Scînteia, decembrie 1981 (Anul 50, nr. 12216-12242)

1981-12-10 / nr. 12224

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIJI-VAI ORCAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LI Nr. 12224 Joi 10 decembrie 1981 1|6 PAGINI - 30 BANI Nouă şi grăitoare mărturie a înaltei aprecieri şi profundei consideraţii de care se bucură pretutindeni în lume preşedintele României, pentru strălucita sa activitate în slujba aspiraţiilor de pace şi securitate ale tuturor popoarelor TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU • * i-a fost conferită „Placheta de aur a Giuntei regionale Piemont" Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, i-a fost înmînată, miercuri, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la sediul C.C. al P.C.R., „Placheta de aur a Gruntei regionale Piemont“, in semn de profund omagiu şi deosebită stimă, din partea locuitorilor acestei importante regiuni a Italiei, pentru contribuţia remarcabilă la dezvoltarea tradiţionalelor relaţii româno-italiene de strinsă prietenie şi colaborare, pentru prodigioasa activitate consacrată nobilelor idealuri de pace, înţelegere şi largă conlucrare intre popoare. Această distincţie confirmă Încă o dată marele prestigiu internaţional de care se bucură România, preşedintele Nicolae Ceauşescu, personalitate marcantă a vieţii politice mondiale, profund preocupat de destinele omenirii, luptător ferm şi neobosit pentru triumful cauzei destinderii, securităţii şi cooperării, pentru oprirea cursei înarmărilor şi înfăptuirea dezarmării. In primul rînd a dezarmării nucleare, pentru edificarea unei lumi fără arme și războaie, pentru apărarea dreptului funda(Continuare în pag. a IlI-a) Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Stimate tovarăşe preşedinte al Gruntei regionale Piemont, Stimaţi tovarăşi, Aş dori să vă mulţumesc mult pentru această plachetă şi insignele care reprezintă diferite provincii ale regiunii dumneavoastră, pentru cuvintele pe care le-aţi exprimat aici la adresa poporului român, a politicii sale de pace şi colaborare, precum şi pentru aprecierile la adresa relaţiilor dintre România şi Italia. într-adevăr, popoarele român şi Italian sunt legate prin vechi tradiţii, prin anumite puncte comune în dezvoltarea lor , prin afinităţi de limbă şi cultură ; este adevărat, toate acestea privesc istoria îndepărtată, dar au constituit întotdeauna, şi constituie şi în momentul de faţă, o bază trainică a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre poporul român şi poporul italian. Doresc să remarc cu multă satisfacţie bunele relaţii dintre România şi Italia, larga colaborare existentă atît pe plan economic, cit şi tehnico-ştiinţific şi cultural, precum şi pe plan internaţional, în lupta pentru o politică de pace, de independenţă naţională şi colaborare între toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială. în acest cadru, relaţiile dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Socialist Italian, vizita secretarului general, a tovarăşului Bettino Craxi, în România, convorbirile pe care le-am avut nu de mult au constituit şi constituie un factor important în dezvoltarea relaţiilor dintre partidele noastre şi, totodată, dintre popoarele noastre, un factor important pentru întărirea solidarităţii şi colaborării tuturor forţelor din Europa şi din întreaga lume, care se pronunţă împotriva politicii de dominaţie şi asuprire, pentru destindere, pentru progresul economic şi social al popoarelor, pentru independenţa lor naţională, pentru o politică de pace. în mod deosebit apreciez înmînarea acestei plachete ca o expresie a preocupării comune de a întării solidaritatea în lupta pentru soluţionarea marilor probleme care preocupă astăzi Europa şi întreaga lume. , Am în vedere, în primul rînd, situaţia grea creată prin acumularea unor uriaşe armamente, şi îndeosebi a armamentelor nucleare, hotărîrea de a se amplasa rachete cu rază medie de acţiune, de a se dezvolta cele existente, de a se produce şi amplasa în Europa bomba cu neutroni. Aceasta va duce la o amplificare şi o agravare fără precedent a situaţiei din Europa, creînd un grav pericol nu numai pentru pace, dar pentru însăşi existenţa popoarelor europene, pentru viaţa pe continentul nostru. De aceea, România consideră că trebuie să facem totul, să acţionăm acum, pînă nu este prea tîrziu, pentru a opri amplasarea de noi rachete nucleare, pentru trecerea la retragerea şi înlăturarea celor existente, pentru a se ajunge, pînă la urmă, la o Europă fără nici un fel de rachete nucleare, fără armamente nucleare în general. Noi apreciem în mod deosebit mișcările din Italia — inclusiv din regiunea dumneavoastră — care exprimă hotărîrea popoarelor de a împiedica transformarea Europei într-un arsenal nuclear, de a înlătura gravul pericol ce ameninţă toate naţiunile continentului nostru. In acest spirit, poporul român s-a angajat cu toată hotărîrea şi forţa sa, alături de popoarele europene, de popoarele de pe alte continente, în lupta pentru dezarmare, pentru o Europă fără arme nucleare. Marea manifestaţie care a avut loc cu cîteva zile în urmă, la Bucureşti, constituie tocmai expresia acestei hotărîri a poporului român de a întări colaborarea şi solidaritatea cu toate forţele politice din Europa, cu popoarele europene şi de pretutindeni, avînd convingerea fermă că stă în puterea acestor popoare de a determina oprirea amplasării și dezvoltării noilor rachete nucleare, de a determina trecerea la reducerea celor existente, pînă la înlăturarea lor deplină. Doresc să exprim convingerea că Partidul Comunist Român și Partidul Socialist Italian — împreună cu alte partide şi forţe politice din Europa şi din întreaga lume, indiferent de orientările lor politice şi de concepţiile lor — vor reuşi să realizeze o puternică colaborare şi solidaritate şi să poată astfel garanta popoarelor noastre liniştea, dezvoltarea economico-socială, realizarea năzuinţelor lor spre o viaţă mai bună, în libertate şi independenţă. Cu această convingere, vă mulţumesc încă o dată şi vă rog să transmiteţi tuturor locuitorilor din regiunea dumneavoastră, întregului popor italian prieten salutul meu, al poporului român şi urarea de succes pe calea dezvoltării economico-sociale independente, în lupta comună pentru pace, pentru independenţă, pentru o viaţă mai bună ! (Vii aplauze). Cuvîntul rostit de Ezio Ennietti IN PAGINA A III-A TOVARĂŞEI NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe trimisul special al ziarului „Corriere della Sera“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, miercuri, pe ziaristul Italian Ettore Petta, trimis special al cotidianului „Corriere della Sera“. A participat tovarăşul Eugen Florescu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat, cu acest prilej, un interviu pentru ziarul „Corriere della Sera“. Constituirea consiliilor judeţene ale oamenilor muncii-moment important în perfecţionarea democraţiei muncitoreşti „In calitate de reprezentanţi ai celor ce muncesc, consiliile oamenilor muncii trebuie să-şi îndeplinească răspunderile mari pe care le au, să asigure participarea activă a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, la conducerea întregii activităţi economico-sociale(1. NICOLAE CEAUŞESCU In concordanţă cu profundele mutaţii survenite in structura societăţii noastre, cu cerinţele actuale şi de perspectivă, in ţara noastră a fost creat un cadru organizatoric care asigură ample posibilităţi de participare directă a oamenilor muncii, a întregului popor la făurirea propriului destin. Astfel, o expresie a afirmării continue a democraţiei socialiste, a dezvoltării autoconducerii muncitoreşti o reprezintă constituirea adunărilor generale si consiliilor oamenilor muncii la nivelul tuturor unităţilor economico-sociale, lărgirea permanentă a atribuţiilor şi afirmarea rolului acestor organe în conducerea activităţii in toate domeniile. Viata a demonstrat că aceste organe de conducere colectivă, create cu peste un deceniu în urmă, şi-au dovedit pe deplin viabilitatea, asigurînd o conducere competentă şi eficientă a unităţilor, atragerea maselor de oameni ai muncii la elaborarea şi adoptarea deciziilor, precum şi la transpunerea acestora în practică. In prezent, aşa cum sublinia secretarul general al partidului la recenta plenară a Comitetului Central, este necesar, în spiritul principiilor democraţiei muncitoreşti, să acţionăm cu toată hotărîrea pentru buna funcţionare a organismelor colective care au fost constituite in toate domeniile de activitate. La cel de-al doilea Congres al consiliilor oamenilor muncii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, făcînd o analiză profund ştiinţifică a modului cum se afirmă în viaţă autoconducerea muncitorească, cum funcţionează adunările generale şi consiliile oamenilor muncii, sublinia : „Pentru mai buna coordonare a activităţii acestor organisme democratice de conducere a întreprinderilor şi instituţiilor apare necesară constituirea de consilii judeţene ale oamenilor muncii,in care să fie reprezentate toate unităţile industriale, de transport, finanţe şi comerţ de pe teritoriul judeţului respectiv“. Această indicaţie se constituie intr-o nouă şi deosebit de importantă contribuţie politică şi organizatorică a secretarului general al partidului la perfecţionarea continuă şi in forme originale a democraţiei muncitoreşti, socialiste, in măsură să impulsioneze participarea activă şi efectivă a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii la conducerea întregii vieţi economico-sociale. In acest sens, între 12 şi 19 decembrie vor avea loc conferinţele reprezentanţilor oamenilor muncii pe judeţe şi pe municipiul Bucureşti, in cadrul cărora vor fi alese consiliile judeţene şi cel al municipiului Bucureşti ale oamenilor muncii. Pentru ca momentul constituirii consiliilor judeţene să determine o intensificare a activităţii economice şi sociale, să mobilizeze şi să unească intr-un şuvoi unic strădaniile tuturor oamenilor muncii in înfăptuirea obiectivelor actuale şi de perspectivă ale dezvoltării patriei noastre, este necesar să se asigure dezbaterilor un puternic caracter de lucru, să se abordeze problemele aflate la ordinea zilei într-un climat de înaltă exigenţă. In vederea creării unui cadru de discuţii fertil, la obiect, rapoartele trebuie să fie astfel întocmite incit ele să oglindească sintetic preocupările tuturor unităţilor din raza judeţului respectiv, să scoată in evidenţă experienţa pozitivă a acestora, dar să şi examineze cu răspundere, intr-un puternic spirit critic şi autocritic, răminerile în urmă, neajunsurile, dificultăţile, rezervele insuficient folosite. Deoarece, aşa cum sublinia secretarul general al partidului la plenara Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii, numai poziţia fermă, critică şi autocritică, hotărîrea de a trece la măsuri pentru lichidarea lipsurilor şi îmbunătăţirea activităţii constituie garanţia că aceste neajunsuri vor fi înlăturate, că în 1982 se vor asigura mai buna conducere şi organizare a întregii activităţi. La plenara C.C. al P.C.R. care a avut loc luna trecută, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a jalonat cu claritate direcţiile esenţiale de acţiune ale colectivelor de oameni ai muncii din unităţile economice pentru îndeplinirea planului pe anul viitor şi pe întregul cincinal, cum sunt: realizarea producţiei fizice la toate sortimentele, a producţiei nete şi a beneficiilor, a investiţiilor şi a sarcinilor pentru export, concomitent cu reducerea importului, utilizarea capacităţilor şi suprafeţelor de producţie, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al activităţii productive. S-a relevat, de asemenea, cerinţa cu privire la îmbunătăţirea substanţială a organizării muncii, creşterea gradului de mecanizare şi automatizare in vederea sporirii productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor materiale, pregătirea şi folosirea forţei de muncă, întărirea ordinii şi disciplinei, asigurarea condiţiilor de muncă şi viaţă ale personalului muncitor. Totodată, printre imperativele economice ale etapei actuale, secretarul general al partidului a subliniat cu pregnanță, ca o problemă de prim ordin, îndeplinirea exemplară a prevederilor planului la materii prime, combustibil și energie, identificarea de noi rezerve care să asigure lărgirea bazei proprii de materii prime, sporirea gradului de satisfacere a necesităţilor economice din resurse interne, paralel cu lupta hotărîtă pentru reducerea consumurilor energetice, de combustibil, de materii prime și materiale. Subliniind necesitatea de a se asigura in anul 1982 atît îndeplinirea planului, cit şi recuperarea răminerilor în urmă din acest an, la plenara Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii tovarăşul Nicolae Ceauşescu preciza : „Avem un plan cincinal şi trebuie să fim pe deplin conştienţi şi să înţelegem că avem răspunderea să realizăm in întregime prevederile lui, că nerealizările pe 1981 nu se reduc din plan, că ele se adaugă planurilor pe anii următori și în primul rînd pe 1982. Deci trebuie să pornim de la necesitatea de a realiza în în (Continuare in pag. a IlI-a) Şi-au realizat sarcinile anuale la export 7 unităţi economice din judeţul Dîmboviţa Şapte unităţi economice din judeţul Dîmboviţa, intre care întreprinderea de frigidere şi întreprinderea de utilaj chimic Găeşti, Combinatul de lianţi şi azbociment Fieni şi întreprinderea chimică „Victoria“ Tirgovişte, au raportat îndeplinirea planului la export pe acest an. Ca urmare a înnoirii şi modernizării producţiei, ridicării calităţii şi competitivităţii produselor, colectivele din aceste unităţi vor livra suplimentar partenerilor externi, pînăla sfirşitul anului, mărfuri in valoare de peste 58 milioane lei. (Gheorghe Manea). 7 unităţi economice din judeţul Mureş Ca rezultat al utilizării la întreaga capacitate a utilajelor din dotare şi urmăririi zilnice a realizării contractelor încheiate cu partenerii externi, colectivele de oameni ai muncii din 7 unităţi economice din judeţul Mureş raportează îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan la export pe anul 1981. Intre acestea se numără Întreprinderea de sticlărie şi faianţă şi întreprinderea „Nicovala“ din Sighişoara, fabrica „Progresul“ din Reghin. Avansul cîştigat va permite acestor unităţi ca pînă la finele acestei luni să livreze suplimentar pe piaţa externă articole de faianţă-menaj, piese de schimb pentru industria textilă, subansamble şi alte produse. (Gh. Giurgiu). Două întreprinderi din judeţul Argeş Colectivele întreprinderii de stofe „Argeşeana“ şi întreprinderii de poduri metalice si prefabricate din beton din Piteşti şi-au realizat planul anual la export. Mobilizîndu-si in continuare forţele pentru utilizarea utilajelor si a timpului de lucru cu randament sporit, cele două colective de muncă vor livra pînă la finele anului partenerilor externi produse peste prevederi în valoare de aproape 15 milioane lei. (Gheorghe Cirstea). Sa acţionăm ferm pentru îndeplinirea planului pe anul 81! AU REALIZAT PLANUL ANUAL 17 unităţi economice din judeţul Constanţa Numărul unităţilor economice din judeţul Constanţa care şi-au realizat integral sarcinile de plan pe 1981 la producţia-marfă a ajuns în prezent la 17. Colectivele acestora vor realiza pină la sfirşitul anului o producţie-marfă suplimentară în valoare de circa 850 milioane lei, reprezentind utilaje industriale, obiective de construcţii-montaj, bunuri de larg consum, precum şi prestări de servicii pentru populaţie. (George Mihăescu). 20 de unităţi economice din judeţul Olt Pînă la această dată, un număr de 20 unităţi economice din judeţul Olt şi-au înscris numele pe lista celor care au raportat onorarea, înainte de termen, a sarcinilor de plan revenite pe întregul an 1981 la producţia-marfă şi producţia netă. Printre ele se află întreprinderea judeţeană de morărit şi panificaţie, întreprinderea judeţeană pentru prestări servicii şi producţie, centrul de cercetări şi proiectări al Centralei industriale de metale neferoase din Slatina, întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj, Trustul judeţean al I.A.S., întreprinderea de transporturi speciale pentru agricultură şi industria alimentară şi altele. Avansurile de timp înregistrate vor permite celor 20 colective de muncă fruntaşe să obţină, până la finele perioadei menţionate, o producţie-marfă suplimentară de peste 120 milioane lei şi o producţie netă, peste prevederi, evaluată la aproape 100 milioane lei. Trustul de construcţii industriale şi agrozootehnice Bucureşti Colectivul Trustului de construcţii industriale şi agrozootehnice din Bucureşti a realizat integral planul anual, cu 22 de zile în avans, atit la producţia netă, cit şi la producţia de construcţii-montaj. Situindu-se lună de lună printre fruntaşii în Întrecere, harnicii constructori ai acestui trust au finalizat pină acum 42 capacităţi de producţie ; de asemenea, ei au depăşit sarcina de creştere a productivităţii muncii cu peste 9 la sută, au redus costurile de producţie cu 1 la sută, obţinînd economii substanţiale la principalele materiale de construcţii şi la consumul de energie. Pină la finele anului, pe şantierele trustului se va realiza un volum suplimentar de lucrări de construcţii-montaj de peste 45 milioane lei, depăşindu-se astfel angajamentul asumat în chemarea la întrecere lansată la începutul anului. (Dan Constantin), IAŞI: Primele şarje şi piese forjate din oţeluri aliate După numai trei luni de la intrarea in funcţiune, la oţelăria electrică a Combinatului de utilaj greu din Iaşi s-au realizat primele şarje din oţeluri aliate cu molibden, crom, nichel. Lingourile turnate din aceste prime şarje de oţeluri aliate au şi fost forjate la presa de 2 500 tone-forţă din cadrul combinatului In acest fel, a fost satisfăcută in bune condiţii o comandă pentru termocentrala de la Mintia. Este prima fază a programului de realizare pe vatră de otel a Iaşiului a unor oteluri aliate şi înalt aliate, in vederea turnării cilindrilor de laminoare şi a altor utilaje metalurgice care urmează să fie fabricate in anul viitor. (Manole Corcaci). CLUJ : Economii la cheltuielile materiale de producţie In acest an, in unităţile industriale ale judeţului Cluj s-au realizat economii la cheltuielile materiale de producţie de 35,6 milioane Iei. Cele mai bune rezultate au obţinut colectivele Întreprinderilor „Armătura“, cu o reducere a cheltuielilor la 1 000 lei producţiemarfă de 18 lei, „Metalul roşu“ cu 13,4 lei, „Electroceramica“ Turda cu 38,5 lei, „Chimica“ Turda cu 21,8 lei. (1.1. Mureşan).