Semănătorul, 1901-1902 (Anul 1, nr. 1-40)
1902-11-17 / nr. 34
Ann) I. Vol. II. — No. 84. 17 Noembre, 1902 SÃMANÃTORUL REVISTĂ LITERARĂ SĂPTĂMÎNALĂ Redacția și Administrația : BUCUREȘTI Sttrada Regală, 6 DIRECTORI : A. VLAHUȚĂ și G. COȘBUC ABONAMENTUL : 10 Lei pe an AMINTIRE Printre atîtea nopți uitate în viața mea țin minte-o noapte. Căci sînt, se vede-anume clipe pe care sufletul le ’nsamnă... Și se făcea ca astăzi parcă pe vremea pîrgului de toamnă, Cînd te urmează pretutindeni un miros vag de fructe coapte. Pomătu 'ntreg dormea de somnul acelor miluiți de mană. Iar sus, pe crengi, ambele neguri dormeau grumezi de somn învinse, Ca niște pasări uriașe ce dorm cu aripele 'ntinse, Stînd gata ca să-și fee sborul la cea dintîiu șoaptă dușmană. La adăpostul lor noi singuri ca în vremea nopților albastre Venisem duși unul spre altul de un prisos bogat de viață, Dar gura mea de foc în umbră a 'ntîmpinat gură de ghiață. Și ale noastre vorbe parcă nu mai erau vorbele noastre. Atunci un rod din nalt de ramuri, rupt ca de-o mînă nevăzută, S'a prăvălit vuind cu sgomot, ș’a negurilor albe cete Din somn trezite deodată, ca niște pasări speriete S’au întins albele lor aripi și s’au pierdut în noaptea mută. D. Anghel i A I