Steagul Roşu, septembrie 1964 (Anul 19, nr. 3602-3627)

1964-09-10 / nr. 3610

i Pae 2-3 (14m­eele fdii) de­numea luna de Privirea îți este „furată” de bu­cățile incandescente de metal, care se rostogolesc alene, calculat parcă metodic, spre ciocanele pneumatice a­­ranjate într-o perfectă ordine. Căldura te învăluie la tot pasul. Cineva, în spatele tău, te face atent cu un strigăt scurt, poruncitor : „Ferește" ! Peste cîteva secunde, fierul, înroșit,­­prins în capcana unui clește, e purtat de un­ ,forjor, cu­­ mușchi de oțel,, spre, cel mai apropiat ciocan pneumatic. Aici, alte m­rgh­ii puternice îl preiau cu atenție și migală. Așezat pe nicovală, forma lui patrată sau dreptunghiulară rămîn­e pentru cîteva clipe în repaus. Treptat culoarea mierii de albine se transformă. Acum e roșu-cireșiu. O întoarcere brus­că și viitoarea piesă e răsucită pe o la­­­tură. Un semn distinct și „berbecul" u­­riaș urcă și coboară vertiginos. Trepi­dează pămîntul sub picioare! Acolo unde lovește ciocanul fața metalului se schimbă în fracțiuni de secundă deve­nind vinețiu. In cele din urmă, fierul e întors cu repeziciune și îndemînare, modelat, turtit, netezit, dîndu-i-se for­ma dorită. Abia acum forjorul, satisfăcut de re­zultatul efortului depus, privește cu mîndrie piesa, așezînd-o alături de ce­lelalte. Apoi, cu batista își șterge frun­tea și mîinile transpirate. Zîmbește mulțumit și din nou totul se repetă. De câte ori în cele opt ore de lucru ? Pro­­fitînd de un scurt răgaz ne apropiem de maistrul sectorului, tovarășul Petre Pană. — Noroc, tovarășe Pană... — Noroc ! Ne răspunde la salut, pri­­vindu-ne atent. — Cum merge treaba ? — Strună ! Și maistrul ne arată, nu fără oare­care mîndrie, grămezile de piese gata forjate și care așteaptă doar să fie ex­pediate din clipă în clipă secțiilor Combinatului de cauciuc sintetic din Onești. — 11 vedeți pe forjorul de la cio­can ? £• -tovarășul Iosif Sima... — Am­ auzul de dînsul.­­A.­­hitr­ă deîfăr continuă maistrul — e unul dintre cei mai destoinici for­jori și întotdeauna piesele lucrate de oameni ai zilelor noastre dînsul sînt­ de cea mai bună calitate. Lucrează de mulți ani la forjă. Firește că și ceilalți sînt meseriași de nădejde, oameni Conștiincioși, buni tovarăși de muncă. ...Pe drept cuvînt cei 20 de tovarăși care lucrează la sectorul forjă din ca­drul atelierului mecanic al Combinatu­lui de cauciuc ,sintetic, se pot mîndri cu rezultatele dobîndite de ei în procesul de producție. Înzestrată cu toate utila­jele moderne, cu înaltă tehnicitate: cup­toare de forjă, ciocane pneumatice, cup­toare pentru tratamente termice, băi pentru tratamente, sectorul forjă își aduce din plin contribuția la realiza­rea sarcinilor de­ plan prin executarea unor lucrări de forjă corespunzătoare, de calitate, într-un ritm mai rapid , și la un preț de cost scăzut, contribuind totodată la reducerea termenelor de re­parații­ la­ secțiile productive ale com­binatului. Afară de aceasta, aici se exe­cută comenzi și pentru alte întreprinderi din diverse or­așe ale țării. Piesele de schimb pentru uutilaje, șuruburi de dimen­siuni diferite, cuțite de strung și multe alte piese, se construiesc aici într-un ritm rapid și de calitate. In ultimul timp au fost executate peste 350 de co­menzi. De asemenea, s-au confecționat 20 matirițe pie­ntru forjarea rotundă, exa­­gonală și pătrată. Lunar, planul de pro­ducție se reallizează în proporție de 110—117 la mită. Colectivul secției, sub îndrumarea organizației de partid și cu sprijinu­l grupei sindicale, și-a pus în centrul preocupării și reducerea perma­nentă a consumului specific la metal. Dacă în alți ani, bucăți de metal erau aruncate la fier vechi, astăzi fie­care gram de metal este întrebuințat ju­dicios. De altfel, pînă la ora actuală, s-au economisit peste 800 kg metal. Despre rebulturi nu mai poate fi vorba. In încheiere, maistrul ne-a spus : — Știți, prin forjare, fierul își mo­difică struc­tura, iar părticelele de metal se leagă mai bine între ele eliminind în timpul prelucrării o mare cantitate de zgură. In consecință, piesele forjate vor fi mai rezistente, mai bune. Tot așa s-a călit și colectivul nostru de muncă.­­Devenind un tot unit, prin hăr­nicie, seriozitate, dan... Și maistrul îmi arată cu mîndrie un steag înrămat, scăldat în raze de flăcări, drept re­compensă morală a efortului depus în cadrul întrecerii socialiste. Mai tîrziu, tovarășul Alexandru Țuțuianu, secre­tarul organizației de partid, mi-a con­firmat întrutotul cele spuse de maistru. Merită evidențiați — printre alții — pentru activitatea depusă în procesul de producție și tovarășii : Iosif Sima, Ta­­che Jalbă, Ion Chiriac, Ștefan Iacob, forjori: Constantin Tiriboi, lăcătuș-ghi­­lotină și alții. GH. GORUN Pe scurt de la corespondenții voluntari , Biblioteca orășenească din Slănic Moldova e vizitată zilnic de numeroși lo­calnici și oameni ai muncii veniți la tratament și odihnă. Pînă în prezent a­­proape 4.000 de persoane au împrumutat de aici și au citit aproximativ 18.500 de volume. In fiecare familie ce locuiește în Slănic Moldova există cîte un­­ cititor, tutulți tineri sînt purători ai insignei „Prieten al cărții". VICTOR BUICU • Zilnic, la biblioteca din comuna Ra­­cova, raionul Buhuși, pot fi văzuți colec­tiviști și fii ai acestora. Ei vin să ia cărți căci de la an la an biblioteca are tot mai mulți prieteni. Pînă acum sînt înscrise în fișele de cititori 1.546 de per­soane. Printre ele se numără : Nicolae Hodorogea, Elena Cojocaru­ și alții. N. SIMA • O mare serbare în aer liber a adu­nat deunăzi­­ numeroși săteni din comuna Cîndești, raionul Buhuși. Programul a cu­­­prins : cîntece, recitări, o piesă de teatru. El a fost susținut de elevi ai școlii medii din Buhuși, fii ai colectiviștilor din Cîn­dești. Tinerii interpreți au fost aplaudați de mii de persoane. FACHE VASILACHE • Nu de mult în satul Obîrșia, comu­na Gloduri, raionul Bacău a avut loc un bogat program cultural-sportiv. Un număr mare de săteni a urmărit un meci de fotbal, a ascultat o conferință și a vizio­nat un frumos spectacol dat de elevii șco­lilor medii aflați în vacanță. RODICA ENACHE • Elevi ai școlii tehnice horticole din Răcăciuni, raionul Bacău au făcut practică în cadrul G.A.S. Sănduleni. Ei au parti­cipat la lucrări dind dovadă de mult in­teres și conștiinciozitate. Alți elevi de la aceeași școală au efectuat practica de vară la gospodăriile a­gicole de stat din Do­­breni, raionul Piatra Neamț și Letea Ve­che, raionul Bacău. ELENA OBREM . La căminul cultural din comuna Brus­turi, raionul­ Tg. Neamț s-a desfășurat recent Un interesant concurs artistic la care au luat parte artiști amatori de la Timișești, Răuceștii de Sus, Răuceștii de Jos și Brusturi. Peste 500 de colectiviști au aplaudat cu căldură pe membrii echi­pelor de dansuri, de teatru, ai brigăzilor artistice de agitație, pe soliști. PETRE TĂRĂBOANȚA • Diferite ziare și reviste sosesc cu re­gularitate în mina salariaților Ocolului silvic din comuna Mînăstirea Cașin, raio­nul­_ Tg. Ocna. Pe marginea unor articole din activitatea forestierilor se organizează discuții cu întreg colectivul. Duminica se fac lecturi în grup sau se ține revista presei. NICU BOERU • O interesantă expoziție de artă plas­tică a fost organizată în holul Casei ra­ionale de cultură din Tg. Ocna. Artiștii a­­matori, care au­tetimat lucrările expuse, au­ abordat ■ o tematică actuală stîrnind in­teresul și admirația vizitatorilor. AUREL NICODIM Bufetul turistic „Cetate" — Tg. Neamț. STEAGUL ROȘU Recoltează fasolea De cîteva zile colectiviștii de la G.A.C. „Horia, Cloșca și Crișan“ din comuna Gîrleni, raionul Buhuși au început recoltatul fasolei de pe o su­prafață de 320 hectare semănată in­tercalat printre porumb. S-au recol­tat pînă în prezent peste 200 hectare fasole. La această lucrare sunt colectivistele Maria Husaru, fruntașe Maria Bortoș, Maria Flenchea și altele. CONSTANTIN BOBOC învățător Peste 500 tone fin Ocolul silvic Mînăstirea Cașin, raionul Tg. Ocna, pe lingă alte sarcini se ocupă și de recoltatul linului din pădurile din raza ocolului, atît din poieni cit și din plantații. Pînă acum s-a strîns o cantitate de peste 300 tone fin. La această activitate au contribuit nu­meroși brigadieri și pădurari silvici, din­tre care amintim în mod deosebit pe bri­gadierul Nelu Iordache care a recoltat can­titatea de ?șo tone, Neculai Benciu 94 tone, Ioan Tesulă și alții. NICU BOERU _____________ tehnician silvic Aspect din sala compresoarelor de lut Antrepozitul frigorific­ Bacău, Foto : C. BGRSUG Pentru satisfacerea cerințelor culturale Anul acesta statul cheltuiește mai bine de 1100 lei pentru satisfacerea cerințelor culturale ale fiecărui lo­cuitor al țării. In anii puterii populare a fost crea­tă o vastă rețea de instituții cultura­le de masă. Dacă in 1938 existau a­­proape 4000 cămine culturale, cine­matografe și muzee. în prezent la dis­poziția publicului larg stau peste 17.000 asemenea instituții. In statis­ticile de azi au apărut multe rubrici noi, inexistente în 1938 : case și pala­te de cultură, școli populare de artă, case ale creației populare etc. Dacă în 1944 existau aproape 4 mi­lioane de neștiutori de carte, iar din populația țării 80 la sută nu dispu­neau de posibilități pentru a se bucu­ra de binefacerile culturii, în 1963 numărul cititorilor la bibliotecile pu­blice, al artiștilor amatori, precum și al vizitatorilor la diferite instituții muzeale s-a ridicat la peste 18.300.000 de cetățeni. Ca urmare a ridicării continue nivelului cultural, in ultimii ani a a crescut simțitor interesul oamenilor muncii pentru cunoștințele tehnico­­științifice și de politică internaționa­lă. Anul trecut de pildă, numărul conferințelor a fost de peste 332.000, iar al auditorilor a ajuns la peste 43 milioane La răspîndirea culturii își dau concursul mii de intelectuali de pe cuprinsul țării. Numai în iarna a­­nului 1963-1964 au făcut diferite ex­puneri în fața oamenilor muncii peste 90.000 de academicieni, medici, ingi­neri, profesori, juriști etc. (Agerpres) Preocupare continuă pentru sporirea bazei furajere (Urmare din pag. I-a) — grăparea, fertilizarea și amenda­rea, folosind doze de 200 kg super­­fosfat și 200 kg azotat la hectar plus 6000 kg la hectar spumă de defecație. De pe aceste suprafețe pe care am aplicat aceste măsuri, s-au obținut producții de peste 12.000 kg masă ver­de la hectar față de numai 4000—5000 kg cu­ obțineam înainte, în anul 1964 s-au mai extins apli­carea acestor măsuri la trupul „Căr­­buna“ precum și la trupul „Braniște“ pe o suprafață de 200 hectare, pro­ducția de masă verde obținută în me­die de pe cele 900 hectare ridicîndu-se in acest an de la 4000 la peste 7000 kg masă verde la hectar. Pe baza experienței ce am obținut-o, considerăm că evitarea scoaterii a timpurii la pășunat primăvara cit și pașunatului excesiv de tîrziu toamna, în special în anii ploioși, ca și imediat după ploile mai mari, are o foarte mare importanță în obține­rea de producții sporite de masă ver­de pe unitatea de suprafață. In aces­te perioade, furajarea la grajd cu si­loz și fibroase in completare cu masă verde din conveier și respectiv din porumbul siloz asigură primăvara o bună dezvoltare a plantelor din flo­ra pajiștilor și respectiv posibilitatea acumulării substanțelor de rezervă toamna, prin aceasta realizîndu-se creșterea producției de masă verde la unitatea de suprafață. Deși pe suprafețe reduse, aplica­rea in anii 1963-1964, a măsurilor de îmbunătățire a pajiștilor din catego­ria celor de suprafață ne-a format convingerea că putem și trebuie să trecem cu curaj la aplicarea în complex a tuturor lucrărilor, să a­­cordăm pajiștilor naturale aceeași atenție ca și celorlalte culturi de cîm­p, prin aceasta asigurînd princi­palele furaje ieftine atît de necesare efectivelor de animale. Rezultatele bune obținute in ridi­carea producției de masă verde pe pajiștile naturale, ca urmare a mă­surilor de îmbunătățire aplicate în complex, au făcut ca gospodăria noa­stră să fie gazda schimbului de ex­periență organizat de Trustul Central Gostat în luna iunie, schimb de ex­periență care ne-a fost de un real fo­los prin soluțiile pe care le-au dat in discuții specialiștii care au participat la el. Dar alături de aceste măsuri de îmbunătățire a pajiștilor naturale din categoria celor de suprafață, datorită sprijinului permanent pe care l-am primit din partea organelor de partid și de stat, din acest an unitatea noa­stră făcînd parte din grupul gospo­dăriilor cu pajiști model, a primit fondurile necesare pentru executarea și de măsuri capitale pe un trup de pășuni de 300 hectare care în prezent este invadat puternic de vegetație lemnoasă. Considerăm că prin lucrările ce se vor executa, de defrișarea arboretu­lui, folosind eficient fondurile de in­vestiții alocate, împreună cu aplica­rea celorlalte măsuri în complex, vom reuși să ridicăm și productivita­tea acestei pajiști la adevăratul lor potențial de producție și astfel să pu­tem în viitor să îmbunătățim și ra­portul dintre folosirea ca fîneață și folosirea ca pășune a pajiștilor din unitatea noastră, raport care în pre­zent este nesatisfăcător. Din experiența dobîndită pînă a­­cum de gospodăria noastră se des­prind următoarele concluzii : — Prin îngrășarea pajiștilor cu în­grășăminte minerale, paralel cu a­­plicarea tuturor celorlalte măsuri de îmbunătățire se poate mări într-un timp relativ scurt productivitatea lor; — se îmbunătățește procentul de leguminoase; — cheltuielile făcute pentru apli­carea acestor măsuri se recuperează prin mărirea producției încă în pri­mul an de la aplicare; — raportul între îngrășămintele pe bază de azot și cele pe bază de fosfor să fie de 2 la 1 în favoarea azotului iar aplicarea lor să se facă pînă la pornirea vegetației, cele pe bază de fosfor puțind fi date din toamnă; — îngrășarea prin tîrlire consti­tuie sursa cea mai ieftină de îmbu­nătățire a pajiștilor iar stimularea ciobanilor în vederea extinderii tîr­­litului va trebui generalizată fixîn­­du-se chiar prețuri pe unitatea de suprafață. Pentru ca efectul aplicării îngrășă­mintelor naturale și chimice să fie maxim, trebuie respectat cu strictețe pășunatul rațional, adică împărțirea pășunii pe parcele, iar rotația lor să se facă ținind cont de încărcătura de animale în raport de producția eva­luată, perioada de refacere a fitoce­­nozei pa­jiștei cit și respectarea mă­surilor de zooigienă. Lucrătorii din unitatea noastră, sti­mulați de rezultatele obținute pînă in prezent în îmbunătățirea pajiștilor, sînt hotărîți să aplice în continuare cu mai mult curaj aceste măsuri în complex pentru ridicarea continuă a producției de masă verde și astfel să traducă în viață sarcinile trasate de documentele celui de-al III-lea Con­gres al partidului privitoare la creș­terea necontenită a producției ani­male. Dar alături de producția pajiștilor naturale care asigură în perioada de pășunat aproape integral necesarul de furaje pentru efectivele de ani­male, în perioada de stabulație, cul­turile cultivate la noi pentru furaje în suprafață de peste 500 hectare, re­prezintă o pondere însemnată în asi­gurarea bazei furajere. Și la aceste culturi s-au dobindit an de an succese atît prin ridicarea pro­ducțiilor medii obținute cit și prin ridicarea calității acestor furaje și a îmbunătățirii raportului dintre dife­ritele culturi. Pentru a evidenția rezultatele ob­ținute trebuie să arătăm că dacă în 1961, gospodăria obținea în medie cîte 14.000—15.000 kg porumb siloz la hectar și respectiv 2000 kg fin la hectar, în prezent realizăm producții de peste 30.000 kg porumb siloz la hectar și în jur de 4000 kg fin la hectar. Creșterea producțiilor medii la principalele culturi furajere se dato­­rește atenției deosebite de care se bucură acestea, aplicării agrotehnicii, fertilizării solului precum și folosirii sistemei de mașini cu care a fost do­tată unitatea noastră în ultimii ani (cositori, greblători, combine siloz), mașini care ne permit executarea lu­crărilor de întreținere și recoltare în termene scurte, încadrîndu-ne în e­­pocile optime de execuție. în alegerea plantelor care alcătu­iesc baza furajeră cultivată s-a ți­nut seamă­ de următoarele conside­rente : — asigurarea tuturor principiilor nutritivi în cantități suficiente și în proporțiile cele mai corespunzătoa­re, ținind cont în primul rînd de a­­sigurarea albuminei digestibile prin obținerea de fînuri de bună calitate, însilozarea porumbului în amestec cu soia și însilozarea mazărei. — obținerea de cît mai multe u­­nități nutritive la hectar, la un preț de cost cît mai scăzut prin culturi duble și în miriște. Rezultatele bune obținute în asigu­rarea bazei furajere oglindesc munca perseverentă depusă de lucrătorii din unitatea noastră în vederea sporirii an de an a cantităților de produse a­­gro-alimentare necesare aprovizionă­rii oamenilor muncii. .Vedere din orașul Piatra Neamț. Foto : C. STOICESCU Comisiile permanente—sprijin efectiv în activitatea sfaturilor populare .­ Comisiile permanente constituie u­­­­na din formele organizatorice princi­pale de legătură dintre sfaturile popu­lare și masele largi de cetățeni, în regiunea noastră, pe lingă sfa­turi populare de toate categoriile, funcționează un număr de 979 co­misii pem­anente, care cuprind 7922 deputați și 8192 ingineri, tehnicieni, medici, muncitori și alți specialiști din toate domeniile de activitate. în actuala legislație au fost orga­nizate și funcționează, numai pe lân­gă sfaturile populare comunale, un­­ număr de 842 comisii permanente ju­ constituite pe diferite probleme care iau în activul lărgit al acestora un­­ si număr de 6577 diferiți specialiști. Multe comisii permanente de pe lângă sfaturile populare comunale desfășoară o activitate rodnică. Așa, bunăoară, numai în actuala legisla­ție comisiile permanente de pe lângă sfaturile populare comunale au efec­tuat peste 700 controale asupra­­ înde­plinirii sarcinilor și au făcut­ un nu­măr­ de 1044 studii asupra rezolvării diferitelor probleme. De asemenea, ele au făcut un număr de 846 propu­­si­neri, care au fost aplicate în practică. Activitatea comisiilor permanente au contribuit la rezolvarea mai opera­t­ivă a multor sarcini ce au stat în­­ fața sfaturilor populare, cit și la ri­­­dicarea calității muncii acestora pe la­ treaptă superioară. Așa, de pildă,­­comisia permanentă de drumuri și­­­­ gospodărie comunală din comuna Bo­­­ghicea, raionul Roman, a făcut un­­ studiu și a propus amenajarea dru­­­­f fiului ce leagă satul Căușeni de satul Boghicea. Această propunere a fost însușită de comitetul executiv al sfa­tului popular comunal și în scurt timp lucrarea a fost executată­ în comuna Botești, raionul Ro­man, la propunerile făcute de co­­m­isiile­ permanente,­ s-au construit două fîntîni, s-a reparat un drum și s-a defrișat o porțiune de teren inva­dat de mărăcini. Comisiile permanente ale Sfatului popular orășenesc Piatra Neamț spri­jină și colaborează cu comitetul exe­cutiv pentru rezolvarea diferitelor sarcini. Așa, de pildă, comisia per­manentă de sănătate și prevederi so­ciale a studiat și a propus măsuri pentru depistarea și combaterea di­feritelor epidemii, propuneri ce au fost însușite și a căror aplicare a dus la rezolvarea unor probleme im­portante privind sănătatea publică. Comisia permanentă pentru învăță­­mînt și cultură a Sfatului popular o­­rășenesc Roman a studiat, pe baza u­­nui control, felul cum se desfășoară învățămîntul și a făcut propuneri foarte utile privind legarea mai strîn­­să a lecțiilor teoretice din școli cu ac­tivitatea practică. Pot fi date multe asemenea exem­ple privind activitatea comisiilor per­manente. Una din problemele de bază care preocupă comisiile perma­nente de pe lingă sfaturile populare de toate categoriile din regiunea noa­stră este acțiunea de bună gospodă­rire și înfrumusețare a orașelor și sa­telor. Astfel, comisia permanentă de gospodărie comunală din comuna Fi­­lipești, raionul Roman, a studiat și propus amenajarea unui parc de o­­dihnă, pentru colectiviști, pe un te­ren viran din centrul comunei în su­prafață de 7000 m­p. Pe baza acestei propuneri Comitetul executiv al sfa­tului popular comunal a întocmit do­cumentația tehnică necesară și a tre­cut la efectuarea lucrărilor. în ve­derea înfăptuirii acestui obiectiv au fost mobilizați cetățenii din sate care au participat în număr mare la efec­tuarea unor lucrări prin muncă pa­triotică. în mijlocul parcului s-a construit o scenă unde sunt prezentate specta­cole în aer liber. Economiile reali­zate la această lucrare se ridică la suma de 30.000 lei, în această acțiu­ne s-au evidențiat cetățenii din cir­cumscripția electorală nr. 22 în frunte cu deputatul Popescu Emil,, din­ cir­cumscripția electorală nr. 21 — depu­tat Boțoc Ion, — din circumscripția electorală nr. 23 — deputat Șova A­­lexandru — precum și Blănaru Gh., Munteanu Elena, Sîr­bu Maria și alți țărani colectiviști, în orașul Adjud în urma studiului și a propunerilor făcute de comisia permanentă de gospodărie comunală s-au amenajat noi spații verzi, s-au balustrat unele străzi nepavate și s-a extins iluminatul public. O activitate susținută desfășoară dintre membrii acestei comisii: Neagu Ioan, Tilică Vasile și Munteanu Ioan. Ca urmare a studiilor făcute de co­misia permanentă comerț și aprovi­zionare — președinte Diaconescu Florea — în cartierul C.F.R., din Ad­jud s-a propus deschiderea unui chioșc de pîine și a unui centru de carne, precum și amenajarea unor noi spații comerciale. Comisiile permanente ce funcțio­nează pe lingă Sfatul popular al ra­ionului Bacău, își aduc o contribuție de seamă la realizarea diferitelor sar­cini. în cursul acestui an ele s-au în­trunit în ședințe de lucru, au stabilit problemele de studiu și control și pe baza unui plan de acțiune au trecut la activități pe teren. De pildă, co­misia permanentă de gospodărie co­munală, sistematizare și construcții a întocmit un studiu cu propuneri con­crete privind posibilitatea amplasării construcțiilor în raion și sistematiza­rea satelor în concordanță cu cerin­țele satului nou colectivizat. Aceste materiale au fost dezbătute într-o se­siune a sfatului popular raional și s-au elaborat hotărîri corespunză­toare. Sunt multiple exemplele ce pot fi date din activitatea bogată și susți­nută a majorității comisiilor perma­nente, care se străduiesc să contribuie la realizarea sarcinilor ce stau în fața sfaturilor populare. în același timp, mai sunt comisii permanente de pe lângă sfaturile populare comunale, care nu muncesc suficient pentru a se ridica la nivelul sarcinilor actuale. Din controalele fă­cute rezultă că deși toate comisiile permanente au fost instruite și în­drumate pentru a-și întocmi planuri de muncă, ele nu au o activitate sa­tisfăcătoare. Așa este cazul unor co­misii permanente din comunele He­­legiu și Buciumi, raionul Tg. Ocna, Solonț și Măgirești, raionul Moinești, Boghești și Benești, raionul Adjud, Balcani, raionul Buhuși și altele. Ac­tivitatea slabă a unor comisii perma­nente de la comuni este urmarea sprijinului insuficient și sporadic dat acestora de către comitetele executive ale sfaturilor populare, în actuala etapă de desăvîrșire a construcției socialiste din țara noa­stră, sfaturilor populare le revin sar­cini deosebit de importante privind mobilizarea maselor la conducerea treburilor obștești și de stat. Pentru înfăptuirea acestor sarcini, sfaturile populare și comitetele lor executive se bazează pe formele organizatorice de legătură cu masele, cu ajutorul că­rora reușesc să dea viață sarcinilor ce le stau în față. Comisiile permanente au atribu­­țiuni bine precizate în cadrul activi­tății ce trebuie s-o desfășoare. Ele, la propunerea comitetelor executive, sau din proprie inițiativă, studiază și verifică activitatea întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor subor­donate sfatului popular, controlează felul în care se execută hotărîrile și dispozițiile sfaturilor populare. Comi­siile permanente semnalează defici­ențele constatate și fac propuneri pentru îmbunătățirea activității uni­tăților social-culturale, acordînd o a­­tenție deosebită valorificării resurse­lor locale. Comisiile permanente trebuie să e­­laboreze diferite materiale și proiecte de hotărîri pentru sesiunile sfaturi­lor populare și pentru ședințele de comitete executive, să examineze proiectele de hotărîri întocmite d­e alte organe și să facă propuneri pen­tru îmbunătățirea lor. O altă formă de activitate a comisiilor perma­nente este aceea de a prezenta ra­poarte și corapoarte în sesiunile sfa­turilor populare și în ședințe de co­mitete executive! Colaborarea strînsă între comite­tele executive și comisiile perma­nente, antrenarea tuturor deputaților și specialiștilor din activul acestora, sunt condiții importante spre a se în­făptui cu succes sarcinile ce stau în fața sfaturilor populare din­ regiune. Joi in septembrie 1964, nr. 3.520­­9.0 \ Prețuirea cărții romînești peste hotare întreprinderea de stat pentru co­merțul exterior „Cartimex“ exportă curent tipărituri romînești în peste 40 de țări de pe toate continentele. Față de 1955, în anul trecut exportul în a­­cest domeniu a crescut de aproape 4 ori și jumătate. Traducerea lucrărilor romînești de medicină, matematică, fizică, chimie și din alte domenii ale­ științei sunt mult solicitate peste ho­ttre. Volume ca „Biologia virstelor“ de­ C. I. Par­­hon, „Terapia bolilor endocrine“ de St. Milcu, „Chimia organică“­ de C. D. Nenițescu, „Fiziologia bacteria­nă“ de L. Mesrobeanu și C. Pâunescu, ,,Geo­grafia economică“ de M. Hațeganu și multe altele apărute în diferite lim­bi se găsesc în bibliotecile universități­lor și institutelor din numeroase țăriv­ Operele lui Eminescu, Caragiale,­ Creangă, Sadoveanu, Li­viu R­ebreanu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Ar­­ghezi, ca și ale altor scriitori români clasici și contemporani ocupă un loc tot mai mare în lectura cititorilor străini. Recent, a apărut o antologie a prozei romînești în Franța, se pre­gătește una în Statele Unite și alta în Argentina. In Italia se lucrează la o antologie a poeziei romînești din ul­timii 20 de ani Volume de versuri și proză de : Beniue, Z. Stancu, G. Bogza, E. Jebeleanu, M. Banuș, M. Preda, E. Barbu, T. Popovici, F. Mun­teanu etc. au fost editate sau sunt în cura de apariție in diferite țări ale lumii. Din ce în ce este mai mult prețui­tă peste hotare și cartea romînească de artă. Din albumul Grigorescu au apărut în ultimii trei ani, trei ediții în șase limbi. De asemenea, mono­grafiile Luchian, Pet­rașeib • , Steriadi, Jalea, Ciucurencu au fost reeditate la cîteva luni de la apariție. Apreciate în alte tari sînt și dicțio­narele noastre, atît cele de limbă, cît și cele tehnice. Dicționarul tehnic, po­liglot, de pildă, a fost difuzat în 30 de țări. In peste 20 de țări au fost trimise mii de exemplare din lucrarea „Învă­țați limba romînă fără profesor“, „Gramatica limbii române“ și „Isto­ria limbii române“. (Agerpres). Culeg fructe de pădure în pădurile din sectorul de exploa­tare forestieră a comunei Pipirig, ra­ionul Tg.. Neamț, campania de recol­tare a fructelor de pădure se desfă­șoară cu intensitate. Deși timpul a fost instabil, culegătorii au reușit să strângă însemnate cantități de fructe. De exemplu, la punctul de strângere din satul Boboești — unde este res­ponsabil Vasile Ungureanu — au fost colectate 3000 kg fragi, 3200 kg afine, 55.000 kg smeură și peste 1700 kg mure. Dintre culegători se evidențiază A­­lexandrina Baboi, Elena Pleșca, Ne­culai I. Anton, Petrea Maxim, Ana V. Cucoș, care culeg zilnic cîte 15—20 kg smeură și mure. GHEORGHE NIȚA corespondent Intilnire cu marile creații ale socialismului (Urmare din pag­­i­a)­re ale creatorilor anonimi, care continui­ și dezvoltă vechile tradiții ale artei popu­lare. După ce am parcurs întinsul spațiu re­zervat expoziției din preajma pavilionului circular, să ne îndreptăm acum spre cel de-al doilea mare sector al expoziției si­tuat pe malul lacului Herăstrău. Încă de la intrare ne întîmpină o mulțime de ma­carale ale căror brațe întinse par a ne invita în lumea construcțiilor, care a cu­noscut în ultimii ani o dezvoltare fără precedent. Sîntem la pavilionul construc­țiilor, arhitecturii și sistematizării orașe­lor. Un bogat material ilustrativ-grafice, diorame etc. — reliefează impetuoasa dez­voltare a construcțiilor. Ele vorbesc des­pre noile condiții de viață ale oamenilor muncii din întreaga țară. Numai în acest an, de pildă, se vor construi 54.000 apar­tamente, ceea ce echivalează cu un oraș de peste 200.000 de locuitori. Intr-un stu­diu recent, privind situația construcțiilor în Europa întocmit de Comisia economi­că a O.N.U., se scoate în relief de altfel, printre altele, că în Romînia procentul de creștere medie anuală de 17,4 la sută a construcțiilor este cel mai ridicat din Eu­ropa, însoțind un grup de vizitatori, par­curgem standurile din pavilion care prezintă mari machete privind sistematizarea ora­șelor patriei și a unor importante centre industriale. Macheta Bucureștiului se gă­sește în prim plan. Nu te afli în avion trecînd pe deasupra lui și totuși aici, in pavilion, privești orașul ca din înălțimi. In macheta din fața ta e Bucureștiul așa cum va arăta peste cîțiva ani. Alături sînt prezente și orașele cu realizările lor în a­­celași domeniu : Galații, Iașii, Suceava, Craiova, Tg. Mureș, Cluj, Timișoara. Toa­te te incintă prin liniile lor arhitectonice moderne, prin amploarea lucrărilor și perspectivele de dezvoltare. La cîțiva pași de aici o altă imagine tot atît de frumoasă : patru apartamente reprezentative și „bune de locuit" cu unu, două, trei și patru camere. După ce trecem în revistă și machetele unor mari unități industriale aflate în pli­nă construcție, părăsim pavilionul, pă­­trunzînd pe prima mare platformă exte­rioară din imediata apropiere a lacului Fierăstrău. In cristalul apei se oglindesc o mulțime de utilaje folosite în construc­ții : concasorul mobil cu zb­or, excavato­rul cu pneuri și ruloul compresor de ua tone — toate construite la uzinele „Pro­gresul" — Brăila In imediata vecinătate a acestei plat­forme se află o „salbă" de vitrine cu ma­­șini-unelte de mică mecanizare și de apa­rate de laborator folosite în construcții. După ce facem cunoștință cu macaraua­­tura, intrăm în teritoriul rezervat demon­strării procedeelor tehnice moderne din construcțiile de locuințe, drumuri și po­duri. Un punct de atracție in această par­te a expoziției îl constituie „Vibroînfigă­torul", o foarte recentă invenție romîneas­că de mare productivitate. Cu ajutorul lui se înfig în pămînt, în numai patru minute, piloți de beton de 14 m înălțime. In apro­pierea acestui utilaj de înalt nivel tehnic sînt „în construcție" cîteva blocuri de lo­cuințe. Aici se exemplifică folosirea pe scară largă a metodelor industriale în construcții — elemente prefabricate, co­­fraje de inventar recuperabile, sistemul denumit „cu panouri mari". Pe o platformă din apropiere zărim o altă invenție romînească : instalația de cofraj glisant pentru construcții de beton monolit cu pereți înclinați. Cu ajutorul ei s-au ridicat în ultimii ani coșuri indu­striale de 70-120 și 160 m înălțime. Mai sunt prezente aici rezervorul de 700 m c executat prin metoda de rulare de între­prinderea de montaj București și o mo­dernă hală industrială construită din pre­fabricate de întreprinderea „Progresul" din Capitală, lata­ ne la capătul vizitei noastre. Expoziția, în ansamblul ei, ne-a dove­dit o dată în plus că poporul, prin mun­ca lui harnică și pricepută, face să înflo­rească și să strălucească harta țării în mii de culori și lumini. Părăsind expoziția, atît de complexă în prezentarea realizări­lor obținute, sub conducerea partidului, în dezvoltarea economică și social-cultu­­rală a patriei pe drumul socialismului, in sufletele miilor de vizitatori se statorni­cește un profund sentiment de mîndrie, de încredere în viitor. A y

Next