impostori. Din cau­za asta sunt coboriţi uneori de pe socluri marii noştri înaintaşi, ca să pară mai înalţi vechii intransigenţi şi noii intoleranţi, din cauza asta sunt aşa de exigenţi unii „analişti“ cînd e vorba de literatura de factură patriotică, pen­tru că ei, sau dumnealor, cum vreţi să le ziceţi, au fost obişnuiţi să taie si să spinzure intr-un do­meniu in care nu e nevoie să se taie şi nici să se spinzure, nevoia si cererea mergînd, dimpotrivă, spre o democraţie culturală cit mai reală si mai profundă, prin care să Înflorească, efectiv, toate stilurile ca­pabile să dăruiască ceva tării. „Stilul apatrid“, cum se ştie, n-a dăruit nimic lumii, deoarece nu a dă­ruit nimic tării, el nepu­­tînd să existe decit prin aplatizare, prin ronţăire, prin subminare, printr-o permanentă şi sterilă agi­taţie, în urma cărora nu creşte decit sulul de colb al nimicului. Lăsîndu-i hăului pe „producătorii de hăuri“, revenind la ale noastre, întorcindu-ne, aşadar, la marii noştri înaintaşi, tre­buie spus, chiar dacă se ştie lucrul acesta (fiindcă de ştiut se ştie, dar se mai uită citeodată), că ei au devenit ceea ce sunt: făuritori de cultură şi stilpi de ţară, pentru că au avut rădăcinile adine implintate in pământurile locuite şi sfinţite de moşii şi strămoşii lor, pentru că au adunat în „coroana operei“, fiecare în parte, durerile şi aspiraţiile unui întreg popor, setea lui de libertate, dorul lui de mai bine, hotârîrea lui de a trăi in bună înţelegere cu toate popoarele. „Ste­jarul Sadoveanu“, de exemplu, nu poate fi în­ţeles fără aceste rădăcini adinei şi numeroase, ale căror ramificaţii cuprind mai toate pămînturile lo­cuite de români, fapt care a conferit şi conferă „co­roanei“ înălţimi şi des­chideri greu de imaginat fără această temelie de gind şi de faptă. Despre „Stejarul Rebreanu" se pot spune lucruri asemă­nătoare, acelaşi fel de consideraţii fiind valabile si pentru Arghezi. M-am oprit dinadins la aceste (Continuare in pag. a IV-a) Filonul de aur al literaturii noastre - PATRIOTISMUL de Ion LANCRANJAN PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul L Nr. 11937 Joi 8 ianuarie 1981 6 PAGINI — 30 BANI Ritmurile muncii în noul an PITEŞTI­­ . Noi sortimente de polietilenă La Combinatul petrochimic din Piteşti au fost introduse in fabricaţie noi sortimente de polietilenă cu calităţi economi­ce superioare faţă de cele de pînă acum. La fabrica de poli­etilenă de înaltă presiune se fa­brică noul sortiment de polieti­lenă sinterizabilă destinată În­locuirii metalului in unele re­­­pere utilizate in industria con­strucţiilor de maşini, iar la fa­brica de polietilenă de joasă presiune a fost realizată polieti­lenă foarte fină şi rezistentă, care se foloseşte ca înlocuitor al hirtiei pentru diferite ambalaje. Ambele sortimente se produc pentru prima oară în țară, iar realizarea lor permite reducerea importului de materiale similare. (Gheorghe Cîrstea). SĂCELEI întregul echipament electric pentru autovehicule şi tractoare se fabrică în ţară Dezvoltarea şi diversificarea rapidă a industriei noastre de autovehicule şi tractoare, trece­rea la fabricarea noilor tipuri şi variante de autoturisme „Dacia­" şi „ARO“, a autocamioanelor şi autoşasiurilor echipate cu mo­toare diesel şi a unor noi tipuri de tractoare cu perform­anţe su­perioare au determinat colectivul întreprinderii „Electroprecizia" din Sacele să diversifice intr-un d ritm susţinut, producţia de echi­pament electric, care se reali­zează acum in întregime în ţară. În aceste zile de Început de an, eforturile colectivului între­prinderii „Electroprecizia“ sunt orientate in trei direcţii : conti­nuarea acţiunii de electronizare şi miniaturizare a echipamentu­lui electric pentru autovehicule şi tractoare, pregătirea fabrica­ţiei echipamentului electric pen­tru autoturisme, inclusiv pentru cele cu marca „Oltelt“, şi spori­rea seriei de fabricaţie a tablou­lui de bord pentru „Dacia“ 1­310. (N. Mocanu). HUNEDOARA: Număr sporit de apartamente pentru oamenii muncii Din primele zile de lucru ale anului 1981, în noile cartiere de locuinţe din Deva, Hunedoara, Brad, Orăştie şi oraşele Văii Jiului, constructorii se află la datorie, în cartierul Bărbăteni din Lupeni, de exemplu, care va număra în final 6 000 de aparta­mente, s-a şi început lucrul la primele din cele 1 200 de aparta­mente ce vor fi date in folosință in acest an. Numai in Valea Jiu­lui se vor construi în 1981 încă 2 250 de apartamente pentru oa­menii muncii. (Sabin Cerbu). întreprinderea „Tehnoton“ - Iaşi. Aspect din secţia montaj • Foto : E. Dichiseanu ANIVERSAREA ZILEI DE NAŞTERE A TOVARĂŞEI ELENA CEAUŞESCU Intr-o caldă atmosferă de aleasă stimă şi respect, de profundă preţuire pentru meritele de mili­tant politic şi om de ştiinţă de renume mondial, miercuri, 7 ianua­rie, a avut loc festivitatea aniver­sării zilei de naştere a tovarăşei Elena Ceauşescu, membru al Co­mitetului Politic Executiv al Comi­tetului Central al Partidului Comu­nist Român, prim viceprim-minis­tru al­ Guvernului Republicii So­cialiste România. Cu acest prilej, tovarăşei Elena Ceauşescu i-a fost transmisă scri­soarea Comitetului Politic Executiv prin care se exprimă înalta apre­ciere pentru prodigioasa activitate desfăşurată ca activist politic re­voluţionar, precum şi ca om de ştiinţă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, to­varăşul Ilie Verdeţ, ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat prezenţi la festivitate au felicitat-o, cu deosebită căldură, pe tovarăşa Elena Ceauşescu în numele Comi­tetului Politic Executiv al­ Comite­tului Central al Partidului Comu­nist Roman, al Consiliului de Stat şi Guvernului Republicii Socialiste România, i-au adresat cele mai alese urări de sănătate, viaţă înde­lungată, multă putere de muncă. S-a dat astfel expresie caldelor sen­timente pe care întreaga noastră naţiune le nutreşte faţă de tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu pentru bogata sa activi­tate în mişcarea muncitorească, re­voluţionară, pentru rolul deosebit pe care îl îndeplineşte ca membru al conducerii partidului şi ca prim viceprim-ministru al guvernului în înfăptuirea politicii interne şi ex­terne a partidului şi statului, pen­tru contribuţia, remarcabilă la dez­voltarea şi afirmarea ştiinţei, la înfăptuirea cu succes a hotărîrilor celui de-al XII-lea Congres al partidului, spre binele şi prosperi­tatea întregului popor, pentru mă­reţia operei de construcţie a socia­lismului in România. SCRISOAREA Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. adresata tovarăşei Elena Ceauşescu Mult stimată tovarăşă Elena Ceauşescu, Cu prilejul aniversării zilei dumneavoastră de naş­tere, ne este deosebit de plăcut să vă adresăm, din toată inima, călduroase felicitări, împreună cu cele mai bune urări de viaţă îndelungată, sănătate şi fericire. Dorim să vă exprimăm şi cu acest prilej aprecierea deosebită pe care o dăm bogatei şi neobositei activi­­tăţi de om politic şi militant revoluţionar pe care o desfăşuraţi, cu înaltă competenţă şi răspundere comu­nistă d­in Comitetul Politic Executiv, precum şi ca prim viceprim-ministru al guvernului, pentru înfăptuirea poli­ticii interne şi externe a partidului şi statului nostru. Dăm, de asemenea, cu toţii o înaltă apreciere contri­buţiei de mare valoare pe care o aduceţi ca om de ştiinţă şi cultură in fruntea Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, precum şi prin activitatea proprie, la progresul şi afirmarea tot mai puternice a ştiinţei româneşti, la desfăşurarea cu succes a revoluţiei teh­­nico-ştiinţifice în ţara noastră. Animaţi de cele mai profunde sentimente de preţuire, stimă şi respect, vă dorim ca, alături de mult stimatul şi iubitul nostru tovarăş Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, să trăiţi ani mulţi şi luminoşi, obţinînd realizări şi satisfacţii tot mai mari în îndeplinirea înaltelor răspunderi ce v-au fost încredinţate de partid şi popor, în întreaga dum­neavoastră activitate consacrată înfăptuirii istoricelor hotărîri adoptate de Congresul al XII-lea, măreţului Program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltare şi înaintare a României spre comunism. In această zi sărbătorească va adresăm, cu toată căldura inimilor noastre, stimată tovarăşă Elena Ceauşescu, tradiţionala ulţire „Laanulţi ani !". COMITETUL POLITIC EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Călduroase mesaje de felicitare, de stimă şi înaltă apreciere adresate tovarăşei Elena Ceauşescu de organizaţii de partid, organizaţii de masă şi obşteşti, colective de oameni ai muncii, oameni de ştiinţă, artă şi cultură Cu prilejul aniversării zilei de naştere, pe adresa tovarăşei Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim viceprim-ministru al Guver­nului Republicii Socialiste Româ­nia, sosesc din toate colţurile ţării calde mesaje de felicitare. Comite­te judeţene, municipale, orăşeneşti ale Partidului Comunist Român, organizaţii de masă­ şi obşteşti, co­lective de oameni ai muncii din mari unităţi ale industriei noastre socialiste, din cooperative şi între­prinderi agricole, reputaţi oameni de ştiinţă, artă şi cultură, cetăţeni din cele mai diferite domenii de activitate, tineri şi vîrstnici — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — adresează to­varăşei Elena Ceauşescu cele mai calde urări de sănătate, fericire, multă putere de munca, spre binele întregului nostru popor, isi expri­mă cele mai calde sentimente de respect pentru întreaga sa activi­tate. Mesajele de felicitare dau ex­presie înaltei aprecieri faţă de ac­tivitatea revoluţionară desfăşurată de tovarăşa Elena Ceauşescu, de slujirea cu devotament şi pasiune a înaltelor idealuri de libertate so­cială şi naţională. Este reliefată cu pregnantă minduna că tovarăşa Elena Ceauşescu, ca membru al conduce­rii partidului si statului, se află, alături de cel mai iubit fiu al po­porului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in primele rinduri ale uriaşului efort creator pe care il depun clasa noastră muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, între­gul nostru popor pentru înfăptuirea Programului partidului­ de edifica­re a societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate şi înaintare a Româ­niei spre comunism, pentru afir­marea tot mai puternică in lumea contemporană a idealurilor nobile de pace, colaborare si înţelegere intre toate popoarele. Oamenii muncii din industrie, a­­gricultură, ştiinţă şi cultură, acti­vişti de partid si de stat exprimă —­in telegramele trimise — o înal­tă apreciere la adresa prodi­gioasei activităţi ştiinţifice a tova­răşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, care a deschis noi orizonturi ştiinţei şi invăţă­­mintului românesc, a propulsat ro­lul major al cercetării din ţara noastră, pusă in slujba cerinţe­lor reale ale dezvoltării economiei naţionale, a ridicării nivelului de trai şi de civilizaţie al întregului popor. Mesajele de felicitare dau expresie mîndriei pentru prestigiul de care se bucură tovarăşa Elena Ceauşescu atit in ţară, cit şi peste hotare, pentru bogata sa activitate politică şi ştiinţifică, exprimindu-se deosebita apreciere pentru înaltele distincţii internaţionale cu care a fost recunoscută contribuţia sa re­marcabilă la propăşirea ştiinţei şi tehnicii româneşti, pentru contribu­ţia sa la lărgirea colaborării inter­naţionale, cu deosebire intre oame­nii de ştiinţă de pe toate meridia­nele — activitate pusă în slujba păcii, înţelegerii, progresului social şi fericirii oamenilor. A­dres­ând, in acest moment săr­bătoresc, din adincul inimilor, cele mai calde urări de fericire, de ani mulţi şi inepuizabilă putere de muncă, oamenii muncii din patria noastră se angajează, prin mesa­jele de felicitare, ca, in spiritul şi pe baza indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi uimind exemplul pilduitor al tovarăşei Elena Ceauşescu, să-şi consacre întreaga putere de muncă Înfăptuirii gran­diosului program jalonat de cel de-al XII-lea Congres al partidului.

Next