Viaţa Capitalei, februarie 1954 (Anul 4, nr. 1455-1477)
1954-02-27 / nr. 1476
Pag 4-a Congresul Partidului Comunist Bulgar Raportul de activitate al C. C. al P. C. Bulgar prezentat de tov. Vilko Cervenkov 'SOFIA 26 (Agerpres). — Agenţia Telegrafică Bulgară. In şedinţa din dimineaţa de 25 februarie a Congresului al VI-lea al Partidului Comunist Bulgar, Vilko Cervenkov, secretarul general al Partidului Comunist Bulgar, a prezentat raportul de activitate al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar. Prima parte a raportului lui Vilko Cervenkov a fost consacrată situaţiei internaţionale şi politicii externe a Bulgariei. Vorbind despre politica externă aBulgariei, Vilko Cervenkov a declarat: Bulgaria democrat-populară este indisolubil legată de lagărul democrat şi socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică. Referindu-se la relaţiile dintre Bulgaria şi ţările capitaliste, Vilko Cervenkov a declarat că partidul şi guvernul sunt pentru relaţii normale cu aceste ţări, pentru dezvoltarea comerţului. Guvernul popular luptă şi va lupta pentru pace, deoarece R. P. Bulgaria şi poporul nostru au organic nevoie de aceasta. In legătură cu aceasta, statul nostru consideră că are dreptul legitim de a face parte din O.N.U. El consideră că merită aceasta, cere cu insistenţă şi va cere admiterea Bulgariei în O.N.U. Vilko Cervenkov a subliniat că în domeniul politicii externe sarcinile partidului sunt următoarele: 1. să dezvolte şi să consolideze neîncetat prietenia cu marea Uniune Sovietică, ca bază şi garanţie de neclintit a libertăţii şi independenţei naţionale, a dezvoltării socialiste a ţării; 2. să întărească legăturile frăţeşti şi colaborarea cu ţările democrat-populare, cu popoarele iagărului democrat; 3. să continue lupta pentru pace, pentru soluţionarea paşnică a problemelor internaţionale litigioase, să sprijine în modul cel mai energic politica de pace a Uniunii Sovietice; 4. să continue eforturile îndreptate spre normalizarea relaţiilor cu ţările capitaliste vecine, să dezvolte legăturile de afaceri şi cu celelalte ţări capitaliste. Trecîmd la situaţia internă a Bulgariei şi la sarcinile partidului comunist, Vilko Cervenkov a spus: In dezvoltarea economică internă a ţării, perioada la care se referă raportul este o perioadă excepţională prin importanţa .si. Ea reprezintă un salt in dezvoltarea forţelor de producţie fără precedent in istoria ţării noastre, un salt spre socialism. După cum a arătat Vilko Cervenkov, raportul dintre producţia globală a industriei şi producţia globală a agriculturii Bulgariei, care în 1939 a fost de 33,8 la 66,2, în 1948 a fost de 50,7 la 49,3, iar la 1952 — 66,6 la 33,4. Raportul realizat la sfirşitul anului 1952 între producţia globală a industriei şi aceea a agriculturii, a spus în continuare Vilko Cervenkov, dovedeşte în mod incontestabil că ţara noastră s-a şi transformat dintr-o ţară agrară înapoiată într-o ţară industrialagrară. Producţia mijloacelor de producţie (grupul „A”) a constituit la 1939, 23 la sută din producţia industrială, iar in 1953, potrivit datelor preliminare, a constituit 40,6 la sută. In agricultură au avut loc schimbări care au dus la o cotitură hotărîtoare la reconstruirea ei pe baze cooperatiste. Masele de bază ale ţăranilor săraşi şi mijlocaşi s-au încadrat, mai cu seamă în regiunile cerealiere ale ţării, in cooperative agricole de producţie. In 1950, suprafaţa pămînturilor cooperativelor a reprezentat 50,5 la sută, iar numărul gospodăriilor unite în cooperative — 52,3 la sută din totalul gospodăriilor ţărăneşti. Problema cerealelor a fost rezolvată. Ea a fost rezolvată cu ajutorul gospodăriilor agricole cooperative de muncă, al gospodăriilor agricole dn stat şi al staţiunilor de maşini şi tractoare, de la care statul primeşte deja două treimi din totalul livrărilor de cereale. Structura socială a comerţului nostru interior a fost schimbată radical. Comerţul de stat şi cooperatist a constituit in 1952, 99,3 la sută din totalul circulaţiei mărfurilor, la timp ce comerţul particular a fost redus la 0,7 la sută. Aşadar, la ţara noastră au avut loc transformări sociale şi culturale fundamentale. La sate a devenit dominantă orânduirea cooperatistă (gospodăriile agricole cooperative de muncă). La cel de al VI-lea Congres al său, partidul nostru poate declara că sarcinile trasate de el pentru primul plan cincinal al economiei naţionale au fost îndeplinite. Majoritatea acestor sarcini au fost îndeplinite în patru ani. Ele au fost îndeplinite datorită ajutorului dezinteresat al Uniunii Sovietice, datorită muncii neobosite a muncitorilor, ţăranilor şi intelectualităţii populare bulgare, datorită politicii juste şi uriaşului rol organizator al partidului şi al statului. In Bulgaria, bazele socialismului au fost construite. Au fost create condiţiile necesare pentru dezvoltarea rapidă a ţării pe calea socialismului şi pentru ridicarea simţitoare a nivelului material şi cultural al oamenilor muncii. Vîiko Cervenkov a acordat o mare atenţie problemelor întăririi continue a ortaduirii de stat democrat-populare din Bulgaria. Statul nostru democrat-popular, a declarat el, creşte şi se dezvoltă ca stat iubitor de pace, puternic şi viabil. In istoria Bulgariei n-a existat niciodată o putere mai viguroasă, mai viabilă şi mai stabilă decit actuală noastră putere de stat democratpopulară. Cu cit va creşte şi se va întări mai cu succes baza economică a statului nostru — proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producţie — cu atit mai puternic şi mai stabil va deveni el în viitor. După ce a subliniat întărirea unităţii moral-politice a oamenilor muncii, Vîiko Cervenkov a continuat întreaga experienţă a istoriei Uniunii Sovietice, a P.C.U.S., şi experienţa pe care o avem noi confirmă teza marxist-leninistă că, la condiţiile perioadei de trecere de la capitalism la socialism, cu cit se întăreşte mai mult sistemul socialist, cu cit se îngustează mai mult baza elementelor capitaliste şi se apropie sfirşitul lor, cu atit împotrivirea lor devine mai înverşunată şi mai disperată. Mai avem in faţa noastră o luptă îndelungată şi crîncenă cu un duşman care nu a părăsit speranţa că, cu ajutorul protectorilor săi din străinătate, se vor întoarce cindva timpurile vechi, şi că în ţara noastră va fi restaurat capitalismul. Continua ofensivă victorioasă a socialismului in tara noastră face elementele duşmănoase să turbeze tot mai mult. Lupta pentru ascuţirea vigilenţei este una din sarcinile principale ale partidului, organizaţiilor de partid, de stat, economice si culturale, ale întregului popor. Principalele sarcini ale partidului in domeniul politicii interne, stat: 1. să organizeze şi să îndrumeze munca paşnică constructivă a poporului nostru pentru îndeplinirea şi depăşirea celui de al II-lea plan cincinal al economiei naţionale şi pentru rezolvarea cu succes a sarcinii lui centrale — ridicarea simţitoare a nivelului material şi cultural al oamenilor muncii prin sporirea veniturilor reale ale muncitorilor, funcţionarilor şi ţăranilor, printr-o intensă construcţie de locuinţe, prin dezvoltarea continuă a invăţămîntului public, a ocrotirii sănătăţii, a ştiinţei, culturii şi artei socialiste; 2. să dezvolte şi pe viitor industria grea, mai cu seamă producţia de energie electrică şi industria cărbunelui, lichidînd rămînerea în urmă faţă de nevoile de cărbune şi energie electrică ale ţării, să desfăşoare cu cea mai mare energie lucrări de prospectări geologice pentru descoperirea bogăţiilor noastre naturale, să asigure creşterea la maximum a producţiei mijloacelor de consum, să lupte pentru ridicarea la maximum a productivităţii muncii, pentru o calitate superioară şi un sortiment bogat al mărfurilor, pentru întărirea hozrasciotului şi a disciplinei in producţie, pentru lichidarea muncii in asalt, pentru îndeplinirea planurilor în termen şi la toţi indicii, pentru continua reducere a preţului de cost al producţiei în scopul asigurării reducerii sistematice a preţurilor cu ridicata şi cu amănuntul la mărfuri; 3. să asigure avîntul continuu al agriculturii, lichidtad rămînerea ei la urmă faţă de nivelul dezvoltării industriei şi iu deosebi rămînerea în urmă la domeniul creşterii animalelor, să rezolve la acest scop problema furajelor, să asigure îndeplinirea principalelor sarcini în domeniul agriculturii, — sporirea continuă a veniturilor din cultivarea plantelor şi creşterea animalelor, sporirea numărului vitelor în scopul asigurării la ţară a unei cantităţi suficiente de alimente pentru populaţie şi materii prime pentru industria uşoară, — să întărească prin toate mijloacele gospodăriile agricole cooperative de muncă (G.A.C.M.), gospodăriile agricole de stat (G.A.S.), şi S.M.T.urile, să ridice nivelul material şi cultural al ţăranilor membri ai G.A.C.M., să-i facă oameni înstăriţi; 4. să asigure îmbunătăţirea continuă şi multilaterală a comerţului de stat şi cooperatist care trebuie să satisfacă tot mai civilizat şi mai complet cerinţele crescînde ale oamenilor muncii; 5. să înfăptuiască cel mai strict regim de economii în toate domeniile economiei naţionale şi administraţiei; 6. să dezvolte tot mai mult şi să folosească tot mai complet iniţiativa creatoare a oamenilor muncii, întrecerea socialistă, metodele stahanoviste de muncă, propunerile de raţionalizare; 7. să lupte şi mai energic pentru întărirea disciplinei de stat, împotriva birocratismului şi atitudinii lipsite de suflet faţă de om, să ridice conştiinţa răspunderii faţă de patrie şi popor pentru îndeplinirea exactă şi precisă a sarcinii încredinţate; 8. să întărească din toate puterile ortaduirea socială şi de stat democrat-populară, să dezvolte democratizarea întregii noastre vieţi sociale, atragând tot mai mult pe oamenii muncii la conducerea ţării, să educe pe oamenii muncii în spiritul dragostei faţă de patrie, să întărească şi de acum înainte prietenia bulgaro-sovietică şi solidaritatea internaţională, să întărească unitatea moralpolitică crescinndă a poporului nostru muncitor; 9. să întărească şi pe viitor capacitatea d apărare a ţării scumpa noastră armată şi organele de securitate, să ascută vigilenţa faţă de duşmani. In capitolul consacrat partidului, Vilko Cervenkov, subliniind coeziunea partidului comunist, a spus: Unitatea de neclintit a partidului, legătura lui tot mai strînsă cu poporul, încrederea crescimndă şi devotamentul poporului faţă de partid, ataşamentul de neclintit al partidului şi poporului faţă de prietenia bulgaro-sovietică, stau la baza tuturor succeselor obţinute. Partidul s-a prezentat la cel de al VI-lea Congres al său considerabil întărit ca partid de tip leninist, care conduce astăzi destinele poporului nostru. El şi-a dovedit capacitatea de a conduce just şi cu succes statul şi economia naţională, bizuindu-se pe activitatea oamenilor muncii, pe sprijinul lor ferm, cadrele şi organizaţiile lui au crescut şi se întăresc tot mai mult din punct de vedere ideologic şi politic, ca conducători experimentaţi, pricepuţi şi de nădejde ai oamenilor muncii. Vilko Cervenkov a vorbit amănunţit despre problemele dezvoltării criticii şi autocriticii la organizaţiile de partid, întăririi disciplinei de partid şi de stat, dezvoltării democraţiei interne de partid, spiritului colectiv de conducere, despre problemele selecţionării juste a cadrelor, întăririi legăturilor organizaţiilor de partid cu oamenii muncii, despre problemele muncii ideologice. Vilko Cervenkov a rostit cuvinte de salut în cinstea victoriosului Partid Comunist Bulgar, în cinstea Frontului Patriei, la cinstea prieteniei bulgaro-sovietice dătătoare de viaţă şi de nezdruncinat. Urmând fără şovăire învăţătura atotbiruitoare a lui Marx-Engels-Lenin-Stalin, şi-a încheiat raportul Vilko Cervenkov, credincioşi poruncilor lui Gheorghi Dimitrov, — înainte, spre noi victoriii La 26 februarie, Congresul al VI-lea al Partidului Comunist Bulgar a început discuţiile asupra raportului de activitate al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, şi a raportului de activitate al Comisiei Centrale de Revizie. Delegaţii care au luat cuvîntul în cadrul şedinţei din 26 februarie au aprobat politica Partidului Comunist Bulgar îndreptată spre construirea socialismului în ţară şi au subliniat marile realizări obţinute de poporul bulgar în industrializarea ţării, în transformarea agriculturii pe baze socialiste, în ridicarea nivelului material şi cultural al oamenilor muncii. Totodată, delegaţii la Congres au scos la iveală lipsurile existente în activitatea organizaţiilor de partid, de stat şi obşteşti. Sava Dîlbokov, secretar al Comitetului districtual Pleven al Partidului Comunist Bulgar, a vorbit despre importantele succese realizate pe tărîmul agriculturii în acest district, unde 66% dintre gospodăriile ţărăneşti sînt încadrate în cooperative cuprinzînd 88% din pămîntul cultivat. Nedialko Liristov, organizator de partid al C.C. al Partidului Comunist Bulgar la combinatul chimic V. Stalin“ din Dimitrovgrad, a vorbit despre succesele colectivului acestui gigant al industriei chimice bulgare, construit în anii primului cincinal cu ajutorul Uniunii Sovietice. Numai în primele zece luni de activitate, a spus el, combinatul a dat ţării o cantitate de îngrăşăminte artificiale egală cu aceea pe care guvernele burgheze au importat-o din străinătate în ultimii nouă ani de existenţă a lor. Lucezar Avramov, secretar al C.C. al Uniuiii Tineretului Popular al lui Dirmetrov, a vorbit despre tinerii constructori ai socialismului — tineretul dimitrovist. Lucezar Avramov a încredinţat Congresul că partidul se poate bizui întru totul pe tineretul dimitrovist în lupta pentru îndeplinirea celui de al doilea plan cincinal de construire a socialismului în ţară. Tanka Petrova, erou al muncii socialiste, a vorbit Congresului despre noua viaţă a clasei muncitoare bulgare, stăpînă a ţării şi soartei sale. Puterea populară condusă de Partidul Comunist, a spus ea, a trezit la activitate creatoare pe oamenii muncii, a scos la un drum larg mii de oameni ai muncii simpli. La discuţii au luat de asemenea cuvîntul şi alţi delegaţi. Conducători ai organizaţiilor locale de partid, membri de rînd ai partidului, activişti ai organizaţiilor obşteşti şi culturale, au discutat viu raportul de activitate al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar. In şedinţa din 26 februarie, au luat cuvîntul pentru a saluta Congresul al VI-lea al Partidului Comunist Bulgar, în numele Consiliului Naţional al Frontului Patriei — Petr Popzlatev, membru al Biroului permanent al Consiliului Naţional al Frontului Patriei, şi în numele Uniunii populare agrare din Bulgaria — Gheorghi Traikov, secretar al acestei Uniuni. In preajma Zilei internaţionale a femeii Apelul dat publicităţii de F. S. M. VIENA, 26 (Agerpres), Federaţia Sindicală Mondială a dat publicităţii următorul apel: „Cu prilejul tradiţionalei Zilei internaţionale a femeii, Federaţia Sindicală Mondială trimite femeilor din toata ţările şi celei mai mari organizaţii a lor,Federaţia Democrată Internaţională a Femeilor, salutul ei fierbinte. F.S.M. cheamă pe toţi muncitorii şi toate sindicatele să participe activ la sărbătorirea acestei zile, care joacă un rol important în lupta femeilor pentru independenţa lor şi este strîns legată de dezvoltarea mişcării muncitoreşti. F.S.M. cheamă sindicatele să intensifice lupta pentru traducerea în fapt a revendicărilor şi drepturilor femeilor, dreptul de a avea salariu egal la muncă egală, concediu de naştere plătit, crearea de instituţii pentru copii, învăţămînt profesional multilateral, lichidarea discriminării sub orice formă. Federaţia Sindicală Mondială atrage atenţia asupra faptului că din momentul înfiinţării sale ea a dus o luptă permanentă pentru drepturile femeilor muncitoare şi că revendicarea „salariu egal pentru muncă egală" este una din cele mai importante revendicări economice formulate de conferinţa internaţională care a avut loc în 1945 la Londra. Consiliul economic şi social al Organizaţiei Naţiunilor Unite a aprobat acest principiu formulat de F.S.M. In legătură cu apropiata Zi internaţională a femeii — 8 martie — F.S.M. acordă o deosebită atenţie faptului ca muncitorii şi sindicatele să nu slăbească lupta pentru atragerea femeilor în activitatea sindicatelor. Cu cît va fi mai mare numărul femeilor reprezentate în sindicate şi cu cît activitatea lor în sindicate va fi mai intensă, cu atît va fi mai eficientă lupta nu numai pentru revendicările şi drepturile lor ci şi pentru revendicările şi drepturile tuturor muncitorilor. Datorită acestui fapt sindicatele şi oamenii muncii vor fi şi mai puternici. Unitatea de acţiune a oamenilor muncii — bărbaţi şi femei — aparţinînd tuturor orientărilor politice şi curentelor sindicale se va întări şi mai mult în lupta pentru ridicarea nivelului de trai al maselor muncitoare, în lupta pentru apărarea şi lărgirea libertăţilor democratice, în lupta pentru independenţa popoarelor şi pentru pace în lumea întreagă.” VIATA CAPITALEI UN ZIARIST AMERICAN DESPRE DORINŢA POPOARELOR VESTEUROPENE DE A NORMALIZA RELAŢIILE INTRE RĂSĂRIT ŞI APUS NEW YORK 76 (Agerpres). Dorinţa tot mai puternică a popoarelor vesteuropene de a pune capăt „războiului rece“ şi de a normaliza relaţiile între Răsărit şi Apus, pe de o parte, precum şi divergenţele care se adîncesc între S.U.A. şi Europa occidentală, pe de altă parte, sunt comentate cu vie îngrijorare de presa din Statele Unite. Intr-un articol intitulat „Europa doreşte să revină la starea normală”, Frank Gorrel scrie în revista „New Republic“ că în Europa occidentală „au reapărut unele din atitudinile și obiceiurile specifice unei păci aproape reale...“ Revista citează un articol apărut în „Manchester Guardian“, care arăta că „starea de spirit a vesteuropenilor evoluează către încrederea în viitorul lumii, manifestată prin felul lor de a acţiona şi gîndi, prin convingerea generală că vremea tulburărilor a încetat şi că lumea îşi regăseşte treptat echilibrul“* Paralel cu tendinţa spre o destindere generală a încordării internaţionale, autorul articolului face constatarea că „în numeroase locuri, barierele dintre occidentali şi sovietici sunt desfiinţate, în timp ce se ridică alte bariere între Europa occidentală şi americani”. Pe de altă parte, redactorul revistei „New Republic“ constată că raporturile dintre popoarele occidentale şi poporul sovietic s-au îmbunătăţit mult în ultimul timp. „Din punct de vedere vesteuropean, scrie Gorrell, coexistenţa acestor popoare nu trebuie să se limiteze la divizii şi arme atomice, ci trebuie să cuprindă în primul rînd fiinţele umane care pot avea între ele un „dialog“ obişnuit“. Ziaristul american constată că „popoarele vesteuropene sunt încîntate de prilejurile care li se oferă pentru a lua contact cu cetăţenii sovietici sau cu cei din Europa răsăriteană... Acest nou gen de „coexistenţă“ a căpătat un conţinut uman cu prilejul înfrângerii echipei britanice de fotbal de către echipa ungară. Echipa engleză „Arsenal“, care reprezintă pentru fotbalul britanic ceea ce echipele „Yankees“, „Dodgers" sau „Giants" reprezintă pentru basebalul american, va pleca vara aceasta la Moscova... Cea mai mare delegaţie de compozitori, dansatori şi muzicieni sovietici, care a vizitat Europa occidentală de la sfîrşitul războiului, a întreprins recent un turneu prin Anglia şi Franţa, dînd concerte în faţa a mii de spectatori entuziaşti... In aceiaşi categorie trebuie enumerată hotărîrea guvernelor rus şi francez de a face schimb de vizite culturale. Baletul din Moscova va veni la Paris în primăvară, iar Comedia Franceză va pleca la Moscova pentru a juca acolo piese de Moliére, Racine şi Corneille“. In opoziţie cu neîncrederea crescîndă a popoarelor Europe! occidentale faţă de guvernul american, a cărui politică capătă un caracter fascist tot mai pronunţat, autorul articolului constată „o apropiere faţă de ruşi, care întruchipează voinţa şi calea către libertate..." Scrisoarea adresată de A. I. Vişinski secretarului general al O. N. U. editată ca document oficial al ONU. NEW YORK 26 (Agerpres). — TASS: Secretariatul O.N.U. a editat ca document oficial al Organizaţiei Naţiunilor Unite scrisoarea adresată de reprezentantul permanent al U.R.S.S. la O.N.U., A. I. Vîşipski, secretarului general al O.N.U. După cum se arată în scrisoare, reprezentanţa Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste pe lingă Organizaţia Naţiunilor Unite, referindu-se la memorandumul secretarului general privitor la ordinea de zi preliminară a celei de a 17-a sesiuni a Consiliului Economic şi Social, anunţă că delegaţia U.R.S.S. la această sesiune propune să se includă pe ordinea de zi a sesiunii problema „Cu privire la înlăturarea dificultăţilor din comerţul internaţional şi la mijloacele de dezvoltare a legăturilor economice internaţionale”. Reprezentanţa U.R.S.S. pe lîngă O.N.U. cere secretarului general să transmită această propunere Consiliului spre a fi examinată la cea de a 17-a sesiune atunci când se va aproba ordinea de zi. La scrisoare este anexată o notă explicativă a delegaţiei U.R.S.S., la care este motivată propunerea susamintită. In nota explicativă, printre altele se spune: „Prezentind propunerea ca problema „Cu privire la înlăturarea dificultăţilor din comerţul internaţional şi la mijloacele da dezvoltare a legăturilor economice internaţionale”, să fie inclusă pe ordinea de zi a celei de a 17-a sesiuni a Consiliului economic şi social, delegaţia Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste îşi exprimă profunda convingere că o discutare constructivă a acestei probleme va servi intereselor tuturor ţărilor, lărgirii colaborării economice internaţionale între toate popoarele şi întăririi cauzei păcii”. NEW YORK 26 (Agerpres). — TASS: Secretarul general al O.N.U., Bammarskjoeld, a declarat în mod oficial că problema propusă de delegaţia Uniunii Sovietice „Cu privire la înlăturarea dificultăţilor în comerţul internaţional şi la mijloacele de dezvoltare a legăturilor economice internaţionale” a fost inclusă în ordinea de zi preliminară a celei de a 17-a sesiuni a Consiliului economic şi social al O.N.U. O delegaţie de cineaşti sovietici a plecat in Argentina MOSCOVA, 26 (Agerpres). — TASS: La 25 februarie a părăsit Moscova plecind la Argentina o delegaţie de cineaşti sovietici in frunte cu Petr Zimin, director al „Sovexportfilmului“. Membrii delegaţiei vor participa la Festivalul internaţional al filmului care va avea loc în luna martie la oraşul argentinean Mardel-Plata, precum şi la „Săptămâna filmului sovietic“ care vafi organizată la Buenos Aires. În cadrul Festivalului internaţional al filmului vor fi prezentate filmele sovietice „Sadko“, „Amiralul Uşakov“, „Lumini pe fluviu“, „Pe malurile cursului mijlociu al Volgai“ etc. împreună cu delegaţia cineaştilor sovietici a plecat la Argentina şi un grup de muzicieni sovietici: violonistul David Oistrah, artist al poporului din U.R.S.S., pianista Tatiana Nikolaeva şi dirijorul Wolf Iampolski. In timpul Festivalului internaţional al filmului, maeştrii sovietici ai artei vor da o serie de concerte. IN SENATUL ITALIAN ROMA 23 (Agerpres). — La 26 februarie au continuat dezbaterile în senatul italian în legătură cu votul de învestitură a noului guvern. După ce Mario Scelba, primul ministru desemnat a luat cuvîntul, s-a trecut la vot, nouă guvern obţinînd 123 de voturi pentru, 110 voturi contra şi s-au înregistrat două abţineri. Majoritatea întrunită de Spelba a fost obţinută datorită sprijinului acordat de partidele de dreapta. Pentru ca noul guvern să intre în funcţiune, el urmează să se prezinte în faţa Camerei Deputaţilor. LOVITURA DE STAT DIN SIRIA ALEP, 26 (Agerpres). — Agenţiile de presă occidentale relatează că unităţile armatei siriene din partea de nord a Siriei, precum şi din oraşul Alep şi împrejurimile lui, s-au răsculat împotriva actualului regim al generalului Sişakl. Unităţile răsculate au ocupat postul de radio Alep şi au adresat un avertisment lui Şişakli, somtndu-i să demisioneze din postul de preşedinte al republicii şi să părăsească ţara. Presa subliniază că Şişakli a hotărît să-şi prezinte demisia după ce comandamentul trupelor armatei siriene, situate la periferie, mai ales in regiunile Alep, Homs, Deir-Ez- Zor, au adresat prin postul de radio Alep lui Şişakli următorul ultimatum : „Aveţi timp să vă prezentaţi demisia până la ora 18. După expirarea acestui termen veţi fi dat în judecată“. Agenţia France Presse relatează că generalul Sişakli, preşedintele Siriei, a abandonat puterea şi a părăsit teritoriul ţării cu avionul. SCURTE ŞTIRI EXTERNE R. P. POLONĂ . ■ La Varşovia a avut loc şedinţa prezidiului Comisiei preoţilor şi activiştilor laici catolici, de pe lîngă Comitetul Frontului naţional pe întreaga Polonie. In această şedinţă s-au discutat rezultatele conferinţei de la Berlin a miniştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri şi a fost adoptată o declaraţie în care se spune că tratativele între marile puteri au devenit posibile datorită voinţei majorităţii covîrşitoare a oamenilor din întreaga lume care au împiedicat sau au făcut cu neputinţă apucarea planurilor militare ale cercurilor subordonate politicii agresive americane. In declaraţie se subliniază printre altele că acţiunile cercurilor Influente de la Vatican urmăresc organizarea „Europei mici“, prin crearea unui bloc în centrul ei al cărui nucleu trebuie să-l formeze Austria şi Germania occidentală. R. P. CHINEZA ■ Doi soldaţi belgieni, care după cinci zile de la semnarea armistiţiului au trecut de partea forţelor populare de pe frontul Kîmhva, au sosit la 23 februarie în R. P. Chineză venind din Coreea de nord. Aceştia sunt Roger Devrient din Gând şi Louis Verdijck din Schilde, provincia Anvers. Cei doi belgieni au refuzat să se înapoieze în Belgia deoarece, după cum a spus Devrient, „Belgia este pe cale să se transforme într-o colonie a S.U.A.“. „Americanii, a spus Verdijck, se purtau cu soldaţii belgieni din Coreea de parcă ar fi fost trupele lor coloniale“. PAKISTAN ■ La Dakka (Pakistanul de est) a avut loc un miting de masă, consacrat memoriei victimelor evenimentelor din februarie 1952, (cînd s-a deschis focul împotriva demonstraţiei studenţeşti din Dakka). Vorbitorii care au luat cuvîntul la miting la care au participat peste 50.000 de persoane, au condamnat ajutorul militar american acordat Pakistanului. Declaraţiile vorbitorilor au fost aprobate în unanimitate de toţi participanţii. Grija pentru bunăstarea oamenilor muncii din R. F. Bulgaria Ridicarea nivelului material şi cultural al oamenilor muncii din R.P. Bulgaria — preocupare de căpetenie a partidului şi guvernului — a marcat paşi uriaşi în ultima vreme. întreprinderile industriei uşoare au fost refăcute şi înzestrate cu utilaj modern sovietic, s-au construit mari întreprinderi textile — cum sunt spre exemplu marele combinat textil ,,Mariţa“ şi fabrica de textile „Vas'T Kolarov“. Pe întreg cuprinsul ţării se ridică clădirile noi ale fabricilor de încălţăminte, ale fabricilor de pîine, conserve, zahăr, etc. Oamenilor muncii din R.P. Bulgaria li s-a putut pune la iademiaă o cantitate considerabil sporită de bunuri de larg consum în comparaţie cu anii precedenţi : in 1952 de pildă, în R.P. Bulgaria au fost produse de trei ori mai multe mărfuri de larg consum decit in 1938. In prezent, R.P. Bulgaria este o ţară cu o agricultură modernă, avînd 149 staţiuni de maşini şi tractoare cu un parc de 12.295 tractoare (calculate în tractoare de 15 cai putere) şi 1.365 combine. Un însemnat rol în privinţa aprovizionării populaţiei îl are comerţul de stat şi cooperatist, care, aşa cum se arată în raportul tovarăşului Vîlko Cervenkov, publicat astăzi, „a constituit în 1952 99,3 la sută din totalul circulaţiei mărfurilor, în timp ce comerţul particular a fost redus la 0,7 la sută“. O serioasă îmbunătăţire in acest sens a constituit-o creşterea venitului real al manscitorilor, funcţionarilor şi ţăranilor; in 1952 şi 1953 în R.P. Bulgaria au avut loc trei reduceri de preţuri succesive, iar salariul mediu real al muncitorilor din industrie a sporit în 1953 cu 38 la sută faţă de 1939. Nivelul material şi cultural al oamenilor muncii din R.P. Bulgaria a sporit simţitor prin îndeplinirea planului de construcţii de locuinţe, prin avîntul dezvoltării învăţămîrttului public, ocrotirii sănătăţii şi dezvoltarea ştiinţei, culturii şi artei. In 24 oraşe şi centre industriale bulgare — Sofia, Dimitrovgrad, Tolbuhin,Plovdiv, Madan, etc. — se desfășoară lucrările pentru îndeplinirea unor vaste planuri edilitare. In prezent, în R.P. Bulgaria nu există niciun sat fără școală, numărul școlilor din întreaga tară fiind cu 5.129 mai mare decît in 1939. Alocările pentru ocrotirea sănătăţii au sporit de 20 de ori faţă de 1944, fiecărui om al muncii din R.P. Bulgaria fiindu-i asigurată astfel asistenţa medicală gratuită. Maternitatea „Tina Kirkeva”, una din construcţiile mari din R. P. Bulgaria, dată spre folosinţă în anul 1951 A apărut în limbile: rusă, romînă, franceză, germană, engleză şi spaniolă „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară” Bucureşti. Organ al Biroului Informativ al Partidelor comunate şi muncitoreşti Nr. 9 (277) Cuprinde: ARTICOL DE FOND : Pentru slăbirea continuă a încordării internaţionale. * * * Declaraţia lui V. M. Molotov la şedinţa de închidere a conferinţei de la Berlin a miniştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri din 18 februarie 1954. * * * A 4-a Plenară a C.C. al Partidului Comunist Chinez. YVONNE DUMONT: După conferinţa de la Berlin. * * * Proiectul de program al Partidului Comunist din Brazilia LINA FXBEX : In întîmpinarea Zilei internaţionale a femeii. JOHN SMITH : Cuvinte interzise (foileton). Informaţii. De vînzare la toate librăriile, chioşcurile şi debitele O.C.L. Preţul 40 bani SAMBATA 27 FEBRUARIE 1954 PROGRAMUL EMIS PE 351 m. LUNGIME DE UNDA 7.00 Radio jurnal 7.15 Cîntă orchestra de muzică populară „Mioriţa” din Oraşul Stalin 7.30 Emisiune pentru oamenii muncii de la sate: Sfatul agronomului 7.45 Muzică vocală de Ion Borgovan 8.00 Buletin de ştiri în limba rusă 8.05 Muzică uşoară 8.25 Muzică instrumentală 8.55 Recomandări din program 9.00 Aranjamente de folklor romînesc pentru orchestrele de muzică populară 9.30 Muzică din opere interpretate de cîntăreţi romîni 10.30 Emisiune pentru copii 11.00 Muzică de estradă 11.30 Materiale din presă 12.00 Concert Şostacovici 13.00 Revista presei 13.15 Muzică populară romînească din diferite regiuni ale ţării 14.00 Montaj despre opera scriitoarei Anna Seghers 14.30 Muzică populară germană interpretată de solişti şi formaţii din R.P.R. 15.00 Radio jurnal 15.15 Muzică din opere 15.40 Program de valsuri 16.10 „Din cîntecele popoarelor”. Interpretează cintăreţul american Paul Robeson 16.30 Jurnalul întrecerii socialiste 17.00 Compozitori şi operele lor. Muzică simfonică de Felix Mendelssohn-Bartholdy 18.00 Comentariul evenimentelor internaţionale 18.20 Program muzical la cererea membrilor G.A.C. „Flamura Roşie” din comuna Peştera, regiunea Constanţa, a muncitorilor şi funcţionarilor de la G.A.S. „Moara Grecilor” din comuna Moara Grecilor, regiunea Iaşi şi a muncitorilorde la Centrul mecanic din Galaţi 19.00 Radio jurnal 19.15 Lucrări pentru orchestră de instrumente populare 20.00 Jurnal sonor 20.30 Noi înregistrări de muzică uşoară românească 21.00 Buletin sportiv 21.06 Muzică de dans 22.30 Radio jurnal 22.45— 24.00 Muzică de dans PROGRAMUL EMIS PE 285 m LUNGIME DE UNDA 5.56 Deschiderea emisiunii 6.00 Radio jurnal 6.15 Gimnastică 6.25 Articolul de fond din ziarul „Scînteia” 6.45 Muzică ușoară instrumentală 7.00 Emisiunea ,,Zorile pionierilor” 7.15 Cîntece de mase 13.00 Muzică simfonică romînească interpretată de orchestra simfonică a Cinematografiei Dirijor: Edgar Cosma 13.45 Revista presei 14.00 Muzică populară din R.S.F.S. Rusă 14 30 Cotele apelor Dunării 14.45 Cîntă orchestra de muzică ușoară dirijată de Ido Kahan 15.00 Muzică 15.30 Muzică simfonică 16.30 Program muzical la cererea muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionalelor de la Ocolul silvic şi Banca de Stat din Aghireş, Regiunea Cluj şi a salariaţilor Direcţiei Regionale de statistică din Oradea 17.00 Radio jurnal 17.15 Muzică populară romînească interpretată de tineri solişti 17.45 Emisiune de ştiinţă şi tehnică 18.00 Ciclul de lieduri: Lieduri de Richard Strauss şi Richard Wagner 18.30 Din viaţa oraşelor şi regiunilor ţării noastre 19.00 Concert de muzică din opere 20.00 Concert de muzică uşoară şi populară la cererea stahanoviştilor şi fruntaşilor în producţie 20.45 Radio jurnal 21.00 Retransmisia emisiunii Radiodifuziunii sovietice pentru ascultătorii din R.P.R. 21.30 Teatru la microfon: ,,Baia’ adaptare radiofonică după comedia scriitorului sovietic Vladimir Maiacovschi 23.15 Concertul în re minor pentru vioară şi orchestră de Schumann. Solist: Jehudi Menuhin 23.45— 24.00 Radio jurnal TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. : ora 19,30, Rigoletto; Naţional „I. L. Caragiale” (Comedia) : matineu ora 15, Floarea purpurie şi ora 19, Fata fără zestre; Naţional „I. L. Caragiale” (Studio) : matineu ora 15, Gaiţele şi ora19,30, Ultima oră; Teatrul de stat de operetă : Ana Lugojana; Teatrul Armatei (Magheru) : matineu ora 14,30, Avarul şi ora 19,30, Cazul Beimet; Municipal : Afaceriştii; Studioul actorului de film „C. Nottara”: Iaşii în carnaval; Teatrul evreesc de stat; Bolnavul închipuit; Ansamblul de estradă al R.P.R.; Concert de muzică distractivă. CINEMATOGRAFE : Patria: Pumnul de fier; Republica: O scrisoare pierdută; Bucureşti: O scrisoare pierdută; I. C. Frimu: O scrisoare pierdută; Înfrăţirea între popoare : O scrisoare pierduta; Elena Pavel: Pumnul de fier; Maxim Gorki: Casa comună, Protecţia muncii; Victor Serov: Cîntecul preeriei; Lumina : Aventurile lui Alioşa Ptiţîn; Victoria : Reţeaua morţii; C. David : Stepan Razin; Gh. Doja : Corăbiile atacă fortăreţele (Amiralul Uşakov, seria II-a); Al. Popov : Comoara; T. Vladimirescu ; Zona de vest; 8 Martie : Comoara din insula păsărelelor; Arta : Batalionul de mare; Popular : Călătorie îndepărtată; M. Eminescu : Cintăreţul stepelor; Mioriţa : Sub vechea monarhie; Cultural : Ceapaev; Vasile Roaită : Aventură la cartel; Volga : Luptătorii poporului şi Cântecul preerei; Griviţa : Undeva în Rizenia; Al. Sa’ia : Africa, seria II-a; Flacăra: Copilărie fericită; Meciul internaţional de fotbal Anglia—R. P. Ungară: Pisoiul neascultător; Timpuri Noi : Oraşul de cristal. In împrejurimile Moscovei. Cintăreţul Uralului, Jurnal romînesc nr. 6, Jurnal Sovietic nr. 66. Doi iepuraşi; 23 August : Fata cu părul cărunt; Ui« Pinfilie : Vestitorul vremurilor noi (Belinsk'1- Boslaiv Bierut : Dr. Semmelweiss; Donca Sino : Arena celor curajoşi; 8 Mai : Intîlnire pe rin ;; 1 Mai : Brigada Kotovski; Libertăţii : Avangarda de sacrificiu; N. Bălcescu: Tata în vacanţă; Rahova ; China primeşte Ansamblul R.P.R.; Olga Bancic : Revizorul. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti, str. Batiştei Nr. 28. Centrala tetemorică 1.78.90. Administraţia: 1.51.70. STAS—345252 - Tiparul unic Poligrafică Nr. 2 str. Brezoianu Nr. 23 — 25. Abonamente individuale lunar, lei 5. Colective pentru muncitori, ţărani şi intesViali, lei 4. Abonamentele se fac prin Centrele de Difuzare a Presei şi Oficiile poştale din Capitală şi regiune. Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării Dir. Gen. P.T.T. Nr. 115,3336/949 ( In legătură cu divergenţii din partidul laburist englez LONDRA, 26 (Agerpres). — Referindu-se într-un articol redacţional la divergenţele existente la staul partidului laburist în legătură cu reinarmarea Germaniei occidentale, revista „Tribune“, care oglindeşte vederile aripei de stingă a laburiştilor, scrie: „Rezultatele senzaţionale ale votului care a avut loc la cursul acestei săptâmtâi la fracţiunea parlamentară a partidului laburist la legătură cu problema retaarmării Germaniei occidentale, au constituit evenimentul cel mai remarcabil din istoria partidului laburist după tarragerea lui in alegerile din anul 1951. Rezultatele votului pot exercita la curind o influenţă directă, adică pot zădărnici campania dusă de Dulles, Eden şi Adenauer pentru crearea comunităţii defensive europene şi a celor 12 divizii germane. Aceste rezultate arată că starea de spirit care predomină printre membrii de rînd ai partidului ar putea să se manifeste într-o formă hotărîtoare şi să zădărnicească tendinţa spre politica externă bipartită“. In continuare, la articol se spune: „Dacă astăzi s-ar ţine o conferinţă a partidului laburist, conducerea oficială ar avea prea puţine şanse de victorie“.