Sămănătorul, 1906 (Anul 5, nr. 1-52)
1906-10-15 / nr. 42
840 SAMANATORUL vremilor nouă... în volumul acesta de «Anale» bătrînii par a voi să dea sama definitivă de fapta lor. Dar cum? Unde, unde sînt urmașii? * Noua lucrare a păr. vicariu V. Mangra din Orade : «Mitropolitul Sava II Brancovici» (Arad, 1906) e, înnainte de toate, o scriere de polemică împotriva păr. canonic Augustin Bunea. Nu admitem judecata prietenului Bunea asupra lui Sava și nu admitem tonul păr. Mangra față de înnaintașul său. Lucrarea dă și un număr de documente inedite, scoase din Istoria lui Samuil Clain ce se păstrează în manuscris la episcopia unită a Orăzii și în copie după acest manuscris la vicariatul neunit din același oraș. La sfîrșit, autorul strînge într’un apendice un număr de acte, luate din deosebite colecții. Argumentele aduse de păr. Mangra pentru a dovedi vechimea atribuită de tradiție Mitropoliei ardelene, n’au valoare. II. Reviste. « Revista noastră» cuprinde presă de poetele Maria Cunțan și Elena Farago și urmarea unui roman al d-nei Constanța Hodoș. O foarte armonioasă poesie de d. Hildebrand Frollo. * N rul 2 din «Revista politică și literară» de la Blaj se înfățișează cu schița unui inimos preot bătrîn din vremuri, de I. Agîrbiceanu, și cu o poesie de Dafin. III. Ziare. în anul 40 din «Gazeta de Duminecă» (Șimlău), cîteva poesii populare, dintre care e frumoasă aceia ce pornește astfel : Frunză verde foaie lată, Dragă mi-e fata săracă, Că cu mîna ei se -mbracă. ..Unirea» (Blaj) începe în anul 42 o frumoasă descriere a întrunirii de la Brașov a Asociației și a excursiei la București, de d. I. Agîrbiceanu. IV. Felurite. D. Z. C. Arboreni scrie cele ce urmează : «Amicul mieu, răposatul Mihai Eminescu, mi-a cetit în locuința sa de pe Calea Victoriei, de lîngă Calea Griviței, începutul dramei sale Bogdan Dragoș pe la 1879, îmi aduc aminte că era toamnă, la cetire a fost de față și C. Bărcănescu, care încercase a nu cînta o doină, cuvintele fiind scrise de răposatul Mihai. Această doină, zicea Mihai, o va cînta Ana C. Bărcănescu. El luă manuscrisul lui Mihai, ca să-l scrie pe note. Unde sînt aceste note și poesia ? Nu știu.» * Azi, Duminecă, se dezvelește, în sfîrșit, după atîta zăbavă, statuia lui Alecsandri la Iași. „Sămănătorul, an. V, No. 42. Proprietar, ST. O. IOS1F.