Steagul Roşu, ianuarie 1954 (Anul 9, nr. 305-329)

1954-01-07 / nr. 308

I Pag. S-á / Lipsuri în desfășurarea învățământului ■politic U.T.M. la fabrica de confecții „Bacăul“ In cadrul fabricii de confecții „Ba­căul”, —­ cu sprijinul Comitetului Oră­șenesc U.T.M., — au fost deschise un număr de patru cursuri de învăță­mânt politic U.T.M., dintre care trei pentru începători și un curs seral. La aceste cursuri au fost înscriși un număr de peste 100 tineri din fabrică, care și-au manifestat dorința de a participa la învățământul politic. Conducerea întreprinderii a asigu­rat încă de la deschiderea anului de învățământ condiții materiale optime de desfășurare a cursurilor, pu­nând la dispoziție, în mod perma­nent, săli călduroase, rechizitele ne­cesare, etc. învățământul este organizat în ca­drul organizațiilor de secții, pe schimburi. Unii propagandiști au reu­șit să obțină succese importante în organizarea lecțiilor de seminar, da­torită temeiniciei cu care s-au pregă­tit. Printre aceștia se numără tov. Ciobanu Elena și tov. Onofrei Ion, care pe lângă faptul că pregătesc în­totdeauna materialul indicat predării lecțiilor, ajută elevii, în timpul lor liber, pentru a-și însuși temeinic cu­noștințele predate. Numeroși tineri, printre care Cris­tian Mina, Burlacu Elena, Loghin Viorica, participă cu regularitate la formele de învățământ, se străduiesc să-și îmbogățească cunoștințele. Nu toate organizațiile de secție însă au atribuit toată însemnătatea asigu­rării desfășurării în bune condițiuni a învățământului politic U.T.M. din fabrică. Acest lucru a avut ca re­zultat faptul că până în prezent nu s’au predat decât patru lecții și s’au ținut trei seminarii, cu toate că for­mele de învățământ politic U.T.M. sunt programate să se țină în fie­care săptămână. Organizațiile de sec­ții, cât și comitetul U.T.M. din fa­brică nu au dus o permanentă acțiune în vederea mobilizării tuturor tineri­lor înscriși la formele de învățământ. Lipsă de răspundere în mobilizarea tinerilor la învățământul politic ma­nifestă în special organizațiile de secții Nr. 1, (secretară tov. Pall Ma­ria) și organizația de secție Nr. 2 din sectorul A., (secretară tov. Domeanu Maria). Unii tineri de la aceste organizații lipsesc deja secții, subapreciind im­portanța învățământului politic. Ute­­mistele: Munteanu Elena, Cojocaru Maria, Coragă Viorica, Popa Maria, Do­­roftei Niculina, Genez Elena, Burete Margareta, Potorac Margareta și altele, care lipsesc dela învățământul politic, n’au fost ajutate de către organizație să lichideze cu această lipsă. La faptul că la fabrica de confecții „Bacăul“, învățământul politic U.T.M. nu se desfășoară în bune con­dițiuni, con­tribue și atitudinea unora dintre propagandiști, care nu parti­cipă cu regularitate la ședințele, care au loc în cadrul Comitetului Orășe­nesc U.T.M. pentru pregătirea propa­gandiștilor. La ședința de pregătire, ținută la sfârșitul lunii Decembrie, la Comitetul Orășenesc U.T.M., au lipsit în mod nejustificat tovarășele Iaz Cornelia și Manoliu Natașa, pro­pagandiste la cursurile de învățământ politic U.T.M. de la fabrica de confec­ții „Bacăul“, învățământul politic U.T.M. are deosebită însemnătate, contribuind în­­ mod activ la educarea comunistă tineretului, la însușirea unei noi ati­­­tudini față de muncă. Comitetul U.T.M. al fabricii trebue să analizeze deîndată, în mod temei­nic, lipsurile manifestate în desfășu­rarea învățământului politic, să ia măsuri pentru ca formele de învăță­mânt să se țină cu regularitate, iar lecțiile și seminariile să se desfășoare la un înalt nivel. Membrii comitetu­lui U.T.M. și în special tovarășa Ga­­vrilă Margareta, secretara acestuia, trebue să urmărească în permanență felul în care organizațiile de secții mobilizează tineretul la învățământ, felul în care se pregătesc propagan­diștii, dacă aceștia, în predarea lec­țiilor leagă cunoștințele teoretice de sarcinile concrete ce revin tinerilor în vederea îndeplinirii planului, par­ticipării active la viața de organiza­­­­ție. Organizația de bază P.M.R. din ca­drul fabricii trebue sa sprijine mai activ învățământul politic U.T.M., pentru ca acesta să se desfășoare în bune condițiuni. N. POPOVICI Pentru obținerea de noi succese în îndeplinirea planului de transport al materialului lemnos Zilele acestea la sfatul popular al raionului Tg. Ocna a avut loc o șe­dință în cadrul căreia s’a analizat felul în care s’a desfășurat munca pentru îndeplinirea planului de trans­port al materialului lemnos pe cel de al patrulea trimestru al anului trecut. La ședință au participat pre­ședinții comisiilor raională și comu­nale de transporturi. Cu acest prilej tov. Mutoiu Ion, î­­embru în comisia raională de trans­port și șef al secțiunii Industrie Lo­cală și Gospodărie Comunală, a pre­zentat o dare de seamă privind în­deplinirea planului de transport al materialului lemnos în raionul Tg. Ocna. Din darea de seamă a reieșit că, s’au obținut succese acolo unde comitetele executive ale sfaturilor populare au acordat toată atenția a­­cestei probleme, unde pe lângă mun­ca organizatorică s-a desfășurat o vie agitație politică în rândurile țărăni­mii muncitoare, asupra necesității de a contribui cu toate forțele la lupta pentru îndeplinirea la timp a sarci­nilor planului de transport al mate­rialului lemnos. Succese deosebite în această acțiu­ne au obținut sfaturile populare din comunele Berzunți și Valea Rea, care au depășit în mod simțitor sarcinile de pian. Președinții comitetelor exe­cutive ale acestor sfaturi, tovarășii Miloi Gheorghe și Lupică Traian, au muncit cu râvnă pentru a asigura succesul îndeplinirii planului de trans­port al materialului lemnos. Dease­­meni, o muncă susținută au desfă­șurat și comitetele executive ale sfa­turilor populare din comuna Dof­­teana și orașul Slănic, care au dus o muncă susținută pentru mobilizarea tuturor atelajelor din comună, pentru ținerea unei evidențe permanente a transporturilor. Unii membri ai comisiei raionale de transport au adus o contribuție de seamă la bunul mers al desfășu­rării transportului de lemne în raio­nul Tg. Ocna, sprijinind îndeaproape atât munca comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale, cât și a comisiilor comunale de transport. Au muncit cu spirit de răspundere tovarășii Nicodim Aurel, Tudor Pe­­trică și alții. Toate acestea au contribuit la fap­tul că în cel de al patrulea trimes­tru al anului trecut, planul de trans­port al lemnelor de foc a fost reali­zat în proporție de 120 la sută, iar a lemnelor de construcție în propor­ție de 35 la sută. In cadrul ședinței s’au analizat și cauzele care au contribuit ca în unele comune transportul materialului lem­nos să nu se facă la timp. Astfel, s’a scos în evidență că nu s’a desfășurat o temeinică muncă în comunele Săn­­duleni, Helegiu și altele, care au ră­mas în urmă în ceea ce privește în­deplinirea planului de transport, al materialului lemnos. Nu toți membrii comisiei raionale de transport s’au achitat cu conștiinciozitate de sarci­nile încredințate. Tovarășii, Cojocaru Neculai, care răspunde, potrivit pla­nului întocmit, de felul în care se desfășoară munca în această proble­mă în comunele Sănduleni și Hele­­giu. Cioneag Ion, care răspunde de orașul Tg. Ocna, Vrânceanu Gh., care răspunde de comuna Mănăstirea Ca­­șin, nu au sprijinit activitatea comi­siilor comunale de transporturi, nu au participat cu regularitate la șe­dințele de analiză a comisiei raionale de transport. Analizându-se lipsurile ce și-au fă­cut loc în acțiunea pentru îndeplini­rea sarcinilor de plan pe anul 1953, în cadrul ședinței s’au luat o serie de hotărîri pe baza propunerilor fă­cute pentru îmbunătățirea activității în acest domeniu. Astfel, s’a hotărît ca obligațiile de transport pentru că­răuși să fie întocmite de sfaturile populare în prezența acestora, pen­tru a se evita greșelile semnalate în anul trecut. Deasemeni, membri ai co­misiilor comunale de transporturi vor veghea la felul cum se face încărca­­­rea materialului lemnos de la gurile de exploatare, vor ține o evidență strictă a transporturilor. In cadrul ședinței s’a discutat și a­­supra măsurilor ce trebuesc luate pentru traducerea în viață a Hotărîrii Consiliului de Miniștri privind sti­mulentele pentru cărăuși. Tov. Samoilă Leon, președintele co­misiei comunale de transport din Dof­­teana, a chemat cu acest prilej la întrecere toate comunele din raionul Tg. Ocna, pentru îndeplinirea inte­grală a sarcinilor planului de trans­port al materialului lemnos pe pri­mul trimestru al anului 1954. Che­marea a fost primită cu entuziasm de participanții la ședință, care și-au luat angajamentul să muncească pen­tru a da un nou ritm transportului materialului lemnos. Comisia raională de transport, cât și comitetul executiv al sfatului popu­lar raional Tg. Ocna, trebue să spri­jine activ inițiativa întrecerii dintre comune, să ducă o susținută muncă de îndrumare și control pe teren, pentru ca sarcinile planului de trans­port să fie îndeplinite la timp. * PISARU ANDREI à S­ T­E 'Ä ü­n­E­E­C­S­URr. 303 (1787) Convorbire cu­ responsabilul brigă­zii U.T.M. Nr. 26 dela fabrica de postav Buhuși Zilele trecute, un redactor al ziaru­lui nostru s-a adresat tovarășului Pri­ Stavu Ioan, responsabilul brigăzii U.T.M. nr. 26 de la fabrica de postav Buhuși, cu scopul de a cunoaște unele din realizările brigăzii, ca și planurile ei de viitor. Redăm mai jos textul convorbirii. ÎNTREBARE : Am dori să ne vorbiți despre munca brigăzii pe care o con­duceți, ca și despre realizările pe care le-a obținut în anul 1953 ? RĂSPUNS : Chiar de la constituirea brigăzii, membrii ei au înțeles că tre­bue să se situeze la înălțimea sarcini­lor care le stau în față. Pornind de la început cu avânt în muncă, noi am reușit să ne depășim în mod constant sarcinile de plan. Pe lângă faptul că am obținut în medie depășiri de 12 la sută a planului, am reușit să îmbunătă­țim în mod Simțitor și calitatea produ­selor livrate de brigada noastră. Fi­rește, că aceste succese nu ar fi fost posibile dacă nu am fi reușit să antre­năm toți membrii brigăzii în întrece­rea socialistă, care a cuprins obiective concrete, dacă nu am fi folosit meto­dele înaintate de muncă: Jandarova, Ciurchîh, Iliciev-Vlasov și altele, dacă în cadrul consfătuirilor de producție nu am fi analizat unele manifestări de in­disciplină ale brigadierilor, reușind astfel să imprimăm în rândul tinerilor o adevărată disciplină muncitorească. ÎNTREBARE : Care sunt obiectivele pe care și le propune brigada pentru anul 1954 ? RĂSPUNS: însuflețiți de perspectivele care ne stau în față în urma Hotărî­rilor plenarei lărgite a C.C. al P.M.I.­din 19-20 August 1953 și ținând seamă de sarcinile ce decurg din această Ho­­tărîre, noi ne vom strădui să dam ce­lor ce muncesc produse mai multe, mai bune și mai ieftine. Pentru a ne atinge acest țel vrem să mărim turația la un număr de 20 de războaie de la 140 la 170 ture pe minut. Acest lucru va avea ca rezultat o creștere a pro­ducției pe fiecare război, cu 10.000 bă­tăi mai mult pe zi. Tot în scopul realizării obiectivului arătat mai sus, vom extinde în în­treaga brigadă, avansatele metode de muncă ale stahanoviștilor sovietici, cu al căror ajutor vom reuși să depășim sarcinile de plan mai mult față de realizările obținute în anul 1953. Prin aplicarea metodei lui Alexandru Ciur­­chih, vom căuta să îmbunătățim cali­tatea produselor față de anul trecut. Tot în acest an vom propune condu­cerii sectorului țesătorie bumbac să ia măsurile cuvenite pentru introducerea conturilor personale de economii. De­altfel, brigada noastră se angajează ca în cursul anului 1954 să facă o econo­mie de 10 suveici pe lună, 30 pichete, 10 curelușe-bătaie, iar la restul de materiale să reducă consumul specific cu 50 la sută. In ce mă privește, ca responsabil de brigadă, mă voi strădui să asigur o bună desfășurare a procesului de pro­ducție. In acest scop voi munci pentru ridicarea nivelului tehnico-profesional al brigadierilor prin organizarea săp­tămânală a unor conferințe cu caracter tehnic. Deasemeni, voi căuta să îndrum către școala de calificare gradul II și III pe tinerii din brigadă, pentru ca prin ridicarea nivelului profesional al acestora, să obținem un nivel constant al muncii noastre. ÎNTREBARE : Vreți sa ne vorbiți despre Unele din planurile pe care și le-aui făurit brigadierii ? RĂSPUNS : Trebue să arăt că do­rința care animă pe fiecare dintre noi este aceea ca la sfârșitul primului se­mestru al anului 1954, brigada noastră să se poată mândri cu titlul de brigadă Stahanovistă. Pentru realizarea acestui obiectiv noi nu ne vom cruța eforturile noastre. Pentru membrii brigăzii noastre, si­stemul de salarizare îmbunătățit, apro­bat de Consiliul de Miniștri pentru muncitorii, maiștrii și maiștrii princi­pali din ramurile textile ale Ministeru­lui Industriei Ușoare, constitue un se­rios stimulent în muncă. Obținând câș­tiguri sporite în urma ridicării produc­ției și productivității muncii, mulți dintre brigadieri și-au propus de pe a­­cum să-și cumpere lucruri importante în noul an. Tovarășa Nicolăică Tranda­­fira de pildă, și-a propus ca din econo­miile realizate ca și cu salariul mărit pe care îl va primi să-și cumpere mo­bilă. Aceleași gânduri ma frământă dealtfel și pe mine. Și stahănovista Bo­­tezatu Maria, ca și fruntașa în produc­ție Ionescu Iftimia, au în plan să-și cumpere câte u­n aparat de radio și altele. Noi suntem siguri că aceste planuri ale noastre le vom transforma în rea­litate. Rodnica activitate a căminelor culturale din orașul Piatra Heasnț Cele nouă cămine culturale din cu­prinsul orașului Piatra Neamț desfă­șoară o rodnică activitate pentru ridi­carea nivelului ideologic, politic și cultural al oamenilor muncii. In cadrul căminelor culturale se țin conferințe, audiții colective la ra­dio și recenzii, asupra ultimelor cărți apărute. Astfel, numeroase echipe ar­tistice din oraș prezintă în cadrul că­minelor culturale programe artistice formate din coruri, recitări, scenete, jocuri naționale și altele. La bibliotecile care există pe lângă fiecare cămin cultural, cetățenii pot împrumuta tot felul de cărți. Prin grija Secției Artă și Cultură a sfatului popular orășenesc în ultimul timp au fost procurate încă 400 volume. Cu a­­cestea, numărul volumelor din biblio­tecile celor nouă cămine culturale a ajuns la 3820. Deasemeni, 6 cămine culturale sunt dotate cu aparate de radio. La căminele culturale Flacăra, Lu­mina și Zorile s-au ținut conferințe în legătură cu Decada Cărții și cea de a 6-a aniversare a Republicii Populare Române. La căminul cultural „îna­inte“ din anexa Vânători a fost orga­nizată o echipă de jocuri naționale, iar la căminul cultural „Munca“ din anexa Sarata, tinerii din cartier au prezentat sceneta „Cine bate“, care s-a bucurat de un deosebit succes. In cursul ultimului trimestru anului care a trecut, au fost organi­ai­zate 90 șezători duminicale la care au participat peste 6500 cetățeni. Cu mult interes cetățenii au vizionat cele 10 filme documentare: „Origina, forma și structura pământului“, „CEC-ul în sprijinul țărănimii muncitoare", etc. . Tot în cursul ultimului trimestru al anului trecut, în cadrul celor 22 seri culturale s-au ținut recenzii asupra In­timelor cărți apărute, printre care și asupra romanului „Tânăra Gardă". Orchestra populară „Bistrița“ a prezen­tat programe de muzică românească și sovietică. ANUNȚ Direcția Regională Căi Ferate Iași, anunță ținerea de examene pentru ur­mătoarele școli la Grupul Școlar Iași: 1. La 3 Ianuarie și la 24 Ianuarie 1954 examen pentru școala Gr. II M­ C, șefi tren și conductori de bilete având vârsta 18-35 ani și cu studii 7 clase elementare absolvite după 1948. 2. La 17 ianuarie 1954 examen pen­tru școala Gr. II M­ Tc, telegrafiste, cu femei între 18-30 ani și 7 clase e­­lementare absolvite după 1948. 3. La data de 10 și 17 ianuarie 1954 examen pentru școala Gr. III M/C impiegați de mișcare având vârsta 18-35 ani, iar ca studii 6 clase de liceu. 4. La data de 3 și 17 ianuarie 1954 examen pentru școala Gr. III C­­eassieri. Sunt admise femei având vârsta între 18-35 ani și 6 clase de liceu. Pentru restul condițiunilor doritorii se pot adresa la orice stație C.F.R., sau la Grupul Școlar Iași. Actele se pot depune personal la Grupul Școlar Iași sau prin corespondență. Ach­izifiî prin Cooperativa din comuna Valea Rea, raionul Tg. Ocna, a reușit în ultima vreme să obțină succese importante în direcția îndeplinirii planului de achi­ziții. Așa de pildă, în ultimul trimestru al anului 1953, au fost achiziționate prin cooperativă 13.983 ouă, 3.407 kg. grâu, 1.687 kg. porumb, 1.543 kg. fa­sole, 804 kg. orz, peste 60 păsări și alte produse. cooperativă Tovarășii: Roșu Ștefan, Munteanu Gheorghe, Adam Gheorghe și alți lu­crători din cadrul cooperativei se stră­duiesc zi de zi să obțină noi succese în acțiunea pentru îndeplinirea planu­lui de achiziții, astfel ca printre coo­perativele fruntașe din raion să se situieze și cea din comuna Valea Rea. Păstrarea și însilozarea cartofilor Având un rol im­portant în hrana de toate populației, zilele cartofii trebuiesc cât mai bine îngrijiți în timpul iernii. Pentru a-și păstra aspectul, gustul și pentru a rămâne complect sănătoși, cartofii trebuiesc păstrați într-un loc răcoros, adică unde temperatura se menține în jurul a 2-3 grade. La o temperatură sub 2 grade, carto­fii îngheață, iar dacă temperatura e mai ridicată, cartofii încep să încolțea­scă. De aceea, temperatura locului de depozitare nu trebue să scadă niciodată sub 2 grade și să crească peste 8 grade. Atunci când temperatura scade până la 0 grade, respirația cartofilor slăbește, zahărul din cartofi nu se consumă și se adună în cantități mari față de ce­lelalte substanțe din cartofi și ca atare cartofii se îndulcesc. Pentru preîntâm­pinarea acestui inconvenient, cartofii îndulciți vor fi ținuți timp de 3—4 ‘zile la o temperatură de 15-20 grade,­­,în care timp consumul de zahăr ferește și echilibrul de substanțe va io­r cartofi se restabilește. Locul de păstrare a cartofilor tre­bue ferit de lumina care duce la în­­verzirea acestora, iar excesul de ume­zeală provoacă dezvoltarea ciupercilor și a bacteriilor, provoacă putrezirea și încolțirea cartofilor. La păstrare trebuesc puși numai cartofi întregi nestriviți și neloviți, cu coaja întreagă, fără sgârieturi. Pentru cantitățile mai mici necesare nevoilor casei sau gospodăriilor țărănești indi­viduale, care au o producție sub două vagoane, e suficientă pentru păstrare o pivniță încăpătoare bine dezinfec­tată, uscată, curată și bine aerisită în care cartofii se pot așeza grămadă. Aici, ei se vor așeza pe un strat gros de paie,­­nisip uscat sau pe gratii de lemn, iar pereții se vor acoperi cu scânduri. Din când în când, cartofii vor fi con­trolați, înlăturându-se cei bolnavi. Cu această ocazie ei vor fi mutați cu grijă dintr'un loc într'altul al pivniței, pen­tru a nu fi loviți sau striviți. Cantitățile mai mari de cartofi vor fi depozitate în silozurile special făcute sub cerul liber. Silozurile se fac dea­supra pământului cu baza adâncită la 20 cm. sau în pământ în forme de șan­țuri de 1 metru adâncime. La alegerea locului de depozitare se va ține seama, ca acesta să fie situat pe un teren nisipos argilos și ridicat, care să asigure scur­gerea apelor rezultată din ploi și ză­­fc pe zi. Lungimea site ing. FLORIAN CONSTANTINESCU­­ului va fi așezat­e .. . , în direcția vântul director general al producției vegetale domina ht> iar ap din Ministerul Agriculturii subterană să nu fi­e­­ir­­k mai aproape d nn. Dimensiunile silozului se vor calcula în raport cu cantitatea de cartofi de­pozitată. Cele mai rndicate dimensiuni sunt: lățime 2,10 m.; înălțime la coamă 1 metru, dacă silozul nu este adâncit și 1,20 m. dacă este adâncit, iar lun­gimea se calculează după cantitatea de cartofi. Deobicei la 1 metru liniar in­tră circa 1.000 kg. de cartofi. Dimensiunile pentru silozuri îngro­pate sunt aceleași, cu excepție că gro­pile se vor face la o adâncime de 1 metru. Silozul se sapă cu 10-15 zile înainte de punerea cartofilor, pentru ca pământul scos să se poată svânta. După aceea, cartofii vor fi așezați di­rect în pământ, avându-se grijă pen­tru a nu-i strivi, înălțimea grămezilor de cartofi va fi de 1,20 m. După aceea, cartofii vor fi lăsați o zi dezveliți, pen­tru a se svânta, acoperindu-se apoi cu un strat de paie de 40 cm. Peste paie se va pune un strat de pământ bine bătut de 10 cm., iar când se apropie timpul geros, se mai pune încă un strat de 30 cm. pământ. Aerisirea silozurilor se face cu aju­torul unor șanțuri adânci și late de 25 cm, construite dealungul silozurilor și la baza lui. Șanțurile se vor acoperi cu scânduri sau șipci. Capetele ieșite afară cu 0,50 m. se acoperă cu nuiele sau grătare de șipci. Aerisirea se mai poate organiza și prin coșuri de aeri­sire special construite din scânduri, znopi de bețe de floarea soarelui, sau coceni. In tot timpul iernii, starea cartofilor se va controla cu ajutorul tuburilor de control, care se instalează în siloz odată cu așezarea cartofilor. De jur împre­jurul silozului se face un șanț pentru­­ evacuarea apei. Cartofii se mai pot păstra și în bor­­dee simple, gropi cu pereți teșiți, cu acoperiș de două scurgeri și cu uși duble. Aici, peste căpriori se pun la­turi care se ung cu lut și Se acoperă cu un strat de paie de 30-40 cm., și un alt strat de 40 cm. de pământ bine bătut. Păstrarea în silozuri este însă mai ușoară și mai ieftină. Respectând cu strictețe toate condi­țiile de păstrare a cartofilor, vom a­­vea întotdeauna numai cartofi sănă­toși, atât pentru consum ca și pen­tru semințe, vom înlătura în între­gime pierderile. I. V. STALIN Anul Marei Cotituri Editura pentru literatura politică In articolul „Anul marei cotituri“, I. V. Stalin a apreciat anul 1929 ca un an de mari realizări pe toate fronturile reconstrucției socialiste: imensele suc­cese ale socialismului în industrie, pri­mele succese serioase, ale agriculturii, aderarea țăranului mijlocaș la mișca­rea colhoznică și începutul mișcării colhoznice de masă. Articolul subliniază cotitura radicală pe care o înregistrează acest an în dez­voltarea agriculturii în trecerea de la gospodăria individuală mică și înapo­iată la agricultura colectivă mare înaintată, la cultivarea în comun a pă­șă­mântului, când țăranii au început să intre in colhozuri nu în grupe răzlețe, ci sate, plăși și raioane întregi. Principalele acțiuni care au determi­­nat succesele construcției colhoznice, continuă broșura, au fost convingerea maselor largi ale țărănimii muncitoare de superioritatea colhozurilor asupra gospodăriei individuale, dezvoltarea cooperației agricole, care a deprins pe țărani cu munca colectivă, satisfacerea nevoii crescânde a țărănimii de inven­tar nou și tehnica modernă prin pune­rea la dispoziție a mașinilor prin S.M.T. și faptul că muncitorii înaintați au luat cauza colectivizării în mâinile lor. Studierea acestei broșuri folosește tuturor oamenilor muncii din țara noastră și în special a­celora care lu­crează pe frontul transformării socia­liste a agriculturii, unde o parte în­semnată a țăranilor cu gospodării mici și mijlocii s-au orientat spre gospodării agricole colective și întovărășiri, pen­tru construirea unei vieți noi, fericite. uui an de realizări în dom­enii­l literaturii originale pentru copii și tineret In anul 1953, Editura Tineretului a­ obținut succese însemnate în dome­niul literaturii originale pentru tine­ret și copii. Apariția­ unor lucrări ca: „Un om între oameni“ de acad. Că­lin­ Petrescu, „Anii împotrivirii“ de Geo Bogza, „O seamă de poeme“ de M. Beniuc, „Sună ghiocel, sună clo­poțel“ de A. Tom­a, „Dan inimosul“ de B. Lăzăreanu, „Prichindel“ de V. Eftimiu, „Mitruț al Joldii“ și „Nicu­­lai Călărașul“ de C. Ignătescu, „Gogu Pintenogu“ de C. Theodorescu, pre­cum și volumele unor tineri poeți și scriitori ca Octav Pancu-Iași, Gica Iuteș, G. Naum, Șt. Iureș și Fl. Mu­gur, etc., — vădesc interesul scriito­rilor noștri pentru a oferi tinerelor vlăstare ale patriei noastre mijloace puternice pentru educarea lor în spi­ritul nou, socialist. Preocuparea Editurii Tineretului da a dezvolta literatura originală se îm­pletește însă cu grija de a valorifica și pune la îndemâna maselor de citi­tori nestematele literaturii noastre clasice. Astfel în colecția „Biblioteca școlarului“, au fost publicate în 1953 pagini din operele lui N. Bălcescu, M. Eminescu, I. L. Caragiale, I. Creanga, V. Alecsandri, Gr. Alecsan­­drescu, I. Slavici, D. Th. Neculuță, etc. Nu poate fi trecută cu vederea re­editarea unor lucrări de valoare ca „Neamul Șoimăreștilor“ a maestrului M. Sadoveanu sau basmul în versuri „Nică fără frică“, distins cu Premiul de Stat, al poetei Nina Cassian. Tineretul muncitor de la sate a pri­mit în cadrul colecției „Ogoare noi“ lucrări ale scriitorilor Petru Dumi­­triu, Eusebiu Camilar, Dumitru Mir­­cea, Petru Vintilă, Sütő András, etc. Pe lângă numeroasele lucrări lite­rare, Editura Tineretului a publicat și câteva lucrări de știință populari­zată în cadrul colecției „Știința în­vinge“, menită să răspândească în­ rândul copiilor și tinerilor interesul pentru știință. Pentru a completa tabloul destul de sumar redat aci, trebuie să scoatem în relief succesele obținute în direc­ția dezvoltării literaturii originale în­ rândul minorităților naționale din țara noastră. Astfel, au fost publicate 19 lucrări originale în limbile maghiară, germană și sârbă, ale unor scriitori ca: Ziman J. „Ucenicii“, Papp F. „Po­dișul furtunos“, Bulhardt Ef. J. „Pe același drum“, Haydl M. „Andreas“, Rak­ov Svetomir „Drumul luminos“, etc. In activitatea sa din anul 1953, E­­ditura Tineretului a reușit să ofere cititorilor săi cărți mai izbutite din punct de vedere al prezentării artis­­tico-grafice, contribuția prețioasă a unor ilustratori, pictori și graficieni cunoscuți în plastica noastră, ca: Ju­les Perahim, Niki Popescu, D. Dem. Florica și Marcela Cordescu, R. Noel, Coca Crețoiu­, Ioana Olteș, I. Ador, etc., a fost resimțită în apariția în condiții artistice deosebite a lucră­rilor. Succesele din anul 1953 pe tărâmul literaturii originale pentru copii tineret, exprimate prin cele 117 ti­­li­turi într-u­n tiraj de peste 2.150.000 exemplare vădesc perspectivele dez­voltării crescânde ale literaturii ori­ginale destinată copiilor și tineretului din țara noastră. i ♦

Next