Sportul Popular, iulie 1948 (Anul 4, nr. 1059-1090)
1948-07-09 / nr. 1067
ANUL IV —Nr. 1067 j^BSBSnKnBBBanBDBMnBBHiKIMB i NOUĂ] 1 RECORDURI!g 'V jjg| 2 Intră lista celor nouă a 1 I proaspete »* e c o rg duri naționale »reg I atletism române, do n î borjte în acest sezon. n * Acesta este, fără în- 5 ■ doială, începutul n«ejj a noui tabele de recor- ■ jg duri, căreia viitoarele■ Jj concursurî, îi vor adua J ce serioase modificări.1^ SEU 10 ARE ! 200 m. L. Eras! (EI)^ 27.6 sec. TimîșoaraJ 22 Mai. g L. Ernst (EI)S 27.1 secunde Cluj,1 5 Iulie. lung. L. Ernst (EI) g 5.30 m. Cluj 27 Iu n nie. L. Ernst (EI) g m 5.40 m. Cluj 4 luEîeg S 109 m. L. Ernst (EI)* 12.8 sec. Cluj 5 Iu * lie. * greutate. I. Pusch (EI)g 11.94 m. Timişoara* 16 Mai. JUNIOARE j înalt. E. H sctt (ACR)| fi.45 m. București* 12 Iulie, g SENIORI 200 m. I. Moina (II)f§ » 21.3 sec. Cluj 20g Iunie. § 20.000 m. I. Rafeoli n I î55„02.2 Cluj 4 fa.S I Iîe- S m m es eb s» an m ra m m m m na m m m m m m ne cin ia n 6 PAGINI 5 LEI VINERI 9 IULIE 1948 FAPTE Şl NOTE CARI JUSTIFICA Şl DEFINESC VICTORIA NOASTRĂ ASUPRA CEHOSLOVACIEI Unde se vede că echipa noastră a fost superioară, însă a avut și lacune carele au fost unanime1 in a considera meritată victoria, splendida victorie repurtată de echipa de football a Republicei noastre Populare asupra Cehoslovaciei. Mai mult decât atât, s’a recunoscut — şi aşa este, aceasta a fost situaţia pe teren Dumînîcă — victoria noastră putea fi conturată şi de un scor mai mare decât acel 2—1 care şi aşa a entuziasmat. Nu ştim dacă, în afară de controlul balonului, a existat capitol la care cehoslovacii să ne fie superiori. Reprezentanţii noştri nu numai că au corespuns total încrederii acordate, dar s’au întrecut pe ei în efort, în însufleţire şi în a respecta cu stricteţe sfaturile şi directivele tactice date de antrenorul federal Baratky. In condiţie fizică, în combativitate, viteză şi viteză în execuţie, joc de cap, în spontaneitate şi fantezie sistem de joc şi eficacitate in faţa porţii, jucătorii noştri au punctat tot atâtea superiorităţi care justifică in totul victoria noastră Situaţia de pe teren, desfăşurarea jocului motivează rezultatul final. Iar ansamblul şi jocul individual subliniază la fel meritele echipei şi jucătorilor noştri în comparaţie cu cehoslovacii. Ceea ce spun cifrele... Dacă ne referim la jocul individual al jucătorilor, la comportarea lor generală, deci în cadrul echipei şi ca individualitate, cu toate părţile lor bune şi greşite, ajungem la o clasificare, mai precis o notaţie care în totalitatea sa indică iarăşi superioritatea românească în jocul de Duminică, deci o justificare în plus a victoriei. Şi notaţia arată următoarea situaţiei R. P. R. Tr. lonescu nota 7 Marinescu nota 8 Farmati nota 8 care pot fi remediate Ritter nota 10 Petrescu nota 7 Mihăilescu nota 7 Farcaş nota 7 Mercea nota 6 Bartha nota 7 Iordache nota 8 (?) Dumitrescu nota 7 CEHOSLOVACIA Havlîcek nota 8 Kocourek nota 6 Senecky nota 8 Koubek nota 8 Trnka nota 9 Vlk nota6 Hlavacek nota 8 Rieger nota 8 Malatinsky nota 4 Srsen nota 8 Dubovsky nota 6 Deci: R.P.R. 82 puncte iar Cehoslovacia 77 puncta. Dacă adăugăm notele celor doi înaintași schimbați în repriza doua: Flamaropol şi Men ______ Petre Gaţu I (Continuare pag. 5 la rubricaji. RITTER TREI ZILE PANA LA «CURSA VICTORIEI» Pe zi ce trece emoţiile alergătorilor cresc. Trei zile până Duminică 11 iune când starterul va lăsa steagul Si va da plecarea in marea cursă de fond ’’Victoria“ care se dispută conformraditiei în stea în sase etape cu două zile de odihnă. O cursă grea... fire serioasă. Câştigătorul nu va fi desemnat decât după consumarea ultimei etape şi eşarfa, roşie va fi mereu schimbată. Condiţia fizicăTM. ...va juca un mare rol. Căci nu sunt ■prevăzute, decât două zile de odihnă la eforturile cerute alergătorilor sunt mari. Numai cine va şti să-şi dozeze eforturile va putea termina cursa. Maşinile puse la punct Pentru victorie este nevoie şi de biciclete bine puse la punct Căci a pană, un lanţ rupt costă lunile minute şi nimeni credem nu vrea să repete experienţa lui Noi’hadian. (Câştigător a patru etape în 1945 pierde titlul din cauza unor defecte tehnice in etapa I şi V). Nu trebue uitat că regulamentul interzice ajutorarea alergătorilor de către persoane particulare. Numai în cazul unei defecţiuni tehnice ce ar face imposibilă continuarea cursei alergătorul poate primi ajutor şi din partea persoanelor particulare, chîar și schimbarea bicicletei. In schimb, este admis ajutorul, de oripe natură, într* troncurenti. :j.jr®:* Deasemeni, alergătorii sunt obligăti să aibă asupra lor două boaieuri de rezervă și numai în cazul când a suferit a doua pană de cauciuc poate primi in schimb altul de la persoane particulare sau de la maşina atelier. Este bine ca alergătorii să fie atenţi la aceste puncte din regulament căci defecţiunile materiale pot costa o cursă Cursă de şes Este adevărat că patru etapedin cele şase se aleargă pe teren plac în afara câtorva dealuri să fi prea mare importanţă în etapa Bucureşti—Alexandria—Bucureşti. Căţărătorii vor atrea şi ei două etape: Bucureşti—predeal şi Timişul de Sus—Bucureştii. Aceste etape cari par a fi fără prea mare importanţă faţă de cele patru care se aleargă la şes, vor fi totuşi hotărâtoare in clasament. Nu tebuie să uităm că sunt ultimele două etape, , când alergătorii sunt obosiţi munţii vor fi un obstacol serios. Minutele pierdute în aceste etape pot schimba faţa clasamentului general. Moralul alergătorilor.« ...va juca şi el un mare rol. Voinţa de a invinge, de a termina cursa trefcuei să caracterizeze pe toţi concurenţii şi în special pe cei din categoria II şi III. Aşa cum am mai spus şi altădată este mai onorabil Sergiu Beared (Continuare pag. 2 la rubrică) I ... care cere alergătorilor o pr©gă NORHADIAN GUSTAV H DA VERDICTUL NOTE SI CONCLUZII-DEFECTELE ŞI CALITĂŢILE CELOR MAI BUNI JUCĂTORI DE BASKET-RAIL DE LA NOI Î nainte de a începe să ne vorbească despre comportarea jucătorilor noştri la JBEC de la Sofia, GUSTAV HERMMAN a ținut să ne povestească o întâmplare petrecută la hotel, în cursul unei zile de odihnă. Jucătorii mureşeni dormeau. Ceilalţi jucători bucureştenî s’au strâns toţi intr’o cameră şi s’au cufundat intr'o discuţie foarte aprinsă şi foarte .. secretă. Se părea că se completează ceva. Nu, după mult timp, HERMMAN este invitat în odaia în care se strânseseră complotiştii, unde DANILA îi puse următoarea ,întrebare: .— ”Ce să facem noi ca să jucăm bine, ca mureşenii? Invaţă-ne să facem şi noi apărarea ’’om la om" ca ei!“. C.'eeace a vrut sa ne spună RERMMAN, povestind»»* această întânarplare, este desigur, foarte clar: jucătorii mureşeni au jucat mai bine decât colegii lor bucureşteni. De aci şi dorinţa acestora "de a progresa. Pentru toţi componenţii echipelor naţionale, HERMMAN remarcă lipsa preciziei şi a siguranţei în loviturile libere. Aceiaşi lipsă şi în ceea ce priveşte trasul, la coş din fază de joc Jucătorilor noştri le place să tragă din poziţii neconversabile. Fassele repezi şi pe jos nu sunt executate corect. Calităţi şî defecte văzut® de Hermman Evident că părerea lui HERMMAN în legătură cu comportarea jucători» 'i — v. b. — !LCowfttvwr»ggt 2 fambrică) GUSTAV HERMMAN •SARCINILE [iCLUBURILOR entru un sportiv atent şi preocupat permanent de problemele sportului nostru, mi este o greutate să constate că de la un timp încoace graficul manifestaţiilor sportive jurcă vertiginos. L paralel cu dezvoltarea şi întărirea organizaţiei noastre şi paralel şi cu radicalele transformări organizatorice din sânul GSP., transfor - mări ce Und spre simplificarea şi perfecţionarea muncii sportive [ în adâncime. i i . ^ r Zi d«zd aceltts observator atent, poate să vadă cu destulă n- I şurinţi în presa noastră sportivă ştiri de cea mal variată compoziţie, ca de exemplu: plecarea instructorilor centrali OSP în ţară pentru reorganizarea fiuleţeneior OSP, cantomamentul de la Cluj, întâlniri interriţicaiale, noul recorduri doborîte după ani indehin- L gaţî, competiţii de amploare uriaşă, deschiderea unei şcoli permanente de cadre sportive şi atâtea altele. Toate aceste ştiri oferă cotidium cetitorului obişnuit să tragă concluziile respective, o perfectă imagine a intensei activităţi sportive din ţara noastră, activitate care mai ales de un an încoace a căpătat o semnificativă amploare. ■ Dar toată această imensă activitate sportivă care a reuşit să k angreneze în sport mari ktassa do tineret, este oare întâmplătoare? Hotărit că nul Ea nu este decât o firească consecinţă a ridi- I cării nivelului politic, social şi economic al masselor, ea nu este fi decât urmarea nouilor condiţii politice şi economice create în ţara noastră de clasa muncitoare în frunte cu avantgarda ei Partidul 9 Muncitoresc Român, iniţiatorul tuturor marilor reforme d±tu.RFR ■ Şi in fine printre altele această intensă activitate mai este şi con- secinţa muncii depusă de Organizaţia Sportului Popular. f Deşi greutăţi mai sunt destule, începând cu standardul de viaţă al masselor, care este încă departe de a fi aşa cum guvernul nostru vrea să fie şi terminând cu lipsa parţială a unor materiale, f lipsă ce frânează în oarecare măsură difuzarea rapidă şi pesfeotaft a sportului în masse (mai ales în massele ţărăneşti) totuşi, ana- lizând atent lucrurile şi comparândute cu trecutul (nu mai vorbim de trecutul îndepărtat şi chiar de acum un am) vom vedea !' Ion Balaş 8 (Continuare pag. 5 col. 1-2) P T. Ü. T. M ILFOV Provocând acelaş entuziasm la sime de examene,deşi muncitorii Bucureşti ca şi în cel mai în sunt angrenaţi în mărirea producdepărtat colţ al ţării Cupaţiei, deşi funcţionarii se străduesc Unităţii Tineretului a strâns în Ca pentru introducerea noilor reforme pitală un număr record de concu- administrative, toţi absolut toţi au venit, răspuns cu acelaş elan, cu areea. Deşi studenţii sunt în plină se- bucurie. La fel militarii ca şi mum- O ZI DE MUNCĂ ! CANTONAMENT de vis... Aşa s’ar putea numi ca în. £ tr o legenda, cantonamentul dela Cluj _ Dacă opriţi un clujean pe stradă şi n întrebaţi ce crede !,. *7 TMa‘ frumos în Cluj, vă va răspunde: ’’Parcul Uninambl !»- c!“' Veţi înţreba apoi despre cei mai favoriţi oameni din Cluj. va va răspunde că ei locuesc in ccmtonamc.n- 0j!mrfc- $L vn zâmbi, ca un ardelean cumsecade, care sa mândreşte cu^ realizările din tânăra noastră Republică: "In fn.c campionii noştri se vor putea 'întrona serios pentru a ne reprezenta demn la J. B. E. C.‘‘ Clujenii toţi ştiu că în „Parcul Universităţii”, a început cantonamentul lotului naţional. Ei vizitează într’un număr impresionant, minunatul loc de recreaţie şi de sport de pe malul Someşului şi urmăresc cu interes şi cu dragoste pregătirile campionilor noştri. Uneori, la antenamentele de după amiază ale atleţilor, vin mai mulţi spectatori, decât la concursurile de atletism de la Bucureşti. Moina este, în special, urmărit. Toţi doresc ca Moina să aibe o comportare frumoasă. Prezenţa lor, atenţia cu care obsearvă totul, comentează totul este mai mult decât semnificativă. Ea însemnează o încurajare în plus pentru sportivii noştri. Aşa se explică de ce la antrenament, Moina a alergat 34.2 pe 300 m, doborându-şi cu mult propriu. Clement Baciu (Continuare pag. 2 la rubrică) Muncitorii, militarii, studenţii şi elevii se întrec în mare număr pentru cinstea de a reprezenta judeţul Ilfov în marea competiţie citorii sau funcţionarii, la fel studenţii ca şi elevii, toţi au procedat la fel, toţi şi-au uitat bucuroşi pentru o după -amiază micile sau marile griji cotidiane, unindu-se într’o singură preocupare: o cât mai frumoasă comportare în Cupa Unităţii Tineretului. Profesori alături de elevi, ofiţeri alături de simpli soldaţi, directori alături de oameni de serviciu toţi uniţi într’un singur scop, într’un singur gând. Mare erai satisfacţia unui soldat când „don maior” termina cursa în spatele lui! Mare era satisfacţia studentului când avea o „mică” ciocnire la football cu profesorul la a cărui materiei căzuse patru seziuni la rând! ! Dar să trecem în revistă activitatea sportivă din Capitală în cadrul Cupei Unităţi Tineretului. Astfel, în cadrul tineretului muncitoresc s-au disputat până acum trei etape în vederea selecţionării reprezentativelor, pe sectoare, numărul concurenţilor ridicându-se la peste 18.000 concurenţi. (Continuare pag. 6 col. 1-2) TURNEUL «ZID ÉNKÉPE STADIONUL CIULEȘTI zDinamo» şi~a alcătuit echipa. Un «stopper« nou « La numai câteva zile de la străin,cita victorie a echipei R. P R. asupra Cehoslovaciei, Capitala găzdueşte alte două întâlniri romăno-cehoslovace care oferă foot-ballului nostru posibilitatea de a reuşi nouă rezultate bune. Ne vizitează echipa Zidenice din Brno, una din cele mai apreciate în Republica cehoslovacă pentru jocul ei frumos şi eficace. După cum am anunţat, Zidenice va juca Sâmbătă şi Duminică cu Metalochimie şi Dinamo. Jocurile au joc în Giulist. Debutul internaţional in Capitală al celor două cluburi bucureştene se produce într’un moment îm care tpotitariul românesc este implină ascensiune şi desigur că atât Metalochimic cât şi Dinamo vor dovedi acest lucru in jocurile de pe stadionul din Ciuleşti. Pentru că, organizatorii au obţinut acest termei pentru turneul Zidenice. Pregătiri, formaţi! Dealtfel, de Marţi, echipele bucureştene fac pregătiri intense. Ori, de pildă, Dinamo a făcut un rigurosantrenament în Giuleşti la care au luat parte jucătorii celor două echipe. Braun a încercat diverse formule de echipă, şi deşi după antrenament nu s’a alcătuit formaţia definitivă, totuşi se pare că aceasta va fi: VARDAY—AMBRU, NOVAC— NICULESCU, PARASCHIVA, SICLOVAN — BARTHA, FARCAŞ, PETCULESCU, MOISESCU, OZON Varday va fi împrumutat id ela la «Metalochimic» C. S. M. M. deoarece în prezent Dinamo nu are portar. în ce priveşte pe Metalochimic, acesta a făcut antrenament Marţi pe terenul Standard, iar azi face unul la două porţi în Giuleşti, în compania unui sparring-partener. Echipa nu se cunoaşte însă e probabil să se recurgă la serviciile lui Costică Marinescu pentru postul de stopper, întrucât titularul este bolnav. Defiegnţse u 1 vagon special la Curtici In curmi măteme, prte grija clubului Dinamo, care organizează turneul, un vagon special a fost trimis la Curtici, de unde va aduce echipa cehoslovacă. De asemenea, o delegaţie va întâmpina pe oaspeţi la intrarea în ţară. Cum se ştie, echipa Zidenice urmează să sosească în cursul zilei de Vineri. Echipa, după informa pile noastre, va fi următoarea: KOPECKY—VANEK I, ZAPLETAL—VANEK II, SLAMA, SEZEMSKY—KREJCIR, SOBOTKA, TRNKA, MOOS, RULC. Biletele au fost puse în vânzare " .eri după amiază au fost puse la vânzare prin Pronosport, biletele PSB&B temei Zidenice. Echipa „ZIDENICE” la Budapesta, anul trecut (2—2 cu „FERENCVÁROS”). De la stânga la dreapta: SEZEMSKY; LASKOV, BUGHTA SLAMA; CERVENY; PLSEK; KOPECKY; HEMNEK; STEPAN; KREJCIK; RULC