Viaţa Capitalei, februarie 1950 (Anul 2, nr. 227-249)
1950-02-01 / nr. 227
ANUL I, Nr. 227 4 PAGINI, 4 LEI p. Miercuri 1 Februarie 1350 BROIJETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VA! ,organ al Comitetului Organizaţiei P. M. R. Bucureşti si al Comitetului Provizoriu București In cadrul prevederilor noului Plan de Stat Se vor construi tipuri noui de aparate de radio şi piese detaşate — o industrie în plina desvoltare — şi în domeniul fabricării aparatelor de radio, ţara noastră era în aceiaş stare de înapoiere ca în numeroase alte sectoare industriale, înfiinţarea în ultimul timp, a unei asemenea industrii în ţara noastră, se datoreşte exclusiv sprijinului masiv acordat de către Uniunea Sovietică, care ne-a furnizat importante cantităţi depiese detaşate, ceea ce a făcut posibilă începerea producţieiîn serie a aparatelor de tip popular „Super 1950”■ In cadrul efortului general de industrializare a ţării, Planul de Stat pe 1950 prevede şi desvoltarea industriei noastre electrotehnice şi arată că „se va pregăti fabricarea de piese detaşate de radio şi de noui modele de aparate de perjidio”. PRIN CELE PATRU SECŢII ALE FABRICII DE RADIO Lăsată, de foştii patroni în stare de aproape complectă inactivitate. Intreprinderea „Radio Popular”, singura de acest gen la noi în ţară, a cunoscut, după naţionalizare, o continuă desvoltare. Numărul muncitorilor şi tehnicienilor este astăzi de trei ori şi jumătate mai mare decât cel din Iunie 1948. In cele patru mari secţii ale fabricei: mecanică, aparate, tâmplărie şi vopsitorie, activitatea este intensă. La secţia mecanică se execută o serie de piese metalice care intră In alcătuirea aparatului: sasiul (corpul, propriu zis) axe, şuruburi, piuliţe, etc. iar la secţia aparate se face asamblarea pieselor. Ceea ce atrage în mod deosebit atenţiunea, este sistemul de lucru folosit la aceasta secţie. Se lucrează pe bandă rulantă, sistem care asigură o foarte bună productivitate. Scheletul aparatului trece succesiv prin faţa fiecărei mese de lucru, unde i se montează piesele respective iar la urmă cutia şi cadranul. Aparatele gata montate sunt supuse unor controale succesive: mecanic, electric şi muzical. Apoi ele sunt ambalate şi expediate. NOUI TIPURI DE APARATE Urmărind îmbunătăţirea producţiei, atât în ce priveşte creşterea cantitativă cât şi calitativă, întreprinderea „Radio-Popular” a început fabricarea în serie a unui nou tip de aparat „Super 1950 A", tot cu patru plus una lămpi, superior vechiului tip, atât ca aspect, cât şi ca audiţie şi rezistenţă. S-a studiat deasemeni şi producerea în ţară a unor tipuri de aparate populare, superheterodine, cu bune calităţi tehnice şi acustice, la a căror fabricaţie în serie se va trece în curând. Aceste aparate vor fi deasemenea convenabile şi accesibile oamenilor muncii. Pentru anul în curs se prevede o creştere a producţiei de aparate de radio cu 300 la sută faţă de anul trecut. Pentru obţinerea acestei producţii sporite, utilajul va fi simţitor mărit. Se va instaila o nouă bandă rulantă, cu toate accesoriile şi se va amplifica banda existentă. PRODUCEREA IN TARA A PIESELOR DETAŞATE Pentru realizarea prevederilor noului Plan de Stat, la „Radio Popular” a luat fiinţă un birou special de studii, unde numeroşi tehnicieni lucrează intens la realizarea, pentru prima dată la noi în ţară, a pieselor detaşate pentru aparatele de radio. Câteva piese cu bune calităţi tehnice — printre căiri condensatoare variabile — au şi fost realizate, in atelierele fabrice se vor produce deasemeni un mare număr de difuzoare pentru radioficare. Tot în cursul acestui an, va începe şi fabricarea lămpilor. In acest scop a şi încăput amenajarea unui nou local. CALIFICAREA PROFESIONALA Pe timpul patronilor, calificarea profesională a muncitorilor era foarte redusă. Muncitorii erau învăţaţi să facă doar câteva mişcări simple şi mecanice, fără să cunoască măcar nomenclatura pieselor ce le treceau prin mâini. Despre acest lucru, ne vorbeşte tov. Enache Maria: „Ani de zile nu am avut voie să cunosc nimic altceva decât aceiaş muncă mecanică şi uniformă. Despre cunoştinţe teoretice nici vorbă, cică nu erau de noi”. De aceia tovarăşa Enache abia aşteaptă să înceapă şi ea cursurile uneia din cele cinci şcoli de calificare ce funcţionează în cadrul întreprinderii. 130 muncitori ai fabricei capătă acolo cunoştinţe noi pentru a putea îmbina cu uşurinţă teoreticul cu practicul. Tov. Vremeş Ţinea, ca şi alte tovarăşe de muncă aflate de numai câteva luni în fabrici, urmând cursurile şcoalei de calificare, au reuşit să-şi apropie meseria mai bine ca alta dată în ani de zile. În opera de ridicare a nivelului cultural al celor ce muncesc, desfăşurată cu atâta grijă de Partid şi Guvern, "desvoltarea unei industrii proprii de aparate de radio prezintă un deosebit aport. I. A. Aparatele sunt minuţios controlate înainte de fi puse în vânzare Reprezentaţii cinematografice la spitalul de Stat Nr. 2 din Capitală Comitetul de sprijin U.F.D.R. de pe lângă Spitalul de Stat No. 2 — Sect. Albastru B, în strânsă colaborare cu sindicatul respectiv şi sub îndrumarrea organizaţiei de Partid a prevăzut în planul de activitate proectarea unor filme distractive şi educative în acelaş timp, pentru bolnavii şi personalul spitalului. Astfel zilele trecute au avut loc prima reprezentaţie cinematografică. Au fost prezentate mai multe filme cu desene animate, jurnale cu actualităţi şi imagini din U.R.S.S. precum şi „Melodia Primăi verii” un film realizat pe muzica marelui compozitor rus Ciaikovski. La reprezentaţie au participat peste 150 de persoane din toate secţiile spitalului, care prin entuziaste aplauze şi-au manifestat mulţumirea de a fi vizionat aceste filme. Această iniţiativă ar trebui să constitue o pildă pentru comitetele de sprijin din celelalte spitale, întrucât asemenea spectacole contribue la ridicarea nivelului cultural şi a moralului bolnavilor internaţi. ARISTEA N. POPESCU coresp. voluntară . O expoziţie puţin obişnuită meroas şi sunt expoziţiile care se organizează în Capitala noastră. Expoziţii de realizări în producţie, de artă plastică, comemorative, etc. Ele sunt vizitate de tot mai mulţi cetăţeni cari ştiu că o bună metodă de a învăţa, este expunerea aceasta intuitivă a evenimentelor, a realizărilor, a faptelor. Intr'o expoziţie se strânge metodic, de către oamenii competenţi, tot ce e mai semnificativ mai esenţial într'un anumit sector de activitate, tot ce s'a realizat mai bun, mai temeinic într'o ramură de muncă. Deaceea expoziţiile sunt din ce în ce mai cercetate, mai îndrăgite de oamenii muncii setoşi de a cunoaşte, de a învăţa. Iată însă o texpoziţie care iese, oarecum, din comun, din, Ordinea firească şi ştiută a lucrurilor. O expoziţie în care Vizitatorul nu are ce „admira"*. El nu se poate încânta aci de priveliştea unor obiecte măestrit confecţionate. El nu poate adânci, retrospectiv, înţelesul unei epoci. Şi totuşi, expoziţia e preţioasă. Preţioasă prin învăţătura pe care o dă, prin semnificaţia însăşi a existenţei sale. Unde s'ar fi pomenit, altădată. Ca un serviciu cum e cel de Ecarisaj care ţine de secţia sanitară veterinară a Comitetului Provizoriu Bucureşti sa întocmească o expoziţie care sa arate cetăţeanului cum să se ferească de anumite boli.’ O asemenea expoziţie a a funcţionat în Bd. Magheru, într'un local peste drum de cinematograful „Scala" şi ce fost Închisă nu de mult. In casete de sticlă erau expuse piese anatomice, iar în tablouri sugestive erau înfăţişate consecinţele unor boli care se transmit cu uşurinţă de la animal la om. Ni se arăta în mod limpede, procesul evolutiv al trecerii germenului bolii printr'o serie de specii de animale până la om. Deasemenea am aflat dela un tovarăş care dădea explicaţii vizitatorilor, cum unii microbi, ca cel al antraxului, de pildă, pot transmite boala după ani şi ani printr'un obiect (bocanc, servietă, etc.), confecţionat dintr'opiele de vită bolnavă. Mijlocul de a ne apăra împotriva acestor maladii grave e simplu: să nu întrebuinţăm decât produsele animale trecute prin controlul Serviciului Sanitar al Capitalei. Gospodina să refuze hotărît carnea oferită de negustorul clandestin şi provenită de cele mai adese ori de la animale bolnave sau chiar moarte. E în joc sănătatea preţioasă a copiilor ei, a familiei ei. Controlul sever pe care-l fac organele sanitare ale Municipiului a redus în mare măsură acest comerţ criminal, dar încercări ale speculanţilor mai sunt, pe ici pe colo. Expoziţia ne-a pus în gardă împotriva acestor adevărate atentate la sănătatea publică şi ne oferă şi mijlocul simplu şi sigur de,a lecombate , să nu consumăm produse clandestine. Al. Vânătorii astAzi continua lucrările PLENAREI COMITETULUI CENTRAL AL CONFEDERAŢIEI GENERALE A MUNCII (In pag. a 3-a: darea de seamă asupra şedinţei şi raportul tov. Gh. Apostol) După cum am anunţat, eri s'a deschis şedinţa plenară a Comitetului Central al Confederaţiei Generale a Muncii. In clişeu, în stânga, un aspect al sălii la şedinţa de deschidere. In dreapta: tov. Gh. Apostol, preşedintele C. G. M. desvoltându-şi raportul, alături tov. Liuba Chişinevschi, vicepreşedinte al C. G. M. Lucrările Plenarei continuă astăzi Stabilirea de relaţii diplomatice între U.R.S.S. şi Republica Democraţi Vietnameză MOSCOVA, 31 (Agerpres). — TASS transmite următoarele în legătură cu stabilirea relaţiilor diplomatice între Uniunea Sovietică şi Republica Democrată Vietnameză: La 19 Ianuarie Duk Kui, reprezentantul guvernului Republicii Democrate Vietnameze la Bangkok, din însărcinarea Declaraţia preşedintelui Republicii Democrate Vietnameze După ce revoluţia de la 8 August 1945 a răsturnat puterea imperialistă a japonezilor şi a francezilor, a fost creaită Republica Democrată Vietnameză, iar la 2 Septembrie 1945, guvernul provizoriu al Republicii Democrate Vietnameze a proclamat în faţa poporului vietnamez şi a lumii întregi declaraţia independenţei Vietnamului. La 3 Martie 1946, Adunarea Naţională Vietnameză a ales guvernul constituţional al Vietnamului. La 23 Septembrie 1945, trupe de colonialişti francezi au atacat localitatea Nambo (Vietnamul de Sud). Mai târziu, Franţa a semnat cu Vietnamul acordul preliminar în 6 Martie 1946 şi un modus vivendi la 14 Septembrie 1946. Dar în ciuda acestor acorduri, colonialiştii francezi au continuat să ducă împotriva Vietnamului acest, război lipsit de glorie şi contrar aspiraţiilor paşnice ale poporului francez. Pentru a continua acest război de jaf şi pentru a înşela lumea, ei au creat de asemenea guvernul marionetă al lui Bao Dai. Fiind ferm hotărîţi să apere independenţa patriei lor împotriva colonialiştilor francezi, poporul şi armata vietnameză continuă lupta cu vitejie. Fiecare zi ce trece apropie victoria definitivă. In cursul anilor de rezistenţă ce au urmat, Vietnamul s’a bucurat de simpatia şi sprijinul popoarelor din întreaga lume. Guvernul RepubliciiDemocrate Vietnameze declară solemn guvernelor tuturor ţărilor din lume că el este singurul guvern legal reprezentând unanimitatea poporului vietnamez. Luând în consideraţie interesele reciproce, guvernul Republicii Democrate Vietnameze este gata să stabilească relaţii diplomatice cu orice guvern care respectă dreptul la egalitate, la suveranitate teritorială şi naţională a Vietnamului, în vederea asigurării păcii şi a construirii democraţiei în întreaga lume. 14 ianuarie 1950. Preşedintele Republicii Democrate Vietnameze HO CI MINH guvernului său a prezentat ministrului U.R.S.S. în Thailand, Serghei Nemcimna, declaraţia din 14 ianuarie 1950 a preşedintelui Republicii Democrate Vietnameze, Ho Ci Minh, (adresată tuturor guvernelor din lume în legătură cu stabilirea de relații diplomatice. Răspunsul guvernului sovietic Ministrului de afaceri externe al Republicii Democrate Vietnameze, Domnul Huang Minh Giam. Guvernul Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice vă confirmă prin prezenta primirea declaraţiei din 14 ianuarie 1950 a preşedintelui Ho Gi Minh cu propunerea făcută tuturor guvernelor în vederea stabilirii de relaţii diplomatice. Studiind propunerea Republicii Democrate Vetnameze, şi luând în consideraţie totodată că Republica Democrată Vietnameză reprezintă majoritatea covârşitoare a populaţiei ţării, guvernul sovietic a hotărît să stabilească relaţii diplomatice între Uniunea Sovietică şi Republica Democrată Vietnameză şi să facă schimb de ambasadori. Din însărcinarea guvernului U.R.S.S. ministrul de afaceri externe al U.R.S.S. A. VÂŞINSKI 30 Ianuarie 1950 Cum urmează a fi modificat traseul actual al liniei de tramvai Nr. 8 Ce avcntagii prezintă schimbarea de traseu propusă întreprinderea de Transporturi din Capitală, I. T. C. consultă publicul călător asupra oportunității schimbării unui număr de patru din traseele actuale ale liniilor de tramvai. Ne vom ocupa astăzi de motivele care determină modificarea traseului tramvaiului nr. 8, care circulă în prezent pe parcursul: B-dul Pieptănari, Calea Ferentari, Piaţa 28 Martie, str. Izvor şi Calea 13 Septembrie, până la comuna Tudor Vladimirescu. I. T. C. propune modificarea traseului astfel:: B-dul Pieptănari, Cafea Ferentari, Calea Rahovei, Piaţa 28 Martie, Bulevardul 1848, Bulevardul Bălcescu, Str. Icoanei, str. Viitor, Şoseaua Ştefan cel Mare, Oborul Vechi. ÎLa întoarcere acelaş traseu. Desigur că mulţi din cetăţenii Capitalei nu au ştiut până acum că urcându-se într’un vagon de pe actualul traseu al liniei 8, la unul din punctele terminus, după o călătorie Spare durează circa 50 minute, ei ajung ...cam în acelaş joc, şi că dacă şi-ar propune să taie drumul, ei ar ajunge la celălalt capăt al liniei, mergând cu piciorul, în mun mai puţin timp decat cu tramvaiul. Harta pe care o publicăm este, în această privinţă, lămuritoare. Linia 8, pe actualul ei traseu, este deci o linie anormală, căci în loc să unească două extremităţi, ale oraşului, deserveşte de fapt doar un singur sector al Capitalei, sectorul Albastru. Actualul traseu al liniei 8 mai prezintă și un alt mare inconvenient. In drumul lor, vagoanele de pe această linie traversează de două ori calea ferată, făcând inevitabilele popasuri, cu întârzierile tot a-tât de inevitabile. Ce avantagii ar prezenta pentru publicul călător noul traseu pe care I. T. C. îl propune discuţiei publice? 1. Locuitorii din cel mai populat cartier muncitoresc alCapitalei, Rahova-Ferentari, ar căpăta o legătură directă cu Oborul, centru principal de aprovizionare cu alimente. . 2. Vagoanele de tramvai de pe traseul modificat îi vor lăsa pe călători în centrul oraşullui: Piaţa 1848 (Sf* * Gheorghe) Piaţa Bălcescu, cinematograful Patria, etc. 3. In acelaş timp se realizează şi o descongestionare a liniei 15, care fiind unica legătură a acestor cartiere cu centrul oraşului este întotdeauna supraaglomerată. Deşi este deservită de cel mai mare număr de vagoane, totuşi deseori numeroşi călători rămân prin staţii, la Rond, str. Suter, II Iunie, etc. 4. Din datele statistice Culese de I. T. C. rezultă că foarte puţini călători de pe traseul actual al liniei 8, folosesc vagoanele de la un capăt la celălalt al traseului. Prin modificareaproecuată, călătorii vor putea străbate Capitala, plătind costul unui singur bilet. 5. Traseul proiectat mai prezintă și avantajul că vagoanele de tramvai vor întâlni în drumul lor numai o singură dată calea ferată, iar, nu de două ori, ca până în prezent. Iată deci motivele care determină I. T. C. să propună modificarea actualului traseu al liniei 8. In cadrul consultării publice organizate de către I. T. C. impreună cu fil nostru, cetăţenii suntchemaţi să-şi spună cuvântul asupra modificărilor proectate, prezentând eventuale alte propuneri. Intr’uit lu măr viitor, vom supune cititoirilor motivele care determină şi modificarea actualului traseu al liniei 16. Bugetul pe 1950,factor puternic de pace şi construcţie orbind în faţa Marii Adunări Naţionale despre Bugetul General al R.P.R. pe anul 1950, tov. Vasile Luca, Ministrul Finanţelor, a arătat că pentru prima dată în istoria finanţelor ţării româneşti este prezentat un buget în care veniturile întrec cheltuelile. In adevăr noul buget se ridică la suma de 353,9 miliarde lei, iar la cheltueli la suma de Iei 350,7 miliarde lei, cu depăşirea veniturilor faţăde cheltueli cu 3,2 miliarde Iei. Tov. Vasile Luca a făcut, cu acest prilej, o analiză amănunţită şi adâncă a felului cum au fost exercutate cele două bugete precedente pe anii 1948 şi 1949 arătând că şi acestea au fost încheiate cu însemnate excedente. Aceste succese necunoscute societăţii capitaliste în care domneşte, — în finanţe ca şi în celelalte ramuri ale economiei naţionale, — haosul şi neprevăzutul, se datoresc trecerii întregei puteri politice în mâinile clasei muncitoare, condusă de Partidul ei, nepreţuitului ajutor pe care Uniunea Sovietică ni l-a dat în mod permanent, precum şi eforturilor oamenilor muncii din ţara noastră pentru îndeplinirea Planului de Stat. Dacă ne gândim la felul cum erau alcătuite bugetele în regimul burghezo moşifereste, ne putem da seama ce instrument puternic constitue azi bugetul pentru propăşirea întregii economii a ţării. înainte, bugetul era un document financiar fără nici o valoare. Jaful în banul public, afacerile veroase încheiate cu diverșii furnizori pe socoteala bugetului ce trebuia împlinit din veniturile de mizerie ale masselor muncitoare, făceau dintr’un act însemnat de o socoteală a banului public, o simplă formalitate parlamentară. Deficitele se succedau fără întrerupere, suprapumându-se unul peste altul, sporind an de an golurile bugetare, haosul şi ruina economică. Miniştrii de finanţe burghezi foloseau aproape în permanenţă faimoasele „douăsprezecimi” (bugete lunare), jalnice cârpeli ale finanţelor publice. Concesiuni însemnate erau acordate trusturilor şi monopolurilor străine, în condiţiuni ruşinoase, în schimbul unor împrumuturi menite să „refacă” economia naţională, care, până la urmă, se dovedeau generatoare numai de profituri uriaşe pentru bancherii, industriaşii şi diverşii intermediari care le puneau la cale. Aşa s-au acordat concesiunea telefoanelor, a chibriturilor, a construcţiei de drumuri, etc. Azi, însă, bugetul e alcătuit în concordanţă cu nevoile de desvoltare a Statului, cu nevoile de viaţă a celor ce muncesc, ale celor ce construiesc socialismul în ţarifa noastră. Din analiza cifrelor bugetului pe 1950, se desprinde clar grija Partidului şi a Guvernului de a uşura neîncetat sarcinile masselor muncitoare, punându-se accentul la constituirea veniturilor Statului pe alte izvoare. Astfel impozitul asupra veniturilor populaţiei însumează numai 9,7%/o din buget, pe câtă vreme sectorul economic de Stat contribue cu patru cincimi laformarea veniturilor bugetare. Câtă deosebire faţă de concepţia câine stă la baza politicii financiare din ţările capitaliste, în care marea majoritate a veniturilor se trag din impozitele directe şi indirecte, care apasă în special massele muncitoare. Eforturile încununate de succes ale oamenilor muncii care au ridicat, prin munca lor de zi de zi, producţia şi productivitatea muncii, au făcut ca nevoile Statului nostru să poată fi acoperite în cea mai mare parte din beneficiile întreprinderilor sale. Dar pentru a putea desprinde caracterul Bugetului pe anul 1950, să cercetăm felul cum sunt repartizate cheltuelile Statului. Datorită introducerii nouei clasificări bugetare, care dă posibilitate oricărui cetăţean să se orienteze repede în datele şi cifrele noului buget, se poate vedea cu uşurinţă că din totalul cheltuelilor- un fond de 131,3 miliarde lei, adică 37,5% e destinat finanţării economiei naţionale, pentru desvoltarea industriei socialiste, pentru modernizarea agriculturii, pentru construirea de noi fabrici, uzine, şantiere, etc. Iată un prim obiectiv al bugetului: întărirea şi ridicarea celor mai însemnate ramuri de activitate economică, desvoltarea potenţialului de producţie, care duce la îmbunătăţirea nivelului de trai al masselor muncitoare. Totalul investiţiilor acoperite prin buget se ridică la 120 miliarde lei, reprezentând, astfel, un spor faţă de bugetul precedent de 69 mc. Reese o preocupare permanentă de a se spori mijloacele productive ale economiei naţionale. Acestea vor fi asigurate plvîn crearea de noui uzine, de noui fabrici şi lucrări de interes obştesc, care vor fi iun factor hotărîtor in procesul de îndeplinire şi depăşire a Planului de Stat. Alex. Balteş (Continuare în pars. 3) . Studenţimea din R. P. R. cere isgonirea agenţilor titoişti din rândurile Uniunii Internaţionale a Studenţilor In cursul zilei de ori au avut loc în Facultăţile şi Institutele de învăţământ Superior din întreaga ţară numeroase meetinguri în care studenţimea noastră a luat în discuţie activitatea trădătoare a conducătorilor secţiei studenţeşti la Uniunii Tineretului Popular din Iugoslavia, agenţi ai bandei lui Tito, Rancovici şi ai imperialismului american şi englez. In moţiunile adresate către C.C. al U.T.M., studenţii au cerut săse transmită Comitetului Executiv al U.I.S., dorinţa lor fermă ca aceşti agenţi ai imperialismului să fie excluşi din rândurile Uniunii Internaţionale a Studenţilor. In clişeu, studenţii facultăţii de litere din Capitală semnând moţiunea. Dacă locueşti în Capitală şi întrebuinţezi lemnul pentru încălzirea locuinţei, ai prilejul să constaţi că anumite cuvinte capătă uneori alt sens. De pildă, folosirea adverbului „mâine” nu implică neapărat şi pe cea a timpului viitor, şi că „ieri" nu cere neapărat trecutul. Să presupunem că te-ai prezentat la un centru de înscriere pentru lemne de foc şi că, după ce ţi s’au cercetat toate hârtiile trebuincioase, ai fost repartizat la un, depozit al societăţii „Combustibilul” pentru, o zi oarecare. Ai motive să fii satisfăcut. N’ai aşteptat prea mult, ştii ziua precisă în care, vei putea ridica lemnele şi, spre deosebire de ceea ce se întâmplă pe vremea când depozitele de lemne erau în mâna negustorilor, poţi să-ţi faci deacasă socoteală banilor de care ai nevoie: ţitâta pentru lemne, atâta pentru, transport. Nici un ban mai piuit „Intrat pe poarta depozitului, să-i zicem tur, 9“, ne arată tm' cititor al nostru, am putut constata că îil ceea ce priveşte prima socoteală —cea privitoare la costul lemnelor — ea era perfect justificată. ijj, doua pisă-. .feri, ce direcţie locuiţi?, — te ţrntreabă tovarăşul căruţaş. .. Spre Moşilor, n-am răspuns. r- Atunci, mai aşteptaţi. Eu am clienţi spre Dudeşti. ?Ill — Da, că doar n’o să vreţi ca să fac un drum pentru 1.000 de kgr.? Dacă aveţi norocul să găsiţi un tovarăş care să meargă în aceiaş direcţie, plecăm imediat Cititorul nostru n’a găsit tovarăşul căutat. A avut însă noroeul să se lămurească asupra a ceeace înseamnă noroc. Dintr’un crâmpei de conversaţie încinsă între căruţaş şi un alt client, el a înţeles că, totuşi, camionul pleacă într’o direcţie asemănătoare aceleia în care locuia. — „Bine, tovarăşe, de ce n’ai vrut, să mergi cu mine, că tot în direcţia unde locueşte dumnealui stau şi eu? — Vedeţi, insă, că ,dumnealui a vorbit de ieri cu mine.“ „Dumnealui” care reuşise să-l „convingă” pe căruţaş nu era însă singurul.. Mai erau acolo şi alţii care vorbiseră „ieri” cu căruţaşul. „Aşa că, încheie cetitorul nostru, in urma acestei întâmplări am fost revoit să trag o concluzie că tovarăşul careu, fost atât de îndatoritor când mi-a fixat ziua de ridicare a lemnelor, a uitat totuşi să-mi atragă atenţia, asupra unui lucru. Că-i absolut necesar să viu, ieri“. Nu ştim dacă e vorba într’adevăr de o neatenţie a funcţionarului respectiv, care probabil că nu ştia, cum merg lucrurile la, transportarea lemnelor. In orice caz, e vorba de per-,asistenţa unor obiceiuri foarte curente „ieri”, când căruţaşul devenea foarte amabil, atunci când neavând,încotro, plăteai dublul tarifului fixat de autoritate. Dar acel „ieri” nu mai are ce căuta astăzi ! Tudor* Neacşu