Steagul Roşu, aprilie 1962 (Anul 17, nr. 2853-2878)

1962-04-29 / nr. 2877

Pig. 2-1 Tot mai multe mărfuri pentru consumatori Din Directivele Congresului al lll-lea al P.M.R. se desprind o serie de sar­cini importante pentru lucrătorii din co­merțul nostru socialist, în desfacerea unui volum sporit de produse agro-ali­­mentare și industriale, ca urmare a creșterii continue a puterii de cumpă­rare a populației. Grija permanentă a partidului și gu­vernului nostru pentru creșterea nive­lului de trai al celor ce muncesc se reflectă și prin cantitățile sporite de mărfuri ce se pun la dispoziția popu­lației, precum și prin îmbunătățirea continuă a condițiilor de deservire a masei de consumatori. In orașul Piatra____ Neam­ț în ultima p . perioadă, în cadrul­­ IcI­lc < O.G.L­. Produse In­ !!!!=5!=!!5==I­dustriale s-au renovat și înzestrat cu utilaj modern și iluminat fluorescent 6 magazine, care în același timp au fost reprofilate în unități specializate de galanterie, tricotaje, marochinărie, con­fecții, parfumerie etc. Măsurile luate in aprovizionare și desfacere au făcut posibil ca, în cursul trimestrului I 1962 volumul desface­rilor să crească în medie cu 4 la sută, față de aceeași perioadă a anului 1961. Succese asemănătoare s-au obținut și in luna aprilie. Realizările ar fi putut fi mai mari dacă conducerea O.G.L.’. Produse In­dustriale ar fi manifestat o preocupare mai atentă pentru aprovizionarea uni­tăților cu unele sortimente de stofe fine și semifine, tricotaje de șină, confecții, articole de menaj etc. Deosebite realizări s-au înregistrat și in sectorul alimentar. S-au renovat multe unități, mărindu-se astfel capa­citatea de desfacere. De asemenea toate unitățile sunt dotate cu utilaj fri­gorific modern și sunt iluminate fluo­rescent. Și în acest domeniu de acti­vitate măsurile luate în direcția apro­vizionării au avut drept rezultat o creștere a volumului de desfacere a mărfurilor în trimestrul I 1962 cu 5 la sută mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Datorită faptului că unitățile furni­zoare nu au livrat la timp produsele contractate a făcut ca cerințele con­sumatorilor să nu poată fi satisfăcute in întregime, cu unele produse ca: pește proaspăt, semiconservate de pește, lapte și produse lactate, prepa­rate de carne etc. Dezvoltarea orașului Piatra Neamț și existența puternicelor centre industriale din apropierea sa, atrag după sine ne­cesitatea dezvoltării rețelei comerciale de desfacere. Astfel, de curînd a luat ființă un mare complex comercial la . . Săvinești. In orașul­­­­ Piatra Neamț­omerciale preconizează, în afa­ se ------------------re­­ je construirea a 3 complexe comerciale, înființarea de magazine specializate la parterul u­­nora din blocurile noi ce se vor cons­trui. De asemenea se va construi un mare restaurant central, iar în pre­zent se amenajează o terasă de vară pe lacul de acumulare de la Bicaz. Toate aceste realizări se datoresc a­­jutorului primit din partea Comitetului orășenesc de partid, care a îndrumat îndeaproape Comitetul executiv al Sfa­tului popular orășenesc în rezolvarea problemelor legate de aprovizionarea și deservirea populației, probleme ce au fost analizate atît în cadrul ședin­țelor de comitet executiv cit și în sesiuni. Consider că în viitor prin urmărirea aplicării măsurilor luate în acest sec­tor, vom reuși să asigurăm în condi­ții cit mai bune aprovizionarea popu­lației și la un nivel mai ridicat față de anii trecuți, contribuind în acest fel la continua îmbunătățire a condi­țiilor de viață a celor ce muncesc. Hascal Goldstein vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc Piatra Neamț Foto: C. Bursuc­ ­• • • • • • Brigada de tractoriști de la U.R.S. din Sănduleni—Tg. Ocna, condusă de comunistul C. Băluță, este frun­tașă in muncile agricole de primă­vară. IN FOTO: șeful brigăzii, C. Băluță (cel din mijloc) și tracto­riștii I. Vrabie, V. Gavriloaie, V. Cluț­caș și V. Andrei. ­• • I I • •­ Cărți noi apărute in Editura Tehnică Cartea muncitorului din industria laptelui Lucrarea pune la îndemîna lucrăto­rilor din industria laptelui cunoștințe teoretice și practice privind obținerea materiei prime, colectarea și industria­lizarea laptelui sub diferite forme. Se dau de asemenea indicații privind mo­dul de funcționare, exploatare și între­ținere a utilajelor folosite în industria laptelui. Sunt tratate cu atenție problemele le­gate de pasteurizarea și smîntînirea laptelui, fabricarea untului, a produse­lor lactate acide, a brînzeturilor etc. In lucrare sunt prezentate și posibilitățile de valorificare a subproduselor lapte­lui, metodele practice privind igiena de prelucrare a laptelui. O atenție deo­sebită se acordă controlului tehnic de calitate, în special controlului de labo­rator al brînzeturilor finite și al mate­riilor prime. Totodată sunt prezentate date practice privind indicii de consu­muri specifice și pierderile care au loc, cum și măsurile ce trebuiesc luate în scopul reducerii lor. Prin felul în care este scrisă, lucrarea constituie un în­dreptar al muncitorilor în producție în vederea ridicării calificării lor profesio­nale. Lucrarea se adresează muncitorilor, maiștrilor și tehnicienilor din industria laptelui. Instalația electrică a automobilelor editia a ll-a Vasile Rădulescu In carte se tratează problemele le­gate de instalația electrică a automo­bilelor cuprinzînd instalația de alimen­tare cu energie electrică a acestora, in­stalația de pornire, de iluminat electric și aparatele electrice de bord. Lucrarea se adresează lucrătorilor din transportul auto. -------•••------­ • ••• •••• STEAGUL" KÎRȘEV JUimeă BnJkmia&lă ße aa&awLe regiunii iBHHHMSnBMBBBBÍBKnBIB^BBBnB^^^^^BBBMBSSaBáálHBHBHIMB^HHHmÉHM^nBBSSCSS3BSS5SSBS3^nBBaBaHBaa^SSaBSSSS&SS3MaESlBBS3 „La baza fiecărui succes stă buna organizare a muncii In aceste zile de primăvară pe ogoa­rele comunei Filipești, raionul Roman, de dis-de-dimineață și pînă noaptea tîr­­ziu se lucrează de zor cu toate­ forțele la arat și însăm­înțat. Sub îndrumarea comitetului comunal de partid, fiind ajutați de o brigadă de 9 tractoare de I. S.M.T. Roman, sub conducerea tovarășului M. Mun­­teanu, vrednicii colectiviști din Filipești, au reușit să termine de însămânțat peste 350 hectare cu culturi din epoca sa, efectuînd totodată arături pe o suprafață de 567 hectare teren. Ime­diat ce terenul și temperatura solului a permis, la indicația inginerului agro­­nom Constantin Dimitriu, colectiviștii din Filipești, n-au zăbovit nici un ceas și cu toate forțele au trecut de îndată la însămînțatul porumbului hibrid. In doua zile, cu forțele proprii, cu tractoarele și celelalte m­­așini agricole puse la dispoziția lor de S.M.T., co­lectiviștii au însămînțat peste 100 hec­tare cu porumb de soiul cel mai pro­ductiv. La aceste munci o contribuție deose­­bită au adus tractoriștii Mircea­ Che­­laru și Petre Anegresei, iar dintre co­­lectiviști putem să evidențiem pentru eforturile depuse, pe tovarășii Nicolae Lambă, Emil Popescu, Vasile Tofan, Gheorghe V. Di­mitru și alții. întrebat cum s-au putut înregistra pînă acum succesele arătate, tovarășul Ion Teodoru­ președintele gospodăriei colective „1 AÂai“ din Filipești, ne-a declarat: „La baza fiecărui succes stă buna organizare a muncii. Ținînd cont de acest lucru, consiliul de conducere al gospodăriei noastre colective s-a ocu­pat din timp de procurarea și condi­ționarea întregii cantități necesare de semințe, d­e repartizarea loturilor și culturilor stabilite în plan pe brigăzi și echipe. După aceea s-a trecut la mobilizarea tuturor forțelor existente în comună pentru executarea lucrărilor a­­gricole de primăvară. Văzînd că ti­mpul este capricios, noi am ales după ploaie pentru arat și înisămînțat, porțiunile de teren care s-au zvîntat mai repede. A­­lături de tractoriști, colectiviștii noș­tri au folosit fiecare zi bună de lucru, muncind și noaptea la pregătirea te­renului. Tractoarele și atelajele din co­muna noastră au lucrat și lucrează cu întreaga lor capacitate. Pentru a folosi din plin semănăto­­rile, noi am pregătit la capătul fiecă­rei tarlale saci cu semințe în așa fel ca să nu se piardă timp cu alimenta­tul. Toate acestea au făcut ca în pre­zent ritmul însămințărilor să se des­fășoare în comuna noastră cu multă intensitate“. Ca răspuns la chemarea celor patru gospodării agricole colective din re­giune, colectiviștii din Filipești sunt ho­­tărîți să termine în cel mai scurt timp semănatul porumbului. ......... C. Stoicescu u Vești culturale de la sate CINEMATOGRAF SĂTESC CU BOGATĂ ACTIVITATE Cu numai doi ani în urmă la Cră­­căoani, în raionul Tg. Neamț, nu exista cinematograf. Oamenii vizionau filme cînd acestea erau prezentate de ca­ravana cinematografică, ori ducîndu-se la Bălțătești. Iată că pe ecranul cinematografului sătesc se prezintă acum cel de-al 130-lea film de lung metraj, în afară de cele aproape 200 de jurnale de ac­tualitate prezentate. E un fapt deose­bit. Și-a planificat cinematograful să­tesc din Crăcăoani un număr de spec­tatori. Dar planul nu numai că a fost îndeplinit, ci a fost cu mult depășit. Numai în trei luni filmele au fost vizionate cu 1.771 de spectatori mai mult față de cât se prevăzuse. Cine­matograful sătesc din Crăcăoani își aduce din plin contribuția la sprijini­rea consolidării și dezvoltării gospo­dăriei colective. De popularizarea și proiectarea în bune condițiuni a filmelor se preocupă cu multă conștiinciozitate Vasile V. Tri­­fan. El recomandă colectiviștilor în special filmele care prezintă aspecte din viața gospodăriilor colective din pa­tria noastră. Laurențiu St. Teodosiu profesor TINERII COLECTIVIȘTI — ARTIȘTI AMATORI FRUNTAȘI Maria Ionescu, Ion Muscalu, Jana Antoce și Grigore Stan — sunt numai cî­­țiva tineri dintre colectiviștii care for­mează numărul mare al artiștilor a­­matori din comuna Rediu, raionul Bu­­huși. Formația artistică de dansuri și brigada artistică de agitație de aici au fost clasate spre a participa la faza următoare a Festivalului regional „Săr­bătoarea cîntecului, jocului, portului și brigăzilor artistice de agitație". Merită reliefată străduința unor activiști cul­turali ca Toader Năstase care și-au a­­dus din plin contribuția la instruirea artiștilor amatori colectiviști. In pre­zent aceștia pregătesc spectacole con­sacrate zilei de 1 Mai. Nicolae Sandu învățător O CONFERINȚA ȘI UN PROGRAM ARTISTIC După prezentarea în fața a 250 de colectiviști a conferinței „Cultura po­rumbului“ de către tovarășul Ion Țin­­culescu, inginerul gospodăriei colec­tive „Secera și ciocanul" din Găiceana — Adjud, pe scena căminului cultural brigada artistică de agitație a prezen­tat un program consacrat fruntașilor la muncile agricole de primăvară. Atît conferința cit și programul brigăzii s-au bucurat de mult succes. Vasile Haret activist al Comitetului raional Adjud al U.T.M. ACTIVITATE PERMANENTĂ Șapte formații de teatru de amatori și colective de recitatori din comunele: Butnărești, Trifești, Gherăești, Bărti­­cești, Ion Creangă, Bîra, Sagna se pre­gătesc intens pentru participarea la spectacolul de gală ce se va desfășura la Roman în luna mai. In prezent aceste formații de teatru, ca și altele, prezintă permanent pro­grame artistice în fața colectiviștilor, contribuind la întărirea economico­-or­­ganizatorică a gospodăriilor colective. M. Michiu director al Casei raionale de cultură din Roman PE SGENELE COMUNELOR VECINE Zilele trecute formațiile de teatru și dansuri, taraful și soliștii vocali ai că­minului cultural din comuna Racova, raionul Buhuși au fost într-o vizită la colectiviștii din comuna Zănești. Aici oaspeții au prezentat un frumos pro­gram artistic cu piesa de teatru „Neamurile" și un „buchet" de cîntece și dansuri moldovenești. Astfel de „turnee cultural-artistice" și-a mai programat căminul cultural din Racova în cinstea zilei de 1 Mai. Nițu Sima zootehnician Rod al muncii inovatorilor Mișcarea de inovații se dezvoltă necontenit în cadrul depoului C.F.R. Adjud. Tot mai mulți muncitori, din dorința de a contribui la buna desfă­șurare a producției, la sporirea realiză­rilor lor, concep Inovații a căror efica­­citate este evidentă. De la începutul anului și pînă acum, la cabinetul tehnic al depoului s-au în­registrat 25 de propuneri de inovații. Dintre acestea 16 se aplică în produc­ție, celelalte fiind în studiu. Econo­miile realizate­­ prin aplicarea celor 16 inovații ating suma de 42.000 lei. Printre inovatorii cei mai harnici se numără Mihai Dumitriu, Iordache Păcuraru, Milică Pompiliu, Cecilia Bucur profesoară Biblioteca din comuna Dobreni raionul Piatra Neamț este frecventată și de numeroși elevi. IN FOTO, bibliotecara Elena Manolica recomandind e­­levilor cărți potrivite cu vârsta lor. întrecerea formațiilor artistice de teatru Desfășurarea celui de al III-lea festi­val bienal de teatru de amatori „Ion L­uca Caragiale" a prilejuit în orașul Roman prezentarea unor frumoase spectacole pe scena sălii „Vasile Alec­­sandri“. Intre 14 și 21 aprilie prin fața juriului și a numeroși­ spectatori s-au perindat 12 echipe de teatru ale sindicatelor și două echipe ale cămi­nelor culturale subordonate orașului. Circa 7.000 de persoane au apreciat jocul sigur, degajat al interpreților de la Fabrica de țevi. Sindicatul învăță­­mînt, întreprinderea Mecanică di­n Ro­man, Fabrica de zahăr „Ilie Pintilie", Fabrica de prefabricate din beton etc. Bogate aplauze au cules și artiștii a­m­atori de la căminele culturale nr. 2 și 3 ale orașului Roman. Pe data de 5 mai a. c. tot în sala „Vasile Alecsandri“ va avea loc un spectacol de gală la care vor fi invi­tați toți artiștii amatori din echipele de teatru ale sindicatelor din orașul Ro­man. Se vor înm­îna diplome și premii celor mai bune echipe, iar artiștii a­­m­atori de la fabrica de țevi care s-au clasat pe locul I vor prezenta piesa „Secunda 58“ de Dorel Dorian. Anul acesta din orașul Roman au participat cu 11 echipe de teatru mai mult decât la cel de-al­ doilea festival bienal de teatru de amatori „Ion Luca Caragiale“. 35 m.c. material lemnos economisit La fabrica de ch­erestea a întreprin­derii raionale de industrie locală din Buhuși, sub îndrumarea organizației de partid, se acordă atenția cuvenită gos­podăririi cît mai bune a masei lem­noase. Cel mai edificator exemplu In nealtă disling.Valüík Sl­­ifl- Ru­fflul trimestru al acestui an s-au economisit 35 m. c. material lemnos pentru pro­ducția de lăzi pentru ambalaje. Printre fruntașii în lupta pentru eco­nomii se numără Ștefan Timofte, Ion ,și alții. L ffîîM ¥ 9 mini mrzTm.w mw Brigăzi fruntașe Chemarea la întrecerea socialistă de a termina însămînțările în perioada op­timă și a face lucrări de cit mai bună calitate, adresată de către colectivele din Homocea, Săucești, Bolești și Păs­­trăveni, a fost primită cu viu interes de către toți colectiviștii din comuna Tra­­ian. In cinstea zilei de 1 Mai, pe baza obiectivelor acestei chemări, din iniția­tiva organizației de partid, între cele 6 brigăzi ale gospodăriei agricole colec­tive din comuna Traian, raionul Bacău s-a organizat o însuflețită întrecere so­­cialistă. Brigada ]-a (brigadier Bojan Mihai) a chemat la întrecere toate bri­găzile. In lupta pentru a termina la timp însămînțările și a face lucrări de cit mai bună calitate, se află pe locul 1. Brigada a Il-a condusă de colecti­vistul Geangu Vasile, candidat de partid, care pînă la data de 26 aprilie însămînțase cu porumb peste 70 la sută din suprafața planificată. De asemenea fruntașă pe gospodărie este și brigada a V-a (brigadier Paler loan), unde lu­­crările pentru însămînțarea porumbului sînt pe terminate. Dintre colectiviști s-au­ evidențiat în mod deosebit tovarășii Iepure Ioan, Pascaru Martin, Papuc Dumitru, Bereș Gheorghe, Corrade D. Martin și alții. Iin frunte cu comuniștii, colectiviștii din comuna Traian sunt hotăriți să ter­mine complet, de insămințat porumbul in cel mai scurt timp. C. Petre In satul Povesti Colectiviștii din satul Popești, co­muna Rădeni, raionul Bacău, îndrumați permanent de organele de partid, au terminat de insămințat toate cerealele și plantele din epoca s-a încă din ziua de 12 aprilie a.c. Ei au insămințat 31 hectare cu floarea-soarelui, 15 hectare mazăre, 12 hectare borceag, 2 hectare ovăz și altele. In prezent colectiviștii dau zor cu însămînțatul porumbului. Pînă mai zilele trecute în această gos­podărie, se însămînțaseră 86 la sută din plan. Aceste rezultate se dato­resc faptului că conducerea gospo­dăriei (președinte Emil Simovici), a­­jutată de organele de partid, a organi­zat din timp munca. Zilnic ies la însă­­mînțat nu numai tractoarele repartizate de la S.M.T. Hemeiuși ci și toate ate­lajele gospodăriei. Atît tractoriștii de la S.M.T. cit și colectiviștii cu atelaje, execută lucrări de cea mai bună cali­­tate. Colectiviștii din Popești, sînt ho­­tărîți să termine toate însămînțările înainte de termenul fixat. Printre colectiviștii care se evidențțază mai mult în muncă la însămînțări se numără Palea Traian, Pa­lade Gheor­ghe, Absbui­lean, Toderaș Dumitru, Gilcă Constantin și alții. Tractoriștii Iacob Ioan și alții, controlați și în­drumați zilnic de șeful brigăzii de trac­toare Miron Gh., execută lucrări de bună calitate. Lazăr D. Popa învățător' La colectiva din Racova Muncind cu spor și pe întrecute, co­­lectiviștii din gospodăria agricolă co­lectivă „Scînteia" din comuna Ra­cova, raionul Buhuși, au terminat de insămințat 10 hectare cu mazăre, 25 hectare cu orz, 30 hectare cu sfeclă de zahăr, 35 hectare floarea-soarelui și 7 hectare cu cartofi. îndată ce au terminat această treabă, vrednicii colectiviști de aici au început la însămînțatul porumbului. In prezent colectiviștii din Racova dau bătălia de a termina in timpul cel mai scurt și însămînțatul acestei culturi din epoca a II-a. Printre colectiviștii care muncesc cu mult spor se numără C. Butnaru, Ion Cojocaru­, C. Dima și alții. Constantin Predtu activist de­ partid Pe tarlalele gospodăriei colective din Horia, se lucrează de zor la in­­sămintat. Plantatul pomilor fructiferi In atenția colectiviștilor din comuna Ripile Peste 60 la sută din terenurile gos­podăriei agricole colective din comu­na Ripile, raionul Tg. Ocna prezintă un relief frămîntat, cu pante line sau­­abrupte. In urma studiilor făcute, s-a constatat că multe din aceste terenuri se pretează, foarte bine la pomicultură,­1’ avînd în vedere clima, solul, poziția a­­cestor terenuri și rentabilitatea lor. Toate acestea au făcut ca consiliul de conducere al gospodăriei agricole co­lective „Drum nou“ să ia din timp u­­nele măsuri în vederea extinderii livezi­­lor pe aceste terenuri. Astfel, eu aju­ • • • • •••• torul specialiștilor de la sfatul popular raional s-a trecut la organizarea teri­­toriului de pe raza comunei, la apro­vizionarea cu speciile și soiurile raio­­nate de pomi fructiferi. Cînd toate pre­­gătirile au fost gata, odată cu primele zile ale primăverii, brigada pomicolă condusă de tovarășul Cicerone Dobre a pornit in­ mod organizat in treabă. Munca a început cu executarea piche­­tatului, săparea gropilor și plantatul pomilor fructiferi. Acestea s-au făcut după indicațiile date de tovarășul in­giner agronom al gospodăriei Th. Be­bea și după recomandările prescrise în cărțile de specialitate, înainte­ de a începe lucrările de plantare, s-a făcut un instructaj tehnic cu șefii de echipă și ceilalți membri de brigadă, demon­­strîndu-se practic în teren cum trebuie executate lucrările de plantare a po­milor fructiferi. Ca urmare a acestor măsuri, pînă mai zilele trecute s-a reușit să se planteze pe o suprafață de 30 hectare meri, peri, cireși, caiși și alte specii. In frunte cu tovarășul Vasile Tur­turică, secretarul organizației de par­tid, colectiviștii Purice N. Ion, Mihal­­cea Toader, Gheorghe Ruset, Vasile Guriță, Constantin Macovei și alți co­lectiviști muncesc de zor la plantarea pomilor, hotăriți ca în câteva zile să termine de plantat cele 40 hectare. In scopul folosirii raționale a terenu­lui, colectiviștii au hotărît ca printre pomii plantați să cultive trifoi, fasole ,și alte culturi cu talie mică. De ase­menea ei sunt hotăriți să execute în continuare toate lucrările recomandate pentru întreținerea în bune condiții a acestei livezi tinere. In aceste zile se lucrează intens și la răsadnițele gospodăriei colective „1 Mai" din Ardeoani,­­ raionul Moinești. Satul își schimbă înfățișarea Satul Lichitișenî din comuna cu a­­ceeași denumire, raionul Adjud, își schimbă înfățișarea de la o zi la alta. Harnicii țărani muncitori participă cu multă dragoste la efectuarea diferitelor lucrări gospodărești menite să facă sa­tul lor din ce în ce mai frumos. In prezent, în satul Lichitișeni există o școală de 8 ani și una de 4 ani. Nu de mult, satul a fost electrificat. Tot mai mulți țărani muncitori își cum­pără aparate de radio, biciclete și alte asemenea obiecte de valoare. Mitică Pricopie elev GOSPODĂRIILOR COLECTIVE TINERE Întreabă Așa am obținut în anul trecut, o producție mare de sfeclă de zahăr Noi, colectiviștii din­­ Trifești, am dat o mare atenție cultivării sfeclei 1 j de zahăr. Cultura sfeclei de za­­­hăr are o mare impor­­­­­anță în aplicarea unui r­asolament rațional prin­­ faptul că lasă terenul lu­­i crat­adine și curat de­­­­ buruieni. Aplicînd toate măsu­­­­r­le prevăzute de agro­­- tehnică la cultivarea sfe­­r­clei de zahăr am scos­­ o producție de 24.328 kg • , la hectar. Prima măsură pe care­­ am luat-o a fost aplica­­­­rea îngrășămintelor na­­j­turale și chimice. Numai­­ îngrășăminte chimice noi­­ am aplicat anul trecut I cite 200 kg superfosfat­­ și 50 kg de azotat la 1 hectar. Gunoiul de grajd I a fost administrat toam­­­­na odată cu arătura de 1 bază, știut fiind că pre-­­ gătirea temeinică a ze­­­cipală pentru obținerea de producții sporite. Pe suprafața de 10 hectare s-a folosit să­­mință monogermă, iar semănatul s-a executat cu mașina, păstrînd in­tre rinduri și pe rind dis­tanța indicată. Prima prașilă manuală am executat-o la începu­tul lunii mai, pentru ca intre 15—20 mai să ne apucăm de rărit. Rări­­tul trebuie făcut la timp deoarece plantele neră­­rite se încolăcesc una de alta, se alungesc și ast­fel intirzic dezvoltarea. A urmat apoi țărnuitul, la care am aplicat două prașile, ultima din ele, in august. Lucrind in felul acesta, de pe cele 10 hectare însămințate cu sămință monotermă, am scos peste 36.000 kg la hec­tar. Aici au muncit deo­sebit de bine echipele conduse de Gheorghe Puiu­ și Ioana Aforo­­­­șanu. Faptul că producția­­ medie obținută de noi a­­­­nul trecut este de numai 1 24.328 kg se datorește­­ calamităților naturale­ , care ne-au compromis o parte din recolta de sfe­clă. In anul 1962 culti­văm cu sfeclă de zahăr 270 hectare. Pe această suprafață, arăturile au fost executate din toam­nă. Aici s-au cărat peste 600 tone gunoi de grajd și s-au administrat două vagoane de îngrășăminte chimice: azot și super­­fosfat. Insămințatul s-a efectuat In timpul optim.­­ Executînd toate lucră­­­­rile la timp, anul acesta­­ vom depăși cu siguranță­­ producția planificată de 1 25.000 kg sfeclă de za­­­­hăr la hectar. I­­on Chelaru , președintele G.A.C. J din Trifești, raionul Roman *maf <

Next