Scînteia, iunie 1981 (Anul 50, nr. 12060-12084)
1981-06-16 / nr. 12072
ÎClNTEIA — marţi 16 iunie 1981 Tovarășului MANUEL MORA VALVERDE Secretar general al Comitetului Central al Partidului Avangarda Populară din Costa Rica SAN JOSE Cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a creării Partidului Avangarda Populară din Costa Rica, am deosebita plăcere să vă adresez ,dumneavoastră, Comitetului Central al partidului, tuturor comuniştilor costaricani calde felicitări şi cele mai bune urări de succes în activitatea ce o desfăşuraţi, închinată intereselor şi prosperităţii poporului dumneavoastră, îmi exprim convingerea că raporturile de prietenie şi solidaritate dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Avangarda Populară din Costa Rica vor cunoaşte şi în viitor o dezvoltare continuă, în interesul popoarelor român şi costarican, al cauzei păcii, destinderii internaţionale, înţelegerii, progresului şi colaborării între naţiuni. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Vă mulţumesc pentru mesajul pe care aţi binevoit a mi-l trimite cu prilejul Zilei naţionale a Italiei şi vă adresez, la rîndul meu, urări de fericire personală şi de progres pentru viitorul poporului român. ALESSANDRO PERTINI Preşedintele Republicii Italiene Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Vă mulţumesc în mod deosebit pentru mesajul dumneavoastră prietenesc de felicitări transmise cu ocazia aniversării independenţei Israelului. Sentimentele pe care dumneavoastră aţi fost atît de amabil să le exprimaţi au fost foarte bine primite şi îmi face mare plăcere să vă adresez, la rîndul meu, cele mai bune urări. YITZHAK NAVON Preşedintele Israelului vremea Timpul probabil pentru zilele de 11, 18 şi 19 iunie. In ţară. Vreme schimbătoare, cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi locale, avînd caracter de averse in jumătatea de nord a ţării şi izolat In rest. Vintul va sufla slab, plnă la moderat. Temperatura va continua să crească uşor. Minimele vor fi cuprinse Intre 10 şi 20 de grade, iar maximele intre 22 şi 32 de grade. In Bucureşti . Vremea va fi schimbătoare. Cerul va fi variabil, favorabil ploii de scurtă durată. Vintul va sufla in general slab. Temperaturile minime vor oscila intre 13 şi 16 grade, iar cele maxime intre 28 si 31 de grade. (Corneliu Pop, meteorolog de serviciu). A apăruţi „MUNCA DE PARTID" nr. 1/mi In actualul număr al revistei este prezentată o nouă apariţie în colecţia „Din gindirea social-politică a preşedintelui României : " NICOLAE CEAUŞESCU — „Rolul presei în opera de edificare a socialismului“, lucrare de maximă importanţă ideologică pentru orientarea mijloacelor de informare în masă. Din bogatul sumar al revistei menţionăm articolele : Constantin Dăscâlescu : „Partidul Comunist Român — centrul vital al naţiunii“. Sub genericul „Afirmarea puternică a rolului organizaţiilor de partid în conducerea întregii activităţi economice şi sociale" sunt publicate articolele : Ştefan Mocuţa : In toate domeniile — un accentuat spirit critic şi autocritic ; Haralambie Alexa : Consiliile populare — sub o Îndrumare permanentă ; C. Răchitan : Valorificarea deplină a forţelor proprii ; Alexandru Jenei : Exigenţa — garanţie a înaltei competitivităţi la export ; Ion Neculai : Ridicarea nivelului de exercitare a dreptului de control ; Iancu Stancu : Ordine şi disciplină în executarea fiecărei lucrări agricole. Revista publică de asemenea materiale care marchează pregătirea celui de-al II-lea Congres al consiliilor oamenilor muncii din industrie, construcţii, transporturi, circulaţia mărfurilor şi finanţe, precum şi numeroase articole de experienţă privind stilul de muncă, viaţa internă de partid, munca politică de masă, precum şi tradiţionalele rubrici de note, răspunsuri la întrebările cititorilor. .......................... Cartea, mărturia care râmîne (Urmare din pag. I) evoluţia limbii este şi ea un fenomen organic de o mare complexitate. Să ne închipuim că Eminescu incă nu s-ar fi născut. Nici Caragiale. Nici Alecsandri. Nici Sadoveanu. Cum am fi vorbit noi azi și cum am fi scris?... Un Ordinator, excluzînd din bagajul său informaţional toate construcţiile de limbă specifice fiecăruia din autorii citaţi, eliminînd un chip experimental întreaga acţiune de modelare şi de fixare a vocabularului „lucrat“ de fiecare în parte, ar putea demonstra cum ne-am fi exprimat noi. In lipsa lor, înacest an, 1981. Şi nu-i vorba numai de literatură. Asta priveşte toate domeniile, inclusiv vorbirea curentă a străzii. Ipoteză fantastică. Şi absurdă, desigur. Intim cu produsele acestea, cîştigurile, mutaţiile lingvistice culte nu se pot separa ca nişte elemente chimice, ele intrînd profund in fiinţa noastră, ca seva in trupul unui copac, unul şi nedespărţit, clădit încet prin acţiunea subtilă a fotosintezei. Să riscăm metafora. Să spunem că din frunza căzătoare a generaţiilor de vorbitori — minunaţilor vorbitori ce au creat miturile şi baladele noastre — din şoaptele istoriei trecînd prin frunzişul născut prin sinteza clorofilei cu lumina solară, fac parte, cu o sensibilitate în plus — talentul — şi scriitorii. Talental, fiecăruia in parte, dar emanind dintr-o substanţă comună. Cineva spunea că un artist valorează mii de secole. Nici măcar nu e o hiperbolă. Un scriitor genial poate să determine lumea lui şi limba în care ea vorbeşte să facă deodată, în timp, un pas colosal. La noi, acest pas l-a produs Eminescu. El ne-a definit, ca suflet. Munca sa titanică asupra limbii române ne-a deschis porţile universului. Ce îndrăzneală ar mai fi avut azi poezia din Carpaţi, cea forţă propulsoare, de nu ar fi existat acest vers de aur, topit la incandescenţa geniului şi Încremenind in dumnezeiască mişcare a cuvintelor : Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată... Am mai spus-o, dar altceva mai bun nu găsesc. Cu ce putem noi plăti, răsplăti, azi, apelînd în glumă şi la „Fondul literar“, aceste cuvinte ale limbii române pe care le rostim, unul cite unul, zilnic, ignorind cifrul absolut pe care ele, în ordinea lor, ivită o singură dată numai, intr-o minte de foc, il conţin... Nu. Credeam. Să învăţ. A muri. Vreodată, înaintea specializărilor moderne, actele mari erau redactate de enciclopedişti, scriitori, istorici, oameni de ştiinţă şi ai legii în acelaşi timp. Thomas Jefferson, de pildă, om de stat, lingvist, savant, istoric, avocat, a ţinut ca pe mormîntul său să se scrie că a fost autorul „Declaraţiei de independenţă“, numai. Un om care a scris un text, şi-atît. Gest ce arată mindria de a fi stăpînit cîndva nu o funcţie, trecătoare, ci forţa unor pagini scrise. O gravură de epocă îi arată pe cei trei lucrători ai faimoasei „Declaraţii“ americane, Jefferson, Franklin şi John Adams aplecaţi asupra textului scris ce avea să înfrunte un imperiu şi să pună bazele unei democraţii moderne, înaintea revoluţiei franceze, conlucrind, de fapt, în spirit, cu iluminiştii... Au fost chestiuni de limbă şi de formulare, o luptă de cuvinte angajînd soarta a zeci şi zeci de milioane de oameni. Ce era mai important ? In care cuvinte se afla cheia adevărată? Şi cel ce a găsit că ea stătea in fericirea umană avu cîştig de cauză faţă de ceilalţi ce propuneau alt cuvint, legat insă de o singură etapă a istoriei. Aceeaşi discuţie decisivă, tot asupra unui text, „Proclamaţia de la Islaz“, s-a purtat între Bălcescu al nostru şi I. H. Rădulescu, despre care ne vorbeşte Ion Ghica, iar stilul clar şi precis al celui dinţii şi grija sa de a fi înţeles de toţi triumfă... Ginditorii ruşi revoluţionari şi marii prozatori ruşi ai secolului al nouăsprezecelea au pus în textele lor o energie intelectuală care au dezmorţit, odată cu limba, irezistibile năzuinţi căpătînd corp mai întîi în memorabili eroi literari. In România, n-a existat moment politic crucial la care gînditorii, scriitorii, oamenii de ştiinţă să nu participe, alegind cuvintele cele mai vii, mai reale şi mai trainic legate între ele, avînd grija aceasta, fiindcă o incalculabilă primejdie poate să se nască şi din limbajul confuz, mort, automatizat, lipsit de aderenţă la realitate. Fiece carte de versuri nouă, inspirată, fiece povestire bine scrisă, cu farmec scrisă şi vorbind de adevărurile zilelor noastre, fiece piesă de teatru care ne pune pe gînduri sau ne înalţă sufleteşte sînt tot atitea dovezi de iubire, ale unei iubiri adinci, sincere, smerite, purtată Mumei străvechi scumpe veghind în vară cimpia cu marama ei cerească trasă pe frunte și care este Limba română. 4--------------------------------------------- - O NOUĂ METODĂ DE COMBATERE A POLUĂRII CU ŢIŢEI. Serviciilede cercetare ale firmei „British Petroleum“ studiază mijloace de combatere a poluării mărilor cu ţiţei, prin intermediul cauciucului. Noua metodă, care a fost testată la scară mică, ar putea fi utilizată, dacă se va dovedi eficace, la combaterea poluării de-a lungul coastelor, incepînd din anul viitor. Tehnica constă in amestecarea petrolului răspindit pe suprafața apei cu cauciuc lichid. După ce acesta se solidifică nu rămîne decit ca respectivul produs să fie adunat. Metoda, afirmă specialiştii, nucomportă nici o ameninţare pentru speciile animale şi vegetale şi a fost aplicată cu succes la îndepărtarea petrolului brut şi a lubrifianţilor. • MAGISTRALĂ CAIRO - GABERONES. In capitala Etiopiei s-a desfăşurat şedinţa Comitetului coordonator pentru construirea automagistralei Cairo — Gaberones, care va avea o lungime totală de 10 000 km. Ea va străbate teritoriile Egiptului, Sudanului, Etiopiei, Kenyei, Tanzaniei, Zambiei, Botswanei ; alte 10 ţări vor fi legate de autostradă prin şosele de acces. De asemenea, ea va fi întretăiată de o altă magistrală rutieră , Mombasa — Lagos, care va traversa continentul de la est la vest. Interesul deosebit acordat acestei lucrări de ţările africane se explică prin deosebit de marea importanţă economică a acestei uriaşe artere rutiere. • „NU VOM MAI SERVI DREPT COBAI". Tanzania, Mozambic, Zambia, Republica Madagascar, Malawi, Lesotho, Botswana şi Zimbabwe au hotărit ca in viitor să nu mai importe medicamente de la companiile farmaceutice transnaţionale decit cu avizul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Decizia a fost luată la cadrul unei reuniuni a miniştrilor sănătăţii din ţările respective, desfăşurată în oraşul mozambican Beira. Popoarele din Africa de est şi centrală, scrie ziarul tanzanian „Daily News“, nu vor mai servi drept cotei, iar ţările respective nu vor mai fi laboratoare pentru experimentarea unor medicamente. • PENTRU O TELEVIZIUNE „CURATA", o campanie de anvergură pentru suprimarea „violenţei, pornografiei şi a vulgarităţii“ din programele de televiziune a fost lansată în S.U.A. de peste 200 organizaţii numărând mai multe milioane de membri, grupate totr-o „coaliţie pentru o televiziune mai bună“. Acţiunea este o reacţie la amploarea pe care au luat-o emisiuni considerate de categorii largi ale telespectatorilor ca depăşind graniţele decenţei. Astfel, un sondaj, realizat de un institut de cercetări şi publicat la luna mai la revista „Time“, arată că 60 la sută dintre persoanele chestionate socotesc că o serie de mijloace de informare la masă „reflectă o scară a valorilor lipsită de moralitate“. Promotorii campaniei „pentru o televiziune curată“ intenţionează să depăşească faza simplelor proteste, pentru ca prin presiuni să atingă obiectivul urmărit. • BIOXID DE CARBON IEFTIN PENTRU SERE. Specialiştii ucraineni au creat o Instalaţie pentru alimentarea cu bioxid de carbon a serelor de legume. Instalaţia este simplă : printr-un sistem de conducte, gazele produse de focarele cazanelor sunt transportate la sere, după ce au fost purificate la prealabil cu ajutorul unui catalizator. Catalizatorul a fost creat de Institutul de fizică-chimică al Academiei de Ştiinţe a R. S. S. Ucrainene. Folosirea bioxidului de carbon ieftin astfel obţinut permite sporuri substanţiale de recoltă de ordinul, de pildă, a 5 kg de castraveţi şi 2 kg de roşii de fiecare metru pătrat de seră. Un al doilea avantaj este acela că fumul produs de focarele cazanelor nu mai ajunge la atmosferă. • INSTALAŢIE AUTOMATA DE FORJARE. Firma „Hansenclever GmbH“, din Düsseldorf (R.F.G.), a realizat o instalaţie complet automatizată de forjare in matriţă pentru producerea in serie a arborilor cotiti şi a osiilor din faţă pentru autocamioane. întregul sistem este dirijat electronic cu ajutorul microprocesoarelor. Toate comenzile privind funcţionarea instalaţiilor de transport şi a pieselor sunt înregistrate pe benzi magnetice. In cazul trecerii la forjarea unui nou tip de piesă nu trebuie schimbate decit benzile magnetice. • VESTIGII ALE CIVILIZAŢIEI HITITE. Arheologii turci au descoperit, in apropierea localităţii Kahramanmaraş, din sud-estul ţării, vestigii ale civilizaţiei hitite datate cu aproximaţie din anul 1200 i.e.n. Dintre acestea se distinge, ca valoare istorică şi artistică, o statuie din marmură neagră, avînd 50 centimetri înălțime, provenind din epoca denumită „nechitită“. Motivul este specific pentru această perioadă : statuia este zoomorfă la partea inferioară — trup de vultur, iar labele și ghearele de leu — capul fiind antropomorf. °^^3RETUTINOETsi! Lucrările Mesei rotunde romăno-britanice In perioada 9—15 iunie au avut loc la Bucureşti lucrările celei de-a doua sesiuni a Mesei rotunde româno-britanice. Acţiunea s-a înscris in contextul evoluţiei ascendente a raporturilor româno-britanice pe multiple planuri, ca urmare a hotărîrilor convenite la nivel inait, cu prilejul vizitei de stat în Anglia a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, in iunie 1978. Delegaţia ţării noastre a fost condusă de George Macovescu, preşedintele Uniunii scriitorilor, vicepreşedinte al Centrului naţional pentru promovarea prieteniei şi colaborării cu alte popoare, iar cea britanică de lordul Walston, preşedintele Centrului Marea Britanie— Europa de Est. La lucrări au participat Vasile Gliga, ambasadorul României la Londra, şi Paul Holmer, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti. In cadrul sesiunii s-a efectuat un amplu schimb de păreri asupra unor probleme de interes comun privind relaţiile româno-britanice şi a unor aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. Oaspeţii au efectuat, de asemenea, vizite la obiective economice şi culturale din Bucureşti şi din ţară. (Agerpres) LA TÎRGOVIŞTE Simpozion privind amenajarea şi optimizarea spaţiului agrar La Tîrgovişte s-au desfăşurat lucrările simpozionului naţional cu tema „Amenajarea şi optimizarea spaţiului agrar in Republica Socialistă România“. La simpozion, organizat de Comitetul judeţean Dîmboviţa al P.C.R., în colaborare cu Universitatea Bucureşti, Academia de ştiinţe agricole şi silvice, Societatea de ştiinţe geografice şi Institutul de economie agrară, au participat activişti de partid şi de stat, cadre didactice din învăţămîntul superior, liceal şi gimnazial, cercetători, cadre de conducere, specialişti. Comunicările prezentate au înfăţişat rezultatele cercetărilor efectuate în numeroase zone ale ţării privind amenajarea şi optimizarea spaţiului agrar. (Gheorghe Manea). COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Vă exprimăm profundele noastre mulţumiri pentru mesajul de condoleanţe adresat Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari, cu prilejul încetării din viaţă a tovarăşei Song Qingling, preşedinte de onoare al Republicii Populare Chineze, COMITETUL PENTRU ORGANIZAREA FUNERALIILOR ÎN MEMORIA PREŞEDINTELUI DE ONOARE SONG QINGLING Cronica zilei In perioada 11—15 iunie, o delegaţie a Colegiului naţional al apărării din Canada, condusă de generalul maior L. V. Johnson, comandantul colegiului, s-a aflat într-o vizită in ţara noastră. Oaspeţii au avut convorbiri la Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale şi Ministerul Apărării Naţionale. Totodată, au vizitat Academia militară, Muzeul militar central şi obiective turistice din municipiile Bucureşti şi Braşov. ★ Universitatea cultural- ştiinţifică din Capitală şi-a încheiat, luni, cursurile anului de invăţămint 1980— 1981. încheierea cursurilor Universităţii a fost marcată printr-o festivitate desfăşurată luni după-amiază, la Sala Mare a Palatului. După cuvîntul de închidere, rostit de prof. univ. dr. docent M.N. Constantinescu, prorector al Universităţii, a fost audiată conferinţa „Cultura actuală şi culturile trecutului nostru istoric“ a criticului de artă Ion Frunzetti. A fost prezentat apoi spectacolul cu opera „Rigoletto“ de Verdi, in interpretarea unui colectiv artistic al Operei Române. (Agerpres) tv Programul I 9.00 Teleşcoală 11.00 Film serial Dallas. Reluarea episodului 10. 11.50 Evoluţia vieţii pe pământ. Serial ştiinţific. Reluarea episodului 8. 12.50 Pagini enesciene. 13,15 Călătorie prin ţara mea. Arc peste timp la Suceava. Reportaj. 13,40 Muzică instrumentală românească. In jurul orei 14 : Transmisiune directă ln ceremonia sosirii secretarului general al Partidului Socialist Revoluţionar Somalez, preşedintele Republicii Democratice Somalia, general-minor Mohamed Siad Barre. 16.00 Telex. 16.05 Teleşcoală. 17,00 Seara Televiziunii ungare • Ungaria ’80. Film documentar realizat de Televiziunea din Budapesta • Obiceiuri vechi şi dansuri populare • Aşezări ungare : Győr şi Mezőhegyes. • Centenarul Bartók 19.00 Telejurnal 19.25 Actualitatea economică • In Intimpinarea Congresului consiliilor oamenilor muncii • Priorităţi In industrie : calitate, competitivitate, eficienţă a Seceriş ’81. 19.40 Omul şi sănătatea. Dialog cu telespectatorii. 20.00 Seara Televiziunii ungare. Teatru TV. „Cimpii fierbinţi“. Premieră pe ţară. Producţie a TV din R.P. Ungară. Ecranizare după romanul scriitorului clasic Móricz Zsigmond 22.15 Telejurnal. Programul 19.00 Telejurnal. 19.25 Seara Televiziunii ungare • O vizită la Uzina de autobuze „Ikarus“ • Muzică populară cu ansamblul „Sebe“, Kiara Bodza și Dévai Nagy Kamilla • Vechi așezări : Cetatea Sarvary. 20,15 Film serial pentru copil. „Peripeţii de vacanţă“. Reluarea episodului . 20,35 Viaţa economică a Capitalei. 21,05 „Viaţa, dragostea omului, dragostea...“ Interpretează ansamblul de balet al Teatrului de operetă din Bucureşti. 22,15 Telejurnal. • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT RADIOGRAFII ALE CLUBURILOR Unii cu condicile bune, alţii Rezultatele ultimei ediţii a campionatelor europene au confirmat aprecierea că boxerii români pot dobîndi medalii la acest nivel, dar că formaţiei noastre reprezentative, care aliniază cu regularitate sportivi la toate categoriile de greutate, îi lipsesc incă acele elemente de vîrf, capabile să cucerească titluri ale continentului, iar, prin aceasta, să dovedească forţa de concurs necesară celor mai înalte performanţe la turneele mondiale şi olimpice. Dintre cauzele de fond care stînjenesc dezvoltarea boxului şi, implicit, apariţia marilor campioni, ne oprim astăzi asupra felului în care lucrează unităţile de bază, cu precădere cele bine încadrate şi bine înzestrate material Avem în ţară 63 de secţii pentru seniori, 90 pentru juniori şi alte 30 de nivel judeţean, în cadrul cărora activează 142 antrenori cu normă întreagă şi 73 retribuiţi „cu ora“. Adică, în total 183 de secţii, cu 215 tehnicieni, ceea ce creează aparenţa unei adevărate forţe organizatorice. Dar cum se manifestă, in realitate, aceasta ? Pentru a desluşi lucrurile în privinţa randamentului unor secţii şi a contribuţiei lor la reprezentarea boxului nostru, să arătăm pe scurt situaţia unei foarte cunoscute unităţi specializate, Box Club Brăila (B.C.B.), comparînd-o cu aceea a unei secţii de putere medie, secţia de box a Clubului sportiv „Muscelul" — Cimpulung, dar care se remarcă prin rezultate bune pe plan naţional şi printr-o contribuţie corespunizătoare la alcătuirea lotului reprezentativ. La Brăila, centru pugilistic vechi, care a ridicat la suprafaţă mai multe talente decit oricare alt oraş, fiinţează cîteva cluburi şi asociaţii cu secţii de box : Progresul, Voinţa, P.A.L., Clubul sportiv şcolar, iar din anul trecut şi Dinamo — la care a fost numit antrenor principal Calistrat Cuţov. în majoritatea cazurilor, acestea se ocupă de pregătirea juniorilor. Din 1973 apare B.C.R., prima unitate din ţară cu profil exclusiv de box, constituită cu intenţia de a deveni o „Uzină“ producătoare de campioni, una dintre principalele furnizoare de sportivi valoroşi pentru loturile reprezentative. In contextul în care sportul brăilean beneficiază de o impunătoare bază materială, B.C.R. a fost înzestrat cu cea mai mare şi mai bine utilată sală de pregătire din ţară, precum şi cu alte amenajări necesare înaltei performanţe. Dincolo, la Cimpulung, oraş cu 40 000 de locuitori, există, de asemenea, o frumoasă bază, în special atletică. Secţia de box a clubului „Muscelul“ — singura din oraş — dispune de o sală de antrenament obişnuită. Deci la acest capitol, avantaj destul de net pentru B.C.R. Avantaj care creşte simţitor în privinţa bugetelor. Mai departe, încadrarea : B.C.R. — 9 antrenori, dintre care 4 cu normă întreagă , „Muscelul“ — 3, dintre care 2 cu normă întreagă. Iată că avantajul de condiţii pentru B.C.R. s-a conturat din ce in ce mai net. Şi atunci, cum să ne explicăm că B.GB., în loc să devină „uzină“ de campioni, a descrescut continuu ca randament, că de la Costică Dafi-Doufl unităţi de box, faţă în faţă , B. C. Brăila şi „Muscelul" noiu (medalie olimpică de bronz In 1976), in general boxul brăilean n-a mai impus atenţiei publice nici un sportiv, că n-a avut nici cel mai mic aport la formaţia olimpică — 1960 sau la alcătuirea lotului reprezentativ — 1981 ? Aceasta, în timp ce, la nivelul posibilităţilor lor, cimpulungenii se afirmă constant, iar tei dintre ei — Viorel Ioana, Mircea Fulger şi Nicolae Nicolae sînt membri ai reprezentativei naţionale. Explicaţia o găsim, in primul rînd, in comportarea şi atitudinea faţă de muncă, necorespunzătoare, a antrenorilor de la B.C.R. Dacă foştii boxeri cimpulungeni Gheorghe Vlad, Aurel Simion şi Constantin Dia, astăzi antrenori, muncesc ambiţios, cu adevărată pasiune pentru afirmarea e cu rezultatele levilor lor pe ringul naţional, cei de la B.C.R. provoacă de multă vreme dureri de cap conducerii clubului şi organelor sportivi locale. Exact in urmă cu un an se analiza activitatea antrenorilor de la B.C.R., cu participarea secretarului federaţiei şi a altor patru membri ai biroului federal. In rolurile negative, de comportament moral, mai ales, superficialitate în muncă, cu repercusiuni grave şi in privinţa educaţiei sportivilor (de pildă, Niţă Robu şi Gheorghe Negoiţă, suspendaţi din activitatea sportivă), aceiaşi antrenori — Zlotariu, Seibel, Ganea. Insă critica si avertismentele verbale s-au dovedit incă o dată fără efect, cum aveau să fie și alte asemenea analize din anul trecut. Abia la începutul lunii mai a.c., C.J.E.F.S. Brăila a devenit mai ferm, sanctionînd, conform prevederilor Codului muncii, şapte din cei nouă antrenori. Iar conducerea F.R.B., aprobînd măsura, a avertizat, totodată, pe respectivii antrenori că se va renunța definitiv la serviciile lor dacă nu-şi vor schimba atitudinea faţă de muncă. Hărnicia, pasiunea pentru meserie, iată criteriile de alegere şi promovare a antrenorilor, criterii pe care trebuie să le utilizeze în mod concertat federaţia de box, consiliile locale de sport şi conducerile unităţilor pentru a obţine contribuţia tuturor celor 183 de secţii la propăşirea boxului naţional. Valeria MIRONESCU Competiţii, rezultate, clasamente VOLEI CAMPIONI AI „DACIADEI“. Turneele finale la volei, pentru sportivi de performanţă, s-au încheiat cu victoriile echipelor reprezentative ale Capitalei. Clasamentul la echipele masculine : 1. Bucureşti, 2. Braşov, 3. Maramureş, 4. Dolj, 5. Tulcea, 6. Bihor, 7. Galaţi, 8. Timiş. Clasamentul — la echipele feminine : 1. Bucureşti, 2. Constanţa, 3. Dolj, 4. Bacău, 5. Iaşi, 6. Galaţi, 7. Bihor, 8. Cluj. • La Craiova, la meci amical de volei : România — Argentina 3—0. BASCHET. CAMPIONI AI „DACIADEI“. Turneele finale la baschet, pentru sportivi de performanţă, s-au terminat de asemeni cu succesul formaţiilor Capitalei. Clasamentul — la masculin : 1. Bucureşti, 2. Constanţa, 3. Iaşi, 4. Cluj, 5. Sibiu, 6. Timiş. Clasamentul — la feminin : 1. Bucureşti, 2. Cluj, 3. Bihor, 4. Braşov, 5. Timiş, 6. Mureş. CICLISM. CAMPION AL „DACIADEI“ in proba de semifond pe circuit, desfăşurată la Braşov, este Ion Gancea (Dinamo-Bucureşti). TIR. La campionatele internaţionale ale României, „Cupa challenge Iosif Sîrbu" pentru cel mai valoros rezultat al competiţiei a fost ciştigată de Hie Codreanu — 598 puncte, la puşcă liberă to. „Marele premiu Carpaţi“ la skeet a fost cîştigat de A. Socharski (Polonia) — 198 talere. AUTOMOBILISM. In „Raliul Dunarii-Dacia“, pe locul tatii : Ferjancz — Tandari (Ungaria), pe Renault 5 Alpine. Primul echipaj român — pe locul 8: Grigoraş—Scotei. In grupa I, primul loc, echipajul Ionescu Cristea—Bucătaru ; pe echipe : 1. Polonia. 2. România. 3. Ungaria, la timp ce locul întîi pe firme a fost cîştigat de „Dacia". RUGBI. La Moscova, echipa Steaua Bucureşti a întrecut echipa Institutului de aviaţie „luxi Gagarin“ cu 51—19. FOTBAL. Finala celui de-al 39-lea campionat naţional de juniori a fost câştigată de echipa clubului bucureştean Metalul (antrenor Vasile Nedelcu), care a învins formaţia Clubului sportiv şcolar „Braşovia“ cu 1—0. Felicitări clubului Metalul pentru rezultatele bune pe care le înregistrează de mulţi ani in domeniul creşterii tinerilor jucători de fotbal PAGINA 5 R. S. CEHOSLOVACA: Autostrada Praga - Bratislava La sfirşitul anului trecut a fost dată in funcţiune autostrada Praga — Brno — Bratislava cu o lungime de 317,4 km. Ţintan' du-se seama că pe noua şosea, cu patru benzi de circulaţie, legătura intre principalele două oraşe ale Cehoslovaciei, Praga și Bratislava, se face intr-un răstimp scurt, a fost suspendată cursa aeriană dintre ele Autostrada Praga — Brno — Bratislava a fost construită astfel tacit automobilele să poată circula pe ea cu o viteză constantă de 120 de km pe oră. Avtadu-se insă la vedere necesitatea economisirii carburanţilor şi creşterea gradului de securitate a circulaţiei, viteza legală a fost limitată la 110 km pe oră. Lăţimea autostrăzii este de 26,5 m. Pe traseu există 39 de treceri de nivel şi 46 locuri de parcare. La intervale regulate stat instalate telefoane ce pot fi utilizate pentru chemarea miliţiei rutiere, a pompierilor, salvării sau a maşinilor de service auto. Treptat vor fi amenajate moteluri şi staţii de benzină. Datorită faptului că autostrada urmează un traseu destul de accidentat, constructorii ei au trebuit să excaveze sau să rambleeze circa 40 milioane rac de pămînt şi piatră, să construiască 347 de poduri in lungime totală de 14,5 km. Cel mai mare dintre ele, peste rîul Morava, are o lungime de 787 m. Cel mai spectaculos este Insă podul peste rîul Oslava. Pilonii lui de beton armat susţin structura de oţel aflată la o inălţime de 77 de metri faţă de nivelul apei. Economiile ce se realizează prin exploatarea autostrăzii se estimează la 800 milioane coroane anual R. S. F. IUGOSLAVIA: Dezvoltarea mijloacelor de transport In cursul actualului cincinal urmează să fie dezvoltate, la continuare, mijloacele de transport atît pe uscat Cit și pe apă. Astfel, programul de dezvoltare a transporturilor feroviare prevede construirea a 12 noi linii, cu o lungime totală de 716 km, precum şi electrificarea a 755 km din reţeaua existentă. In cadrul acţiunilor de modernizare şi de sporire a capacităţii de trafic vor fi date in exploatare 220 de locomotive noi, 126 de trenuri automotoare, precum şi 14 000 de vagoane. Se va acorda atenţie ameliorării legăturilor intre nordul şi sudul ţării, precum şi între litoralul adriatic şi regiunile din interior. Va fi modernizată şi electrificată linia ferată de 180 km dintre Bosanki Novi, din Bosnia şi Herţegovina, şi Knin, din Croaţia. Continuă acţiunea începută în anii trecuți de construire a autostrăzii „Frăție- Unitate“ prin realizarea in anul acesta a unui tronson lung de 155 km. Pină in prezent constructorii au dat în exploatare, în cadrul acestei importante lucrări rutiere menite să lege partea de nord-vest cu cea de sud-est a tării, mai multe segmente a căror lungime însumează deja 320 km. Vor fi conectate la moderna autostradă o serie de centre urbane ■mari, cum stat Ljubljana, Zagreb, Belgrad, Niș și Skopjje, astfel incit să se ofere posibilitatea ca o parte cit mai mare din teritoriul tării să aibă o legătură rutieră cu viitoarea autostradă transeuropeană aflată la curs de realizare. Pe de altă parte, portul Ploce, de pe coasta adriatică, urmează să-și sporească sensibil traficul prin darea in exploatare a unui nou terminal cu o capacitate anuală de peste 800 000 tone de produse petrolifere şi alte substanţe lichide. La Smederevo, pe Dunăre, se va construi un port cu o capacitate anuală de trafic de circa 10 milioane tone. Lucrările vor fi finalizate la 1985. R. P. UNGARĂ . Realizări şi perspective în domeniul informaticii Informatica a cunoscut o dezvoltare remarcabilă in Ungaria la ultimul deceniu. Aplicaţiile ei se extind continuu, contribuind la ridicarea eficienţei'' producţiei. Parcul naţional cuprinde la prezent 2 000 de ordinatoare universale, mini şi microordinatoare. Peste 20 000 de persoane au o calificare de informatician, iar industria de aparatură informatică ocupă între 4 şi 5 mii de angajaţi. In zece ani această industrie a realizat fabricarea de aparate bazate pe circuite integrate, producind la prezent 200 de sisteme informatice complete şi mai multe mii de periferice anual. Ţinînd seama de faptul că informatica va pătrunde tot mai mijit în gestionarea forţei de muncă, materiilor prime şi a energiei, Comitetul naţional pentru dezvoltare tehnică işi propune să creeze, pe lângă marile întreprinderi de stocare a mărfurilor, sisteme informatice care să permită o evidenţă instantanee a cantităţilor şi sortimentelor disponibile de materii prime, semifabricate şi componente cu indicarea preţurilor şi depozitelor care urmează să livreze solicitanţilor respectivele mărfuri. Pentru traducerea la viaţă a planurilor de dezvoltare a informaticii, Comitetul naţional pentru dezvoltare tehnică va aloca mai multe miliarde de forinţi, la care se vor adăuga alte 8—10 miliarde alocate de întreprinderi. BOTOŞANI • Asociaţiile scriitorilor din Bucureşti şi Iaşi împreună cu forurile cultural-educative ale judeţului Botoşani au organizat un larg ciclu de întîlniri şi dezbateri intre creatori de literatură şi cititorii botoşaneni. Manifestările au debutat printr-un recital de poezie la Casa memorială „Mihai Eminescu“ din Ipoteşti. (S. Ailenei). SATU MARE • Sub egida comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, în comuna Turţ s-a deschis o tabără de creaţie pentru 30 de artişti plastici amatori din judeţele Satu Mare, Arad, Bihor, Caraş-Severin, Timiş şi Alba. Lucrările de pictură şi sculptură vor fi reunite totr-o expoziţie. (Octav Grumeza). BACĂU • La cluburile muncitoreşti din Moineşti, Comăneşti şi Buhuşi, la casele de cultură din Slănic Moldova, Tg. Ocna, Gh. Gheorghiu-Dej şi Bacău, ca şi în întreprinderi şi instituţii au loc in aceste zile simpozioane, dezbateri, expuneri, seri de întrebări şi răspunsuri grupate sub genericul „Luna educaţiei juridice“, în cadrul cărora activişti de partid, jurişti, specialişti fac cunoscute oamenilor muncii hotărîrile de partid şi de stat, legile ţării. Predomină teme legate de apărarea proprietăţii socialiste, întărirea ordinii şi disciplinei la producţie, consolidarea relaţiilor de familie etc. (Gh. Baltă). TULCEA • In cadrul manifestărilor dedicate împlinirii a 100 de ani de la naşterea poetului Panait Cerna, la Tulcea şi in comuna Cerna, locul de naştere al scriitorului, a avut loc o sesiune de comunicări ştiinţifice. Participanţii la sesiune au luat parte la vernisarea unor expoziţii pe tema „Scrieri şi documente aparţinind lui Panait Cerna“, „Opera lui Panait Cerna în tipar român şi străin de-a lungul vremii“. A avut loc, de asemenea, lansarea volumului „Poezii“ de Panait Cerna apărut la Editura Minerva. (Neculai Amihulesei). VASLUI • La Bîrlad s-a încheiat cea de a V-a ediţie a festivaluluiconcurs interjudeţean de creaţie şi interpretare de muzică tinără intitulat „Imn vetrei străbune“ • In comunele vasluiene, sub egida comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, se desfăşoară manifestări politice, cultural-educative şi artistice reunite sub genericul „Florile muncii in cununa ţării“, organizate de consiliile locale de educaţie politică şi cultură socialistă, cu sprijinul instituţiilor judeţene de cultură. (Crăciun Lăluci). VILCEA • La Călimăneşti a avut loc o consfătuire pe ţară cu tema „Căi şi mijloace de îmbunătăţire a activităţii politico-educative, cultural-artistice şi recreative in staţiunile balneare“, organizată de Ministerul Turismului împreună cu Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste. (Ion Stanciu). SIBIU • După premierele cu piesele „Şi eu am fost un Arcadia“ de Horia Lovinescu, la regia lui Gh. Miletineanu (secţia germană) şi „Monolog cu faţa la perete“ de Paul Georgescu, în regia lui Iulian Vişa (secţia română). Teatrul de stat din Sibiu a prezentat spectacolul de poezie şi muzică intitulat „Cintecele mele“. (Nicolae Brujan).