Sportul Popular, februarie 1946 (Anul 2, nr. 260-284)
1946-02-25 / nr. 281
y scul sportului in activitatea universitară Pe marginea unei reforme a învăţământului superior Eforturi făcute până în preant pentru organizarea activităţii portive universitare ne-au arătat n multe rânduri cum nu treime lasă problema. Oamenii noştri de uitară, adică acei care din fundunile sociale pe care le ocupă »artă grija organisții şi conduarii activităţii universitare — s’au rătat neîncrezători în încercările «ude pe care le-a făcut o minoriate entusiiastă, pe domeniul sportiv. Pentru ce dar aceştia au privit şi privesc cu ochi răi manifestările sportive studenţeşti? Răspunsul îl aflăm din însăşi structura organizaţiei noastre universitare. Intelectualismul a fost în floare la noi, iar acum deşi se observă o scădere în această privinţă, nu putem spune că vechile credinţe au fost retractate. Teama de a nu introduce excesul cultului corpului a făcut să se renunţe pe de-a ’mntregul la idee. In situaţia în care ne aflăm, în pragul organizării activităţii sportive universitare, dar mai ales în pragul reformei învăţământului superior, credem că este bine să aruncăm puţină lumină asupra felului cum ar trebui privită problema, pentru a evita pe viitor orice înţelegere greşită sau echivoc, înainte de a trece la expunerea unei concepţii mai mult sau mai puţin personale, expunere care va fi tratată într-o serie de articole viitoare, credem nimerit să arătăm că preocupări de organizare a activităţii universitare au existat încă din 1921 când era la modă „autonomia universitară“. In 1923 se redactează un „Program studenţesc pentru organizarea vieţii universitare“ apoi acele cunoscute îndrumări „Vade Mecum“, iar în 1937 se crează „Oficiul Universitar“, organ special pentru organizarea vieţii şi activităţii universitare. Dacă în linii generale şi în ceeace priveşteactivitatea pur academică preocupările acestea au corespuns în parte, din punct de vedere sportiv putem spune că nu a existat. Deşi armate întregi de pedagogi relevat importanţa educaţiei lirice alături de cea intelectuală, loială, estetică şi religioasă, touşi autorităţile s’au desinteresat. Activitatea universitară e comlexă, sportul ocupând numai oarte din sfera ei, iar nouă ni se ţine problema coordonării tutuor manifestaţiilor la care studenţi iau parte în mod obişnuit. Din s constă dlar viaţa universitară ? 'lupă o delimitare aproape unanim cceptată, din: Activitate pur aca-maică; Stare materială a studieri’:rer; Fporturi între studenţi; Raporturi între studenţi şi profesorii Raporturi între studenţi şi autoritatea superioară. Atunci când vrem să organizăm manifestaţiile sportive de studenţi trebue să ţinem seama de raporurile dintre cele cinci elemente mai sus enumerate. Cultura fizică în universitate poate fi plasată şi ca mijloace de întrebuinţare a timpnului liber şi poate fi privită ca scop în sine fiind obiectul unei activităţi obligatorii. _ . Noi personal înclinăm spre a doua accepţiune, argumentele pentru susţinerea afirmaţiei formând subiectul unei alte comunicări. Ceea ce vrem să accentuăm e faptul că activitatea sportivă studenţeasca nu trebue redusă la o serie de competiţii5 la care nu iau parte efectivă nici unu la sută din numărul studenţilor. Da, sunt bune şi necroice competiţiile, dar atunci când dispui de număr destul de mare de studenţi practicanţi ai diferitelor sporturi. La noi cultura fizică a studenţilor trebue să fie o problemă de guvernământ. O cer statisticele Asistenţei Medicale, care ne arată mizeria fizică a celor mai mulţi dintre studenţi. O organizare temeinică a educaţiei fizice universitare va ţine deci seama de celelalte activităţi care sunt mai legate de viitoarea profesiune a studentului. Scopul universităţii nu trebue uitat, dar nici personalitatea studentului înăbuşită, ci din contră solicitată să contribue la armonizarea socială. Se va avea în vedere ca activitatea sportivă să nu sustragă pe student de la cursuri sau de la obligaţiile academice, să facă din el o fiinţă întreagă în care instituţiile sociale şi individuale întărite pe calea pregătirii profesionale şi pe aceea a educaţiei fizice să conlucreze la realizarea idealului propus. Pentru a evita ciocnirile dintre» diferitele activităţi, propunem introducerea în programul facultăţilor a unei jumătăţi de zi rezervată manifestaţiiunilor sportive, dela care studenţii nu au libertatea de a se sustrage. Astfel s’ar repara o veche nedreptate care s’a făcut trupului, acordându-i-se din douăsprezece jumătăţi de zi, cel puţin una. Se pierde atât de mult timp în facultăţile noastre... Din cele de mai sus reţinem câteva elemente care ne vor forma ideile de bază în viitoarele desvoltări ale problemei: — Viaţa universitară este complexă şi trebue cunoscută în totalitatea ei— Sportul face parte din manifestările studenţeşti cele mai trebuincioase. — Organizarea activităţii sportive trebue să ţină seama de raporturile sale cu celelalte activităţi, de posibilităţile actuale şi de viitor ale unui program studenţesc în care sportul să fie obligatoriu. Mihai Epurași Rectificare In cadrul acestei rubrici a apărut duminica trecută un articol intitulat ,,Educaţia fizică în Universitate”, care nu poartă dintr’o regretabilă eroare, semnătura autorului. Facem cuvenita rectificare, anunţând că articolul aparţinea d-lui Gh. Teodorescu. Resortul universitar U. S. P. pe drumul cel bun apă tergiversări îndelungate, datorite unor tatonări diverse în căutarea de elemente destoinice, Organizaţia Sportului Popular a reuşit să înjghebeze un resort universitar, căruia îi revenea misiunea de a coordona iniţiativele, de a propăşi ideea unui sport de masse, de a mijloci înfăptuirea bunelor intenţii, care fără îndoială că există, şi, în sfârşit ceea ce este mai important, de a uşura renaşterea vieţii sportive studenţeşti. Dăinuieşte în acest precept dorinţa unor mari realizări, care să aşeze cu cinste sportul universitar alături de cel sindical şi cel şcolar. Rezultatele celor două din urmă sunt de natură a naşte invidii stimulatoare, ceea ce nu poate fi decât în profitul tuturor. Sportul universitar nu putea rămâne în urmă. Calitatea sa superioară, resursele umane infinite de care dispune, forţa lăuntrică, tăinuită şi sinceră totodată, ca tinereţea în obrajii, — care îi trebuiesc în obraji, — care îl caracterizează, — sunt elemente care trebuiesc să ducă sportul universitar la înflorirea pe care o merită. Toate celelalte argumente, de meschină socoteală şi cu efect desbinător, trebuiesc şi se pare că au fost eliminate. Ne simţim obligaţi să subliniem toate acestea, după reuşita şedinţă — ultima — a resortului universitar din O. S. P. S-a mărturisit acolo dorinţa de a trece la concretizarea proectelor, la conturarea precisă a gândurilor. Şi rezultatele au fost îmbucurătoare. S-a hotărît înfiinţareaunui cerc de studii, editarea unui buletin sportiv studenţesc, instituirea unei delegaţii care să solicite sprijinul Senatului Universitar şi, în sfârşit, organizarea unui ceaiu dansant, pentru strângerea de fonduri. Resortul universitar O. S. P se poate felicita. Cu atât mai mult cu cât, pe lângă urările noastre, am citit deosebită satisfacţie în ochii tuturor participanţilor (delegate şi delegaţi) la şedinţa de Vineri. Dărnicie cu care reprezentanţa sportului studenţesc nu ne-au gratulat de multă vreme. V. B. Un antrenor din Ungaria la F. R. A. (Continuare din pag. I-a) Astăzi, conduce o grupare care lipsită de posibilităţi materiale ,se complace într’o dăunătoare obscuritate. S’a propus astfel numirea sa în postul de antrenor federal — post care-i va da posibilitatea să punăn practică cunoştinţele sale în avantajul atletismului românesc. Astfel d. Szolvay e rugat, pe această cale, să intre de urgenţă, în legătură cu federaţia de atletism pe adresa Str. Belvedere Nr. 6, etaj IV. Şi premii pentru ceilalţi antrenori Iar pentru a stimula pe ceilalţi antrenori în activitatea lor de redresori ai atletismului, federaţia a hotărît să institue o serie de premii împărţite pe diverse categorii de antrenori. Astfel vor avea premii separate antrenorii grupărilor sindicale, ai celor particulare, precum şi profesorii de educaţie fizică ce deţin o catedră şcolară. O primă listă de antrenori a şi fost alcătuită, urmând ca ea să fie complectată în scurt timp cu alte nume. După cum se vede problema antrenorilor — care rămâne încă deschisă — preocupă cu intensitate cercurile noastre atletice. E dealtfel problema vitală a atletismului românesc. a. r. It ULAV TOATE SPORTURILE Foot-ball Olympia Rhein convoacă azi la ora 9 a. m. pe toţi jucătorii săi pe terenul A.C.S.A. — Prezenţa obligatorie pe orice timp. Toţi colaboratorii ziarului nostru, — rubrica foot-ball, — sunt convocaţi azi dimineaţă la ora 1O precis, la redacţia ziarului nostru, în vederea începerii activităţii. Prezenţa obligatorie. Temnis de masă Comisia Interimară F. R. T. M. ţine şedinţă Luni 25 Februarie a. c. orele 18,30 în în localul său din str. Belvedere No. 6 Ectaj IV. Atletism Mâine după amiază va avea loc în sala liceului Titu Maiorescu (calea Dorobanţi) al cincilea antrenament de iarnă al atleţilor grupărilor bucureştene, organizat de federaţia de specialitate. Vor conduce de prof. Aurel Lupan şi Eilas Baruh. Astăzi dimineaţă are loc adunarea generală a grupării Telefon Club. Şedinţa începe la ora 11. Conferinţe La Fundaţia Regele Carol I va conferenţia astăzi dimineaţă, la ora 11, d. Amiral C. Negru. Conferinţa d-sale este întitulată „După descoperirea Americii de Cristofor Columb” şi face parte din ciclul de conferinţe de iniţiere şi propagandă marinărească a asociaţiei Liga Navală Română. * Marţi 26 Februarie, va avea loc în aula Fundaţiei universitare „Regele Carol I“ conferinţa d-lui Neagu Boerescu, despre începuturile sportului românesc. Conferinţa va fi însoţită de proecţiune. ASTAZI DIMINEAŢA Trei crossuri de antrenament organizate de fruntaşele atletismului bucureştean Activitatea atletică continuă astăzi prin trei crossuri de antrenament organizate de cele trei grupări fruntaşe ale atletismului bucureştean. Stadiul Român şi A. C. R. organizează fiecare pentru membrii săi câte o alergare de antrenament, ambele având loc la şosea, începând de la ora 10 dimineaţa. Viforul Dacia organizează în jurul Velodromului din şos. Ştefan cel Mare primul cross country al anului. Federaţia de atletism este în căutarea unui secretar Candidaţii vor fi supuşi unui examen sportiv In ultima şedinţă a federaţiei de atletism d. I. Duma, secretarul federaţiei, şi-a înaintat demisia. Locul devenind vacant, federaţia de atletism annunţă că angajează un secretar care să îndeplinească următoarele condiţiuni: să fie major, să fi satisfăcut stagiul militar, să ştie să scrie la maşină, să aibe cunoştinţe sportive în special în atletism. Se primesc oferte până în prima şedinţă de Joi-Salariul va fi în jurul sumei de 150.000 lei. Concurenţii vor fi supuşi unui examen constând din limba şi ortografia română, compoziţie dictat la maşină şi cunoştinţe sportive. •#* eri după amiază, în faţa unei numeroase asistenţe, compusă in majoritate din elevii diferitelor licee ale Capitalei, a început disputarea Campionatelor Şcolare de ping-pong 1946, în regia Ministerului Educaţiei Naţionale în colaborare cu O.S.P. Intre spectatori am remarcat prezenţa d-lor: insp. gen. Neagu Boerescu din partea ministerului Educaţiei Naţionale şi insp. Balasache, prof. Pop Vasile din partea O.S P., prof. Manolescu şi prof. Anton Ionescu. . Probele pentru elevi s-au disputat în sala Tineretului Progresist de pe Str. Gutenberg, soldăndu-se cu următoarele rezultate tehnice : PROBELE PENTRU CURSUL SUPERIOR TURUL I Gateau (M. Basarab) — Calmy (Cultura B) 2—0; Zamfir (N. Bălcescu) — Georgescu (A. Vlaicu) 2—0; Luţac (Llc. Com. 4) — Racu (Gh. Şincai) 2—0; O. Ionescu (T. Maiorescu) — Voiculescu (Prof. Asoc.) 2—0; Dumitrescu (P. Rareș) — Simionescu (Pr. Carol) 2—0; Seniu (T. Maiorescu) — Pefferescu (Gh. Steupati) 2—0; Boer (Cultura) — Weissman (Prof. Asoc.) 2—0; Neumann (Cultura) — Weinstein (I. L. Caragiale) 2—0; Vasilescu (B. Delavrancea) — Ellenbogen (C. civile 2—0; Kerbioianu (M. Viteazu) — Niculescu (St. Iosif) 2—0; Goilov (Pr. Carol) — Bogosian (M. Viteazu) 2—0; Ceaustian (M. Basarab)— Chia (M. Eminescu) 2—0; D. Popper (Sf. Sava) — Cincheza (M. Eminescu) 2—0; Georgescu (Regele Mihai) — Faier (N. Bălcescu) 2—0; Adole (Cantemir) — Horvath (Sf. Iosif) 2—0; Meerovici (Cultura) — Albahary (Ciocanul) 2—0; Caldemis (S. Elena) — Boldur (Camtemir) 2—0; Bărbulescu (Sf. Andrei) — Gorotan( P. Rare?) 2—0; Antulato® (S. Elena) — Vernescu (Constructori) 2—0. TURUL II Popper (Sava) — Cincheza (Eminescu) 2—0; Șerban (Cantemir) — Horvath (Iosif) 2—0; Georgescu (R. Mihai) — Faier (Bălcescu) 2—0; Leonte (S. Vasile) — Vasilescu (A. Vlaicu) 2—0; Niculescu (Sf. Andrei) — Vasiescu (B. Delavrancea) 2—0; Gate (Basarab) — Zamfir (Bălcescu) 2—0; Kalustian (Basarab) — Ghia (Eminescu) w—0; Bărbulescu (Sf. Andrei) — Garam (F. Rareș) 2—0; Goilov (Pr. Carol)—Bogostan (M. Viteazul) 2—0; Caldenus (Sc. Elena)— Boldur (Cantemir) 2—0; Kerpiian (M. Viteazul) —Moldoveanu (Sc. Corn.) 2—0; Luţac (Llc. Corn. 4)—Ionescu (T. Maiorescu) 2—0; Semd Dinu (T. Maiorescu— Simionescu (Pr. Carol) 2—1; Weinberg (Cultura) — Rosenberg (Cult. nn) 2—1 ; Neuman (Cult. I) — Boer E. (Cult. I) 2—0; Meerovici (Cultura) — Antele toe Elen 2—1; Ardeleanu (T. Maiorescu)— Amzulescu (Sf. Andrei) 2—0; Lulac (Lic. Com. no. 4) — Pagu (Gh. Șincai) 2—0; Pate (L.M.B.) — Carlmin (Cultural B) 2—0; Kalustian (L.M.B.) — Ghia (L.M.B.) w—0; Seni Dinu (L. T. M.) — Petrescu (L. G. S.) w—0; Neuman (Cultura) — Weinstein (Caragiale) w—0. MATCHURILE PENTRU CURSUL INFERIOR TURUL I Trandafir (L.P.A.) — Niculescu (Sf. Iosif) w—0; Solomon (Ciocanul) — Opincariu (Cult. Max) 2—1; Mustață (Com. Mihai I) — Thranian (Sf. Iosif) 2—0; Haritan Vasilescu (T. Maiorescu) —Lotreanu (A. Vlaicu) 2—0; Likmann (Prof. Asociaţi) — Hoffmann (B. Delavrancea) 2—0; Schwartz (Cultura Max Aziel) — Iosipovici (Ciocanul) 2—0; Zăvoianu (Sf. Sava) — Dumitrescu (A. Vlaicu) 2—0; Lemberg (Sf. Andrei) — Popa Gh. (Şincai) w—0; TURUL II Sopacolu — Trandafir 2—0; Mustaţă Nicolau 2—0; Haritom — Carmel w—0; Likman—Vivan 2—0; Ardeieenu — Zăvoianu 2—0; Popovici — Weinberg 2—0. Matchurile continuă astăzi dimineaţă la orele 9, în sala Tineretului Progresist, unde se vor disputa şi finalele. Probele pentru eleve Paralel cu matchurile care s-au desfăşurat la Tineretul Progresist, au avut loc, în sala E.F.A. din Bd. Carol 43, probele pentru liceele de fete. Au asistat: d. inspector general Neagu Boerescu, din partea Ministerului Educaţiei Naţionale, insp. Nemţeanu, Gh. Cobzuc, din partea O.S.P., d-ra Efimov, precum şi numeroase profesoare reprezentând diferitele licee ale Capitalei. S-au înregistrat următoarele rezultate: CURSUL SUPERIOR TURUL I Rădulescu (H. Rădulescu) — Georgescu (Sc. Centrală) 2—1. Ciugariu (L. Com. Reg. Elisabeta) — Hanganu (X. H. Rădulescu) 2—0; Paşulescu (I. Hasdeu) —Trifu (Com. Reg. Elisabeta) 2—0; Poharai (Negulescu)—Răutu (Choisy Mangâru) 2—0; Manolescu (Reg. Maria) — Anghelof (Ortodox) 2—0; Cosăceanu (Reg. Maria) — Uşureflu (Com. Ortodox) 2—0; Alexandrescu (Gh. Chiţu)—Mastera (Corn Ortodox) 2—0; Axam (I. Haşdeu) — Sprâncenate (Carmen Sylva) 2—0; Caragea (Choisy Mangâru) — Blându (Comercial 3) 2—0; TURUL II Vigneauli (Sc. Centrală) — Rădulescu (H. Rădulescu) 2—0; Paşulescu (I. Haşdeu) — Ciugariu ( Reg. Elisabeta) 2—0; Manolescu (Reg. Maria) — Poliacu (Negoescu) 2—0; Dhratoan (Negoescu) — Negru (Ortodox) 2—0; Cosăceanu (Reg. Maria) — Hiott (Carmen Sylva) 2—0; Axende (I. Haşdeu) — Alexandrescu (Gh. Chiţu) 0—2. CURSUL INFERIOR TURUL I Niculescu (Reg. Elisabeta) — Tespireanu (I. Haşdeu) 2—0; Menisteru (Centrală) — Coca I (Heliade Rădulescu) 2—0; Georgian (Centrală) — Hilard (Carmen Sylva) 2—1; Popescu A. (Comercial Ortodox) — Arhipen (Negoescu) 2—0; Manolescu (Reg. Maria) —Ionescu (Comercial 3) 2—0; Rădulescu (Hasdeu) — Stănescu (Ortodox) 2—0. TURUL II Niculescu (Reg. Elisabeta) — Menstera (Centrală) 2—1; Georgian (Centrală) — Rosetty (Lic. Reg. Maria) 2—1; Manolescu (Reg. Maria) — Popescu (Comercial Ortodox) 2—0; Rădulescu (Hasdeu) — Bărbieru (D. Ileana) 2—0.. SEMIFINALE Georgian (Sc. Centrală) — Niculescu (Reg. Elisabeta) 2—0; Manolescu (Regina Maria) Rădulescu (Haşdeu) 2-0. Matchurile continuă astăzi dimineaţă în sala E.F.A. La orele 8.30 se vor juca semifinalele şi finala la cursul superior, precum şi finala cursului inferior. La orele 11 se va juca finala între cele două învingătoare de la cursul superior şi inferior. S. Safianu Eri în sălie T.P. si E.F.A. Osmoionatele şcolare de ping-pong In regia Ministerului Educaţiei Naţionale şi C., S. P. ,«# £31 Concurs de şah la Liceul „Mihai Viteazul Concomitent cu antrenamentele de sală s’a început ori un concurs de şah. Iniţiativa a luat-o cu Vla B. Rezultatele rundei a 3-a se prezintă astfel : 1. Tabrea Ovidiu—Popescu P. 2-0 2. Mănescu H. — Tansian V. 1-1. 3. Popovici C. — Popa N. 2-0 (forfait). 4. Niculescu C. — Teodora Gh. 2-0 (forfait). 5. Stătescu O. — Dumitrescu V. 2-0 (forfait). 6. Ionescu FI. — Voinescu H. 2-0. 7. Constantinescu M. — Tuluca V. 2-0. 8. Gaman V. — Duțu FI. 2-0. 9. Micu A. — Lipsa Ioan 2-0. Clasamentul general după rund la IH-a. 1. Constantinescu M, Micu A., Niculescu şi Tabrea 6 puncte. 2. Tamielian 5 puncte. 3. Popescu 4 puncte. 4. Găman, Ionescu, Lipsa, Popovici, Stătescu, Teodora şi Ursache 2 puncte. 5. Duţescu, Duţu, Mănescu, Popa şi Voinescu 1 punct. 6. Dumitrescu, Ţuluca 0 puncte. Activitatea sportivă a clisei lll-a a şcoalei practice de comerţ Nr. 4 In prezent activitatea sportivă se desfăşoară doar la ping-pong, clasa concurând în campionatul organizat de Tineretul Progresist secţia elevi, reuşind să se claseze a patra din 26 de echipe. A reuşit următoarele rezultate cu Lazăr şi Mihai Viteazul, a dispus respectiv cu 3—0 şi 3—1 ,iar în semifinala cu Liceul Cantemir Vodă a pierdut cu 3—0. In turneul celor 6 echipe a reuşit să se claseze a doua. Reuşeşte să dispună de Liceul Cantemir campion şcolar cu scor de 5—3 într’un joc amical. Echipele au fost următoarele: Şcoala Practică de Comerţ No. 4, Barete, Luţac Victor, Stan, Ile şi G. Viziru. In prezent s-a înscris în campionatul organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale cu două echipe: I. Luţac Victor şi Stan Ilie, N. Gh. Viziru şi M. Viziru. Secţia de foot-ball îşi va începe şi ea antrenamentele la începutul lunii Martie a. c., sub conducerea excelentului jucător al „Spartei“, Dumitrescu III. Totodată va fi înscrisă şi echipa baskett-ball care se va ţine în luna Martie şi va fi formată din următorii jucători : Luţac, Stan, Viorel Petre, Fraţii Viziru şi Moldoveanu Gh. Din cauza lipsei materialului de sport, care se resimte foarte mult, nu se poate activa în toate ramurile sportive. t Activitatea atletică la şcoala Voinţa La şcoala primară Voinţa, aporitul a luat o desvoltare destul de frumoasă, încă din toamnă elevii şi-au construit o groapă de săritur pentru atletism, unde continuă zilnic antrenamentele. In prezent, sub conducerea profesorilor de specialitate, elevii acestei școli urmează programele pregătitoare pentru activitatea sportivă din timpul verei. rrssTSBWBaaM«» 30000 franci... 30000 franci... 30000 franci! Cifra se ’nvârteşte în capul lui Manuel, care pluteşte printre numeroşii trecători ai amiezii, ca o epavă. Afacerea pe care o montase, obţine un fiasco. Pierduse totul: banii, încrederea în sine. Căsătoria sa pe care ar fi vroit să o celebreze în curând, a fost amânată , amânată până când ? Pe scurt, era sărăcia ; el o va suporta, dar Marlise ? Acum se îndoia şi de dragostea logodnicei sale! Mergea pierdut în mulţime, îmbrâncit şi cu ochii în flăcării. Un trecător grăbit îl isbii violent. Şocul îi destinse brusc nervii exasperaţi, şi Manuel lovi puternic la bărbie pe nefericitul, care se prăbuşi knockout Manuel, zăpăcit, îşi privi victima, când un oarecare îl trage de braţ „Plai, să mergem”! O maşină este în imediată apropiere, cei doi se suie şi maşina demarează. Manuel observă pe furiş, cu o puiere întunecată pe acela care l-a tras după el atât die bizar. Maşina,eşită acum din oraş, se opri în mijlocul unei pădurici. în sfârşit, necunoscutul vorbi. „Mai întâi de toate, rrtii de scuze rmtru falvii cavaleresc cum te-am ratat. Aş fi trebuit să te las să te ocupi de bietul om, dar aceasta ţi-are creiat neplăceri. Trebue să mă prenint: Max Linder, manager. Am nărui cum ai lovit Pe acest om: ai sto- 7i de boxeur şi nu mă înşel niciodată”. Itfel, seara câinid îi vorbi Mariusei la nereuşita sa, ba deveni pală. „Ce voi deveni acum ? Nu vom putea trăi în sărăcie ? Văzând privirea bravă a lui Marinei, se grăbi însă să adauge: Dar te iubesc, şi deaceea mă îngrijorează soarta ta”. Manuel povesteşte atunci aventura sa cu Linder. Figura Matrisei se lumină ; ea se ridică, sări în sus, bătu din palme. Magnific, dragul meu. Ştii, eu cred că boxul îţi va aduce o mulţime de bani. Lunile trecură. Manuel se dovedea a fi un boxeur de clasă internaţională. Câştigă toate întâlnirile sale, foarte greu câteodată, dar câştigă totdeauna. Federaţia internaţională de box îl desemnă ca challenger a lui Ten Jan, campionul lumii la toate categoriile, care cucerise toate luptele prin k. o. Totuşi, Manuel nu se arată cu totul entuziasmat- îşi găsise încrederea în sine pe ring, acum vroia să-şi câştige viaţa altfel decât din pumni. încercă să o facă Pe Marlise să înţeleagă, dar aceasta făcu pe supărata• jDar, dragă, niciodată nu vei câştiga atâta, făcând altceva. Nu rata această ocazie de a cuceri glorie şi bani şi de a face fericită pe mica ta logodnică !” — Marlise tu nu vorbeşti decât de bani! — Mă gândesc la tine, Manuel, şi voi fi atât de mândră să fiu soţia unui mare campion! întâlnirea fu decisă. Dar Manuel nu era bucuros căci simţea că jocul său nu era pe ring. Totdeauna făcuse numai ceea ce simţea și avea impresia că de astădată daca nu-şi urma instinctul, aceasta îi va purta nenoroc In ajunul matchului, Manuel dori să rămână singur în micul său apartament. ,,Alo. Alo©...“ aci postul de radio naţional, ascultaţi acum cronica noastră sportivă. Dragii mei ascultători, de ce anume vom vorbi astăzi, dacă nu de matchul care va opune, în cadrul campionatului mondial la toate categoriile, pe Ten Jan lui Manuel Bidai. S’ar părea că Ten Jan trebue să câştige. Dacă vom lua în considerație că el a câştiigat toate matchurile sale prin k. O—, , —----- t---------' - w Cu un gest violent, Manuel închise aparatul de radio. Le va arăta el ceea ce este capabil un om care-şi apără existenţa. Se ridică și un surâs de dispreț orgolios îi apăru pe buze. Luă la întâmplare un ziar din grămadă: „Ten .Tan porneşte favorit...’’ Aruncă ziarul pentru a lua un altul: „Victoria lui Ten Jan nu poate fi pusă la îndoială...“ şi altul „Ten Jan, va găsi, aproape sigur, mâine seară, ocazia să arate că actualmente este cel mai tare...“. Toţi spun acelaş lucru şi aceste fraze i se învârtesc nebuneşte în cap, sdrobindu-i încrederea în el însuşi. Nu şi nu ! Cu o lovitură violentă în mară, Manuel împrăştie grămada. Va învinge, trebue să învingă. Trebue să--şi repete acest lucru. Sună sunăria. Cine este imbecilul care poate să vină tocmai acum ? Este Jack, vechiul său prieten, al cărui surâs încrezător radiază irezistibil. Ei bine, bunul meu Manuel (aici vorba este însoţită de o palmă pe spate) nu eşti prea uşor de întâlnit. Portăreasa ta, un adevărat Cerber are, se pare, ordine precise şi mi-a tebuit toată puterea mea de seducţie ca să pot urca până aci!”. Se întrerupe şi din surâzătoare, figura sa deveni îngrijorată. ..Dar bine, drăguţ meu, se pare că ceva nu e în regulă. Ai aerul unuia căruia, scuzămă, este frică. Da, da, o repet, dragul meu Manuel, eşti pe punctul de a-ţi pierde încrederea în tine. Privirea sa căzu asupra jurnalelor. Din cauza aceasta ? Eh, lasă-le să spună. Să vedem, dragul meu, nu aperi tu pe Marlise, magnific ? Dacă ar fi știut răul care-i făcea în acest moment lui Manuel, acest prieten Jack ! _ Da, tu ai dreptate . Ah, am avut un moment de oboseală. A trecut. — Atunci, curaj, ce dracu. Și un lucru, Manuel, dacă mâine seară lucrurile nu vor merge...ah, ştiu că tu nu crezi în astfel de fleacuri ^ și că m-ai socotit totdeauna un... să spunem bigot; dar fă-o pentru urmne , dacă nu merg lucrurile... roagă-te ! — Ah! dacă asta îţi poate face plăcere !„. — Bine. Nu îţi urez noroc, dar voi fi acolo mâine seară, credincios la post, şi voi urla ca zece! Manuel îl ascultă cum cobora scările. Telefonul suna : „Allo! Manuel Bidai ? Ah, eşti tu, dragă ! In sfârşit ! ah ! tu ştii, nu mă simţeam deloc bine, dar acum că te aud, mă simt admirabil, mi-am recăpătat curajul. Vezi tu, Marlise, prezența ta mi-e necesară... Ce spui? Nu vei veni ? Tu spui asta ?... La Radio ?.... Bine, bun... Adio.. Aruncând receptorul, el se prăbuși într’un fotoliu și deodată, îi reveni în memorie ca tot atâtea lovituri în memorie ca tot atâtea lovituri de pumn date una câte una: „Dragii mei ascultători, se pare că Ten Jan, trebue să câştige... Victoria lui Ten Jan, nu lasă nicio îndoială“... Logodnica sa refuză să asiste la luptă, deşi numai pentru ea acceptase să se bată! Se miră că nu simţea nicio violenţă în suferinţa sa ; era mai degrabă o letargie, o hipnosă căreia i se abandonă. Sala aclamă furtunos pe Ten Jan o nuvelă de JA BADERTSCHER aceasta nu esteAcesta sări corzile, înveşmântat cu un halat, care desfăcându-se, descoperă o pulpă musculoasă. Ringul străluceşte, pareu alb, magnetic, deoarece orice lumină a fost stinsă în sală. Se simte frământarea masei invizibile. Manuel se urcă la rândul său pe ring, nerecoltând decât câteva slabe aplauze. Instinctiv, ochii săi caută pe Marlise. Suferinţa sa este redeşteptată, devine ascuţită şi rămâne, fără convingere totuşi, impusă de un instinct vag, întinde pasiv mâinile cu bandajele albe pe care mânuşile, strălucind ca nişte cochilii de castană, le înghite. Înainte de a răsuna gongul, sala scamdtează: „Ten Jan, Ten Jan!” El va câştiga. Atunci, la ce bun ? Un fluer, gongul. Pe tabla de afișăj, se luminează Nr. 1. Cei doi adversari se salută, pumn la pumn, apoi se pun in gardă Manuel are privirea fixată pe pumnul lui Ten . Max i-a spus să se ferească de această dreaptă. Câteva fernte fără rezultat. Fără încetare, Manuel fixează dreapta adversarului să o paralizeze ! Ochiul său drept închis brusc din cauza durerii: o stângă fulgerătoare îl atinge. Ameţit, îşi acoperă instinctiv faţa, dar o dreaptă la stomac îl încovoaie. Iute, Manual se retrage în corzi care-l aruncă în dreapta pentru a eschiva un nou atac al lui Ten. Sala urlă : din nou Ten este în faţa lui. Pentru a evita loviturile, Manuel se aruncă asupra omului din faţă şi se agaţă. Corp la corp. Ten îl martelează cu lovituri repezi şi seci pe care mulţimea le scandează în întuneric. Gongul. Răsuflând greu, Manuel cade pe taburetul său. Max îşi cunoaşte omul, astfel se mărgineşte să-i spună: „Te-ai lăsat surprins odată, acum atenţie”! Gongul. Ten Jan a dublat alura, parează toate atacurile, contrează cu succes Manuel este vizibil nelămurit de intenţiile adversarului său. Loveşte fără precizie, ezită. De o violenţă neaşteptată o directă îl atinge în plină figură. Se clatină : capetele primului rând de sectatori, luminate de lumina ringulu, se rotesc vertiginos. Ideia îşi face loc în mintea lui: „Dacă eşti lovit încă o dată ca acum, s’a sfârşit, sfârşit. Şi brusc, îi este frică de acest adversar prestigios care-l urmăreşte şi loveşte tare, fără milă cu toată seria eschivelor sale. Rondul trei. Rondul patru. Rondul cinci. Sângerând, înfierbântat, Manuel simte gongul vibrându-i în nervi. Se aşează, cu ochii umflaţi şi negri. Şi această mulţime care nu încetează să urle: „Ten Jan, Ten JanManuel este anihilat de această masă care miroase catastrofa. Se simte devenind mic de tot în faţa adversarului care-l domină, care stăpâneşte ringul, care domină mulţimea şi sub această triplă senzaţie se aruncă asupra lui cu o frumuseţe de câine tânăr cu surâsul triumfului Max, făcând o mutră de înmormântare, îşi spune sec : „Atacă sau s’a sf..„” Rondul şase. Ten este decis să sfârşească şi se învârteşte cu repeziciune în jurul adversarului, vizând stomacul, inima, ficatul. Manuel se îndoaie din nou greoi, ameţit, clătinându-se în lumina orbitoare a ringului. Deodată, cu un strigăt isbucnit dintr-o gură imensă, spectatorii se ridică, dreapta faimoasă a lui Ten a pornit lovind pe Manuel la bărbie. Se agaţă de corzi, vede ridicându-se podeaua şi apoi cadie. Solul este moale ca o catifea. Şi apoi, un mare văl negru... un, doi, trei, patru, cinci, şase, şapte, opt... gongul! Salvat de gong. In timp ce-şi revine, vede figura la Jacques : ,,Este o ruşine, Manuel; am crezut că am un prieten care era om. Dar ţi-e frică! Nu ai de ce să fii mândru ! Asta-i ceea ce numeşti tu să-ţi aperi existenţa ? Mă desguşt! Frazele scurte se năpustesc asupră-i ca tot atâtea palme. Manuel, confuz, s’a ridicat. Vom vedea noi acum. Brusc, îşi reaminteşte cuvântul lui Jacques „Dacă nu vă fi ceva în regulă, roagă-te” ! Cu o încredere de care nu se credea capabil, Manuel pronunţă aceste trei cuvinte „Doamne ajută-mă” ! No. 8 se luminează pe tabela de afişaj. Ten, crezând că va termina uşor cu această sdreanţă omenească, este surprins de rezistenţa dintr-odată întărită a lui Manuel. Un murmur lung aleargă prin sală, şi apoi se face tăcere Se simte că ceva straniu se va petrece. Ten, prea încrezător fără îndoială, se acoperă prost. Şi prin gaură, drept la ficat, Manuel plasează un crochet cu toată puterea greutăţii corpului său. Ten se prăbuşeşte pe podea... şapte... opt., nouă... zece. Out. Bătăi amicale pe spate. Braţul său drept ridicat de arbitru în delirul sălii. Sărutări pe faţa sa tumefiată. Batiste pălării, feţe cari strălucesc în spaţiul unui fulger.... Purtat pe sus, mai degrabă decât merge, Manuel revine în cabina sa, a cărei uşe este păzită ca de un cerber de Max Deodată, o voce de femee se face auzită : Marlise soseşte ca dusă de vânt şi se aruncă spre Manuel întins pe patul de fier, luând-i faţa în mâinile sale: „Dragă, este magnific sunt mândră de tine !”. — Te rog, Marlise, îmi faci rău. Uşurel, o îndepărtează: ’’Vezi tu Marlise, ştiu acum că m- am înşelat privitor la tine; nu este decât un lucru care te interesează : banii! Apoi adresându-se lui Jacques : „Dragul meu, miracolul care s-a întâmplat ţie ţi-l datorez. Cunosc acum secretul tău, şi nu am decât o dorinţă ; să fiu — ca şi tine — învingător în viaţă”. Jacques strânse mâna încă înfăşurată în bandaje. )