Scînteia, iunie 1981 (Anul 50, nr. 12060-12084)

1981-06-16 / nr. 12072

ÎClNTEIA — marţi 16 iunie 1981 Tovarășului MANUEL MORA VALVERDE Secretar general al Comitetului Central al Partidului Avangarda­ Populară din Costa Rica SAN JOSE Cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a creării Partidului Avangarda Populară din Costa Rica, am deosebita plăcere să vă adresez ,dumneavoas­tră, Comitetului Central al partidului, tuturor comuniştilor costaricani calde felicitări şi cele mai bune urări de succes în activitatea ce o desfăşuraţi, închinată intereselor şi prosperităţii poporului dumneavoastră, îmi exprim convingerea că raporturile de prietenie şi solidaritate din­tre Partidul Comunist Român şi Partidul Avangarda Populară din Costa Rica vor cunoaşte şi în viitor o dezvoltare continuă, în interesul popoarelor român şi costarican, al cauzei păcii, destinderii internaţionale, înţelegerii, progresului şi colaborării între naţiuni. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Vă mulţumesc pentru mesajul pe care aţi binevoit a mi-l trimite cu pri­lejul Zilei naţionale a Italiei şi vă adresez, la rîndul meu, urări de fericire personală şi de progres pentru viitorul poporului român. ALESSANDRO PERTINI Preşedintele Republicii Italiene Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Vă mulţumesc în mod deosebit pentru mesajul dumneavoastră prietenesc de felicitări transmise cu ocazia aniversării independenţei Israelului. Sentimentele pe care dumneavoastră aţi fost atît de amabil să le expri­maţi au fost foarte bine primite şi îmi face mare plăcere să vă adresez, la rîndul meu, cele mai bune urări. YITZHAK NAVON Preşedintele Israelului v­remea Timpul probabil pentru zilele de 11, 18 şi 19 iunie. In ţară. Vreme schimbă­toare, cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi locale, avînd caracter de averse in jumătatea de nord a ţării şi izolat In rest. Vintul va sufla slab, plnă la moderat. Temperatura va con­tinua să crească uşor. Minimele vor fi cuprinse Intre 10 şi 20 de grade, iar maximele intre 22 şi 32 de grade. In Bucureşti . Vremea va fi schimbătoare. Cerul va fi variabil, favorabil ploii de scurtă durată. Vintul va sufla in ge­neral slab. Temperaturile minime vor oscila intre 13 şi 16 grade, iar cele maxime intre 28 si 31 de grade. (Cor­­neliu Pop, meteorolog de serviciu). A apăruţi „MUNCA DE PARTID" nr. 1/mi In actualul număr al revistei este prezentată o nouă apariţie în colecţia „Din gindirea social-politică a pre­şedintelui României : " NICOLAE CEAUŞESCU — „Rolul presei în opera de edificare a socialismului“, lucrare de maximă importanţă ideo­logică pentru orientarea mijloacelor de informare în masă. Din bogatul sumar al revistei menţionăm arti­colele : Constantin Dăscâlescu : „Partidul Comunist Român — cen­trul vital al naţiunii“. Sub genericul „Afirmarea puternică a rolului orga­nizaţiilor de partid în conducerea întregii activităţi economice şi so­ciale" sunt publicate articolele : Ştefan Mocuţa : In toate domeniile — un accentuat spirit critic şi auto­critic ; Haralambie Alexa : Consilii­le populare — sub o Îndrumare per­manentă ; C. Răchitan : Valorificarea deplină a forţelor proprii ; Alexan­dru Jenei : Exigenţa — garanţie a înaltei competitivităţi­ la export ; Ion Neculai : Ridicarea nivelului de exercitare a dreptului de control ; Iancu Stancu : Ordine şi disciplină în executarea fiecărei lucrări agri­cole. Revista publică de asemenea ma­teriale care marchează pregătirea celui de-al II-lea Congres al consi­liilor oamenilor muncii din industrie, construcţii, transporturi, circulaţia mărfurilor şi finanţe, precum şi numeroase articole­­ de experienţă privind stilul de muncă, viaţa inter­nă de partid, munca politică de masă, precum şi tradiţionalele ru­brici de note, răspunsuri la întrebă­rile cititorilor. .......................... Cartea, mărturia care râmîne (Urmare din pag. I) evoluţia limbii este şi ea un fenomen organic de o mare complexitate. Să ne închipuim că Eminescu incă nu s-ar fi născut. Nici Caragiale. Nici Alecsandri. Nici Sadoveanu. Cum am fi vorbit noi azi­ și cum am fi scris?... Un Ordinator, excluzînd din bagajul său informaţional toate construcţiile de limbă specifice fiecăruia din au­torii citaţi, eliminînd un chip experi­mental întreaga acţiune de modelare şi de fixare a vocabularului „lucrat“ de fiecare în parte, ar putea de­monstra cum ne-am fi exprimat noi. In lipsa lor, în­­acest an, 1981. Şi nu-i vorba numai de literatură. Asta priveşte toate domeniile, inclusiv vorbirea curentă a străzii. Ipoteză fantastică. Şi absurdă, desigur. In­tim cu­ produsele acestea, cîştigurile, mutaţiile lingvistice culte nu se pot separa ca nişte elemente chimice, ele intrînd profund in fiinţa noastră, ca seva in trupul unui copac, unul şi nedespărţit, clădit încet prin acţiu­nea subtilă a fotosintezei. Să riscăm metafora. Să spunem că din frunza că­zătoare a generaţiilor de vorbitori — minunaţilor vorbitori ce au creat mi­turile şi baladele noastre — din şoap­tele istoriei trecînd prin frunzişul născut prin sinteza clorofilei cu lu­mina solară, fac parte, cu o sensibi­litate în plus — talentul — şi scrii­torii. Talent­­al, fiecăruia in parte, dar emanind dintr-o substanţă co­mună. Cineva spunea că un artist valorează mii de secole. Nici măcar nu e o hiperbolă. Un scriitor genial poate să deter­mine lumea lui şi limba în care ea vorbeşte să facă deodată, în timp, un pas colosal. La noi, acest pas l-a produs Eminescu. El ne-a definit, ca suflet. Munca sa titanică asupra lim­bii române ne-a deschis porţile uni­versului. Ce îndrăzneală ar mai fi avut azi poezia din Carpaţi, ce­a for­ţă propulsoare, de nu ar fi existat acest vers de aur, topit la incandes­cenţa geniului şi Încremenind in dumnezeiască mişcare a cuvintelor : Nu credeam să-nvăţ a muri vreo­dată... Am mai spus-o, dar altceva mai bun nu găsesc. Cu ce putem noi plăti, răsplăti, azi, apelînd în glumă şi la „Fondul literar“, aceste cuvin­te ale limbii române pe care le ros­tim, unul cite unul, zilnic, ignorind cifrul absolut pe care ele, în ordi­nea lor, ivită o singură dată numai, intr-o minte de foc, il conţin... Nu. Credeam. Să­ învăţ. A muri. Vreo­dată, înaintea specializărilor moderne, actele mari erau redactate de enci­­clopedişti, scriitori, istorici, oameni de ştiinţă şi ai legii în acelaşi timp. Thomas Jefferson, de pildă, om de stat, lingvist, savant, istoric, avocat, a ţinut ca pe mormîntul său să se scrie că a fost autorul „Declaraţiei de independenţă“, numai. Un om care a scris un text, şi-atît. Gest ce ara­tă mindria de a fi stăpînit cîndva nu o funcţie, trecătoare, ci forţa unor pagini scrise. O gravură de epocă îi arată pe cei trei lucrători ai faimoa­sei „Declaraţii“ americane, Jefferson, Franklin şi John Adams aplecaţi a­­supra textului scris ce avea să în­frunte un imperiu şi să pună bazele unei democraţii moderne, înaintea revoluţiei franceze, conlucrind, de fapt, în spirit, cu iluminiştii... Au fost chestiuni de limbă şi de formu­lare, o luptă de cuvinte angajînd soarta a zeci şi zeci de milioane de oameni. Ce era mai important ? In care cuvinte se afla cheia adevărată? Şi cel ce a găsit că ea stătea in fe­ricirea umană avu cîştig de cauză faţă de ceilalţi ce propuneau alt cu­­vint, legat insă de o singură etapă a istoriei. Aceeaşi discuţie decisivă, tot asu­pra unui text, „Proclamaţia de la Is­laz“, s-a purtat între Bălcescu al nos­tru şi I. H. Rădulescu, despre care ne vorbeşte Ion Ghica, iar stilul clar şi precis al celui dinţii şi grija sa de a fi înţeles de toţi triumfă... Gin­­ditorii ruşi revoluţionari şi marii prozatori ruşi ai secolului al nouă­sprezecelea au pus în textele lor o energie intelectuală care au dezmor­ţit, odată cu limba, irezistibile nă­­zuinţi căpătînd corp mai întîi în me­morabili eroi literari. In România, n-a existat moment politic crucial la care gînditorii, scriitorii, oamenii de ştiinţă să nu participe, alegind cuvintele cele mai vii, mai reale şi mai trainic legate între ele, avînd grija aceasta, fiindcă o incalculabilă primejdie poate să se nască şi din limbajul confuz, mort, automatizat, lipsit de aderenţă la realitate. Fiece carte de versuri nouă, inspi­rată, fiece povestire bine scrisă, cu farmec scrisă şi vorbind de adevă­rurile zilelor noastre, fiece piesă de teatru­ care ne pune pe gînduri sau ne înalţă sufleteşte sînt tot atitea dovezi de iubire, ale unei iubiri a­­dinci, sincere, smerite, purtată Mu­mei străvechi scumpe veghind în vară cimpia cu marama ei cerească trasă pe frunte și care este Limba română. 4-----------­----------------------------------­ - O NOUĂ METODĂ DE COMBATERE A PO­LUĂRII CU ŢIŢEI. Serviciile­­de cercetare ale firmei „British Petroleum“ studiază mijloace de combatere a poluării mărilor cu ţiţei, prin intermediul cauciu­cului. Noua metodă, care a fost testată la scară mică, ar putea fi utilizată, dacă se va dovedi eficace, la combaterea poluării de-a lungul coastelor, incepînd din anul viitor. Tehnica constă in amestecarea petrolului răs­­pindit pe suprafața apei cu cau­ciuc lichid. După ce acesta se solidifică nu rămîne decit ca respectivul produs să fie adu­nat. Metoda, afirmă specialiştii, nu­­comportă nici o ameninţare pentru speciile animale şi vege­tale şi a fost aplicată cu succes la îndepărtarea petrolului brut şi a lubrifianţilor. • MAGISTRALĂ CAI­RO - GABERONES. In capitala Etiopiei s-a desfăşurat şedinţa Comitetului coordonator pentru construirea automagis­­tralei Cairo — Gaberones, care va avea o lungime totală de 10 000 km. Ea va străbate te­ritoriile Egiptului, Sudanului, E­­tiopiei, Kenyei, Tanzaniei, Zam­­biei, Botswanei ; alte 10 ţări vor fi legate de autostradă prin şosele de acces. De asemenea, ea va fi întretăiată de o altă ma­gistrală rutieră , Mombasa — Lagos, care va traversa conti­nentul de la est la vest. Inte­resul deosebit acordat acestei lucrări de ţările africane se ex­plică prin deosebit de marea im­portanţă economică a acestei uriaşe artere rutiere. • „NU VOM MAI SERVI DREPT COBAI". Tanzania, Mozambic, Zambia, Republica Madagascar, Malawi, Lesotho, Botswana şi Zimbabwe au hotărit ca­ in viitor să nu mai importe medicamente de la companiile farmaceutice transnaţionale decit cu avi­zul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Decizia a fost luată la cadrul unei reuniuni a miniştri­lor sănătăţii din ţările respecti­ve, desfăşurată în oraşul mozam­­bican Beira. Popoarele din Afri­ca de est şi centrală, scrie ziarul tanzanian „Daily News“, nu vor mai servi drept cotei, iar ţările respective nu vor mai fi labo­ratoare pentru experimentarea unor medicamente. • PENTRU O TELE­VIZIUNE „CURATA", o campanie de anvergură pentru suprimarea „violenţei, porno­grafiei şi a vulgarităţii“ din pro­gramele de televiziune a fost lansată în S.U.A. de peste 200 organizaţii numărând mai multe milioane de membri, grupate totr-o „coaliţie pentru o televi­ziune mai bună“. Acţiunea este o reacţie la amploarea pe care au luat-o emisiuni considerate de categorii largi ale telespecta­torilor ca depăşind graniţele de­cenţei. Astfel, un sondaj, reali­zat de un institut de cercetări şi publicat la luna mai la revis­ta „Time“, arată că 60 la sută dintre persoanele chestionate socotesc că o serie de mijloace de informare la masă „reflectă o scară a valorilor lipsită de moralitate“. Promotorii campa­niei „pentru o televiziune cu­rată“ intenţionează să depă­şească faza simplelor proteste, pentru ca prin presiuni să atin­gă obiectivul urmărit. • BIOXID DE CAR­BON IEFTIN PENTRU SERE. Specialiştii ucraineni au creat o Instalaţie pentru ali­mentarea cu bioxid de carbon a serelor de legume. Instalaţia este simplă : printr-un sistem de conducte, gazele produse de focarele ca­zanelor sunt trans­portate la sere, după ce au fost purificate la prealabil cu aju­torul unui catalizator. Catali­zatorul a fost creat de In­stitutul de fizică-chimică al Academiei de Ştiinţe a R. S. S. Ucrainene. Folosirea bioxidului de carbon ieftin astfel obţinut permite sporuri substanţiale de recoltă de ordinul, de pildă, a 5 kg de castraveţi şi 2 kg de roşii de fiecare metru pătrat de seră. Un al doilea avantaj este acela că fumul produs de foca­rele cazanelor nu mai ajunge la atmosferă. • INSTALAŢIE AUTO­MATA DE FORJARE. Fir­­ma „Hansenclever GmbH“, din Düsseldorf (R.F.G.), a realizat o instalaţie complet automati­zată de forjare in matriţă pen­tru producerea in serie a arbo­rilor cotiti şi a osiilor din faţă pentru autocamioane. întregul sistem este dirijat electronic cu ajutorul microprocesoarelor. Toate comenzile privind func­ţionarea instalaţiilor de trans­port şi a pieselor sunt înregis­trate pe benzi magnetice. In cazul trecerii la forjarea unui nou tip de piesă nu trebuie schimbate decit benzile magne­tice. • VESTIGII ALE CIVI­LIZAŢIEI HITITE. Arheologii turci au descoperit, in apropie­rea localităţii Kahramanmaraş, din sud-estul ţării, vestigii ale civilizaţiei hitite datate cu apro­ximaţie din anul 1200 i.e.n. Dintre acestea se distinge, ca valoare istorică şi artistică, o statuie din marmură neagră, avînd 50 centimetri înălțime, provenind din epoca denumită „nechitită“. Motivul este speci­fic pentru­ această perioadă : statuia este zoomorfă la partea inferioară — trup de vultur, iar labele și ghearele de leu — capul fiind antropomorf. °^^3RETUTINOETsi! Lucrările Mesei rotunde romăno-britanice In perioada 9—15 iunie au avut loc la Bucureşti lucrările celei de-a doua sesiuni a Mesei rotunde româ­­no-britanice. Acţiunea s-a înscris in contextul evoluţiei ascendente a ra­porturilor româno-britanice pe mul­tiple planuri, ca urmare a hotărîri­­lor convenite la nivel inait, cu pri­lejul vizitei de stat în Anglia a to­varăşului Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Republicii Socialiste Româ­nia, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, in iunie 1978. Delegaţia ţării noastre a fost con­dusă de George Macovescu, pre­şedintele Uniunii scriitorilor, vice­preşedinte al Centrului naţional pentru promovarea prieteniei şi co­laborării cu alte popoare, iar cea britanică de lordul Walston, pre­şedintele Centrului Marea Britanie— Europa de Est. La lucrări au participat Vasile Gliga, ambasadorul României la Londra, şi Paul Holmer, ambasado­rul Marii Britanii la Bucureşti. In cadrul sesiunii s-a efectuat un amplu schimb de păreri asupra unor probleme de interes comun privind relaţiile româno-britanice şi a unor aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. Oaspeţii au efectuat, de asemenea, vizite la obiective economice şi cul­turale din Bucureşti şi din ţară. (Agerpres) LA TÎRGOVIŞTE Simpozion privind amenajarea şi optimizarea spaţiului agrar La Tîrgovişte s-au desfăşurat lu­crările simpozionului naţional cu tema „Amenajarea şi optimizarea spaţiului agrar in Republica Socia­listă România“. La simpozion, orga­nizat de Comitetul judeţean Dîm­boviţa al P.C.R., în colaborare cu Universitatea Bucureşti, Academia de ştiinţe agricole şi silvice, Societa­tea de ştiinţe geografice şi Institu­tul de economie agrară, au parti­cipat activişti de partid şi de stat, cadre didactice din învăţămîntul su­perior, liceal şi gimnazial, cercetă­tori, cadre de conducere, specialişti. Comunicările prezentate au înfăţi­şat rezultatele cercetărilor efectuate în numeroase zone ale ţării privind amenajarea şi optimizarea spaţiului agrar. (Gheorghe Manea). COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Vă exprimăm profundele noastre mulţumiri pentru mesajul de condo­leanţe adresat Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Comite­tului Permanent al Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari, cu pri­lejul încetării din viaţă a tovarăşei Song Qingling, preşedinte de onoare al Republicii Populare Chineze, COMITETUL PENTRU ORGANIZAREA FUNERALIILOR ÎN MEMORIA PREŞEDINTELUI DE ONOARE SONG QINGLING Cronica zilei In perioada 11—15 iunie, o dele­gaţie a Colegiului naţional al apără­rii din Canada, condusă de genera­lul maior L. V. Johnson, comandan­tul colegiului, s-a aflat într-o vizi­tă in ţara noastră. Oaspeţii au avut convorbiri la Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comerţului Ex­terior şi Cooperării Economice Inter­naţionale şi Ministerul Apărării Na­ţionale. Totodată, au vizitat Acade­mia militară, Muzeul militar central şi obiective turistice din municipiile Bucureşti şi Braşov. ★ Universitatea cultural- ştiinţifică din Capitală şi-a încheiat, luni, cursurile anului de invăţămint 1980— 1981. încheierea cursurilor Univer­sităţii a fost marcată printr-o festi­vitate desfăşurată luni după-amiază, la Sala Mare a Palatului. După cu­­vîntul de închidere, rostit de prof. univ. dr. docent M.N. Constantinescu, prorector al Universităţii, a fost au­diată conferinţa „Cultura actuală şi culturile trecutului nostru istoric“ a criticului de artă Ion Frunzetti. A fost prezentat apoi spectacolul cu o­­pera „Rigoletto“ de Verdi, in inter­pretarea unui colectiv artistic al O­­perei Române. (Agerpres) tv Programul I 9.00 Teleşcoală 11.00 Film serial­­ Dallas. Reluarea epi­sodului 10. 11.50 Evoluţia vieţii pe pământ. Serial ştiinţific. Reluarea episodului 8. 12.50 Pagini enesciene. 13,15 Călătorie prin ţara mea. Arc pes­te timp la Suceava. Reportaj. 13,40 Muzică instrumentală românească. In jurul orei 14 : Transmisiune directă ln ceremonia sosirii secre­tarului general al Partidului So­cialist Revoluţionar Somalez, pre­şedintele Republicii Democratice Somalia, general-minor Mohamed Siad Barre. 16.00 Telex. 16.05 Teleşcoală. 17,00 Seara Televiziunii ungare • Un­garia ’80. Film documentar reali­zat de Televiziunea din Budapesta • Obiceiuri vechi şi dansuri popu­lare • Aşezări ungare : Győr şi Mezőhegyes. • Centenarul Bartók 19.00 Telejurnal 19.25 Actualitatea economică • In In­timpinarea Congresului consiliilor oamenilor muncii • Priorităţi In industrie : calitate, compe­titivitate, eficienţă a Seceriş ’81. 19.40 Omul şi sănătatea. Dialog cu te­lespectatorii. 20.00 Seara Televiziunii ungare. Teatru TV. „Cimpii fierbinţi“. Premieră pe ţară. Producţie a TV din R.P. Ungară. Ecranizare după romanul scriitorului clasic Móricz Zsigmond 22.15 Telejurnal. Programul­­ 19.00 Telejurnal. 19.25 Seara Televiziunii ungare • O vi­zită la Uzina de autobuze „Ika­­­rus“ • Muzică populară cu­­ an­samblul „Sebe“, Kiara Bodza și Dévai Nagy Kamilla • Vechi așe­zări : Cetatea Sarvary. 20,15 Film serial pentru copil. „Peripe­ţii de vacanţă“. Reluarea episo­dului . 20,35 Viaţa economică a Capitalei. 21,05 „Viaţa, dragostea omului, dragos­tea...“ Interpretează ansamblul de balet al Teatrului de operetă din Bucureşti. 22,15 Telejurnal. • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT RADIOGRAFII ALE CLUBURILOR Unii cu condicile bune, alţii Rezultatele ultimei ediţii a cam­pionatelor europene au confirmat a­­precierea că boxerii români pot do­­bîndi medalii la acest nivel, dar că formaţiei noastre reprezentative, care aliniază cu regularitate sportivi la toate categoriile de greutate, îi lip­sesc incă acele elemente de vîrf, ca­pabile să cucerească titluri ale con­tinentului, iar, prin aceasta, să do­vedească forţa de concurs necesară celor mai înalte performanţe la tur­neele mondiale şi olimpice. Dintre cauzele de fond care stînjenesc dez­voltarea boxului şi, implicit, apari­ţia marilor campioni, ne oprim as­tăzi asupra felului în care lucrează unităţile de bază, cu precădere cele bine încadrate şi bine înzestrate ma­terial Avem în ţară 63 de secţii pentru seniori, 90 pentru juniori şi alte 30 de nivel judeţean, în cadrul cărora activează 142 antrenori cu normă în­treagă şi 73 retribuiţi „cu ora“. A­­dică, în total 183 de secţii, cu 215 tehnicieni, ceea ce creează aparenţa unei adevărate forţe organizatorice. Dar cum se manifestă, in realita­te, aceasta ? Pentru a desluşi lucru­rile în privinţa randamentului unor secţii şi a contribuţiei lor la repre­zentarea boxului nostru, să arătăm pe scurt situaţia unei foarte cunos­cute unităţi specializate, Box Club Brăila (B.C.B.), comparînd-o cu a­­ceea a unei secţii de putere medie, secţia de box a Clubului sportiv „Muscelul" — Cimpulung, dar care se remarcă prin rezultate bune pe plan naţional şi printr-o contribuţie corespunizătoare la alcătuirea lotului reprezentativ. La Brăila, centru pugilistic vechi, care a ridicat la suprafaţă mai mul­te talente decit oricare alt oraş, fiin­ţează cîteva cluburi şi asociaţii cu secţii de box : Progresul, Voinţa, P.A.L., Clubul sportiv şcolar, iar din anul trecut şi Dinamo — la care a fost numit antrenor principal Ca­­listrat Cuţov. în majoritatea cazuri­lor, acestea se ocupă de pregătirea juniorilor. Din 1973 apare B.C.R., prima unitate din ţară cu profil ex­clusiv de box, constituită cu inten­ţia de a deveni o „Uzină“ producă­toare de campioni, una dintre prin­cipalele furnizoare de sportivi va­loroşi pentru loturile reprezentative. In contextul în care sportul brăilean beneficiază de o impunătoare bază materială, B.C.R. a fost înzestrat cu cea mai mare şi mai bine utilată sală de pregătire din ţară, precum şi cu alte amenajări necesare înaltei per­formanţe. Dincolo, la Cimpulung, oraş cu 40 000 de locuitori, există, de asemenea, o frumoasă bază, în spe­cial atletică. Secţia de box a clubu­lui „Muscelul“ — singura din oraş — dispune de o sală de antrenament obişnuită. Deci la a­­cest capitol, avantaj destul de net pentru B.C.R. Avantaj care creşte simţitor în privinţa bugetelor. Mai departe, încadrarea : B.C.R. — 9 an­trenori, dintre care 4 cu normă întreagă , „Muscelul“ — 3, dintre care 2 cu normă întreagă. Iată că avantajul de condiţii pentru B.C.R. s-a conturat din ce in ce mai net. Şi atunci, cum să ne explicăm că B.GB., în loc să devină „uzină“ de campioni, a descrescut continuu ca randament, că de la Costică Dafi-Doufl unităţi de box, faţă în faţă , B. C. Brăila şi „Muscelul" noiu (medalie olimpică de bronz In 1976), in general boxul brăilean n-a mai impus atenţiei publice nici un sportiv, că n-a avut nici cel mai mic aport la formaţia olimpică — 1960 sau la alcătuirea lotului­ reprezen­tativ — 1981 ? Aceasta, în timp ce, la nivelul posibilităţilor lor, cimpu­­lungenii se afirmă constant, iar t­­ei dintre ei — Viorel Ioana, Mircea Ful­ger şi Nicolae Nicolae sînt membri ai reprezentativei naţionale. Explicaţia o găsim, in primul rînd, in comportarea şi atitudinea faţă de muncă, necorespunzătoare, a antreno­rilor de la B.C.R. Dacă foştii boxeri cimpulungeni Gheorghe Vlad, Aurel Simion şi Constantin Dia, astăzi an­trenori, muncesc ambiţios, cu ade­vărată pasiune pentru afirmarea e­ cu rezultatele levilor lor pe ringul naţional, cei de la B.C.R. provoacă de multă vreme dureri de cap conducerii clubului şi organelor sportivi locale. Exact in urmă cu un an se analiza activita­tea antrenorilor de la B.C.R., cu participarea secretarului federaţiei şi a altor patru membri ai biroului fe­deral. In rolurile negative, de com­portament moral, mai ales, superfi­cialitate în muncă, cu repercusiuni grave şi in privinţa educaţiei sporti­vilor (de pildă, Niţă Robu şi Gheor­ghe Negoiţă, suspendaţi din activi­tatea sportivă), aceiaşi antrenori — Zlotariu, Seibel, Ganea. Insă critica si avertismentele verbale s-au dovedit incă o dată fără efect, cum aveau să fie și alte asemenea analize din anul trecut. Abia la începutul lunii mai a.c., C.J.E.F.S. Brăila a devenit mai ferm, sanctionînd, conform prevede­rilor Codului muncii, şapte din cei nouă antrenori. Iar conducerea F.R.B., aprobînd măsura, a avertizat, totodată, pe respectivii antrenori că se va renunța definitiv la serviciile lor dacă nu-şi vor schimba atitudi­nea faţă de muncă. Hărnicia, pasiunea pentru meserie, iată criteriile de alegere şi pro­movare a antrenorilor, criterii pe care trebuie să le utilizeze în mod concertat federaţia de box, consilii­le locale de sport şi conducerile u­­nităţilor pentru a obţine contribuţia tuturor celor 183 de secţii la propă­şirea boxului naţional. Valeria MIRONESCU Competiţii, rezultate, clasamente VOLEI CAMPIONI AI „DACIA­DEI“. Turneele finale la volei, pen­tru sportivi de performanţă, s-au în­cheiat cu victoriile echipelor repre­zentative ale Capitalei. Clasamentul­­ la echipele masculine : 1. Bucu­reşti, 2. Braşov, 3. Maramureş, 4. Dolj, 5. Tulcea, 6. Bihor, 7. Galaţi, 8. Ti­miş. Clasamentul — la echipele fe­minine : 1. Bucureşti, 2. Constanţa, 3. Dolj, 4. Bacău, 5. Iaşi, 6. Galaţi, 7. Bihor, 8. Cluj. • La Craiova, la meci amical de volei : România — Argentina 3—0. BASCHET. CAMPIONI AI „DA­CIADEI“. Turneele finale la baschet, pentru sportivi de performanţă, s-au terminat de asemeni cu succesul for­maţiilor Capitalei. Clasamentul — la masculin : 1. Bucureşti, 2. Constanţa, 3. Iaşi, 4. Cluj, 5. Sibiu, 6. Timiş. Cla­samentul — la feminin : 1. Bucu­reşti, 2. Cluj, 3. Bihor, 4. Braşov, 5. Timiş, 6. Mureş. CICLISM. CAMPION AL „DACIA­­DEI“ in proba de semifond pe circuit, desfăşurată la Braşov, este Ion Gan­­cea (Dinamo-Bucureşti). TIR. La campionatele internaţiona­le ale României, „Cupa challenge Iosif Sîrbu" pentru cel mai valoros rezultat al competiţiei a fost ciştiga­­tă de Hie Codreanu — 598 puncte, la puşcă liberă to. „Marele premiu Carpaţi“ la skeet a fost cîştigat de A. Socharski (Polonia) — 198 talere. AUTOMOBILISM. In „Raliul Du­­narii-Dacia“, pe locul tatii : Ferjancz — Tandari (Ungaria), pe Renault 5 Alpine. Primul echipaj român — pe locul 8: Grigoraş—Scotei. In grupa I, primul loc, echipajul Io­nes­cu Cris­­tea—Bucătaru ; pe echipe : 1. Polo­nia. 2. România. 3. Ungaria, la timp ce locul întîi pe firme a fost cîştigat de „Dacia". RUGBI. La Moscova, echipa Steaua Bucureşti a întrecut echipa Institu­tului de aviaţie „luxi Gagarin“ cu 51—19. FOTBAL. Finala celui de-al 39-lea campionat naţional de juniori a fost câştigată de echipa clubului bucureş­­tean Metalul (antrenor Vasile Ne­­delcu), care a învins formaţia Clubu­lui sportiv şcolar „Braşovia“ cu 1—0. Felicitări clubului Metalul pentru re­zultatele bune pe care le înregistrea­ză de mulţi ani in domeniul creşterii tinerilor jucători de fotbal PAGINA 5 R. S. CEHOSLOVACA: Autostrada Praga - Bratislava La sfirşitul anului trecut a fost dată in funcţiune autostrada Praga — Brno — Bra­tislava cu o lungime de 317,4 km. Ţintan' du-se seama că pe noua şosea, cu patru benzi de circulaţie, le­gătura intre principa­lele două oraşe ale Cehoslovaciei, Praga și Bratislava, se face intr-un răstimp scurt, a fost suspendată cursa aeriană dintre ele Autostrada Praga — Brno — Bratislava a fost construită astfel tacit automobilele să poată circula pe ea cu o viteză constantă de 120 de km pe oră. Avtadu-se insă la ve­dere necesitatea eco­nomisirii carburanţi­lor şi creşterea gra­dului de securitate a circulaţiei, viteza le­gală a fost limitată la 110 km pe oră. Lăţi­mea autostrăzii este de 26,5 m. Pe traseu există 39 de treceri de nivel şi 46 locuri de parcare. La intervale regulate stat instalate telefoane ce pot fi uti­­lizate pentru chema­rea miliţiei rutiere, a pompierilor, salvării sau a maşinilor de service­ auto. Treptat vor fi amenajate mo­teluri şi staţii de ben­zină. Datorită faptului că autostrada urmează un traseu destul de accidentat, construc­torii ei au trebuit să excaveze sau să ram­­bleeze circa 40 mili­oane ra­c de pămînt şi piatră, să construiască 347 de poduri in lun­gime totală de 14,5 km. Cel mai mare dintre ele, peste rîul Morava, are o lungime de 787 m. Cel mai spectaculos este Insă podul peste rîul Osla­­va. Pilonii lui de be­ton armat susţin structura de oţel afla­tă la o inălţime de 77 de metri faţă de nive­lul apei. Economiile ce se realizează prin ex­ploatarea autostrăzii se estimează la 800 milioane coroane a­­nual R. S. F. IUGOSLAVIA: Dezvoltarea mijloacelor de transport In cursul actualului cincinal urmează să fie dezvoltate, la con­tinuare, mijloacele de transport atît pe uscat Cit și pe apă. Astfel, programul de dezvol­tare a transporturilor feroviare prevede con­struirea a 12 noi linii, cu o lungime totală de 716 km, precum şi electrificarea a 755 km din reţeaua existentă. In cadrul acţiunilor de modernizare şi de spo­rire­­ a capacităţii de trafic vor fi date in exploatare 220 de loco­motive noi, 126 de tre­nuri automotoare, pre­cum şi 14 000 de va­goane. Se va acorda atenţie ameliorării le­găturilor intre nordul şi sudul ţării, precum şi între litoralul adria­­tic şi regiunile din in­terior. Va fi moderni­zată şi electrificată li­nia ferată de 180 km dintre Bosanki Novi, din Bosnia şi Herţe­­govina, şi Knin, din Croaţia. Continuă acţiunea începută în anii tre­cuți de construire a autostrăzii „Frăție- Unitate“ prin realiza­rea in anul acesta a unui tronson lung de 155 km. Pină in pre­zent constructorii au dat în exploatare, în cadrul acestei impor­tante lucrări rutiere menite să lege partea de nord-vest cu cea de sud-est a tării, mai multe segmente a căror lungime însu­mează deja 320 km. Vor fi conectate la moderna autostradă o serie de centre urbane ■mari, cum stat Lju­­bljana, Zagreb, Bel­grad, Niș și Skopjje, astfel incit să se ofere posibilitatea ca o par­te cit mai mare din teritoriul tării să aibă o legătură rutieră cu viitoarea autostradă transeuropeană aflată la curs de realizare. Pe de altă parte, portul Ploce, de pe coasta adriatică, ur­mează să-și sporească sensibil traficul prin darea in exploatare a unui nou terminal cu o capacitate anuală de peste 800 000 tone de produse petrolifere şi alte substanţe lichide. La Smederevo, pe Dunăre, se va construi un port cu o capaci­tate anuală de trafic de circa 10 milioane tone. Lucrările vor fi finalizate la 1985. R. P. UNGARĂ . Realizări şi perspective în domeniul informaticii Informatica a cu­noscut o dezvoltare remarcabilă in Unga­ria la ultimul dece­niu. Aplicaţiile ei se extind continuu, con­tribuind la ridicarea eficienţei'­' producţiei. Parcul naţional cu­prinde la prezent 2 000 de ordinatoare uni­versale, mini şi micro­­ordinatoare. Peste 20 000 de persoane au o calificare de infor­­matician, iar industria de aparatură informa­tică ocupă între 4 şi 5 mii de angajaţi. In zece ani această in­dustrie a realizat fa­bricarea de aparate bazate pe circuite in­tegrate, producind la prezent 200 de sisteme informatice complete şi mai multe mii de periferice anual. Ţinînd seama de faptul că informatica va pătrunde tot mai mijit în gestionarea forţei de muncă, ma­teriilor prime şi a energiei, Comitetul naţional pentru dez­voltare tehnică işi propune să creeze, pe lângă marile întreprin­deri de stocare a măr­furilor, sisteme infor­matice care să permi­tă o evidenţă instan­tanee a cantităţilor şi sortimentelor dispo­nibile de materii pri­me, semifabricate şi componente cu indi­carea­ preţurilor şi de­pozitelor care urmea­ză­ să­ livreze solicitan­ţilor respectivele măr­furi. Pentru traducerea la viaţă a planurilor de dezvoltare a infor­maticii, Comitetul na­ţional pentru dezvol­tare tehnică va aloca mai multe miliarde de forinţi, la care se vor adăuga alte 8—10 miliarde alocate de întreprinderi. BOTOŞANI • Asociaţiile scriito­rilor din Bucureşti şi Iaşi împreu­nă cu forurile cultural-educative ale judeţului Botoşani au organizat un larg ciclu de întîlniri şi dezba­teri intre creatori de literatură şi cititorii botoşaneni. Manifestările au debutat printr-un recital de poe­zie la Casa memorială „Mihai E­­minescu“ din Ipoteşti. (S. Ailenei). SATU MARE • Sub egida comi­tetului judeţean de cultură şi edu­caţie socialistă, în comuna Turţ s-a deschis o tabără de creaţie pentru 30 de artişti plastici amatori din judeţele Satu Mare, Arad, Bihor, Caraş-Severin, Timiş şi Alba. Lu­crările de pictură şi sculptură vor fi reunite totr-o expoziţie. (Octav Grumeza). BACĂU • La cluburile munci­toreşti din Moineşti, Comăneşti şi Buhuşi, la casele de cultură din Slănic Moldova, Tg. Ocna, Gh. Gheorghiu-Dej şi Bacău, ca şi în întreprinderi şi instituţii au loc in aceste zile simpozioane, dezbateri, expuneri, seri de întrebări şi răs­punsuri grupate sub genericul „Luna educaţiei juridice“, în ca­drul cărora activişti de partid, ju­rişti, specialişti fac cunoscute oame­nilor muncii hotărîrile de partid şi de stat, legile ţării. Predomină teme legate de apărarea proprietăţii so­cialiste, întărirea ordinii şi discipli­nei la producţie, consolidarea rela­ţiilor de familie etc. (Gh. Baltă). TULCEA • In cadrul manifestă­rilor dedicate împlinirii a 100 de ani de la naşterea poetului Panait Cerna, la Tulcea şi in comuna Cer­na, locul de naştere al scriitorului, a avut loc o sesiune de comunicări ştiinţifice. Participanţii la sesiune au luat parte la vernisarea unor expo­ziţii pe tema „Scrieri şi documente aparţinind lui Panait Cerna“, „Ope­ra lui Panait Cerna în tipar român şi străin de-a lungul vremii“. A avut loc, de asemenea, lansarea volumului „Poezii“ de Panait Cerna apărut la Editura Minerva. (Neculai Amihulesei). VASLUI • La Bîrlad s-a încheiat cea de a V-a ediţie a festivalului­­concurs interjudeţean de creaţie şi interpretare de muzică tinără inti­tulat „Imn vetrei străbune“ • In comunele vasluiene, sub egida comi­tetului judeţean de cultură şi educa­ţie socialistă, se desfăşoară ma­nifestări politice, cultural-educative şi artistice reunite sub genericul „Florile muncii in cununa ţării“, or­ganizate de consiliile locale de edu­caţie politică şi cultură socialistă, cu sprijinul instituţiilor judeţene de cultură. (Crăciun Lăluci). VILCEA • La Călimăneşti a avut loc o consfătuire pe ţară cu tema „Căi şi mijloace de îmbunătăţire a activităţii politico-educative, cultu­­ral-artistice şi recreative in staţiu­nile balneare“, organizată de Mi­nisterul Turismului împreună cu Consiliul Culturii şi Educaţiei So­cialiste. (Ion Stanciu). SIBIU • După premierele cu piesele „Şi eu am fost un Arcadia“ de Horia Lovinescu, la regia lui Gh. Miletineanu (secţia germană) şi „Monolog cu faţa la perete“ de Paul Georgescu, în regia lui Iulian Vişa (secţia română). Teatrul de stat din Sibiu a prezentat spectaco­lul de poezie şi muzică intitulat „Cintecele mele“. (Nicolae Brujan).

Next