Sportul Popular, februarie 1946 (Anul 2, nr. 260-284)

1946-02-25 / nr. 281

y scul sportului in activitatea universitară Pe marginea unei reforme a învăţământului superior Eforturi­ făcute până în pre­ant pentru organizarea activităţii portive universitare ne-au arătat n multe rânduri cum nu treime lasă problema. Oamenii noştri de uitară,­ adică acei care din fund­­­unile sociale pe care le ocupă »artă grija organis­ții şi condu­­arii activităţii universitare — s’au rătat neîncrezători în încercările «u­de pe care le-a făcut o minori­­ate entusiiastă, pe domeniul spor­tiv. Pentru ce dar aceştia au privit şi privesc cu ochi răi manifestările sportive studenţeşti? Răspunsul îl aflăm din însăşi structura organizaţiei noastre uni­versitare. Intelectualismul a fost în floare la noi, iar acum deşi se ob­servă o scădere în această pri­vinţă, nu putem spune că vechile credinţe au fost retractate. Teama de a nu introduce exce­sul cultului corpului a făcut să se renunţe pe de-a ’mntregul la idee. In situaţia în care ne aflăm, în pragul organizării activităţii spor­tive universitare, dar mai ales în pragul reformei învăţământului superior, credem că este bine să aruncăm puţină lumină a­supra fe­lului cum ar trebui privită pro­blema, pentru a evita pe viitor ori­ce înţelegere greşită sau echivoc, înainte de a trece la expunerea unei concepţii mai mult sau mai puţin personale, expunere care va fi tratată într-o serie de articole viitoare, credem nimerit să arătăm că preocupări de organizare a ac­tivităţii universitare au existat în­că din 1921 când era la modă „au­tonomia universitară“. In 1923 se redactează un „Program studenţesc pentru organizarea vieţii universi­tare“ apoi acele cunoscute îndru­mări „Vade Mecum“, iar în 1937 se crează „Oficiul Universitar“, or­gan special pentru organizarea vieţii şi activităţii universitare. Dacă în linii generale şi în ceea­­ce priveşte­­activitatea pur acade­mică preocupările acestea au co­respuns în parte, din punct de ve­d­­ere sportiv putem spune că nu a existat. Deşi armate întregi de pedagogi relevat importanţa educaţiei li­rice alături de cea intelectuală, loială, estetică şi religioasă, to­­uşi autorităţile s’au desinteresat. Activitatea universitară e com­­lexă, sportul ocupând numai o­ar­te din sfera ei, iar nouă ni se ţine problema coordonării tutu­­or manifestaţiilor la care studenţ­i iau parte în mod obişnuit. Din s const­ă dlar viaţa universitară ? 'lupă o delimitare aproape unanim cceptată, din: Activitate pur aca­­-­maică; Stare materială a studieri­­’:rer; F­porturi între studenţi; Ra­porturi între studenţi şi profesori­­i Raporturi între studenţi şi au­toritatea superioară. Atunci când vrem să organizăm manifestaţiile sportive de studenţi trebue să ţinem seama de rapor­­urile dintre cele cinci elemente mai sus enumerate. Cultura fizică în universitate poate fi plasată şi ca mijloace de întrebuinţare a tim­­pnului liber şi poate fi privită ca scop în sine fiind obiectul unei ac­tivităţi obligatorii. _ . Noi personal înclinăm spre a doua accepţiune, argumentele pen­tru susţinerea afirmaţiei formând subiectul unei alte comunicări. Ceea ce vrem să accentuăm e fap­tul că activitatea sportivă studen­ţeasca nu trebue redusă la o serie de competiţii­5 la care nu iau parte efectivă nici unu la sută din numărul studenţilor. Da, sunt bune şi necr­oice com­petiţiile, dar atunci când dispui de număr destul de mare de studenţi practicanţi ai diferitelor sporturi. La noi cultura fizică a studenţi­lor trebue să fie o problemă de gu­vernământ. O cer statisticele Asis­tenţei Medicale, care ne arată mi­zeria fizică a celor mai mulţi din­tre studenţi. O organizare temeinică a educa­ţiei fizice universitare va ţine deci seama de celelalte activităţi care sunt mai legate de viitoarea profe­siune a studentului. Scopul uni­versităţii nu trebue uitat, dar nici personalitatea studentului înăbu­şită, ci din contră solicitată să con­­tribue la armonizarea socială. Se va avea în vedere ca activitatea sportivă să nu sustragă pe student de la cursuri sau de l­a obligaţiile a­­cademice, să facă din el o fiinţă întreagă în care instituţiile sociale şi individuale întărite pe calea pre­gătirii profesionale şi pe aceea a educaţiei fizice să conlucreze la realizarea idealului propus. Pentru a evita ciocnirile dintre» diferitele activităţi, propunem in­troducerea în programul facultăţi­lor a unei jumătăţi de zi rezer­vată manifestaţiiunilor sportive, dela care studenţii nu au liberta­tea de a se sustrage. Astfel s’ar repara o veche nedreptate care s’a făcut trupului, acordându-i-se din douăsprezece jumătăţi de zi, cel puţin una. Se pierde atât de mult timp în facultăţile noastre... Din cele de mai sus reţinem câ­teva elemente care ne vor forma ideile de bază în viitoarele desvol­­tări ale problemei: — Viaţa universitară este com­plexă şi trebue cunoscută în tota­litatea ei­— Sportul face parte din mani­festările studenţeşti cele mai tre­buincioase. — Organizarea activităţii spor­tive trebue să ţină seama de ra­porturile sale cu celelalte activi­tăţi, de posibilităţile actuale şi de viitor ale unui program studen­ţesc în care sportul să fie obliga­toriu. Mihai Epurași Rectificare In cadrul acestei rubrici a apă­rut duminica trecută un articol in­titulat ,,Educaţia fizică în Univer­sitate”, care nu poartă dintr’o re­gretabilă eroare, semnătura auto­rului. Facem cuvenita rectificare, a­­nunţând că articolul aparţinea d-lui Gh. Teodorescu. Resortul universitar U. S. P. pe drumul cel bun apă tergiversări îndelun­gate, datorite unor tatonări di­verse în căutarea de elemente destoinice, Organizaţia Sportu­lui Popular a reuşit să înjghe­beze un resort universitar, că­ruia îi revenea misiunea de a coordona iniţiativele, de a pro­­păşi ideea unui sport de masse, de a mijloci înfăptuirea bune­lor intenţii, care fără îndoială că există, şi, în sfârşit ceea ce este mai important, de a uşura renaşterea vieţii sportive stu­denţeşti. Dăinuieşte în acest precept dorinţa unor mari realizări, care să aşeze cu cinste sportul uni­versitar alături de cel sindical şi cel şcolar. Rezultatele celor două din urmă sunt de natură a naşte invidii stimulatoare, ceea ce nu poate fi decât în pro­fitul tuturor. Sportul universi­tar nu putea rămâne în urmă. Calitatea sa superioară, resur­sele umane infinite de care dis­pune, forţa lăuntrică, tăinuită şi sinceră totodată, ca tinereţea în obrajii, — care îi trebuiesc în obraji, — care îl caracteri­zează, — sunt elemente care tre­buiesc să ducă sportul universi­tar la înflorirea pe care o me­rită. Toate celelalte argumente, de meschină socoteală şi cu efect desbinător, trebuiesc şi se pare că au fost eliminate. Ne simţim obligaţi să subli­niem toate acestea, după reu­şita şedinţă — ultima — a re­sortului universitar din O. S. P. S-a mărturisit acolo dorinţa de a trece la concretizarea pro­­ectelor, la conturarea precisă a gândurilor. Şi rezultatele au fost îmbucurătoare. S-a hotărît înfiinţarea­­unui cerc de studii, editarea unui bu­letin sportiv studenţesc, insti­tuirea unei delegaţii care să so­­lici­te sprijinul Senatului Uni­versitar şi, în sfârşit, organiza­rea unui ceaiu dansant, pentru strângerea de fonduri. Resortul universitar O. S. P se poate felicita. Cu atât mai mult cu cât, pe lângă urările noastre, am citit deosebită sa­tisfacţie în ochii tuturor partici­panţilor (delegate şi delegaţi) la şedinţa de Vineri. Dărnicie cu care reprezentanţa sportului studenţesc nu ne-au gratulat de multă vreme. V. B. Un antrenor din Ungaria la F. R. A. (Continuare din pag. I-a) Astăzi, conduce o grupare care lip­sită de posibilităţi materiale ,se com­place într’o dăunătoare obscuritate. S’a propus astfel numirea sa în postul de antrenor federal — post care-i va da posibilitatea să pună­­­n practică cunoştinţele sale în avan­tajul atletismului românesc. Astfel d. Szolvay e rugat, pe acea­stă cale, să intre de urgenţă, în le­gătură cu federaţia de atletism pe adresa Str. Belvedere Nr. 6, etaj IV. Şi premii pentru ceilalţi antrenori Iar pentru a stimula pe ceilalţi an­trenori în activitatea lor de redresori ai atletismului, federaţia a hotărît să institue o serie de premii împărţite pe diverse categorii de antrenori. Astfel vor avea premii separate an­trenorii grupărilor sindicale, ai celor particulare, precum şi profesorii de educaţie fizică ce deţin o catedră şcolară. O primă listă de antrenori a şi fost alcătuită, urmând ca ea să fie com­plectată în scurt timp cu alte nume. După cum se vede problema antre­norilor — care rămâne încă deschisă — preocupă cu intensitate cercurile noastre atletice. E dealtfel problema vitală a atletismului românesc. a. r. It ULAV TOATE SPORTURILE F­oot-ball Olympia Rhein convoacă azi la ora 9 a. m. pe toţi jucătorii săi pe tere­nul A.C.S.A. — Prezenţa obligatorie pe orice timp. Toţi colaboratorii zia­rului nostru, — rubrica foot-ball, — sunt convo­caţi azi dimineaţă la ora 1O precis, la redac­ţia ziarului nostru, în vederea începerii acti­­v­ităţii. Prezenţa obligatorie. Temnis de masă Comisia Interimară F. R. T. M. ţine şedinţă Luni 25 Februarie a. c. orele 18,30 în în localul său din str. Belvedere No. 6 Ectaj IV. Atletism Mâine după amiază va avea loc în sala liceului Titu Maiorescu (calea Dorobanţi) al cincilea antrenament de iarnă al atleţilor grupărilor bucure­­ştene, organizat de federaţia de spe­cialitate. Vor conduce de prof. Aurel Lupan şi Eilas Baruh. Astăzi dimineaţă are loc adunarea generală a grupării Telefon Club. Şe­dinţa începe la ora 11. Conferinţe La Fundaţia Regele Carol I va con­ferenţia astăzi dimineaţă, la ora 11, d. Amiral C. Negru. Conferinţa d-sale este întitulată „După descoperirea A­­mericii de Cristofor Columb” şi face parte din ciclul de conferinţe de iniţiere şi propagandă marinărească a asociaţiei Liga Navală Română. * Marţi 26 Februarie, va avea loc în aula Fundaţiei universita­re „Regele Carol I“ conferinţa d-lui Neagu Boerescu, despre în­ceputurile sportului românesc. Conferinţa va fi însoţită de pro­­ecţiune. AST­AZI DIMINEAŢA Trei crossuri de antre­nament organizate de fruntaşele atletismului bucureştean Activitatea atletică continuă astăzi prin trei crossuri de antrenament organizate de cele trei grupări frun­taşe ale atletismului bucureştean. Stadiul Român şi A. C. R. orga­nizează fiecare pentru membrii săi câte o alergare de antrenament, am­bele având loc la şosea, începând de la ora 10 dimineaţa. Viforul Dacia organizează în jurul Velodromului din şos. Ştefan cel Mare primul cross country al anului. Federaţia de atletism este în căutarea unui secretar Candidaţii vor fi supuşi unui examen sportiv In ultima şedinţă a federaţiei de atletism d. I. Duma, secretarul fe­deraţiei, şi-a înaintat demisia. Lo­cul devenind vacant, federaţia de atletism annunţă că angajează un secretar care să îndeplinească ur­mătoarele condiţiuni: să fie major, să fi satisfăcut stagiul militar, să ştie să scrie la maşină, să aibe cu­noştinţe­ sportive în special în atle­tism. Se primesc oferte până în pri­ma şedinţă de Joi-Salariul va fi în jurul sumei de 150.000 lei. Concurenţii vor fi su­puşi unui examen constând din lim­ba şi ortografia română, compoziţie dictat la maşină şi cunoştinţe spor­tive. •#* eri după amiază, în faţa unei nu­meroase asistenţe, compusă in majori­tate din elevii diferitelor licee ale Ca­pitalei, a început disputarea Campiona­telor Şcolare de ping-pong 1946, în re­gia Ministerului Educaţiei Naţionale în colaborare cu O.S.P. Intre spectatori am remarcat pre­zenţa d-lor: i­nsp. gen. Neagu Boeres­cu din partea ministerului Educaţiei Naţionale şi insp. Balasache, prof. Pop Vasile din partea O.S P., prof. Mano­­lescu şi prof. Anton Ionescu. . Probele pentru elevi s-au disputat în sala Tineretului Progresist de pe Str. Gutenberg, soldăndu-se cu următoarele rezultate tehnice : PROBELE PENTRU CURSUL SUPERIOR TURUL I Gateau (M. Basarab) — Calmy (Cul­tura B) 2—0; Zamfir (N. Bălcescu) — Georgescu (A. Vlaicu) 2—0; Luţac (Llc. Com. 4) — Racu (Gh. Şincai) 2—0; O. Ionescu (T. Maiorescu) — Voiculescu (Prof. Asoc.) 2—0; Dumitrescu (P. Ra­­reș) — Simionescu (Pr. Carol) 2—0; Seniu (T. Maiorescu) — Pefferescu (Gh. Steupati) 2—0; Boer (Cultura) — Weiss­­man (Prof. Asoc.) 2—0; Neumann (Cul­­­tura) — Weinstein (I. L. Caragiale) 2—0; Vasil­escu (B. Delavrancea) — El­lenbogen (C. civile 2—0; Kerbioianu (M. Viteazu) — Niculescu (St. Iosif) 2—0; Goilov (Pr. Carol) — Bogosian (M. Viteazu) 2—0; Ceaustian (M. Basarab)— Chia (M. Eminescu) 2—0; D. Popper (Sf. Sava) — Cincheza (M. Eminescu) 2—0; Georgescu (Regele Mihai) — Faier (N. Bălcescu) 2—0; Adole (Cantemir) — Horvath (Sf. Iosif) 2—0; Meerovici (Cultura) — Albahary (Ciocanul) 2—0; Cald­emis (S. Elena) — Bol­dur (Camte­­mir) 2—0; Bărbulescu (Sf. Andrei) — Gorotan( P. Rare?) 2—0; Antulato® (S. Elena) — Vernescu (Constructori) 2—0. TURUL II Popper (Sava) — Cincheza (Emines­cu) 2—0; Șerban (Cantemir) — Horvath (Iosif) 2—0; Georgescu (R. Mihai) — Faier (Bălcescu) 2—0; Leonte (S. Va­sile) — Vasilescu (A. Vlaicu) 2—0; Ni­­culescu (Sf. Andrei) — Vasiescu (B. Delavrancea­) 2—0; Gate (Basarab) — Zamfir (Bălcescu) 2—0; Kalustian (Ba­­sarab) — Ghia (Eminescu) w—0; Bărbu­­lescu (Sf. Andrei) — Garam (F. Rareș) 2—0; Goilov (Pr. Carol)—Bogostan (M. Viteazul) 2—0; Cald­enus (Sc. Elena)— Bol­dur (Cantemir) 2—0; Kerpi­ian (M. Viteazul) —M­oldoveanu (Sc. Corn.) 2—0; Luţac (Llc. Corn. 4)—Ionescu (T. Maio­rescu) 2—0; Semd Dinu (T. Maiorescu— Simionescu (Pr. Carol) 2—1; Weinberg (Cultura) — Rosenberg (Cult. nn) 2—1 ; Neuman (Cult. I) — Boer E. (Cult. I) 2—0; Meerovici (Cultura) — Antele toe Elen 2—1; Ardelean­u (T. Maiorescu)— Amzulescu (Sf. Andrei) 2—0; Lulac (Lic. Com. no. 4) — Pagu (Gh. Șincai) 2—0; Pate (L.M.B.) — Carlmin (Cultural B) 2—0; Kalustian (L.M.B.) — Ghia (L.M.B.) w—0; Seni Dinu (L. T. M.) — Petrescu (L. G. S.) w—0; Neuman (Cul­tura) — Weinstein (Caragiale) w—0. MATCHURILE PENTRU CURSUL INFERIOR TURUL I Trandafir (L.P.A.) — Niculescu (Sf. Iosif) w—0; Solomon (Ciocanul) — O­­pincariu (Cult. Max) 2—1; Mustață (Com. Mihai I) — Thranian (Sf. Iosif) 2—0; Haritan Vasilescu (T. Maiorescu) —Lo­­treanu (A. Vlaicu) 2—0; Likmann (Prof. Asociaţi) — Hoffmann (B. Delavrancea) 2—0; Schwartz (Cultura Max Aziel) — Iosipovici (Ciocanul) 2—0; Zăvoianu (Sf. Sava) — Dumitrescu (A. Vlaicu) 2—0; Lemberg (Sf. Andrei) — Popa Gh. (Şincai) w—0; TURUL II Sopacolu — Trandafir 2—0; Mustaţă Nicolau 2—0; Haritom — Carmel w—0; Likman—Vivan 2—0; Ardeieenu — Ză­voianu 2—0; Popovici — Weinberg 2—0. Matchurile continuă astăzi dimineaţă la orele 9, în sala Tineretului Progre­sist, unde se vor disputa şi finalele. Probele pentru eleve Paralel cu matchurile care s-au des­făşurat la Tineretul Progresist, au avut loc, în sala E.F.A. din Bd. Carol 43, probele pentru liceele de fete. Au asistat: d. inspector general Nea­gu Boerescu, din partea Ministerului Educaţiei Naţionale, insp. Nemţeanu, Gh. Cobzuc, din partea O.S.P., d-ra Efimov, precum şi numeroase profe­soare reprezentând diferitele licee ale Capitalei. S-au înregistrat următoarele rezultate: CURSUL SUPERIOR TURUL I Rădulescu (H. Rădulescu) — Geor­gescu (Sc. Centrală) 2—1. Ciugariu (L. Com. Reg. Elisabeta) — Hanganu (X. H. Rădulescu) 2—0; Paşulescu (I. Hasdeu) —Trifu (Com. Reg. Elisa­beta) 2—0; Po­harai (Negulescu)—Răutu (Choisy Man­­gâru) 2—0; Manolescu (Reg. Maria) — Anghelof (Ortodox) 2—0; Cosăceanu (Reg. Maria) — Uşureflu (Com. Ortodox) 2—0; Alexandrescu (Gh. Chiţu)—Mas­tera (Corn Ortodox) 2—0; Axam (I. Haşdeu) — Sprâncenate (Carmen Syl­­va) 2—0; Caragea (Choisy Mangâru) — Bl­ându (Comercial 3) 2—0; TURUL II Vigneauli (Sc. Centrală) — Rădulescu (H. Rădulescu) 2—0; Paşulescu (I. Haş­­deu) — Ciugariu ( Reg. Elisabeta) 2—0; Manolescu (Reg. Maria) — Poliacu (Negoescu) 2—0; Dhratoan (Negoescu) — Negru (Ortodox) 2—0; Cosăceanu (Reg. Maria) — Hiott (Carmen Sylva) 2—0; Axende (I. Haşdeu) — Alexandrescu (Gh. Chiţu) 0—2. CURSUL INFERIOR TURUL I Niculescu (Reg. Elisabeta) — Tespi­­reanu (I. Haşdeu) 2—0; Menisteru (Cen­trală) — Coca I (Heliade Rădulescu) 2—0; Georgian (Centrală) — Hilard (Carmen Sylva) 2—1; Popescu A. (Co­mercial Ortodox) — Arhipen (Negoes­cu) 2—0; Manolescu (Reg. Maria) —Io­nescu (Comercial 3) 2—0; Rădulescu (Hasdeu) — Stănescu (Ortodox) 2—0. TURUL II Niculescu (Reg. E­lisabeta) — Menste­­ra (Centrală) 2—1; Georgian (Centrală) — Rosetty (Lic. Reg. Maria) 2—1; Ma­nolescu (Reg. Maria) — Popescu (Co­mercial Ortodox) 2—0; Rădulescu (Has­deu) — Bărbieru (D. Ileana) 2—0.. SEMI­FINALE Georgian (Sc. Centrală) — Niculescu (Reg. Elisabeta) 2—0; Manolescu (Re­gina Maria) Rădulescu (Haşdeu) 2-0­. Matchurile continuă astăzi dimineaţă în sala E.F.A. La orele 8.30 se vor juca semifina­lele şi finala la cursul superior, pre­cum şi finala cursului inferior. La orele 11 se va juca finala între cele două învingătoare de la cursul su­perior şi inferior. S. Safianu Eri în săli­e T.P. si E.F.A. Osmoionatele şcolare de ping-pong In regia Ministerului Educaţiei Naţionale şi C., S. P. ,«# £31 Concurs de şah la Liceul „Mihai Viteazul Concomitent cu antrenamentele de sală s’a început ori un concurs de şah. Iniţiativa a luat-o cu Vl­a B.­­ Rezultatele rundei a 3-a se prezintă astfel : 1. Tabrea Ovidiu—Popescu P. 2-0­ 2. Mănescu H. — Tan­si­an V. 1-1. 3. Popovi­ci C. — Popa N. 2-0 (for­fait). 4. Niculescu C. — Teodora Gh. 2-0 (forfait). 5. Stătescu O. — Dumitrescu V. 2-0 (forfait). 6. Ionescu FI. — Voinescu H. 2-0. 7. Constantinescu M. — Tuluca V. 2-0. 8. Gaman V. — Duțu FI. 2-0. 9. Micu A. — Lipsa Ioan 2-0. Clasamentul general după rund la IH-a. 1. Constantinescu M, Micu A., Ni­culescu şi Tabrea 6 puncte. 2. Tamielian 5 puncte. 3. Popescu 4 puncte. 4. Găman, Ionescu, Lipsa, Popovici, Stătescu, Teodora şi Ursache 2 puncte. 5. Duţescu, Duţu, Mănescu, Popa şi Voinescu 1 punct. 6. Dumitrescu, Ţuluca 0 puncte. Activitatea sportivă a clisei lll-a a şcoalei practice de comerţ Nr. 4 In prezent activitatea sportivă se desfăşoară doar la ping-pong, clasa concurând în campionatul organizat de Tineretul Progresist secţia elevi, reuşind să se claseze a patra din 26 de echipe. A reuşit următoarele rezultate cu Lazăr şi Mihai Viteazul, a dispus respectiv cu 3—0 şi 3—1 ,­iar în semi­finala cu Liceul Cantemir Vodă a pierdut cu 3—0. In turneul celor 6 echipe a reuşit să se claseze a doua. Reuşeşte să dispună de Liceul Can­temir campion şcolar cu scor de 5—3 într’un joc amical. Echipele au fost următoarele: Şcoala Practică de Comerţ No. 4, Barete, Luţac Victor, Stan, Ile şi G. Viziru. In prezent s-a înscris în campiona­tul organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale cu două echipe: I. Luţac Victor şi Stan Ilie, N­. Gh. Viziru şi M. Viziru. Secţia de foot-ball îşi va începe şi ea antrenamentele la începutul lunii Martie a. c., sub conducerea excelen­tului jucător al „Spartei“, Dumi­trescu III. Totodată va fi înscrisă şi echipa bask­ett-ball care se va ţine în luna Martie şi va fi formată din următo­rii jucători : Luţac, Stan, Viorel Petre, Fraţii Vi­­ziru şi Moldovea­nu Gh. Din cauza lipsei materialului de sport, care se resimte foarte mult, nu se poate activa în toate ramurile sportive. t Activitatea atletică la şcoala Voinţa La şcoala primară Voinţa, apor­i­tul a luat o desvoltare destul de frumoasă, încă din toamnă elevii şi-au construit o groapă de săritur pentru atletism, unde continuă zil­nic antrenamentele. In prezent, sub conducerea profesorilor de specia­­­litate, elevii acestei școli urmează programele pregătitoar­e pentru ac­tivitatea sportivă din timpul verei. rrssTSBWBaaM«» 30000 franci... 30000 franci... 30000 franci! Cifra se ’nvârteşte în capul lui Manuel, care pluteşte printre nu­meroşii trecători ai amiezii, ca o e­­pavă. Afacerea pe care o montase, obţine un fiasco. Pierduse totul: banii, încrederea în sine. Căsătoria sa pe care ar fi vroit să o celebreze în curând, a fost amânată , amânată până când ? Pe scurt, era sărăcia ; el o va su­porta, dar Marlise ? Acum se îndoia şi de dragostea logodnicei sale! Mergea pierdut în mulţime, îmbrâncit şi cu ochii în flăcării. Un trecător grăbit îl isbii violent. Şocul îi destinse brusc nervii exasperaţi, şi Manuel lovi puternic la bărbie pe nefericitul, care se prăbuşi knockout Manuel, zăpăcit, îşi privi victima, când un oarecare îl trage de braţ „Plai, să mergem”! O maşină este în ime­diată apropiere, cei doi se suie şi maşina demarează. Manuel observă pe furiş, cu o pui­ere întunecată pe acela care l-a tras după el atât die bizar. Maşina,­eşită acum din oraş, se opri în mijlocul unei pădurici. în sfârşit, necunoscutul vorbi. „Mai în­tâi de toate, rrtii de scuze rmtru falvii cavaleresc cum te-am ratat. Aş fi trebuit să te las să te ocupi de bietul om, dar aceasta ţi-ar­e creiat neplăceri. Trebue să mă pre­­nint: Max Linder, manager. Am nă­rui cum ai lovit Pe acest om: ai sto- 7i de boxeur şi nu mă înşel nicioda­­tă”. I­tfel, seara câinid îi vorbi Mariu­sei la nereuşita sa, ba deveni pală. „Ce voi deveni acum ? Nu vom pu­tea trăi în sărăcie ? Văzând privirea bravă a lui Marinei, se grăbi însă să adauge: Dar te iubesc, şi deaceea mă îngrijorează soarta ta”. Manuel povesteşte atunci aven­tura sa cu Linder. Figura Matrisei se lumină ; ea se ridică, sări în sus, bătu din palme. Magnific, dragul meu. Ştii, eu cre­d că boxul îţi va aduce o mulţime de bani. Lunile trecură. Manuel se do­vedea a fi un boxeur de clasă in­ternaţională. Câştigă toate întâl­nirile sale, foarte greu câteodată, dar câştigă totdeauna. Federaţia interna­ţi­onală de box îl desemnă ca challenger a lui Ten Jan, cam­pionul lumii la toate categoriile, care cucerise toate luptele prin k. o. Totuşi, Manuel nu se arată cu totul entuziasmat- îşi găsise încre­derea în sine pe ring, acum vroia să-şi câştige viaţa altfel de­cât din pumni. încercă să o facă Pe Marlise să înţeleagă, dar aceasta făcu pe supă­rata• jDar, dragă, niciodată nu vei câş­tiga atâta, făcând altceva. Nu rata a­­ceastă ocazie de a cuceri glorie şi bani şi de a face fericită pe mica ta logodnică !” — Marlise tu nu vorbeşti decât de bani! — Mă gândesc la tine, Manuel, şi voi fi atât de mândră să fiu soţia unui mare campion! întâlnirea fu decisă. Dar Manuel nu era bucuros căci simţea că jocul său nu era pe ring. Totdeauna făcuse numai ceea ce simţea și avea impresia că de astădată daca nu-şi urma in­stinctul, aceasta îi va purta nenoroc In ajunul matchului, Manuel dori să rămână singur în micul său apar­tament. ,,Alo. Alo©...“ aci postul de radio naţional, ascultaţi acum cronica noastră sportivă. Dragii mei ascultă­tori, de ce anume vom vorbi astăzi, dacă nu de matchul care va opune, în cadrul campionatului mondial la toate categoriile, pe Ten Jan lui Manuel Bidai. S’ar părea că Ten Jan trebue să câştige. Dacă vom lua în considerație că el a câştiigat toate matchurile sale prin k. O—, , —----- t---------' - w Cu un gest violent, Manuel în­chise aparatul de radio. Le va arăta el ceea ce este capabil un om care-şi apără existenţa. Se ridică și un surâs de dispreț orgolios îi apăru pe buze. Luă la întâmplare un ziar din gră­madă: „Ten .Tan porneşte favorit...’’ A­runcă ziarul pentru a lua un altul: „Victoria lui Ten Jan nu poate fi pusă la îndoială...“ şi altul „Ten Jan, va găsi, aproape sigur, mâine seară, ocazia să arate că actualmente este cel mai tare...“. Toţi­ spun ace­laş lucru şi aceste fraze i se învârtesc nebuneşte în cap, sdrobindu-i încrederea în el însuşi. Nu şi nu ! Cu o lovitură violentă în mară, Manuel împrăştie grămada. Va învinge, trebue să învingă. Tre­­bue să--şi repete acest lucru. Sună sunăria. Cine este imbecilul care poate să vină toc­mai acum ? Este Jack, vechiul său prieten, al că­rui surâs încrezător radiază irezistibil. Ei bine, bunul meu Manuel (aici vorba este însoţită de o palmă pe spate) nu eşti prea uşor de întâlnit. Portăreasa ta, un adevărat Cerber are, se pare, ordine precise şi mi-a tebuit toată puterea m­ea de seducţie ca să pot urca până aci!”. Se întrerupe şi din surâzătoare, fi­gura sa deveni îngrijorată. ..Dar bine, drăguţ meu, se pare că ceva nu e în regulă. Ai aerul unuia căruia, scuză­­mă,­­ este frică. Da, da, o repet, dra­gul meu Manuel, eşti pe punctul de a-ţi pierde încrederea în tine. Privi­rea sa căzu asupra jurnalelor. Din cauza aceasta ? Eh, lasă-le să spună. Să vedem, dragul meu, nu a­peri tu pe Marlise, magnific ? Dacă ar fi știut răul care-i făcea în acest moment lui Manuel, acest prieten Jack ! _ Da, tu ai dreptate . Ah, am a­­v­ut un moment de oboseală. A trecut. — Atunci, curaj, ce dracu. Și un lucru, Manuel, dacă mâine seară lu­­crurile nu vor merge...ah, ştiu că tu nu crezi în astfel de fleacuri ^ și că m-ai socotit totdeauna un... să spu­nem bigot; dar fă-o pentru urmne , dacă nu merg lucrurile... roagă-te ! — Ah! dacă asta îţi poate face plăcere !„. — Bine. Nu îţi urez noroc, dar voi fi acolo mâine seară, credincios la post, şi voi urla ca zece! Manuel îl ascultă cum cobora scă­rile. Telefonul suna : „Allo! Manuel Bidai ? Ah, eşti tu, dragă ! In sfâr­şit ! ah ! tu ştii, nu mă simţeam de­loc bine, dar acum că te aud, mă simt admirabil, mi-am recăpătat cu­rajul. Vezi tu, Marlise, prezența ta mi-e necesară... Ce spui? Nu vei ve­ni ? Tu spui asta ?... La Radio ?.... Bine, bun... Adio­.. Aruncând receptorul, el se prăbuși într’un fotoliu și deodată, îi reveni în memorie ca tot atâtea lovituri în memorie ca tot atâtea lovituri de pumn date una câte una­: „Dragii mei ascultători, se pare că Ten Jan, trebue să câştige... Victoria lui Ten Jan, nu lasă nicio îndoială“... Logodnica sa refuză să asiste la luptă, deşi numai pentru ea accep­tase să se bată! Se miră că nu simţea nicio violenţă în suferinţa sa ; era mai degrabă o letargie, o hipnosă căreia i se abandonă. Sala aclamă furtunos pe Ten Jan o nuvelă de JA BADERTSCHER aceasta nu esteAcesta sări corzile, înveşmântat cu un halat, care desfăcându-se, desco­peră o pulpă musculoasă. Ringul străluceşte, pareu alb, magnetic, de­oarece orice lumină a fost stinsă în sală. Se simte frământarea masei invizibile. Manuel se urcă la rândul său pe ring, nerecoltând decât câteva slabe aplauze. Instinctiv, ochii săi caută pe Marlise. Suferinţa sa este redeşteptată, devine ascuţită şi ră­mâne, fără convingere totuşi, im­pusă de un instinct vag, întinde pasiv mâinile cu bandajele albe pe care mânuşile, strălucind ca nişte cochilii de castană, le înghite. Înainte de a răsuna gongul, sala scamdtează: „Ten Jan, Ten Jan!” El va câştiga. Atunci, la ce bun ? Un fluer, gongul. Pe tabla de afișăj, se luminează Nr. 1. Cei doi adversari se salută, pumn la pumn, apoi se pun in gardă Manuel are privirea fixată pe pumnul lui Ten . Max i-a spus să se ferească de această dreaptă. Câteva fernte fără rezultat. Fără încetare, Manuel fixează dreapta adversarului să o paralizeze ! Ochiul său drept în­chis brusc din cauza durerii: o stân­gă fulgerătoare îl atinge. Ameţit, îşi acoperă instinctiv faţa, dar o dreaptă la stomac îl încovoaie. Iute, Manual se retrage în corzi care-l aruncă în dreapta pentru a eschiva un nou atac al lui Ten. Sala urlă : din nou Ten este în faţa lui. Pentru a evita loviturile, Manuel se aruncă asupra omului din faţă şi se agaţă. Corp la corp. Ten îl martelează cu lovituri repezi şi seci pe care mulţi­mea le scandează în întuneric. Gon­gul. Răsuflând greu, Manuel cade pe taburetul său. Max îşi cunoaşte omul, astfel se mărgineşte să-i spună: „Te-ai lăsat surprins odată, acum a­­tenţie”! Gongul. Ten Jan a dublat alura, parează toate atacurile, con­trează cu succes Manuel este vizibil nelămurit de intenţiile adversarului său. Loveşte fără precizie, ezită. De o violenţă neaşteptată o directă îl a­­tinge în plină figură. Se clatină : ca­petele primului rând de s­ectatori, luminate de lumina ringul­u, se ro­tesc vertiginos. Ideia îşi face loc în mintea lui: „Dacă eşti lovit încă o da­­tă ca acum, s’a sfârşit, sfârşit. Şi brusc, îi este frică de acest adversar prestigios care-l urmăreşte şi loveşte tare, fără milă cu toată seria eschi­velor sale. Rondul trei. Rondul patru. Rondul cinci. Sângerând, înfierbântat, Ma­nuel­­ simte gongul vibrându-i în nervi. Se aşează, cu ochii umflaţi şi negri. Şi această mulţime care nu încetează să urle: „Ten Jan, Ten JanManuel este anihilat de acea­stă masă care miroase catastrofa. Se simte devenind mic de tot în faţa adversarului care-l domină, care stă­pâneşte ringul, care domină mulţimea şi sub această triplă senzaţie se a­­runcă asupra lui cu o frumuseţe de câine tânăr cu surâsul triumfului Max, făcând o mutră de înmormân­tare, îşi spune sec : „Atacă sau s’a sf..„” Rondul şase. Ten este decis să sfârşească şi se învârteşte cu repezi­ciune în jurul adversarului, vizând stomacul, inima, ficatul. Manuel se îndoaie din nou greoi, ameţit, clăti­­nându-se în lumina orbitoare a rin­gului. Deodată, cu un strigăt isbuc­­nit dintr-o gură imensă, spectatorii se ridică, dreapta faimoasă a lui Ten a pornit lovind pe Manuel la bărbie. Se agaţă de corzi, vede ridicându-se podeaua şi apoi cadie. Solul este moale ca o catifea. Şi a­­poi, un mare văl negru..­. un, doi, trei, patru, cinci, şase, şapte, opt... gongul! Salvat de gong. In timp ce-şi revine, vede figura la Jacques : ,,Este o ruşine, Manuel; am crezut că am un prieten care era om. Dar ţi-e frică! Nu ai de ce să fii mândru ! Asta-i ceea ce numeşti tu să-ţi aperi existenţa ? Mă desguşt! Frazele scurte se năpustesc asu­­pră-i ca tot atâtea palme. Manuel, confuz, s’a ridicat. Vom vedea noi a­­cu­m. Brusc, îşi reaminteşte cuvântul lui Jacques „Dacă nu vă fi ceva în regulă, roagă-te” ! Cu o încredere de care nu se credea capabil, Manuel pronunţă aceste trei cuvinte „Doamne ajută-mă” ! No. 8 se luminează pe tabela de a­­fişaj. Ten, crezând că va termina uşor cu această sdreanţă omenească, este surprins de rezistenţa dintr-o­­dată întărită a lui Manuel. Un mur­mur lung aleargă prin sală, şi apoi se face tăcere Se simte că ceva straniu se va petrece. Ten, prea încrezător fără îndoială, se acoperă prost. Şi prin gaură, drept la ficat, Manuel plasează un crochet cu toată puterea greutăţii corpului său. Ten se prăbuşeşte pe podea... şapte... opt., nouă... zece. Out. Bătăi amicale pe spate. Braţul său drept ridicat de arbitru în delirul sălii. Sărutări pe faţa sa tumefiată. Batiste pălării, feţe cari strălucesc în spaţiul unui fulger.... Purtat pe sus, mai­­ de­grabă decât merge, Ma­nuel revine în cabina sa, a cărei uşe este păzită ca de un cerber de Max Deodată, o voce de femee se face au­zită : Marlise soseşte ca dusă de vânt şi se aruncă spre Manuel întins pe patul de fier, luând-i faţa în mâinile sale: „Dragă, este magnific sunt mândră de tine !”. — Te rog, Marlise, îmi faci rău. Uşurel, o îndepărtează: ’’Vezi tu Marlise, ştiu acum că m- am înşelat privitor la tine; nu este decât un lucru care te interesează : banii! Apoi adresându-se lui Jacques : „Dra­gul meu, miracolul care s-a întâmplat ţie ţi-l datorez. Cunosc acum secre­tul tău, şi nu am decât o dorinţă ; să fiu — ca şi tine — învingător în viaţă”. Jacques strânse mâna încă înfăşu­rată în bandaje. )

Next