Steagul Roşu, ianuarie 1954 (Anul 9, nr. 305-329)

1954-01-13 / nr. 313

V­ yți *-3 wiímsr T­H­E O­u­t: TW O­U­0T Acordul de la Potsdam prevedea li­chidarea imediată a marilor monopo­luri germane. Această măsură a fost dictată de necesitatea de a­­ preîn­tâmpina renașterea imperialismului german agresiv. In Republica Democrată Germană au fost lichidate concernele și mono­polurile iar monopolista au fost lip­­­siți de putere. In Germania occiden­tală nu s’a făcut însă nimic în acea­stă privință. Acolo au fost luate mă­suri contrare literei și spiritului a­­cordului de la Potsdam, care garanta pacea în Europa, au fost violate în mod flagrant prevederile economice ale acestui acord. De ochii lumii, pro­paganda americană a făcut o largă reclamă așa zisei .,reorganizări“ a mo­nopolurilor vestgermane. In realitate, sub paravanul acestor pălăvrăgeli, s’a procedat la o regrupare și la o nouă concentrare a acestor monopo­luri, lăsându-se neatinse drepturile proprietarilor. In felul acesta a fost menținută baza materială a militaris­mului german. Rolul principal în înfăptuirea ace­stor măsuri, care reprezintă o serioa­să periclitare a cauzei păcii în întrea­ga lume, îl joacă în primul rând monopolurile S.U.A. care consideră lip­sirea de putere a capitalului monopo­list german ca o atingere adusă pro­priilor lor interese. Aceasta se ex­plică prin faptul că după primul ră­zboi mondial, capitalul monopolist german a încheiat cu monopoliștii din Wall Street importante tranzacții fi­nanciare. Intre anii 1924 și 1931 se în­drepta spre Germania un șuvoi neîn­trerupt de dolari în vederea refacerii imperialismului german. In același timp în cadrul înfăptuirii exportului de capital, multe miliarde de mărci se îndreptau în direcție opusă, tre­când Rinul. Acești ani au constituit o etapa din­ cele mai importante în în­tărirea legăturilor dintre capitalul fi­nanciar al Statelor Unite ale Ameri­ci și capitalul financiar german. Cu timpul, aceste legături au devenit din ce în ce mai strânse, ele supraviețuind și în perioada celui de al doilea război mondial. După cel de al doilea război mon­familiile Thyssen, Hesch, Kleckner și altele, care au netezit drumul fas­cismului, și-au refăcut averile. Contrar prevederilor acordului de la Potsdam, a fost refăcut de aseme­­nea „I. G. Farbenindustrie“, cel mai mare concern din Europa. Ca succe­soare ale acestui vechi supratrust au apărut în primul rând trei concerne, puternice sub raportul financiar —­­„Bayer A. G.“ (A. G. = societate ano­nimă pe acțiuni — N.B.), Anilin-und Sodafabrik“ și „Badische „Höchst A. G.“. Aceste trei concerne posedă mijloace materiale proprii în valoare chiar monopoliștii germani aveau ne­voie nu num­ai de ajutorul financiar al prietenilor lor din Wall Street, care încasează supra profituri din comen­zile militare, ci și de sprijinul lor politic. Datorită acestui sprijin, au fost eliberați din închisori, înainte de a-și fi ispășit pedeapsa, diverși mo­­nopoliști care fuseseră condamnați la închisoare pe diferite termene, pentru crime grave de război săvârșite de ei, cum ar fi de pildă, Fritz Thyssen, Hugo Stinnes, Friedrich Flick și Al­fred Krupp. Averea lor a rămas nea­tinsă, ei putând astfel lua din nou în mâinile lor conducerea concernelor, restructurate în cadrul acțiunii de ,,reorganizare“ care a durat câțiva ani. Ca succesoare ale vechilor concer­ne ale fontei și oțelului au apărut în iulie 1951, după „reorganizare“, noi concerne care, în comparație cu cele vechi, se caracterizează printr-un mai bun utilaj și o mai mare productivita­te. Concentrarea capitalului a făcut asemenea progrese încât în Noembrie 1952 un număr de 22 întreprinderi produceau 97,2 la sută din producția vest germană de oțel, iar 8 la sută din toate întreprinderile dădeau 68,2 la sută din totalul producției de oțel. Numai succesorii concernului „Ve­reinigte Stahlwerke“, fără a pune la socoteală uzina metalurgică „Thy­ssenhütte“, produceau 33 la sută din cantitatea totală de fontă, 41,5 la sută din cantitatea totală de oțel și 35,3 la sută din cea de laminate. In felul a­­cesta, trustul otelului, întocmai ca în trecut, ocupă și în prezent o situație dominantă. După el urmează concer­nele lui Krupp, „Gutehoffnungs­hütte“, concernele Kleckner și Hesch, lui Mannesmann. In 1952 aceste sase concerne au produsa aproxima­tiv 79 la sută din otelul vest german. Refacerea concernelor otelului­ în Germania occidentală este dovedită nu numai de cantitatea produsă, ci și de suma capitalurilor învestite de „noile“ societăți. Această sumă este în medie de trei ori mai mare decât suma investițiilor de capital din perioada antebelică, de 1.660,3 milioane de mărci germane. Aceasă sumă depășește cu aproape 300 milioane de mărci suma ultimului ca­pital de bază al concernului „I. G. Farbenindustrie“. După cum arată tabelul publicat mai jos, rulajul de capital al acestor trei mari societăți — succesoare nu numai că a crescut mai repede dar a întrecut considerabil încă din 1951, totalul rulajului de capital al supra­­trustului „I. G. Farbenindustrie” în perioada ultimilor ani dinainte de război. Totodată, guvernul Adenauer a re­stabilit marile bănci germane care fi­nanțaseră monop­olurile industriale și care acordaseră din totdeauna un sprijin substanțial imperialismului german. Cele trei bănci­ monopoliste nu au suferit practic nicio atingere în legătură cu zdrobirea hitlerismu­­lui, suspendându-și numai vremelnic activitatea. In acel timp, funcțiunile acestor bănci au fost preluate de 33 institu­ții bancare create pe baza filialelor lor din Germania occidentală și din Berlinul occidental. A urmat apoi o diviziune a fiecăruia dintre cele trei mari bănci în câte 3 bănci succesoare. In prezent, fuzionarea oficială a acestor bănci este numai o chestiune de timp. Bilanțurile publicate între timp a­­tât cu privire la primul an de activi­tate — 1952, cât și cu privire la pri­mele 10 luni ale anului 1953, dove­desc rolul important pe care îl dețin din nou, încă de pe acum, aceste nouă bănci mari, (succesoare ale celor trei bănci mari dinainte de război —N.R.), în economia Germaniei occidentale. Rulajul capitalului NOTE ȘI COMENTARII EXTERNE Renașterea monopolurilor în Germania occidentala de H. BORRIS colaborator științific—șef al Institutului Economic German (R. D. Germană) Bilanțul marilor bănci (în milioane de mărci germane) In spatele clicii lui Adenauer — la­cheii servili ai monopoliștilor — stau, alături de junkerii izgoniți din Ger­mania răsăriteană, bancherii și mo­nopoliștii vestgermani legați de zeci de ani de capitalul financiar din S.U.A. In prezent, băncile succesoare ale fiștii germani acaparează întreaga pu­celor trei bănci monopoliste si-au tere în statul separat de la Bonn creat lărgit în mod considerabil funcțiuni­ de cercurile reacționare din S.U.A. le, deși astăzi sfera lor de activitate este limitată numai la teritoriul Ger­maniei occidentale și deși în 1945 ele — ca bănci ce finanțaseră statul lui Hitler — dăduseră un faliment total. După 22 de luni de activitate, bilanțul lor total a depășit cu 59 la sută bilanțul total al anilor antebelici. Ele își datorează restaurarea în primul rând guvernului de la Bonn, care le-a creat baza materială pe seama contribuabilului vestgerman. Prin adoptarea unei legi cu privire la valorificarea așa ziselor „pretenții de despăgubire a pagubelor suferite“, guvernanții vestgermani au băncilor toate pagubele suferite plătit de ele în legătură cu împrumuturile a­­cordate statului hitlerist. In legătură cu lărgirea sferei lor de activitate, aceste bănci și-au extins activitatea și în domeniul creditului. In timp ce, potrivit bilanțului încheiat la 31. XII. 1937, volumul creditelor celor trei mari bănci se cifrase la 5.353,4 milioane mărci, volumul credi­telor băncilor succesoare atinsese la data de 31.X. 1953 cifra de 7.999,5 mi­lioane, cu alte cuvinte crescuse cu peste 2,6 miliarde de mărci. Aceste fapte dovedesc influența mereu cres­cândă a monopolurilor bancare asu­pra întregii vieți economice și poli­tice a Germaniei occidentale. Bazân­­du-se pe aceste monopoluri, imperia­ Prin „planul Marshall“, care a ser­vit scopului instaurării dominației mondiale a monopolurilor din S.U.A., Germania occidentală a fost și mai strâns înhămată la carul Wall-Street­­ului. Regiunea Ruhr — centru econo­mic al Germaniei — a fost inclusă în „Uniunea europeană a cărbunelui St­otelului“ — acest supracartel aflat sub conducerea monopoliștilor din S.U.A. Prin tratatul militarist înche­iat de guvernul de la Bonn, întreaga Germanie occidentală se transformă într'un depozit de arme, într'o cazar­mă, într'o bază de atac pentru dezlăn­țuirea războiului împotriva țărilor democrației și socialismului. Poporul german nu se poate împăca cu aservirea Germaniei occidentale de către regii Ruhrului și stăpânii din Wall Street. Pe zi ce trece crește în Germania occidentală frontul patrioți­lor care luptă pentru o Germanie in­dependentă, iubitoare de pace, demo­crată. („PRAVDA") „Vereinigte Stahlwerke“ 460 „Mannesmann“ 160 „Rieckner“ 105 „Hesch“ 135 „Gutehoffnungshütte“ 80 Capitalul total al noilor societăți Concernul Vechiul lui capital in milioane de reichsmark sau de mărci germane 1451,9 320 332,2 391,0 396,4 (exclusiv societățile-fiice și firmele alăturate) (în milioane de mărci germane)______ Anii: 1949 „Bayer A. G.“ 409,8 „Badische Anilin und Sodafabrik“ 263,7 „Höchst A. G.“ 321,7 995,2 1950 1951 1952 577,4 890,9 825,6 485,6 678,7 661,1 454.0 638,0 760,0 1517.0 2207,6 2246,’ (în milioane de reichsmarck) Anii: 1936 1937 1938 1939 „I. G. Farbenindustrie“ 1296,9 1514,6 1645,4 1987,8 31.X.1953 31.XII.1937 Băncile succesoare 31.XII.1952 31.X.1953 în comparație _______________________________________________________________________cu 31.XII.1937 Banca nord-germană, Hamburg 857,7 1.109,0 Banca Renano-Westfalică, Düsseldorf 1­ 848,2 2.201,5 Banca sud-germană. München 1.781,9 2.170,6 3.300,7 Banca germană 4.487,8 5.481,1­­1­66.0 °/0 Banca de credit din Hamburg 726,2 847,9 Banca Rin-Main, Frankfurt pe Main 1.161,2 1.370,6 ___________Banca Rin-Ruhr, Düsseldorf_________1.188,0 1.341,5 2.515,7 Banca Dresden 3.075,4 3.560,0 + 41,5% Banca de comerț și credit, Frankfurt pe Main 345,6 473,5 Bankverein Westdeutschland, Düsseldorf 1.140,4 1.458,6 Banca de comerț și scont, __________Hamburg_____________________________428,6 562,9 1.441,9 Banca comercială____________________1.914,6 2.495,0 + 73.0% 7,258,3 Total________________________________9.477,8 11.536,1 + 58,9% Pentru o Germanie 2 milioane semnături pe apelul Frontului National BERLIN 12 (Agerpres). — A. D. N. Peste 2 milioane de persoane fă­când parte din toate păturile sociale din R. D Germană au semnat apelul Frontului Național pentru soluționarea pașnică a problemei germane și pen­tru participarea reprezentanților R.D. Germane și ai Germaniei occidentale la conferința de la Berlin. In sute de declarații muncitorii cer să se ducă tratative cu privire la pro­blemele vitale ale Germaniei, la care să participe reprezentanți ai celor două Germanii. Opinia publica vestgermană sprijină convocarea la Berlin a Conferinței miniștrilor afacerilor externe BONN 12 (Agerpres) Ziarul „freies Volk“ publică zilnic noi declarații făcute de diverși repre­zentanți ai vieții publice, politice și culturale din Germania occidentală care se declară în favoarea conferinței de la Berlin. „Sperăm că oamenii de stat ai mari­lor puteri vor rezolva la această con­ferință problema germană, problema unității Germaniei, a refacerii econo­miei și finanțelor noastre“, a declarat primarul social-democrat Bärnreuther din Nürnberg. La Stuttgart a avut loc un mare meeting în cadrul căruia vorbitorii au arătat că sprijină conferința de la Ber­lin. Declarația Comitetului pentru problemele unității Germaniei BERLIN 12 (Agerpres). — A. D. N. Comitetul pentru problemele unită­ții Germaniei a dat publicității o de­clarație în care se spune : Guvernul Republicii federale vest­ unită, democratică și germane dorește ca încă înainte de în­ceperea conferinței celor patru puteri Bundestagul să voteze modificarea con­stituției pentru a deschide calea intro­ducerii serviciului militar obligator. După cum se știe, șeful guvernului vestgerman a făcut tot posibilul pen­tru a împiedica convocarea conferinței miniștrilor afacerilor externe ai celor patru mari puteri. Deoarece acest lu­cru nu i-a reușit, el intenționează de la bun început să împiedice desfășurarea cu succes a conferinței celor patru și să facă din remilitarizarea Germaniei occidentale un fapt împlinit. Poporul german consideră că pe or­dinea de zi a politicii germane nu tre­­bue să figureze legea serviciului mi­litar, deoarece renașterea militarismu­lui german este o nouă piedică în calea spre pace și unificarea democra­tică a Germaniei. Pe ordinea de zi trebue să se afle problema trimiterii unor reprezentanți ai Republicii fede­rale vestgermane și ai Republicii De­mocrate Germane la conferința de la Berlin. Patrioți, dușmani ai șovinis­mului, democrați, prieteni ai păcii din Germania, acționați și împiedicați prin acțiunile voastre un nou atentat la ca­uza păcii! Pentru formarea unui organ cultural unic BONN 12 (Agerpres). — Numeroși reprezentanți ai vieții culturale din Germania occidentală sprijină cu en­tuziasm propunerile făcute la 25 No­embrie de guvernul R. D. Germane cu privire la formarea unui organ cultu­ral unic pe întreaga Germanie și la organizarea de acțiuni culturale pregă­titoare în vederea realizării unității țării pe tărâm literar și artistic. Scriitorul Hans Hellmut Kirst din München a declarat că „propunerea guvernului R. D. Germane în legătură iubitoare de pace­ cu formarea unui organ cultural unic care să se pronunțe împotriva măsu­rilor de înlăturare a literaturii uma­niste în Germania occidentală și asupra diferitelor probleme legate de viața literară este foarte bine venită. Aș fi fericit să văd în librăriile noastre toate edițiile operelor literare umaniste apă­rute în editurile din R. D. Germană“. Editorul Heinz Jentzen din Stuttgart a salutat de asemenea propunerea fă­cută de guvernul R. D. Germane la 25 Noembrie. „Propunerea guvernului R. D. Germane — a declarat el —în legă­tură cu asigurarea libertății de răs­pândire a literaturii umaniste ar tre­bui adoptată imediat. Este cât se poate de regretabil că în Germania oc­cidentală literatura din țările de demo­crație populară este prea puțin cunos­cută. Răspândirea cărților din aceste țări și la noi în țară ar contribui la întărirea păcii și prieteniei între po­poare“, împotriva remilitarizării Germaniei PARIS 12 (Agerpres).­­ Ziarul „L’Humanité“ anunță că 88 de profe­sori universitari francezi, oameni cu vederi politice diferite, dintre care uniii nu au participat niciodată în trecut la viața politică, au semnat un apel în care cheamă corpul didactic din insti­tuțiile învățământului superior fran­cez la lupta comună împotriva remili­tarizării Germaniei. Subliniind că acest apel reprezintă cea mai importantă luare de poziție de până acum a corpului didactic uni­versitar francez. „L’Humanité“ citează printre semnatari pe profesorii Cousin, Curie, Teissier, Vaucher, Wagner, Mi­­rambel, Capitant, Lampue, Lavergne, Mazeaud, Perroux, Dreyfus, Villant și numeroși alții. Redacția și Administrația: Bacău strada I. V. Stalin Nr. 16, telefoane : 1216, 2494, 1724, 2492, 2493. Demonstrații în India împo­triva alianței militare pakistano-americane DELHI 12 (Agerpres).­­ La Delhi au avut loc demonstrații de masă împotriva alianței militare pakistano-americane. La demonstrație au luat parte activă muncitori, stu­denți, reprezentanți ai organizațiilor de femei și ai altor organizații ob­ștești, pe Coloanele de demonstranți au trecut străzile principale ale capitalei Indiei. Deasupra coloanelor fâlfâiau , drapele albastre având în mijloc po­rumbei albi și se înălțau lozincile: „India nu se va supune dictatului a­­merican“, „Niciun fel de baze mili­tare americane pe teritoriul Asiei“, „India nu va adera niciodată la blocul militar din S.U.A.“, „Jos mâinile de pe Asia“, „Trăiască prietenia indo-pakis­­taneză“, „Trăiască pacea din lumea întreagă“, „Cerem un pact al păcii între cele cinci mari puteri“. Populația din Delhi a salutat cu căldură pe demonstranți. Protestul părții coreeano­­chineze împotriva violării spațiului aerian de către americani KAISUNG 12 (Agerpres). — China Nouă anunță : Potrivit unor date incomplecte, de la încheierea acordului de armisti­țiu în Coreea și până în Decembrie inclusiv, clica militarista americană a violat spațiul aerian al părții coreea­­no-chineze de 136 ori. Violările au fost săvârșite de 302 avioane. La 10 ianuarie reprezentantul părții coreea­­no-chineze a cerut în ședința comi­siei militare de armistițiu ca partea americană să ia măsuri severe împo­triva acestor acte provocatoare care continuă să aibă loc în ciuda nenu­măratelor proteste ale părții coreea­­no-chineze. Nr. 313 fT7P*’> Cu privire la alegerile pentru Sovietul Suprem al U.R.S.S. MOSCOVA 12 (Agerpres). — TASS transmite : A fost dat publicității decretul Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. cu privire la organizarea a­­legerilor pentru Sovietul Suprem al U.R.S.S. In decret se spune: In legătură cu expirarea la 12 Martie 1954 a împuternicirilor Sovie­tului Suprem al U.R.S.S. al celei de a 3-a legislaturi, în baza articolului 54 din Constituția U.R.S.S., care pre­vede că noile alegeri se fixează de către Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. în termen de cel mult două luni de la expirarea împuternicirilor Sovietului Suprem al U.R.S.S., și în conformitate cu articolul 72 din „Re­gulamentul cu privire la alegerile pentru Sovietul Suprem al U.R.S.S.“. care prevede că ziua alegerilor pen­tru Sovietul Suprem al U.R.S.S. se anunță cel mai târziu cu două luni înainte de termenul alegerilor și că alegerile au loc într-o zi nelucră­toare. Prezidiul Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socia­­­liste hotărăște: Alegerile pentru Sovietul Suprem al U.R.S.S. se fixează pentru Dumi­­nică 14 Martie 1954. De la Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. MOSCOVA 12 (Agerpres). — TASS La propunerea Prezidiului Sovie­tului Suprem al R.S.F.S.R., Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. a a­­probat formarea următoarelor regiuni noi în cadrul R.S.F.S.R.: regiunea Arzamas cu centrul în orașul Arza­mas, regiunea Balașov cu centrul în orașul Balașov, regiunea Belgorod cu centrul în orașul Belgorod, regiunea Camensc cu centrul în orașul Ca­­mensc-Șahtinschi și regiunea Lipețc cu centrul la Lipețc. Regiunile menționate se formează prin divizarea în unități mai mici a regiunilor Gorc­i, Saratov, Voronej, Stalingrad, Tambov, Curse, Rostov, Oriol și Riazan. •­ La propunerea Prezidiului Sovie­tului Suprem al R.S.S. Ucrainiene, Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. a aprobat să se formeze în cadrul R.S.S. Ucrainiene Cercassî cu centrul în orașul regiunea Cer­­cassî. Regiunea Cercassî va cuprinde o parte din raioanele regiunilor Chiev, Poltava, Chirovograd și Vinnița. Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. a aprobat propunerea Pre­zidiului Sovietului Suprem al R.S.S. Bieloruse cu privire la desființarea regiunilor Baranovici, Bobruisc, Pinsc, Polesie și Poloțe din R.S.S. Bielorusă, incluzând orașele și raioanele acestor regiuni în regiunile Brest, Gomel, Grodno, Minsc, Molodecino, Moghi­­lev și Vitebsc. Hotărîrea C. C. al P. C. Chinez cu privire la dezvoltarea cooperativelor agricole de producție PEKM­ 12 (Agerpres).—China Nouă Ziarul „Jenminjibao“ a publicat ho­tărîrea C.C. al Partidului Comunist Chinez cu privire la dezvoltarea coope­rativelor agricole de producție în Re­publica Populară Chineză. In hotărîre se arată că potrivit liniei generale a partidului, sarcinile con­­­strucției economice a statului necesită nu numai avântul producției indu­striale, ci și dezvoltarea corespunză­toare a agriculturii. Totuși, gospodăriile țărănești individuale fărâmițate și îna­poiate frânează dezvoltarea forțelor de producție din agricultură și pe zi ce trece se accentuiază tot mai mult con­tradicția crescândă între aceasta și industrializarea socialistă. Se vede tot mai limpede că mica gospodărie țără­nească nu este capabilă să satisfacă nevoile maselor largi ale țăranilor în vederea îmbunătățirii vieții lor și că nu este capabilă să satisfacă nevoile dezvoltării întregii economii naționale. In vederea sporirii continue a forțe­lor de producție ale agriculturii, se arată în hotărîre, sarcina principală a partidului în munca sa la sate constă în prezent în a educa prin exemple concrete și cu ajutorul unor metode simple masele de țărani, în a contribui la unirea și organizarea lor treptată și în a înfăptui treptat transformarea socialistă a agriculturii. In hotărîre se vorbește în continu­are despre dezvoltarea cu succes mișcării de întrajutorare și cooperare­a în satul chinez în cursul ultimilor ani. In prezent, se spune în hotărîre, din grupurile sezoniere și permanente de ajutor mutual, precum și din coope­rativele agricole de producție din China fac parte peste 47.900.000 de gospodării țărănești, adică 43 la sută din numărul total al gospodăriilor ță­rănești din țară. In China există mai mult de 14.000 de cooperative agricole de producție, din care fac parte peste 273.000 de gospodării țărănești. Cooperarea în agricultură—se spune în hotărîre— trebue dezvoltată cores­punzător cu principiul fundamental — principiul liberului consimțământ al țăranilor. In niciun caz reconstrucția socialistă a micii gospodării țărănești nu trebue efectuată prin dispoziții; u­­nirea cu forța a țăranilor în coopera­tive este inadmisibilă. In hotărîre se subliniază deaseme­nea necesitatea de a dezvolta coopera­ția de aprovizionare și desfacere și de credite și de a înființa cooperative a­­gricole de producție socialiste, adică gospodării colective, acolo unde s'au creat condițiile pentru aceasta. Declarația juristului LONDRA 12 (Agerpres).­­ După cum relatează ziarul „Daily Worker“, cunoscutul jurist britanic D. N. Pritt a făcut presei o declarație în care ia atitudine împotriva acti­vității așa zisului „tribunal revolu­ționar“ din Egipt, cerând totodată a­­cordarea unor drepturi cu adevărat, democratice pentru populația Egip­tului. In declarația sa, Pritt a pro­testat cu hotărîre împotriva metode­lor judiciare a democraților, sindica­liștilor, membrilor Partidului Comu­nist, scriitorilor, studenților, membri­lor mișcării mondiale pentru apărarea britanic­ă. N. Pritt păcii, arestați din ordinul autorități­lor egiptene. Pritt a declarat că așa zisul tribu­nal nu se conduce după nicio lege: celor arestați li se aduce la cunoștință acuzațiile cu 24 ore înainte de jude­cată, tribunalul însuși hotărăște dacă apărarea va avea sau nu dreptul să cheme martori, nu există drept de apel. Aceste procedee arbitrare — a de­clarat Pritt — violează orice princi­pii de justiție — și nu mai încape nicio discuție că ele sunt folosite cu scopul de a înăbuși orice opinie po­litică care nu se bucură de aprobarea autorităților. Comunicatul Prezidiului Guvernului Cehoslovac cu privire la comitetele nationale PRAGA 12 (Agerpres). — CE­TERA anunță : La 10 Ianuarie întreaga presă cen­trală din R. Cehoslovacă a publicat comunicatul Prezidiului guvernului Cehoslovac referitor la hotărîrea gu­vernului de a prezenta spre exami­nare poporului cehoslovac două pro­iecte de lege — proiectul legii con­stituționale cu privire la comitetele naționale și însuși proiectul de lege cu privire la comitetele naționale. Proiectul legii constituționale sta­bilește principiile, structura, sarci­nile și metodele de lucru ale comite­telor naționale. El definește comite­tele naționale ca fiind organe locale ale puterii de stat a oamenilor mun­cii din Republica Cehoslovacă, care se sprijină în activitatea lor pe ali­anța dintre clasa muncitoare, țărăni­mea și intelectualitatea. Pe baza di­rectivelor guvernamentale și a legi­lor țării, comitetele naționale conduc construirea economică și culturală a socialismului (respectiv în satul, ra­ionul sau regiunea lor). In atribuția comitetelor naționale intră grija permanentă pentru satis­facerea nevoilor materiale și cultu­rale mereu crescânde ale oamenilor muncii. Comitetele naționale sunt organi­zate pe baza centralismului demo­cratic și în conformitate cu legea din 6 Septembrie 1953 ele sunt subordo­nate guvernului în activitatea lor. Ele se aleg pe termen de trei ani. Dreptul de vot este universal și egal, iar alegerile sunt directe și secrete. In comitetul național poate fi ales orice cetățean care a împlinit vârsta de 21 de ani, care nu este lipsit de drepturi cetățenești printr’o hotărîre judecătorească, etc. Comitetele naționale își desfășoară activitatea sub controlul permanent al oamenilor muncii. Fiecare mem­bru al comitetului național trebue să dea socoteală de activitatea sa în fața alegătorilor și poate fi în orice moment revocat de către aceștia. Pentru supravegherea discutării de către întregul popor a proiectelor de lege, guvernul a numit o comisie în frunte cu primul ministru, Wiliam Si­­roky. Discutarea de către întregul popor a proiectelor de lege guvernamentale a început în ziua de 10 ianuarie. Tiparul întreprinderea Poligrafică Bacău, telef. 1249. N. I. 9—52 C. N. 73-1954.

Next