Sămănătorul, 1907 (Anul 6, nr. 1-52)
1907-12-16 / nr. 51
1058 SAMĂNĂTORUL care avea de înaintași pe «Marcovici și Beldiman». Absolut fals. Aceștia sînt romancierii noștri ? De la Marcovici avem citeva romane, insa traduse din franțuzește, iar jalnica tragedie a lui Beldiman, dacă despre ea e vorba, nu e roman. Istoricii noștri sînt «Kogălniceanu, A. Sion (sic), Petru Maior, G. Șincai, I. Văcărescu», iar mai noi «Hasdeu și Xenopol, Ubicini, Bălcescu, Ureche... etc.». Observați ciudata ordine în care sînt înșirați scriitorii : Kogălniceanu și A. Sion (ce istoric o fi ?) înnainte de Șincai și Maior : Hasdeu și Xenopol, cari au lucrat pînă în ultimul timp, puși înnainte de Ubicini și Bălcescu. Dar afară de asta, Iancu Văcărescu istoric ? ! E semnificativ pentru pătrunderea autorului caracterizarea ce o face scriitorilor noștri mai mari. Cîteva rînduri despre Alexandri, apoi: «Gh. Lazăr și discipolul său Eliade au lucrat sîrguitor pentru purificarea limbii de elementele străine ce se amestecaseră în ea. Ei aparțineau unui grup cuprinzînd și pe Negruzzi, cunoscut pentru poezia sa istorică «Aprodul Purice». Poetul Grigorie Alexandrescu este un «autor de fabule în graiul poporului de jos», Eminescu, clasificat «imediat după Alexandri» este însemnat prin «satire filosofice și cîntece de amor». In sfîrșit ceva despre Carmen Sylva.— «La aceste mari nume se adaogă următoarele: «Odobescu... Dem. C. Ollanescu1 poet, autor dramatic și nuvelist, pentru care limba romînească n’are taine și ale căruia multe piese au luat loc în repertoriul clasic». Creangă, Caragiale, Coșbuc, «cîntărețul țăranilor»... Zamfirescu, Șerbănescu, «Delavrancea, nuvelist» Vlahuță, I. Negruzzi, Veronica, Micle, Matilda Poni și H. Lecca, pentru ca sa-i dăm pe toți cei amintiți. Critica literară e reprezentată prin «d-nii Maiorescu (sic). Gherea, N. Petrașcu și A. Demetrescu». Despre alți [scriitori nici vorbă, și doar expoziția a fost în 1900 și cartea tipărită in 1907. Ca încheere, se dă o pretinsă icoană a activității noastre literare contimporane și se menționează lucruri care există numai în imaginație sau ceea ce nu contribue întru nimic la înaintarea literaturii. Așa e sfîrșitul : «Importante studii filologice se urmează fără încetare. Activitatea literară e întreținută de societăți și de reviste speciale. Se poate cita mai ales Cercul amicilor literaturii și artei romînești, pe care-1 prezidează d-l Dem. Ollanescu() și al cărui organ are director pe d-l Petrașcu». — Vedeți ? Și noi cari pînă acum n’am știut nimic din toate acestea ! Șt. P. CRONICA I. Știri culturale. Societatea femeilor romîne», de sub preșidenția venerabilei doamne Ecaterina Gr. Cantacuzino, a deschis o nouă serie de conferințe academice. Începutul s-a făcut în seara zilei de 8 Decemvrie, la Ateneu, în sala «Socie ». D-sa a fost Comisarul general a Romîniei la Expozițiunea de la Paris din 1900.). Vezi nota 1.