Scînteia, ianuarie 1981 (Anul 50, nr. 11933-11957)
1981-01-08 / nr. 11937
Obiective şi direcţii de a an al pmmmtului caută şi mcmbm Baza tehnică modernă a industriei să fie folosită cu randament maxim Trebuie să acţionăm cu hotărîre pentru folosirea la maximum a capacităţilor de producţie existente, pentru realizarea parametrilor proiectaţi ai uzinelor, instalaţiilor şi maşinilor. Aceasta este o latură importantă a acţiunii de reducere a costurilor, de realizare a sarcinilor stabilite. NICOLAE CEAUŞESCU Investim cu Înţelepciune şi Spirit gospodăresc o parte însemnată din venitul naţional pentru a ne crea o zestre tehnică modernă, maşini, utilaje si instalaţii de mare randament menite să valorifice superior resursele materiale si umane de care dispunem. Am ajuns să deţinem un volum impresionant de fonduri fixe, de aproape două mii miliarde lei. Peste 62 la sută din acestea au fost puse în funcţiune in ultimul deceniu — ceea ce exprimă grăitor caracterul modern al bazei tehnice a economiei, in ultimă instanţă vigoarea potenţialului industriei româneşti. Practic, nu există întreprindere in care in cincinalul trecut să nu se fi investit sume importante pentru innoirea şi modernizarea maşinilor şi utilajelor, a tehnologiilor de fabricaţie. Cum fructificăm acest important efort de investiţii care continuă şi in anul 1981 ? O paranteză : în acest an, primul din cincinalul calităţii si eficienţei, valoarea fondurilor fixe urmează să sporească cu încă 9,2 la sută. Cit de mari sunt rezervele de care dispunem pentru a spori cit mai substanţial producţia fizică, producţia netă prin mai buna utilizare a capacităţilor de producţie ? O dovedeşte realitatea din fiecare unitate economică, faptul că indicii de folosire a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor nu se situează pretutindeni la nivelul posibilităţile reale. Relevind însemnătatea deosebită ■ a valorificării mai bune a potenţialului tehnic, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta că „dacă vom organiza bine activitatea pentru folosirea integrală a utilajelor, punînd capăt întreruperilor nejustificate, asigurind buna lor întreţinere — si trebuie să acţionăm in această direcţie — într-o perioadă relativ scurtă am putea realiza uşor, cu actualele mijloace, dublarea producţiei industriale". Aşa după cum, pornind de la sarcinile mari de creştere a producţiei în anul 1981, secretarul general al partidului preciza că „numai dacă am asigura funcţionarea deplină a capacităţilor existente la toate instalaţiile, utilajele şi maşinile, am putea realiza producţia prevăzută fără nici o altă investiţie, fără nici o nouă capacitate pusă in funcţiune“. Sunt argumente limpezi care demonstrează dimensiunile cu totul deosebite pe care le capătă cerinţa utilizării judicioase a capacităţilor de producţie in primul an al actualului cincinal. în esenţă, trebuie să fie clar pentru fiecare om al muncii că pe această cale putem obţine sporuri de producţie fizică şi de producţie netă, creşteri ale produsului social şi venitului naţional — temelia sigură a ridicării bunăstării generale a poporului. Fireşte, prin utilizarea mai bună a capacităţilor existente trebuie să se obţină produse, sortimente care sunt necesare economiei, ce au desfacerea asigurată in tară sau la export si in condiţiile încadrării in resursele de materii prime, materiale, combustibil si energie alocate. Iată un calcul sugestiv : creşterea cu 1 la sută a eficientei fondurilor fixe fată de planul pe 1981 in industrie echivalează cu un spor de producţie netă de aproape 3 miliarde lei, care asigură fonduri de retribuire pentru circa 40 000 de oameni, suplimentarea fondului de participare la beneficii a oamenilor muncii din industrie cu peste 250 milioane lei şi fonduri pentru construirea a peste 15 000 apartamente. Tocmai pentru a se asigura cadrul legal adecvat cerinţelor actuale ale economiei naţionale şi a orienta cu hotărîre eforturile colectivelor din întreprinderi spre afirmarea factorilor de dezvoltare intensivă calitativă, de sporire a eficienţei activităţii productive, la sfirşitul anului trecut Marea Adunare Naţională a adoptat Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 14/1971 cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale si aprovizionarea tehnico-materială. In spiritul acestui act normativ, unităţilor socialiste si forurilor de resort ale acestora le revine obligaţia de a gospodări judicios fondurile fixe prin utilizarea intensivă a capacităţilor si spatiilor productive, de a menţine maşinile, utilajele si instalaţiile intr-o stare ireproşabilă de funcţionare. în lege sunt prevăzute atribuţii şi răspunderi precise în acest domeniu, menite să introducă ordine şi disciplină în utilizarea fondurilor fixe. Care sunt direcţiile de acţiune care trebuie avute în vedere în acest an pentru folosirea cu mnult randament, cu eficienţă sporită a capacităţilor de producţie ? ÎNCĂRCAREA judicioasa a MIJLOACELOR TEHNICE PE TOATA DURATA ZILEI DE LUCRU. ÎN TOATE SCHIMBURILE. Esenţial este ca nici o maşină şi nici un uti-Corneliu CÂRLAN (Continuare în pag. a III-a) în industrie CREȘTEREA CU 1 °A A EFICIENŢEI FONDURILOR FIXE față de planul pe 1981* Un spor de producţie netă de aproape 1, 3 MILIARDE LEI $ -----^ r- ------------------j-------r...........—"—-1 •— i f fonduri A C ,uplin,errtarM A da retribuire “ * p“r apare fonduri pentru pentru circa ne 11 construirea a 40000 ■ rr. Tf peste 15000 DE OAMENI “'Moar APARTAMENTE ! A! MUNCII J I 250 T! j l Literatura română a fost străbătută de la începuturi de un puternic filon patriotic, care a devenit, in timp, una din principalele ei caracteristici, o dominantă distinctă. Nici una din epocile literare „de vîrf", nici unul din marii noștri scriitori nu s-au configurat si nu s-au realizat în afara acestui sentiment profund si înălţător, datorită căruia Eminescu a devenit poetul nostru de gind si de suflet, cel mai de seamă şi cel meu iubit, cel mai strălucit si mai strălucitor poet si gînditor, din veac şi pînă dincolo de veacuri , datorită căruia Sadoveanu a fost si este ceea ce ştim cu toţii : un mare prozator european, datorită căruia, de asemenea, Nicolae Iorga s-a exprimat plenar in mai multe domenii, existenta lui si activitatea lui neputind fi concepute în afara acestei exprimări, în afara patriotismului. Exemplele ar putea fi înmulţite, cum se spune citeodată, ba chiar ar trebui înmulţite, lucruri asemănătoare puţind fi spuse, cu toate deosebirile de nuanţă, despre toţi marii noştri scriitori şi cărturari : despre Bălcescu şi despre Bărnuţiu ; despre Petru Maior şi despre Kogălniceanu ; despre Titu Maiorescu şi despre Slavici ; despre Creangă şi despre Caragiale ; despre Coşbuc şi despre Goga ; despre Blaga şi despre Rebreanu ; despre Calinescu şi despre Tudor Vianu. Nu voi stărui insă in această direcţie, dar nu pentru că exemplele acestea nu ar putea fi susţinute cu argumente multe şi convingătoare, ci pentru că a existat si există o judecată de sorginte sceptică, mai mult o prejudecată, de fapt, conform căreia scriitorii amintiţi mai înainte, si alţii, deopotrivă cu ei, nu au fost mari pentru că au fost patrioţi, nu s-au exprimat pe ei înşişi in chipul cel mai complet şi mai desăvirşit pentru că au fost legaţi, trup şi suflet, de destinul unui popor, ci pentru că au fost dotaţi cu talent, unii dintre ei fiind geniali, pentru că s-au dăruit numai literaturii, confruntîndu-se cu eternitatea, patria şi prezentul el fiind simple baze, simple popasuri, patria celor mari, patria scriitorilor şi artiştilor de geniu, ba chiar şi a „popoarelor alese“, cum ar spune unii, cum chiar spun unii fanatici contemporani , (rămăşiţe stranii ale unor concepţii antiumaniste, rasisto-şovine), fiind lumea şi eternitatea, concretul social si national fiind apanajul celor mărunţi, celor ce se trec repede, neavînd acces „la idee“, consumindu-se nu si prin nimicuri etc. Lucrurile pot fi discutate şi în acest fel, orice problemă poate fi răsturnată, rezolvarea ei devenind foarte uşoară după ce a fost operată această răsturnare, căreia îi urmează un torent de explicitări şi de catalogări, care de care mai... nuanţată, elitiste mai toate, cosmopolite sau neo-cosmopolite, amăgite , si amăgitoare, menite să menţină in lumină fel de fel de impostori. Din cauza asta sunt coboriţi uneori de pe socluri marii noştri înaintaşi, ca să pară mai înalţi vechii intransigenţi şi noii intoleranţi, din cauza asta sunt aşa de exigenţi unii „analişti“ cînd e vorba de literatura de factură patriotică, pentru că ei, sau dumnealor, cum vreţi să le ziceţi, au fost obişnuiţi să taie si să spinzure intr-un domeniu in care nu e nevoie să se taie şi nici să se spinzure, nevoia si cererea mergînd, dimpotrivă, spre o democraţie culturală cit mai reală si mai profundă, prin care să Înflorească, efectiv, toate stilurile capabile să dăruiască ceva tării. „Stilul apatrid“, cum se ştie, n-a dăruit nimic lumii, deoarece nu a dăruit nimic tării, el neputînd să existe decit prin aplatizare, prin ronţăire, prin subminare, printr-o permanentă şi sterilă agitaţie, în urma cărora nu creşte decit sulul de colb al nimicului. Lăsîndu-i hăului pe „producătorii de hăuri“, revenind la ale noastre, întorcindu-ne, aşadar, la marii noştri înaintaşi, trebuie spus, chiar dacă se ştie lucrul acesta (fiindcă de ştiut se ştie, dar se mai uită citeodată), că ei au devenit ceea ce sunt: făuritori de cultură şi stilpi de ţară, pentru că au avut rădăcinile adine implintate in pământurile locuite şi sfinţite de moşii şi strămoşii lor, pentru că au adunat în „coroana operei“, fiecare în parte, durerile şi aspiraţiile unui întreg popor, setea lui de libertate, dorul lui de mai bine, hotârîrea lui de a trăi in bună înţelegere cu toate popoarele. „Stejarul Sadoveanu“, de exemplu, nu poate fi înţeles fără aceste rădăcini adinei şi numeroase, ale căror ramificaţii cuprind mai toate pămînturile locuite de români, fapt care a conferit şi conferă „coroanei“ înălţimi şi deschideri greu de imaginat fără această temelie de gind şi de faptă. Despre „Stejarul Rebreanu" se pot spune lucruri asemănătoare, acelaşi fel de consideraţii fiind valabile si pentru Arghezi. M-am oprit dinadins la aceste (Continuare in pag. a IV-a) Filonul de aur al literaturii noastre - PATRIOTISMUL de Ion LANCRANJAN PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul L Nr. 11937 Joi 8 ianuarie 1981 6 PAGINI — 30 BANI Ritmurile muncii în noul an PITEŞTI . Noi sortimente de polietilenă La Combinatul petrochimic din Piteşti au fost introduse in fabricaţie noi sortimente de polietilenă cu calităţi economice superioare faţă de cele de pînă acum. La fabrica de polietilenă de înaltă presiune se fabrică noul sortiment de polietilenă sinterizabilă destinată Înlocuirii metalului in unele repere utilizate in industria construcţiilor de maşini, iar la fabrica de polietilenă de joasă presiune a fost realizată polietilenă foarte fină şi rezistentă, care se foloseşte ca înlocuitor al hirtiei pentru diferite ambalaje. Ambele sortimente se produc pentru prima oară în țară, iar realizarea lor permite reducerea importului de materiale similare. (Gheorghe Cîrstea). SĂCELEI întregul echipament electric pentru autovehicule şi tractoare se fabrică în ţară Dezvoltarea şi diversificarea rapidă a industriei noastre de autovehicule şi tractoare, trecerea la fabricarea noilor tipuri şi variante de autoturisme „Dacia" şi „ARO“, a autocamioanelor şi autoşasiurilor echipate cu motoare diesel şi a unor noi tipuri de tractoare cu performanţe superioare au determinat colectivul întreprinderii „Electroprecizia" din Sacele să diversifice intr-un d ritm susţinut, producţia de echipament electric, care se realizează acum in întregime în ţară. În aceste zile de Început de an, eforturile colectivului întreprinderii „Electroprecizia“ sunt orientate in trei direcţii : continuarea acţiunii de electronizare şi miniaturizare a echipamentului electric pentru autovehicule şi tractoare, pregătirea fabricaţiei echipamentului electric pentru autoturisme, inclusiv pentru cele cu marca „Oltelt“, şi sporirea seriei de fabricaţie a tabloului de bord pentru „Dacia“ 1310. (N. Mocanu). HUNEDOARA: Număr sporit de apartamente pentru oamenii muncii Din primele zile de lucru ale anului 1981, în noile cartiere de locuinţe din Deva, Hunedoara, Brad, Orăştie şi oraşele Văii Jiului, constructorii se află la datorie, în cartierul Bărbăteni din Lupeni, de exemplu, care va număra în final 6 000 de apartamente, s-a şi început lucrul la primele din cele 1 200 de apartamente ce vor fi date in folosință in acest an. Numai in Valea Jiului se vor construi în 1981 încă 2 250 de apartamente pentru oamenii muncii. (Sabin Cerbu). întreprinderea „Tehnoton“ - Iaşi. Aspect din secţia montaj • Foto : E. Dichiseanu ANIVERSAREA ZILEI DE NAŞTERE A TOVARĂŞEI ELENA CEAUŞESCU Intr-o caldă atmosferă de aleasă stimă şi respect, de profundă preţuire pentru meritele de militant politic şi om de ştiinţă de renume mondial, miercuri, 7 ianuarie, a avut loc festivitatea aniversării zilei de naştere a tovarăşei Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim viceprim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România. Cu acest prilej, tovarăşei Elena Ceauşescu i-a fost transmisă scrisoarea Comitetului Politic Executiv prin care se exprimă înalta apreciere pentru prodigioasa activitate desfăşurată ca activist politic revoluţionar, precum şi ca om de ştiinţă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşul Ilie Verdeţ, ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat prezenţi la festivitate au felicitat-o, cu deosebită căldură, pe tovarăşa Elena Ceauşescu în numele Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, al Consiliului de Stat şi Guvernului Republicii Socialiste România, i-au adresat cele mai alese urări de sănătate, viaţă îndelungată, multă putere de muncă. S-a dat astfel expresie caldelor sentimente pe care întreaga noastră naţiune le nutreşte faţă de tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu pentru bogata sa activitate în mişcarea muncitorească, revoluţionară, pentru rolul deosebit pe care îl îndeplineşte ca membru al conducerii partidului şi ca prim viceprim-ministru al guvernului în înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, pentru contribuţia, remarcabilă la dezvoltarea şi afirmarea ştiinţei, la înfăptuirea cu succes a hotărîrilor celui de-al XII-lea Congres al partidului, spre binele şi prosperitatea întregului popor, pentru măreţia operei de construcţie a socialismului in România. SCRISOAREA Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. adresata tovarăşei Elena Ceauşescu Mult stimată tovarăşă Elena Ceauşescu, Cu prilejul aniversării zilei dumneavoastră de naştere, ne este deosebit de plăcut să vă adresăm, din toată inima, călduroase felicitări, împreună cu cele mai bune urări de viaţă îndelungată, sănătate şi fericire. Dorim să vă exprimăm şi cu acest prilej aprecierea deosebită pe care o dăm bogatei şi neobositei activităţi de om politic şi militant revoluţionar pe care o desfăşuraţi, cu înaltă competenţă şi răspundere comunistă din Comitetul Politic Executiv, precum şi ca prim viceprim-ministru al guvernului, pentru înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru. Dăm, de asemenea, cu toţii o înaltă apreciere contribuţiei de mare valoare pe care o aduceţi ca om de ştiinţă şi cultură in fruntea Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, precum şi prin activitatea proprie, la progresul şi afirmarea tot mai puternice a ştiinţei româneşti, la desfăşurarea cu succes a revoluţiei tehnico-ştiinţifice în ţara noastră. Animaţi de cele mai profunde sentimente de preţuire, stimă şi respect, vă dorim ca, alături de mult stimatul şi iubitul nostru tovarăş Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, să trăiţi ani mulţi şi luminoşi, obţinînd realizări şi satisfacţii tot mai mari în îndeplinirea înaltelor răspunderi ce v-au fost încredinţate de partid şi popor, în întreaga dumneavoastră activitate consacrată înfăptuirii istoricelor hotărîri adoptate de Congresul al XII-lea, măreţului Program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltare şi înaintare a României spre comunism. In această zi sărbătorească va adresăm, cu toată căldura inimilor noastre, stimată tovarăşă Elena Ceauşescu, tradiţionala ulţire „Laanulţi ani !". COMITETUL POLITIC EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Călduroase mesaje de felicitare, de stimă şi înaltă apreciere adresate tovarăşei Elena Ceauşescu de organizaţii de partid, organizaţii de masă şi obşteşti, colective de oameni ai muncii, oameni de ştiinţă, artă şi cultură Cu prilejul aniversării zilei de naştere, pe adresa tovarăşei Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim viceprim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, sosesc din toate colţurile ţării calde mesaje de felicitare. Comitete judeţene, municipale, orăşeneşti ale Partidului Comunist Român, organizaţii de masă şi obşteşti, colective de oameni ai muncii din mari unităţi ale industriei noastre socialiste, din cooperative şi întreprinderi agricole, reputaţi oameni de ştiinţă, artă şi cultură, cetăţeni din cele mai diferite domenii de activitate, tineri şi vîrstnici — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — adresează tovarăşei Elena Ceauşescu cele mai calde urări de sănătate, fericire, multă putere de munca, spre binele întregului nostru popor, isi exprimă cele mai calde sentimente de respect pentru întreaga sa activitate. Mesajele de felicitare dau expresie înaltei aprecieri faţă de activitatea revoluţionară desfăşurată de tovarăşa Elena Ceauşescu, de slujirea cu devotament şi pasiune a înaltelor idealuri de libertate socială şi naţională. Este reliefată cu pregnantă minduna că tovarăşa Elena Ceauşescu, ca membru al conducerii partidului si statului, se află, alături de cel mai iubit fiu al poporului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in primele rinduri ale uriaşului efort creator pe care il depun clasa noastră muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, întregul nostru popor pentru înfăptuirea Programului partidului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, pentru afirmarea tot mai puternică in lumea contemporană a idealurilor nobile de pace, colaborare si înţelegere intre toate popoarele. Oamenii muncii din industrie, agricultură, ştiinţă şi cultură, activişti de partid si de stat exprimă —in telegramele trimise — o înaltă apreciere la adresa prodigioasei activităţi ştiinţifice a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, care a deschis noi orizonturi ştiinţei şi invăţămintului românesc, a propulsat rolul major al cercetării din ţara noastră, pusă in slujba cerinţelor reale ale dezvoltării economiei naţionale, a ridicării nivelului de trai şi de civilizaţie al întregului popor. Mesajele de felicitare dau expresie mîndriei pentru prestigiul de care se bucură tovarăşa Elena Ceauşescu atit in ţară, cit şi peste hotare, pentru bogata sa activitate politică şi ştiinţifică, exprimindu-se deosebita apreciere pentru înaltele distincţii internaţionale cu care a fost recunoscută contribuţia sa remarcabilă la propăşirea ştiinţei şi tehnicii româneşti, pentru contribuţia sa la lărgirea colaborării internaţionale, cu deosebire intre oamenii de ştiinţă de pe toate meridianele — activitate pusă în slujba păcii, înţelegerii, progresului social şi fericirii oamenilor. Adresând, in acest moment sărbătoresc, din adincul inimilor, cele mai calde urări de fericire, de ani mulţi şi inepuizabilă putere de muncă, oamenii muncii din patria noastră se angajează, prin mesajele de felicitare, ca, in spiritul şi pe baza indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi uimind exemplul pilduitor al tovarăşei Elena Ceauşescu, să-şi consacre întreaga putere de muncă Înfăptuirii grandiosului program jalonat de cel de-al XII-lea Congres al partidului.