Steagul Roşu, septembrie 1964 (Anul 19, nr. 3602-3627)
1964-09-10 / nr. 3610
i Pae 2-3 (14meele fdii) denumea luna de Privirea îți este „furată” de bucățile incandescente de metal, care se rostogolesc alene, calculat parcă metodic, spre ciocanele pneumatice aranjate într-o perfectă ordine. Căldura te învăluie la tot pasul. Cineva, în spatele tău, te face atent cu un strigăt scurt, poruncitor : „Ferește" ! Peste cîteva secunde, fierul, înroșit,prins în capcana unui clește, e purtat de un ,forjor, cu mușchi de oțel,, spre, cel mai apropiat ciocan pneumatic. Aici, alte mrghii puternice îl preiau cu atenție și migală. Așezat pe nicovală, forma lui patrată sau dreptunghiulară rămîne pentru cîteva clipe în repaus. Treptat culoarea mierii de albine se transformă. Acum e roșu-cireșiu. O întoarcere bruscă și viitoarea piesă e răsucită pe o latură. Un semn distinct și „berbecul" uriaș urcă și coboară vertiginos. Trepidează pămîntul sub picioare! Acolo unde lovește ciocanul fața metalului se schimbă în fracțiuni de secundă devenind vinețiu. In cele din urmă, fierul e întors cu repeziciune și îndemînare, modelat, turtit, netezit, dîndu-i-se forma dorită. Abia acum forjorul, satisfăcut de rezultatul efortului depus, privește cu mîndrie piesa, așezînd-o alături de celelalte. Apoi, cu batista își șterge fruntea și mîinile transpirate. Zîmbește mulțumit și din nou totul se repetă. De câte ori în cele opt ore de lucru ? Profitînd de un scurt răgaz ne apropiem de maistrul sectorului, tovarășul Petre Pană. — Noroc, tovarășe Pană... — Noroc ! Ne răspunde la salut, privindu-ne atent. — Cum merge treaba ? — Strună ! Și maistrul ne arată, nu fără oarecare mîndrie, grămezile de piese gata forjate și care așteaptă doar să fie expediate din clipă în clipă secțiilor Combinatului de cauciuc sintetic din Onești. — 11 vedeți pe forjorul de la ciocan ? £• -tovarășul Iosif Sima... — Am auzul de dînsul.A.hitră deîfăr continuă maistrul — e unul dintre cei mai destoinici forjori și întotdeauna piesele lucrate de oameni ai zilelor noastre dînsul sînt de cea mai bună calitate. Lucrează de mulți ani la forjă. Firește că și ceilalți sînt meseriași de nădejde, oameni Conștiincioși, buni tovarăși de muncă. ...Pe drept cuvînt cei 20 de tovarăși care lucrează la sectorul forjă din cadrul atelierului mecanic al Combinatului de cauciuc ,sintetic, se pot mîndri cu rezultatele dobîndite de ei în procesul de producție. Înzestrată cu toate utilajele moderne, cu înaltă tehnicitate: cuptoare de forjă, ciocane pneumatice, cuptoare pentru tratamente termice, băi pentru tratamente, sectorul forjă își aduce din plin contribuția la realizarea sarcinilor de plan prin executarea unor lucrări de forjă corespunzătoare, de calitate, într-un ritm mai rapid , și la un preț de cost scăzut, contribuind totodată la reducerea termenelor de reparații la secțiile productive ale combinatului. Afară de aceasta, aici se execută comenzi și pentru alte întreprinderi din diverse orașe ale țării. Piesele de schimb pentru uutilaje, șuruburi de dimensiuni diferite, cuțite de strung și multe alte piese, se construiesc aici într-un ritm rapid și de calitate. In ultimul timp au fost executate peste 350 de comenzi. De asemenea, s-au confecționat 20 matirițe pientru forjarea rotundă, exagonală și pătrată. Lunar, planul de producție se reallizează în proporție de 110—117 la mită. Colectivul secției, sub îndrumarea organizației de partid și cu sprijinul grupei sindicale, și-a pus în centrul preocupării și reducerea permanentă a consumului specific la metal. Dacă în alți ani, bucăți de metal erau aruncate la fier vechi, astăzi fiecare gram de metal este întrebuințat judicios. De altfel, pînă la ora actuală, s-au economisit peste 800 kg metal. Despre rebulturi nu mai poate fi vorba. In încheiere, maistrul ne-a spus : — Știți, prin forjare, fierul își modifică structura, iar părticelele de metal se leagă mai bine între ele eliminind în timpul prelucrării o mare cantitate de zgură. In consecință, piesele forjate vor fi mai rezistente, mai bune. Tot așa s-a călit și colectivul nostru de muncă.Devenind un tot unit, prin hărnicie, seriozitate, dan... Și maistrul îmi arată cu mîndrie un steag înrămat, scăldat în raze de flăcări, drept recompensă morală a efortului depus în cadrul întrecerii socialiste. Mai tîrziu, tovarășul Alexandru Țuțuianu, secretarul organizației de partid, mi-a confirmat întrutotul cele spuse de maistru. Merită evidențiați — printre alții — pentru activitatea depusă în procesul de producție și tovarășii : Iosif Sima, Tache Jalbă, Ion Chiriac, Ștefan Iacob, forjori: Constantin Tiriboi, lăcătuș-ghilotină și alții. GH. GORUN Pe scurt de la corespondenții voluntari , Biblioteca orășenească din Slănic Moldova e vizitată zilnic de numeroși localnici și oameni ai muncii veniți la tratament și odihnă. Pînă în prezent aproape 4.000 de persoane au împrumutat de aici și au citit aproximativ 18.500 de volume. In fiecare familie ce locuiește în Slănic Moldova există cîte un cititor, tutulți tineri sînt purători ai insignei „Prieten al cărții". VICTOR BUICU • Zilnic, la biblioteca din comuna Racova, raionul Buhuși, pot fi văzuți colectiviști și fii ai acestora. Ei vin să ia cărți căci de la an la an biblioteca are tot mai mulți prieteni. Pînă acum sînt înscrise în fișele de cititori 1.546 de persoane. Printre ele se numără : Nicolae Hodorogea, Elena Cojocaru și alții. N. SIMA • O mare serbare în aer liber a adunat deunăzi numeroși săteni din comuna Cîndești, raionul Buhuși. Programul a cuprins : cîntece, recitări, o piesă de teatru. El a fost susținut de elevi ai școlii medii din Buhuși, fii ai colectiviștilor din Cîndești. Tinerii interpreți au fost aplaudați de mii de persoane. FACHE VASILACHE • Nu de mult în satul Obîrșia, comuna Gloduri, raionul Bacău a avut loc un bogat program cultural-sportiv. Un număr mare de săteni a urmărit un meci de fotbal, a ascultat o conferință și a vizionat un frumos spectacol dat de elevii școlilor medii aflați în vacanță. RODICA ENACHE • Elevi ai școlii tehnice horticole din Răcăciuni, raionul Bacău au făcut practică în cadrul G.A.S. Sănduleni. Ei au participat la lucrări dind dovadă de mult interes și conștiinciozitate. Alți elevi de la aceeași școală au efectuat practica de vară la gospodăriile agicole de stat din Dobreni, raionul Piatra Neamț și Letea Veche, raionul Bacău. ELENA OBREM . La căminul cultural din comuna Brusturi, raionul Tg. Neamț s-a desfășurat recent Un interesant concurs artistic la care au luat parte artiști amatori de la Timișești, Răuceștii de Sus, Răuceștii de Jos și Brusturi. Peste 500 de colectiviști au aplaudat cu căldură pe membrii echipelor de dansuri, de teatru, ai brigăzilor artistice de agitație, pe soliști. PETRE TĂRĂBOANȚA • Diferite ziare și reviste sosesc cu regularitate în mina salariaților Ocolului silvic din comuna Mînăstirea Cașin, raionul_ Tg. Ocna. Pe marginea unor articole din activitatea forestierilor se organizează discuții cu întreg colectivul. Duminica se fac lecturi în grup sau se ține revista presei. NICU BOERU • O interesantă expoziție de artă plastică a fost organizată în holul Casei raionale de cultură din Tg. Ocna. Artiștii amatori, care autetimat lucrările expuse, au abordat ■ o tematică actuală stîrnind interesul și admirația vizitatorilor. AUREL NICODIM Bufetul turistic „Cetate" — Tg. Neamț. STEAGUL ROȘU Recoltează fasolea De cîteva zile colectiviștii de la G.A.C. „Horia, Cloșca și Crișan“ din comuna Gîrleni, raionul Buhuși au început recoltatul fasolei de pe o suprafață de 320 hectare semănată intercalat printre porumb. S-au recoltat pînă în prezent peste 200 hectare fasole. La această lucrare sunt colectivistele Maria Husaru, fruntașe Maria Bortoș, Maria Flenchea și altele. CONSTANTIN BOBOC învățător Peste 500 tone fin Ocolul silvic Mînăstirea Cașin, raionul Tg. Ocna, pe lingă alte sarcini se ocupă și de recoltatul linului din pădurile din raza ocolului, atît din poieni cit și din plantații. Pînă acum s-a strîns o cantitate de peste 300 tone fin. La această activitate au contribuit numeroși brigadieri și pădurari silvici, dintre care amintim în mod deosebit pe brigadierul Nelu Iordache care a recoltat cantitatea de ?șo tone, Neculai Benciu 94 tone, Ioan Tesulă și alții. NICU BOERU _____________ tehnician silvic Aspect din sala compresoarelor de lut Antrepozitul frigorific Bacău, Foto : C. BGRSUG Pentru satisfacerea cerințelor culturale Anul acesta statul cheltuiește mai bine de 1100 lei pentru satisfacerea cerințelor culturale ale fiecărui locuitor al țării. In anii puterii populare a fost creată o vastă rețea de instituții culturale de masă. Dacă in 1938 existau aproape 4000 cămine culturale, cinematografe și muzee. în prezent la dispoziția publicului larg stau peste 17.000 asemenea instituții. In statisticile de azi au apărut multe rubrici noi, inexistente în 1938 : case și palate de cultură, școli populare de artă, case ale creației populare etc. Dacă în 1944 existau aproape 4 milioane de neștiutori de carte, iar din populația țării 80 la sută nu dispuneau de posibilități pentru a se bucura de binefacerile culturii, în 1963 numărul cititorilor la bibliotecile publice, al artiștilor amatori, precum și al vizitatorilor la diferite instituții muzeale s-a ridicat la peste 18.300.000 de cetățeni. Ca urmare a ridicării continue nivelului cultural, in ultimii ani a a crescut simțitor interesul oamenilor muncii pentru cunoștințele tehnicoștiințifice și de politică internațională. Anul trecut de pildă, numărul conferințelor a fost de peste 332.000, iar al auditorilor a ajuns la peste 43 milioane La răspîndirea culturii își dau concursul mii de intelectuali de pe cuprinsul țării. Numai în iarna anului 1963-1964 au făcut diferite expuneri în fața oamenilor muncii peste 90.000 de academicieni, medici, ingineri, profesori, juriști etc. (Agerpres) Preocupare continuă pentru sporirea bazei furajere (Urmare din pag. I-a) — grăparea, fertilizarea și amendarea, folosind doze de 200 kg superfosfat și 200 kg azotat la hectar plus 6000 kg la hectar spumă de defecație. De pe aceste suprafețe pe care am aplicat aceste măsuri, s-au obținut producții de peste 12.000 kg masă verde la hectar față de numai 4000—5000 kg cu obțineam înainte, în anul 1964 s-au mai extins aplicarea acestor măsuri la trupul „Cărbuna“ precum și la trupul „Braniște“ pe o suprafață de 200 hectare, producția de masă verde obținută în medie de pe cele 900 hectare ridicîndu-se in acest an de la 4000 la peste 7000 kg masă verde la hectar. Pe baza experienței ce am obținut-o, considerăm că evitarea scoaterii a timpurii la pășunat primăvara cit și pașunatului excesiv de tîrziu toamna, în special în anii ploioși, ca și imediat după ploile mai mari, are o foarte mare importanță în obținerea de producții sporite de masă verde pe unitatea de suprafață. In aceste perioade, furajarea la grajd cu siloz și fibroase in completare cu masă verde din conveier și respectiv din porumbul siloz asigură primăvara o bună dezvoltare a plantelor din flora pajiștilor și respectiv posibilitatea acumulării substanțelor de rezervă toamna, prin aceasta realizîndu-se creșterea producției de masă verde la unitatea de suprafață. Deși pe suprafețe reduse, aplicarea in anii 1963-1964, a măsurilor de îmbunătățire a pajiștilor din categoria celor de suprafață ne-a format convingerea că putem și trebuie să trecem cu curaj la aplicarea în complex a tuturor lucrărilor, să acordăm pajiștilor naturale aceeași atenție ca și celorlalte culturi de cîmp, prin aceasta asigurînd principalele furaje ieftine atît de necesare efectivelor de animale. Rezultatele bune obținute in ridicarea producției de masă verde pe pajiștile naturale, ca urmare a măsurilor de îmbunătățire aplicate în complex, au făcut ca gospodăria noastră să fie gazda schimbului de experiență organizat de Trustul Central Gostat în luna iunie, schimb de experiență care ne-a fost de un real folos prin soluțiile pe care le-au dat in discuții specialiștii care au participat la el. Dar alături de aceste măsuri de îmbunătățire a pajiștilor naturale din categoria celor de suprafață, datorită sprijinului permanent pe care l-am primit din partea organelor de partid și de stat, din acest an unitatea noastră făcînd parte din grupul gospodăriilor cu pajiști model, a primit fondurile necesare pentru executarea și de măsuri capitale pe un trup de pășuni de 300 hectare care în prezent este invadat puternic de vegetație lemnoasă. Considerăm că prin lucrările ce se vor executa, de defrișarea arboretului, folosind eficient fondurile de investiții alocate, împreună cu aplicarea celorlalte măsuri în complex, vom reuși să ridicăm și productivitatea acestei pajiști la adevăratul lor potențial de producție și astfel să putem în viitor să îmbunătățim și raportul dintre folosirea ca fîneață și folosirea ca pășune a pajiștilor din unitatea noastră, raport care în prezent este nesatisfăcător. Din experiența dobîndită pînă acum de gospodăria noastră se desprind următoarele concluzii : — Prin îngrășarea pajiștilor cu îngrășăminte minerale, paralel cu aplicarea tuturor celorlalte măsuri de îmbunătățire se poate mări într-un timp relativ scurt productivitatea lor; — se îmbunătățește procentul de leguminoase; — cheltuielile făcute pentru aplicarea acestor măsuri se recuperează prin mărirea producției încă în primul an de la aplicare; — raportul între îngrășămintele pe bază de azot și cele pe bază de fosfor să fie de 2 la 1 în favoarea azotului iar aplicarea lor să se facă pînă la pornirea vegetației, cele pe bază de fosfor puțind fi date din toamnă; — îngrășarea prin tîrlire constituie sursa cea mai ieftină de îmbunătățire a pajiștilor iar stimularea ciobanilor în vederea extinderii tîrlitului va trebui generalizată fixîndu-se chiar prețuri pe unitatea de suprafață. Pentru ca efectul aplicării îngrășămintelor naturale și chimice să fie maxim, trebuie respectat cu strictețe pășunatul rațional, adică împărțirea pășunii pe parcele, iar rotația lor să se facă ținind cont de încărcătura de animale în raport de producția evaluată, perioada de refacere a fitocenozei pajiștei cit și respectarea măsurilor de zooigienă. Lucrătorii din unitatea noastră, stimulați de rezultatele obținute pînă in prezent în îmbunătățirea pajiștilor, sînt hotărîți să aplice în continuare cu mai mult curaj aceste măsuri în complex pentru ridicarea continuă a producției de masă verde și astfel să traducă în viață sarcinile trasate de documentele celui de-al III-lea Congres al partidului privitoare la creșterea necontenită a producției animale. Dar alături de producția pajiștilor naturale care asigură în perioada de pășunat aproape integral necesarul de furaje pentru efectivele de animale, în perioada de stabulație, culturile cultivate la noi pentru furaje în suprafață de peste 500 hectare, reprezintă o pondere însemnată în asigurarea bazei furajere. Și la aceste culturi s-au dobindit an de an succese atît prin ridicarea producțiilor medii obținute cit și prin ridicarea calității acestor furaje și a îmbunătățirii raportului dintre diferitele culturi. Pentru a evidenția rezultatele obținute trebuie să arătăm că dacă în 1961, gospodăria obținea în medie cîte 14.000—15.000 kg porumb siloz la hectar și respectiv 2000 kg fin la hectar, în prezent realizăm producții de peste 30.000 kg porumb siloz la hectar și în jur de 4000 kg fin la hectar. Creșterea producțiilor medii la principalele culturi furajere se datorește atenției deosebite de care se bucură acestea, aplicării agrotehnicii, fertilizării solului precum și folosirii sistemei de mașini cu care a fost dotată unitatea noastră în ultimii ani (cositori, greblători, combine siloz), mașini care ne permit executarea lucrărilor de întreținere și recoltare în termene scurte, încadrîndu-ne în epocile optime de execuție. în alegerea plantelor care alcătuiesc baza furajeră cultivată s-a ținut seamă de următoarele considerente : — asigurarea tuturor principiilor nutritivi în cantități suficiente și în proporțiile cele mai corespunzătoare, ținind cont în primul rînd de asigurarea albuminei digestibile prin obținerea de fînuri de bună calitate, însilozarea porumbului în amestec cu soia și însilozarea mazărei. — obținerea de cît mai multe unități nutritive la hectar, la un preț de cost cît mai scăzut prin culturi duble și în miriște. Rezultatele bune obținute în asigurarea bazei furajere oglindesc munca perseverentă depusă de lucrătorii din unitatea noastră în vederea sporirii an de an a cantităților de produse agro-alimentare necesare aprovizionării oamenilor muncii. .Vedere din orașul Piatra Neamț. Foto : C. STOICESCU Comisiile permanente—sprijin efectiv în activitatea sfaturilor populare . Comisiile permanente constituie una din formele organizatorice principale de legătură dintre sfaturile populare și masele largi de cetățeni, în regiunea noastră, pe lingă sfaturi populare de toate categoriile, funcționează un număr de 979 comisii pemanente, care cuprind 7922 deputați și 8192 ingineri, tehnicieni, medici, muncitori și alți specialiști din toate domeniile de activitate. în actuala legislație au fost organizate și funcționează, numai pe lângă sfaturile populare comunale, un număr de 842 comisii permanente ju constituite pe diferite probleme care iau în activul lărgit al acestora un si număr de 6577 diferiți specialiști. Multe comisii permanente de pe lângă sfaturile populare comunale desfășoară o activitate rodnică. Așa, bunăoară, numai în actuala legislație comisiile permanente de pe lângă sfaturile populare comunale au efectuat peste 700 controale asupra îndeplinirii sarcinilor și au făcut un număr de 1044 studii asupra rezolvării diferitelor probleme. De asemenea, ele au făcut un număr de 846 propusineri, care au fost aplicate în practică. Activitatea comisiilor permanente au contribuit la rezolvarea mai operativă a multor sarcini ce au stat în fața sfaturilor populare, cit și la ridicarea calității muncii acestora pe la treaptă superioară. Așa, de pildă,comisia permanentă de drumuri și gospodărie comunală din comuna Boghicea, raionul Roman, a făcut un studiu și a propus amenajarea druf fiului ce leagă satul Căușeni de satul Boghicea. Această propunere a fost însușită de comitetul executiv al sfatului popular comunal și în scurt timp lucrarea a fost executată în comuna Botești, raionul Roman, la propunerile făcute de comisiile permanente, s-au construit două fîntîni, s-a reparat un drum și s-a defrișat o porțiune de teren invadat de mărăcini. Comisiile permanente ale Sfatului popular orășenesc Piatra Neamț sprijină și colaborează cu comitetul executiv pentru rezolvarea diferitelor sarcini. Așa, de pildă, comisia permanentă de sănătate și prevederi sociale a studiat și a propus măsuri pentru depistarea și combaterea diferitelor epidemii, propuneri ce au fost însușite și a căror aplicare a dus la rezolvarea unor probleme importante privind sănătatea publică. Comisia permanentă pentru învățămînt și cultură a Sfatului popular orășenesc Roman a studiat, pe baza unui control, felul cum se desfășoară învățămîntul și a făcut propuneri foarte utile privind legarea mai strînsă a lecțiilor teoretice din școli cu activitatea practică. Pot fi date multe asemenea exemple privind activitatea comisiilor permanente. Una din problemele de bază care preocupă comisiile permanente de pe lingă sfaturile populare de toate categoriile din regiunea noastră este acțiunea de bună gospodărire și înfrumusețare a orașelor și satelor. Astfel, comisia permanentă de gospodărie comunală din comuna Filipești, raionul Roman, a studiat și propus amenajarea unui parc de odihnă, pentru colectiviști, pe un teren viran din centrul comunei în suprafață de 7000 mp. Pe baza acestei propuneri Comitetul executiv al sfatului popular comunal a întocmit documentația tehnică necesară și a trecut la efectuarea lucrărilor. în vederea înfăptuirii acestui obiectiv au fost mobilizați cetățenii din sate care au participat în număr mare la efectuarea unor lucrări prin muncă patriotică. în mijlocul parcului s-a construit o scenă unde sunt prezentate spectacole în aer liber. Economiile realizate la această lucrare se ridică la suma de 30.000 lei, în această acțiune s-au evidențiat cetățenii din circumscripția electorală nr. 22 în frunte cu deputatul Popescu Emil,, din circumscripția electorală nr. 21 — deputat Boțoc Ion, — din circumscripția electorală nr. 23 — deputat Șova Alexandru — precum și Blănaru Gh., Munteanu Elena, Sîrbu Maria și alți țărani colectiviști, în orașul Adjud în urma studiului și a propunerilor făcute de comisia permanentă de gospodărie comunală s-au amenajat noi spații verzi, s-au balustrat unele străzi nepavate și s-a extins iluminatul public. O activitate susținută desfășoară dintre membrii acestei comisii: Neagu Ioan, Tilică Vasile și Munteanu Ioan. Ca urmare a studiilor făcute de comisia permanentă comerț și aprovizionare — președinte Diaconescu Florea — în cartierul C.F.R., din Adjud s-a propus deschiderea unui chioșc de pîine și a unui centru de carne, precum și amenajarea unor noi spații comerciale. Comisiile permanente ce funcționează pe lingă Sfatul popular al raionului Bacău, își aduc o contribuție de seamă la realizarea diferitelor sarcini. în cursul acestui an ele s-au întrunit în ședințe de lucru, au stabilit problemele de studiu și control și pe baza unui plan de acțiune au trecut la activități pe teren. De pildă, comisia permanentă de gospodărie comunală, sistematizare și construcții a întocmit un studiu cu propuneri concrete privind posibilitatea amplasării construcțiilor în raion și sistematizarea satelor în concordanță cu cerințele satului nou colectivizat. Aceste materiale au fost dezbătute într-o sesiune a sfatului popular raional și s-au elaborat hotărîri corespunzătoare. Sunt multiple exemplele ce pot fi date din activitatea bogată și susținută a majorității comisiilor permanente, care se străduiesc să contribuie la realizarea sarcinilor ce stau în fața sfaturilor populare. în același timp, mai sunt comisii permanente de pe lângă sfaturile populare comunale, care nu muncesc suficient pentru a se ridica la nivelul sarcinilor actuale. Din controalele făcute rezultă că deși toate comisiile permanente au fost instruite și îndrumate pentru a-și întocmi planuri de muncă, ele nu au o activitate satisfăcătoare. Așa este cazul unor comisii permanente din comunele Helegiu și Buciumi, raionul Tg. Ocna, Solonț și Măgirești, raionul Moinești, Boghești și Benești, raionul Adjud, Balcani, raionul Buhuși și altele. Activitatea slabă a unor comisii permanente de la comuni este urmarea sprijinului insuficient și sporadic dat acestora de către comitetele executive ale sfaturilor populare, în actuala etapă de desăvîrșire a construcției socialiste din țara noastră, sfaturilor populare le revin sarcini deosebit de importante privind mobilizarea maselor la conducerea treburilor obștești și de stat. Pentru înfăptuirea acestor sarcini, sfaturile populare și comitetele lor executive se bazează pe formele organizatorice de legătură cu masele, cu ajutorul cărora reușesc să dea viață sarcinilor ce le stau în față. Comisiile permanente au atribuțiuni bine precizate în cadrul activității ce trebuie s-o desfășoare. Ele, la propunerea comitetelor executive, sau din proprie inițiativă, studiază și verifică activitatea întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor subordonate sfatului popular, controlează felul în care se execută hotărîrile și dispozițiile sfaturilor populare. Comisiile permanente semnalează deficiențele constatate și fac propuneri pentru îmbunătățirea activității unităților social-culturale, acordînd o atenție deosebită valorificării resurselor locale. Comisiile permanente trebuie să elaboreze diferite materiale și proiecte de hotărîri pentru sesiunile sfaturilor populare și pentru ședințele de comitete executive, să examineze proiectele de hotărîri întocmite de alte organe și să facă propuneri pentru îmbunătățirea lor. O altă formă de activitate a comisiilor permanente este aceea de a prezenta rapoarte și corapoarte în sesiunile sfaturilor populare și în ședințe de comitete executive! Colaborarea strînsă între comitetele executive și comisiile permanente, antrenarea tuturor deputaților și specialiștilor din activul acestora, sunt condiții importante spre a se înfăptui cu succes sarcinile ce stau în fața sfaturilor populare din regiune. Joi in septembrie 1964, nr. 3.5209.0 \ Prețuirea cărții romînești peste hotare întreprinderea de stat pentru comerțul exterior „Cartimex“ exportă curent tipărituri romînești în peste 40 de țări de pe toate continentele. Față de 1955, în anul trecut exportul în acest domeniu a crescut de aproape 4 ori și jumătate. Traducerea lucrărilor romînești de medicină, matematică, fizică, chimie și din alte domenii ale științei sunt mult solicitate peste hottre. Volume ca „Biologia virstelor“ de C. I. Parhon, „Terapia bolilor endocrine“ de St. Milcu, „Chimia organică“ de C. D. Nenițescu, „Fiziologia bacteriană“ de L. Mesrobeanu și C. Pâunescu, ,,Geografia economică“ de M. Hațeganu și multe altele apărute în diferite limbi se găsesc în bibliotecile universităților și institutelor din numeroase țăriv Operele lui Eminescu, Caragiale, Creangă, Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Arghezi, ca și ale altor scriitori români clasici și contemporani ocupă un loc tot mai mare în lectura cititorilor străini. Recent, a apărut o antologie a prozei romînești în Franța, se pregătește una în Statele Unite și alta în Argentina. In Italia se lucrează la o antologie a poeziei romînești din ultimii 20 de ani Volume de versuri și proză de : Beniue, Z. Stancu, G. Bogza, E. Jebeleanu, M. Banuș, M. Preda, E. Barbu, T. Popovici, F. Munteanu etc. au fost editate sau sunt în cura de apariție in diferite țări ale lumii. Din ce în ce este mai mult prețuită peste hotare și cartea romînească de artă. Din albumul Grigorescu au apărut în ultimii trei ani, trei ediții în șase limbi. De asemenea, monografiile Luchian, Petrașeib • , Steriadi, Jalea, Ciucurencu au fost reeditate la cîteva luni de la apariție. Apreciate în alte tari sînt și dicționarele noastre, atît cele de limbă, cît și cele tehnice. Dicționarul tehnic, poliglot, de pildă, a fost difuzat în 30 de țări. In peste 20 de țări au fost trimise mii de exemplare din lucrarea „Învățați limba romînă fără profesor“, „Gramatica limbii române“ și „Istoria limbii române“. (Agerpres). Culeg fructe de pădure în pădurile din sectorul de exploatare forestieră a comunei Pipirig, raionul Tg.. Neamț, campania de recoltare a fructelor de pădure se desfășoară cu intensitate. Deși timpul a fost instabil, culegătorii au reușit să strângă însemnate cantități de fructe. De exemplu, la punctul de strângere din satul Boboești — unde este responsabil Vasile Ungureanu — au fost colectate 3000 kg fragi, 3200 kg afine, 55.000 kg smeură și peste 1700 kg mure. Dintre culegători se evidențiază Alexandrina Baboi, Elena Pleșca, Neculai I. Anton, Petrea Maxim, Ana V. Cucoș, care culeg zilnic cîte 15—20 kg smeură și mure. GHEORGHE NIȚA corespondent Intilnire cu marile creații ale socialismului (Urmare din pagia)re ale creatorilor anonimi, care continui și dezvoltă vechile tradiții ale artei populare. După ce am parcurs întinsul spațiu rezervat expoziției din preajma pavilionului circular, să ne îndreptăm acum spre cel de-al doilea mare sector al expoziției situat pe malul lacului Herăstrău. Încă de la intrare ne întîmpină o mulțime de macarale ale căror brațe întinse par a ne invita în lumea construcțiilor, care a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare fără precedent. Sîntem la pavilionul construcțiilor, arhitecturii și sistematizării orașelor. Un bogat material ilustrativ-grafice, diorame etc. — reliefează impetuoasa dezvoltare a construcțiilor. Ele vorbesc despre noile condiții de viață ale oamenilor muncii din întreaga țară. Numai în acest an, de pildă, se vor construi 54.000 apartamente, ceea ce echivalează cu un oraș de peste 200.000 de locuitori. Intr-un studiu recent, privind situația construcțiilor în Europa întocmit de Comisia economică a O.N.U., se scoate în relief de altfel, printre altele, că în Romînia procentul de creștere medie anuală de 17,4 la sută a construcțiilor este cel mai ridicat din Europa, însoțind un grup de vizitatori, parcurgem standurile din pavilion care prezintă mari machete privind sistematizarea orașelor patriei și a unor importante centre industriale. Macheta Bucureștiului se găsește în prim plan. Nu te afli în avion trecînd pe deasupra lui și totuși aici, in pavilion, privești orașul ca din înălțimi. In macheta din fața ta e Bucureștiul așa cum va arăta peste cîțiva ani. Alături sînt prezente și orașele cu realizările lor în același domeniu : Galații, Iașii, Suceava, Craiova, Tg. Mureș, Cluj, Timișoara. Toate te incintă prin liniile lor arhitectonice moderne, prin amploarea lucrărilor și perspectivele de dezvoltare. La cîțiva pași de aici o altă imagine tot atît de frumoasă : patru apartamente reprezentative și „bune de locuit" cu unu, două, trei și patru camere. După ce trecem în revistă și machetele unor mari unități industriale aflate în plină construcție, părăsim pavilionul, pătrunzînd pe prima mare platformă exterioară din imediata apropiere a lacului Fierăstrău. In cristalul apei se oglindesc o mulțime de utilaje folosite în construcții : concasorul mobil cu zbor, excavatorul cu pneuri și ruloul compresor de ua tone — toate construite la uzinele „Progresul" — Brăila In imediata vecinătate a acestei platforme se află o „salbă" de vitrine cu mașini-unelte de mică mecanizare și de aparate de laborator folosite în construcții. După ce facem cunoștință cu macarauatura, intrăm în teritoriul rezervat demonstrării procedeelor tehnice moderne din construcțiile de locuințe, drumuri și poduri. Un punct de atracție in această parte a expoziției îl constituie „Vibroînfigătorul", o foarte recentă invenție romînească de mare productivitate. Cu ajutorul lui se înfig în pămînt, în numai patru minute, piloți de beton de 14 m înălțime. In apropierea acestui utilaj de înalt nivel tehnic sînt „în construcție" cîteva blocuri de locuințe. Aici se exemplifică folosirea pe scară largă a metodelor industriale în construcții — elemente prefabricate, cofraje de inventar recuperabile, sistemul denumit „cu panouri mari". Pe o platformă din apropiere zărim o altă invenție romînească : instalația de cofraj glisant pentru construcții de beton monolit cu pereți înclinați. Cu ajutorul ei s-au ridicat în ultimii ani coșuri industriale de 70-120 și 160 m înălțime. Mai sunt prezente aici rezervorul de 700 m c executat prin metoda de rulare de întreprinderea de montaj București și o modernă hală industrială construită din prefabricate de întreprinderea „Progresul" din Capitală, lata ne la capătul vizitei noastre. Expoziția, în ansamblul ei, ne-a dovedit o dată în plus că poporul, prin munca lui harnică și pricepută, face să înflorească și să strălucească harta țării în mii de culori și lumini. Părăsind expoziția, atît de complexă în prezentarea realizărilor obținute, sub conducerea partidului, în dezvoltarea economică și social-culturală a patriei pe drumul socialismului, in sufletele miilor de vizitatori se statornicește un profund sentiment de mîndrie, de încredere în viitor. A y