Viaţa Capitalei, februarie 1954 (Anul 4, nr. 1455-1477)

1954-02-27 / nr. 1476

Pag 4-a Congresul Partidului Comunist Bulgar Raportul de activitate al C. C. al P. C. Bulgar prezentat de tov. Vilko Cervenkov 'SOFIA 26 (Agerpres). — Agenţia Tele­grafică Bulgară. In şedinţa din dimineaţa de 25 februarie a Congresului al VI-lea al Partidului Co­munist Bulgar, Vilko Cervenkov, secretarul general al Partidului Comunist Bulgar, a prezentat raportul de activitate al Comite­tului Central al Partidului Comunist Bulgar. Prima parte a raportului lui Vilko Cer­venkov a fost consacrată situaţiei interna­ţionale şi politicii externe a Bulgariei. Vorbind despre politica externă a­­Bul­gariei, Vilko Cervenkov a declarat: Bulgaria dem­ocrat-populară este indiso­lubil legată de lagărul democrat şi socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică. Re­ferindu-se la relaţiile dintre Bulgaria şi ţările capitaliste, Vilko Cervenkov a decla­rat că partidul şi guvernul sunt pentru re­laţii normale cu aceste ţări, pentru dez­voltarea comerţului. Guvernul popular luptă şi va lupta pentru pace, deoarece R. P. Bulgaria şi­ poporul nostru au organic ne­voie de aceasta. In legătură cu aceasta, statul nostru consideră că are dreptul legi­tim de a face parte din O.N.U. El consideră că merită aceasta, cere cu insistenţă şi va cere admiterea Bulgariei în O.N.U. Vilko Cervenkov a subliniat că în dome­niul politicii externe sarcinile partidului sunt următoarele: 1. să dezvolte şi să consolideze neîncetat prietenia cu marea Uniune Sovietică, ca bază şi garanţie de neclintit a libertăţii şi independenţei naţionale, a dezvoltării so­cialiste a ţării; 2. să întărească legăturile frăţeşti şi co­laborarea cu­ ţările democrat-populare, cu popoarele iagărului democrat; 3. să continue lupta pentru pace, pentru soluţionarea paşnică a problemelor interna­ţionale litigioase, să sprijine în modul cel mai energic politica de pace a Uniunii So­vietice; 4. să continue eforturile îndreptate spre normalizarea relaţiilor cu ţările capitaliste vecine, să dezvolte legăturile de afaceri şi cu celelalte ţări capitaliste. Trecîmd la situaţia internă a Bulgariei şi la sarcinile partidului comunist, Vilko Cer­venkov a spus: In dezvoltarea economică internă a ţării, perioada la care se referă raportul este o perioadă excepţională prin importanţa .si. Ea reprezintă un salt in dezvoltarea for­ţelor de producţie fără precedent in istoria ţării noastre, un salt spre socialism. După cum a arătat Vilko Cervenkov, ra­portul dintre producţia globală a industriei şi producţia globală a agriculturii Bulgariei, care în 1939 a fost de 33,8 la 66,2, în 1948 a fost de 50,7 la 49,3, iar la 1952 — 66,6 la 33,4. Raportul realizat la sfirşitul anului 1952 între producţia globală a industriei şi aceea a agriculturii, a spus în continuare Vilko Cervenkov, dovedeşte în mod incontestabil că ţara noastră s-a şi transformat dintr-o ţară agrară înapoiată într-o ţară industrial­­agrară. Producţia mijloacelor de producţie (grupul „A”) a constituit la 1939, 23 la su­tă din producţia industrială, iar in 1953, potrivit datelor preliminare, a constituit 40,6 la sută. In agricultură au avut loc schimbări care au dus la o cotitură hotărîtoare la recon­struirea ei pe baze cooperatiste. Masele de bază ale ţăranilor săraşi şi mijlocaşi s-au încadrat, mai cu seamă în regiunile cerea­liere ale ţării, in cooperative agricole de producţie. In 1950, suprafaţa pămînturilor cooperativelor a reprezentat 50,5 la sută, iar numărul gospodăriilor unite în cooperative — 52,3 la sută din totalul gospodăriilor ţă­răneşti. Problema cerealelor a fost rezolvată. Ea a fost rezolvată cu ajutorul gospodării­lor agricole cooperative de muncă, al gos­podăriilor agricole dn stat şi al staţiunilor de maşini şi tractoare, de la care statul pri­meşte deja două treimi din totalul livrărilor de cereale. Structura socială a comerţului nostru in­terior a fost schimbată radical. Comerţul de stat şi cooperatist a constituit in 1952, 99,3 la sută din totalul circulaţiei mărfurilor, la timp ce comerţul particular a fost redus la 0,7 la sută. Aşa­dar, la ţara noastră au avut loc trans­formări sociale şi culturale fundamentale. La sate a devenit dominantă orânduirea co­operatistă (gospodăriile agricole cooperati­ve de muncă). La cel de al VI-lea Congres al său, parti­dul nostru poate declara că sarcinile tra­sate de el pentru primul plan cincinal al e­­conomiei naţionale au fost îndeplinite. Ma­joritatea acestor sarcini au fost îndeplinite în patru ani. Ele au fost îndeplinite dato­rită ajutorului dezinteresat al Uniunii So­vietice, datorită muncii neobosite a munci­torilor, ţăranilor şi intelectualităţii populare bulgare, datorită politicii juste şi uriaşului rol organizator al partidului şi al statului. In Bulgaria, bazele socialismului au fost construite. Au fost create condiţiile necesare pentru dezvoltarea rapidă a ţării pe calea socialismului şi pentru ridicarea simţitoare a nivelului material şi cultural al oamenilor muncii. Vîiko Cervenkov a acordat o mare aten­ţie problemelor întăririi continue a orta­­duirii de stat democrat-populare din Bul­garia. Statul nostru democrat-popular, a declarat el, creşte şi se dezvoltă ca stat iu­bitor de pace, puternic şi viabil. In istoria Bulgariei n-a existat niciodată o putere mai viguroasă, mai viabilă şi mai stabilă decit actuală noastră putere de stat democrat­­populară. Cu cit va creşte şi se va întări mai cu succes baza economică a statului nostru — proprietatea socialistă asupra mij­loacelor de producţie — cu atit mai puternic şi mai stabil va deveni el în viitor. După ce a subliniat întărirea unităţii mo­­ral-politice a oamenilor muncii, Vîiko Cer­venkov a continuat­ întreaga experienţă a istoriei Uniunii Sovietice, a P.C.U.S., şi ex­perienţa pe care o avem noi confirmă teza marxist-leninistă că, la condiţ­iile perioa­dei de trecere de la capitalism la socialism, cu cit se întăreşte mai mult sistemul socia­list, cu cit se îngustează mai mult baza elementelor capitaliste şi se apropie sfirşitul lor, cu atit împotrivirea lor devine mai în­verşunată şi mai disperată. Mai avem in faţa noastră o luptă înde­lungată şi crîncenă cu un duşman care nu a părăsit speranţa că, cu ajutorul protec­torilor săi din străinătate, se vor întoarce cindva timpurile vechi, şi că în ţara noastră va fi restaurat capitalismul. Continua ofen­sivă victorioasă a socialismului in tara noastră face elementele duşmănoase să tur­beze tot mai mult. Lupta pentru ascuţirea vigilenţei este una din sarcinile principale ale partidului, orga­nizaţiilor de partid, de stat, economice si culturale, ale întregului popor. Principalele sarcini ale partidului in do­meniul politicii interne, stat: 1. să organizeze şi să îndrumeze munca paşnică constructivă a poporului nostru pen­tru îndeplinirea şi depăşirea celui de al II-lea plan cincinal al economiei naţionale şi pentru rezolvarea cu succes a sarcinii lui centrale — ridicarea simţitoare a nivelului material şi cultural al oamenilor muncii prin sporirea veniturilor reale ale muncitorilor, funcţionarilor şi ţăranilor, printr-o intensă construcţie de locuinţe, prin dezvoltarea con­tinuă a invăţămîntului public, a ocrotirii să­nătăţii, a ştiinţei, culturii şi artei socialiste; 2. să dezvolte şi pe viitor industria grea, mai cu seamă producţia de energie electrică şi industria cărbunelui, lichidînd rămînerea în urmă faţă de nevoile de cărbune şi ener­gie electrică ale ţării, să desfăşoare cu cea mai mare energie lucrări de prospectări geologice pentru descoperirea bogăţiilor noastre naturale, să asigure creşterea la maximum a producţiei mijloacelor de con­sum, să lupte pentru ridicarea la maximum a productivităţii muncii, pentru o calitate superioară şi un sortiment bogat al mărfu­rilor, pentru întărirea hozrasciotului şi a disciplinei in producţie, pentru lichidarea muncii in asalt, pentru îndeplinirea planuri­lor în termen şi la toţi indicii, pentru con­tinua reducere a preţului de cost al produc­ţiei în scopul asigurării reducerii sistematice a preţurilor cu ridicata şi cu amănuntul la mărfuri; 3. să asigure avîntul continuu al agricul­turii, lichidtad rămînerea ei la urmă faţă de nivelul dezvoltării industriei şi iu deo­sebi rămînerea în urmă la domeniul creşterii animalelor, să rezolve la acest scop pro­blema furajelor, să asigure îndeplinirea prin­cipalelor sarcini în domeniul agriculturii, — sporirea continuă a veniturilor din culti­varea plantelor şi creşterea animalelor, spo­rirea numărului vitelor în scopul asigurării la ţară a unei cantităţi suficiente de ali­­mente pentru populaţie şi materii prim­e pentru industria uşoară, — să întărească prin toate mijloacele­ gospodăriile agricole cooperative de muncă (G.A.C.M.), gospo­dăriile agricole de stat (G.A.S.), şi S.M.T.­­urile, să ridice nivelul material şi cultural al ţăranilor membri ai G.A.C.M., să-i facă oameni înstăriţi; 4. să asigure îmbunătăţirea continuă şi multilaterală a comerţului de stat şi coope­ratist care trebuie să satisfacă tot mai ci­­vilizat şi mai complet cerinţele crescînde ale oamenilor muncii; 5. să înfăptuiască cel mai strict regim de economii în toate domeniile economiei na­ţionale şi administraţiei; 6. să dezvolte tot­ mai mult şi să folo­sească tot mai complet iniţiativa creatoare a oamenilor muncii, întrecerea socialistă, metodele stahanoviste de muncă, propunerile de raţionalizare; 7. să lupte şi mai energic pentru întărirea disciplinei de stat, împotriva birocratismu­lui şi atitudinii lipsite de suflet faţă de om, să ridice conştiinţa răspunderii faţă de pa­trie şi popor pentru îndeplinirea exactă şi precisă a sarcinii încredinţate; 8. să întărească din toate puterile ortadui­­rea socială şi de stat democrat-populară, să dezvolte democratizarea întregii noastre vieţi sociale, atragând tot mai mult pe oa­menii muncii la conducerea ţării, să educe pe oamenii muncii în spiritul dragostei faţă de patrie, să întărească şi de acum înainte prietenia bulgaro-sovietică şi solidaritatea internaţională, să întărească unitatea moral­­politică crescinndă a poporului nostru mun­citor; 9. să întărească şi pe viitor capacitatea d­­ apărare a ţării scumpa noastră armată şi organele de securitate, să ascută vigilenţa faţă de duşmani. In capitolul consacrat partidului, Vilko Cervenkov, subliniind coeziunea partidului comunist, a spus: Unitatea de neclintit a partidului, legătu­ra lui tot mai strînsă cu poporul, încrederea crescimndă şi devotamentul poporului faţă de partid, ataşamentul de neclintit al partidului şi poporului faţă de prietenia bulgaro-sovie­tică, stau la baza tuturor succeselor ob­ţinute. Partidul s-a prezentat la cel de al VI-lea Congres al său considerabil întărit ca par­­tid de tip leninist, care conduce astăzi des­tinele poporului nostru. El şi-a dovedit ca­pacitatea de a conduce just şi cu succes sta­tul şi economia naţională, bizuindu-se pe ac­tivitatea oamenilor muncii, pe sprijinul lor ferm, cadrele şi organizaţiile lui au crescut şi se întăresc tot mai mult din punct de vedere ideologic şi politic, ca conducători experimentaţi, pricepuţi şi de nădejde ai oa­menilor muncii. Vilko Cervenkov a vorbit amănunţit des­pre problemele dezvoltării criticii şi autocri­ticii la organizaţiile de partid, întăririi dis­ciplinei de partid şi de stat, dezvoltării de­mocraţiei interne de partid, spiritului colec­tiv de conducere, despre problemele selecţio­nării juste a cadrelor, întăririi legăturilor organizaţiilor de partid cu oamenii muncii, despre problemele muncii ideologice. Vilko Cervenkov a rostit cuvinte de salut în cinstea victoriosului Partid Comunist Bulgar, în cinstea Frontului Patriei, la cin­stea prieteniei bulgaro-sovietice dătătoare de viaţă şi de nezdruncinat. Urmând fără şovăire învăţătura atotbirui­toare a lui Marx-Engels-Lenin-Stalin, şi-a încheiat raportul Vilko Cervenkov, credin­cioşi poruncilor lui Gheorghi Dimitrov, — înainte, spre noi victor­iii La 26 februarie, Congresul al VI-lea al Partidului Comunist Bulgar a început dis­cuţiile asupra raportului de activitate al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, şi a raportului de activitate al Comi­siei Centrale de Revizie. Delegaţii care au luat cuvîntul în cadrul şedinţei din 26 fe­bruarie au aprobat politica Partidului Co­munist Bulgar îndreptată spre construirea socialismului în ţară şi au subliniat marile realizări obţinute de poporul bulgar în in­dustrializarea ţării, în transformarea agri­culturii pe baze socialiste, în ridicarea ni­velului material şi cultural al oamenilor muncii. Totodată, delegaţii­ la Congres au scos la iveală lipsurile existente în activi­tatea organizaţiilor de partid, de stat şi obşteşti. Sava Dîlbokov, secretar al Comitetului districtual Pleven al Partidului Comunist Bulgar, a vorbit despre importantele succese realizate pe tărîmul agriculturii în acest district, unde 66% dintre gospodăriile ţără­neşti sînt încadrate în cooperative cuprin­­zînd 88% din pămîntul cultivat. Nedialko Liristov, organizator de partid al C.C. al Partidului Comunist Bulgar la combinatul chimic V. Stalin“ din Dimi­­trovgrad, a vorbit despre succesele colecti­vului acestui gigant al industriei chimice bulgare, construit în anii primului cincinal cu ajutorul Uniunii Sovietice. Numai în pri­mele zece luni de activitate, a spus el, com­binatul a dat ţării o cantitate de îngrăşă­minte artificiale egală cu aceea pe care gu­vernele burgheze au importat-o din străină­tate în ultimii nouă ani de existenţă a lor. Lucezar Avramov, secretar al C.C. al Uniui­ii Tineretului Popular al lui Dirm­etrov, a vorbit despre tinerii constructori ai socia­lismului — tineretul dimitrovist. Lucezar Avramov a încredinţat Congresul că partidul se poate bizui întru totul pe ti­neretul dimitrovist în lupta pentru îndepli­nirea celui de al doilea plan cincinal de construire a socialismului în ţară. Tanka Petrova, erou al muncii socialiste, a vorbit Congresului despre noua viaţă a clasei muncitoare bulgare, stăpînă a ţării şi soartei sale. Puterea populară condusă de Partidul Comunist, a spus ea, a trezit la activitate creatoare pe oamenii muncii, a scos la un drum larg mii de oameni ai muncii simpli. La discuţii au luat de asemenea cuvîntul şi alţi delegaţi. Conducători ai organizaţiilor locale de partid, membri de rînd ai parti­dului, activişti ai organizaţiilor obşteşti şi culturale, au discutat viu raportul de activi­tate al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar. In şedinţa din 26 februarie, au luat cu­vîntul pentru a saluta Congresul al VI-lea al Partidului Comunist Bulgar, în numele Consiliului Naţional al Frontului Patriei — Petr Popzlatev, membru al Biroului perma­nent al Consiliului Naţional al Frontului Pa­triei, şi î­n numele Uniunii populare agrare din Bulgaria — Gheorghi Traikov, secretar al acestei Uniuni. In preajma Zilei internaţionale a femeii Apelul dat publicităţii de F. S. M. VIENA, 26 (Agerpres), Federaţia Sin­dicală Mondială a dat publici­tăţii următorul apel: „Cu prilejul tradiţionalei Zilei internaţio­nale a femeii, Federaţia Sindicală Mondială trimite femeilor din toata ţările şi celei mai mari organizaţii a lor,Federaţia Democrată Internaţională a Femeilor, salutul ei fierbinte. F.S.M. cheamă pe toţi muncitorii şi toate sin­dicatele să participe activ la sărbătorirea ace­stei zile, care joacă un rol important în lup­ta femeilor pentru independenţa lor şi este strîns legată de dezvoltarea mişcării munci­toreşti. F.S.M. cheamă sindicatele să intensi­fice lupta pentru traducerea în fapt a reven­dicărilor şi drepturilor femeilor, dreptul de a avea salariu egal la muncă egală, concediu de naştere plătit, crearea de instituţii pentru copii, învăţămînt profesional multilateral, li­chidarea discriminării sub orice formă. Federaţia Sindicală Mondială atrage aten­ţia asupra faptului că din mome­ntul înfiin­ţării sale ea a dus o luptă permanentă pen­tru drepturile femeilor muncitoare şi că re­vendicarea „salariu egal pentru muncă ega­lă" este una din cele mai importante revendi­cări economice formulate de conferinţa inter­naţională care a avut loc în 1945 la Londra. Consiliul economic şi social al Organizaţiei Naţiunilor Unite a aprobat acest principiu formulat de F.S.M. In legătură cu apropiata Zi internaţională a femeii — 8 martie — F.S.M. acordă o deosebită atenţie faptului ca muncitorii şi sindicatele să nu slăbească lup­ta pentru atragerea femeilor în activitatea sindicatelor. Cu cît va fi mai mare numărul femeilor re­prezentate în sindicate şi cu cît activitatea lor în sindicate va fi mai intensă, cu atît va fi mai eficientă lupta nu numai pentru re­vendicările şi drepturile lor ci şi pentru re­vendicările şi drepturile tuturor muncitorilor. Datorită acestui fapt sind­icatele şi oamenii muncii vor fi şi mai puternici. Unitatea de acţiune a oamenilor muncii — bărbaţi şi femei — aparţinînd tuturor orientă­rilor politice şi curentelor sindicale se va în­tări şi mai mult în lupta pentru ridicarea ni­­­velului de trai al maselor muncitoare, în lup­ta pentru apărarea şi lărgirea libertăţilor de­mocratice, în lupta pentru independenţa­ po­poarelor şi pentru pace în lumea întreagă.” VIATA CAPITALEI UN ZIARIST AMERICAN DESPRE DORINŢA POPOARELOR VESTEUROPENE DE A NORMALIZA RELAŢIILE INTRE RĂSĂRIT ŞI APUS NEW YORK 76 (Agerpres). Dorinţa tot mai puternică a popoarelor vest­­europene de a pune capăt „războiului rece“ şi de a normaliza relaţiile între Răsărit şi Apus, pe de o parte, precum şi divergenţele care se adîncesc între S.U.A. şi Europa occi­dentală, pe de altă parte, sunt comentate cu vie îngrijorare de presa din Statele Unite. Intr-un articol intitulat „Europa doreşte să revină la starea normală”, Frank Gorrel scrie în revista „New Republic“ că în Europa occi­dentală „au reapărut unele din atitudinile și obiceiurile specifice unei păci aproape reale...“ Revista citează un articol apărut în „Man­chester Guardian“, care arăta că „starea de spirit a vesteuropenilor evoluează către încre­derea în viitorul lumii, manifestată prin felul lor de a acţiona şi gîndi, prin convingerea generală că vremea tulburărilor a încetat şi că lumea îşi regăseşte treptat echilibrul“* Paralel cu tendinţa spre o destindere gene­rală a încordării internaţionale, autorul arti­colului face constatarea că „în numeroase locuri, barierele dintre occidentali şi sovietici sunt desfiinţate, în timp ce se ridică alte ba­riere între Europa occidentală şi americani”. Pe de altă parte, redactorul revistei „New Republic“ constată că raporturile dintre po­poarele occidentale şi poporul sovietic s-au îmbunătăţit mult în ultimul timp. „Din punct de vedere vesteuropean, scrie Gorrell, coexis­tenţa acestor popoare nu trebuie să se limi­teze la divizii şi arme atomice, ci trebuie să cuprindă în primul rînd fiinţele umane care pot avea între ele un „dialog“ obişnuit“. Zia­ristul american constată că „popoarele vest­­europene sunt încîntate de prilejurile care li se oferă pentru a lua contact cu cetăţenii so­vietici sau cu cei din Europa răsăriteană... Acest nou gen de „coexistenţă“ a căpătat un conţinut uman cu prilejul înfrângerii echipei britanice de fotbal de către echipa ungară. Echipa engleză „Arsenal“, care reprezintă pentru fotbalul britanic ceea ce echipele „Yankees“, „Dodgers" sau „Giants" repre­zintă pentru basebalul american, va pleca vara aceasta la Moscova... Cea mai mare de­legaţie de compozitori, dansatori şi muzicieni sovietici, care a vizitat Europa occidentală de la sfîrşitul războiului, a întreprins recent un turneu prin Anglia şi Franţa, dînd concerte în faţa a mii de spectatori entuziaşti... In ace­iaşi categorie trebuie enumerată hotărîrea gu­vernelor rus şi francez de a face schimb de vizite culturale. Baletul din Moscova va veni la Paris în primăvară, iar Comedia Franceză va pleca la Moscova pentru a juca acolo piese de Moliére, Racine şi Corneille“. In opoziţie cu neîncrederea crescîndă a popoarelor Europe! occidentale faţă de guver­nul american, a cărui politică capătă un ca­racter fascist tot mai pronunţat, autorul arti­colului constată „o apropiere faţă de ruşi, care întruchipează voinţa şi calea către liber­tate..." Scrisoarea adresată de A. I. Vişinski secretarului general al O. N. U. editată ca document oficial al O­N­U. NEW YORK 26 (Agerpres). — TASS: Secretariatul O.N.U. a editat ca document oficial al Organizaţiei Naţiunilor Unite scri­soarea adresată de reprezentantul permanent al U.R.S.S. la O.N.U., A. I. Vîşipski, secre­tarului general al O.N.U. După cum se arată în scrisoare, reprezen­tanţa Uniunii Republicilor Sovietice Socia­liste pe lingă Organizaţia Naţiunilor Unite, referindu-se la memorandumul secretarului general privitor la ordinea de zi preliminară a celei de a 17-a sesiuni a Consiliului Eco­nomic şi Social, anunţă că delegaţia U.R.S.S. la această sesiune propune să­ se includă pe ordinea de zi a sesiunii proble­ma „Cu privire la înlăturarea dificultăţilor din comerţul internaţional şi la mijloacele de dezvoltare a legăturilor economice inter­naţionale”. Reprezentanţa U.R.S.S. pe lîngă O.N.U. cere secretarului general să transmită aceas­tă propunere Consiliului spre a fi examina­tă la cea de a 17-a sesiune atunci când se va aproba ordinea de zi. La scrisoare este anexată o notă explica­tivă a delegaţiei U.R.S.S., la care este mo­tivată propunerea susamintită. In nota ex­plicativă, printre altele se spune: „Prezentind propunerea ca problema „Cu p­rivire la înlăturarea dificultăţilor din co­merţul internaţional şi la mijloacele da dez­voltare a legăturilor economice internaţiona­le”, să fie inclusă pe ordinea de zi a celei de a 17-a sesiuni a Consiliului economic şi social, delegaţia Uniunii Republicilor So­vietice Socialiste îşi exprimă profunda con­vingere că o discutare constructivă a a­­cestei probleme va servi intereselor tuturor ţărilor, lărgirii colaborării economice inter­naţionale între toate popoarele şi întăririi cauzei păcii”. NEW YORK 26 (Agerpres). — TASS: Secretarul general al O.N.U., Bammarsk­­joeld, a declarat în mod oficial că problema propusă de delegaţia Uniunii Sovietice „Cu privire la înlăturarea dificultăţilor în comer­ţul internaţional şi la mijloacele de dezvolta­re­ a legăturilor economice internaţionale” a fost inclusă în ordinea de zi preliminară a celei de a 17-a sesiuni a Consiliului economic şi social al O.N.U. O delegaţie de cineaşti sovietici a plecat in Argentina MOSCOVA, 26 (Agerpres). — TASS: La 25 februarie a părăsit Moscova ple­­cind la Argentina o delegaţie de cineaşti sovietici in frunte cu Petr Zimin, director al „Sovexportfilmului“. Membrii delegaţiei vor participa la Festi­valul internaţional al filmului care va avea loc în luna martie la oraşul argentinean Mardel-Plata, precum şi la „Săptămâna fil­mului sovietic“ care va­­fi organizată la Bue­nos Aires. În cadrul Festivalului internaţional al fil­mului vor fi prezentate filmele sovietice „Sadko“, „Amiralul Uşakov“, „Lumini pe fluviu“, „Pe malurile cursului mijlociu al Volgai“ etc. împreună cu delegaţia cineaştilor sovie­tici a plecat la Argentina şi un grup de muzicieni sovietici: violonistul David Ois­­trah, artist al poporului din U.R.S.S., pia­nista Tatiana Nikolaeva şi dirijorul Wolf Iampolski. In timpul Festivalului internaţional al fil­mului, maeştrii sovietici ai artei vor da o serie de concerte. IN SENATUL ITALIAN ROMA 23 (Agerpres). — La 26 februarie au continuat dezbaterile în senatul italian în legătură cu votul de în­vestitură a noului guvern. După ce Mario Scelba, primul ministru de­semnat a luat cuvîntul, s-a trecut la vot, nouă guvern obţinînd 123 de voturi pentru, 110 voturi contra şi s-au înregistrat două abţineri. Majoritatea întrunită de Spelba a fost ob­ţinută datorită sprijinului acordat de partide­le de dreapta. Pentru ca noul guvern să intre în funcţiu­ne, el urmează să se prezinte în faţa Camerei Deputaţilor. LOVITURA DE STAT DIN SIRIA ALEP, 26 (Agerpres). — Agenţiile de presă occidentale relatează că unităţile ar­matei siriene din partea de nord a Siriei, precum şi din oraşul Alep şi împrejurimile lui­, s-au răsculat împotriva actualului re­gim al generalului Sişakl­. Unităţile răscu­late au ocupat postul de radio Alep şi au adresat un avertisment lui Şişakli, somtn­­du-i să demisioneze din postul de preşedin­­te al republicii şi să părăsească ţara. Presa subliniază că Şişakli a hotărît să-şi prezinte demisia după ce comandamentul trupelor armatei siriene, situate la periferie, mai ales in regiunile Alep, Homs, Deir-Ez- Zor, au adresat prin postul de radio Alep lui Şişakli următorul ultimatum : „Aveţi timp să vă prezentaţi demisia până la ora 18. După expirarea acestui termen veţi fi dat în judecată“. Agenţia France Presse relatează că gene­ralul Sişakli, preşedintele Siriei, a abando­nat puterea şi a părăsit teritoriul ţării cu avionul. SCURTE ŞTIRI EXTERNE R. P. POLONĂ . ■ La Varşovia a avut loc şedinţa prezidiu­lui Comisiei preoţilor şi activiştilor laici ca­tolici, de pe lîngă Comitetul Frontului naţio­nal pe întreaga Polonie. In această şedinţă s-au discutat rezultatele conferinţei de la Berlin a miniştrilor afaceri­lor externe ai celor patru puteri şi a fost a­­doptată o declaraţie în care se spune că tra­tativele între marile puteri au devenit posi­bile datorită voinţei majorităţii covîrşitoare a oamenilor din întreaga lume care au împie­dicat sau au făcut cu neputinţă apucarea pla­nurilor militare ale cercurilor subordonate po­liticii agresive americane. In declaraţie se subliniază printre altele că acţiunile cercurilor Influente de la Vatican urmăresc organizarea „Europei mici“, prin crearea unui bloc în centrul ei al cărui nu­cleu trebuie să-l formeze Austria şi Germania occidentală. R. P. CHINEZA ■ Doi soldaţi belgieni, care după cinci zile de la semnarea armistiţiului au trecut de partea forţelor populare de pe frontul Kîm­­hva, au sosit la 23 februarie în R. P. Chine­ză venind din Coreea de nord. Aceştia sunt Roger Devrient din Gând şi Louis Verdijck din Schilde, provincia Anvers. Cei doi belgieni au refuzat să se înapoieze în Belgia deoarece, după cum a spus De­vrient, „Belgia este pe cale să se transforme într-o colonie a S.U.A.“. „Americanii, a spus Verdijck, se purtau cu soldaţii belgieni din Coreea de parcă ar fi fost trupele lor coloniale“. PAKISTAN ■ La Dakka (Pakistanul de est) a avut loc un miting de masă, consacrat memoriei victi­melor evenimentelor din februarie 1952, (cînd s-a deschis focul împotriva demonstraţiei stu­denţeşti din Dakka). Vorbitorii care au luat cuvîntul la miting la care au participat peste 50.000 de persoane, au condamnat ajutorul militar american acor­dat Pakistanului. Declaraţiile vorbitorilor au fost aprobate în unanimitate de toţi partici­panţii. Grija pentru bunăstarea oamenilor muncii din R. F. Bulgaria Ridicarea nivelului material şi cultural al oamenilor muncii din R.P. Bulgaria — preo­cupare de căpetenie a partidului şi guver­nului — a marcat paşi uriaşi în ultima vre­me. întreprinderile industriei uşoare au fost refăcute şi înzestrate cu utilaj modern so­vietic, s-au construit mari întreprinderi tex­tile — cum sunt spre exemplu marele com­binat textil ,,Mariţa“ şi fabrica de textile „Vas'T Kolarov“. Pe întreg cuprinsul ţării se ridică clădirile noi ale fabricilor de în­călţăminte, ale fabricilor de pîine, conserve, zahăr, etc. Oamenilor muncii din R.P. Bul­garia li s-a putut pune la iademiaă o can­titate considerabil sporită de bunuri de larg consum în comparaţie cu anii prece­denţi : in 1952 de pildă, în R.P. Bul­garia au fost produse de trei ori mai multe mărfuri de larg consum decit in 1938. In prezent, R.P. Bulgaria este o ţară cu o agricultură modernă, avînd 149 staţiuni de maşini şi tractoare cu un parc de 12.295­ tractoare (calculate în tractoare de 15 cai putere) şi 1.365 combine. Un însemnat rol în privinţa aprovizionării populaţiei îl are comerţul de stat şi coope­ratist, care, aşa cum se arată în raportul tovarăşului Vîlko Cervenkov, publicat astăzi, „a constituit în 1952 99,3 la sută din tota­lul circulaţiei mărfurilor, în timp ce comer­ţul particular a fost redus la 0,7 la sută“. O serioasă îmbunătăţire in acest sens a constituit-o creşterea venitului real al mans­citorilor, funcţionarilor şi ţăranilor; in 1952 şi 1953 în R.P. Bulgaria au avut loc trei reduceri de preţuri succesive, iar salariul mediu real al muncitorilor din industrie a sporit în 1953 cu 38 la sută faţă de 1939. Nivelul material şi cultural al oamenilor muncii din R.P. Bulgaria a sporit simţitor prin îndeplinirea planului de construcţii de locuinţe, prin avîntul dezvoltării învăţămîrt­­tului public, ocrotirii sănătăţii şi dezvolta­rea ştiinţei, culturii şi artei. In 24 oraşe şi centre industriale bulgare — Sofia, Dimitrovgrad, Tolbuhin,­­Plovdiv, Madan, etc. — se desfășoară lucrările pen­tru îndeplinirea unor vaste planuri edilitare. In prezent, în R.P. Bulgaria nu există nici­­un sat fără școală, numărul școlilor din în­treaga tară fiind cu 5.129 mai mare decît in 1939. Alocările pentru ocrotirea sănătăţii a­u sporit de 20 de ori faţă de 1944, fiecărui om al muncii din R.P. Bulgaria fiindu-i asi­gurată astfel asistenţa medicală gratuită. Maternitatea „Tina Kirkeva”, una din construcţiile mari din R. P. Bulgaria, dată spre folosinţă în anul 1951 A apărut în limbile: rusă, romînă, franceză, germană, engleză şi spaniolă „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară­” Bucureşti. Organ al Biroului Informativ al Partidelor comunate şi muncitoreşti Nr. 9 (277) Cuprinde: ARTICOL DE FOND : Pentru slăbirea continuă a încordării internaţionale. * * * Declaraţia lui V. M. Molotov la şedinţa de închidere a conferinţei de la Berlin a miniştrilor afacerilor ex­terne ai celor patru puteri din 18 februarie 1954. * * * A 4-a Plenară a C.C. al Partidului Comunist Chinez. YVONNE DUMONT: După conferinţa de la Berlin. * * * Proiectul de program al Partidului Comunist din Brazilia LINA FXBEX : In întîmpinarea Zilei internaţionale a femeii. JOHN SMITH : Cuvinte interzise (foileton). Informaţii. De vînzare la toate librăriile, chioşcurile şi debitele O.C.L. Preţul 40 bani SAMBATA 27 FEBRUARIE 1954 PROGRAMUL EMIS PE 351 m. LUNGIME DE UNDA 7.00 Radio jurnal 7.15 Cîntă orchestra de muzică populară „Mioriţa” din Oraşul Stalin 7.30 Emisiune pentru oamenii muncii de la sate: Sfatul agronomului 7.45 Muzică vocală de Ion Borgovan 8.00 Buletin de ştiri în limba rusă 8.05 Muzică uşoară 8.25 Muzică instrumentală 8.55 Recomandări din program 9.00 Aranjamente de folklor romînesc pen­tru orchestrele de muzică populară 9.30 Muzică din opere interpretate de cîntă­­reţi romîni 10.30 Emisiune pentru copii 11.00 Muzică de estradă 11.30 Materiale din presă 12.00 Concert Şostacovici 13.00 Revista presei 13.15 Muzică populară romînească din diferite regiuni ale ţării 14.00 Montaj despre opera scriitoarei Anna Seghers 14.30 Muzică populară germană interpretată de solişti şi formaţii din R.P.R. 15.00 Radio jurnal 15.15 Muzică din opere 15.40 Program de valsuri 16.10 „Din cîntecele popoarelor”. Interpretează cintăreţul american Paul Robeson 16.30 Jurnalul întrecerii socialiste 17.00 Compozitori şi operele lor. Muzică sim­fonică de Felix Mendelssohn-Bartholdy 18.00 Comentariul evenimentelor internaţionale 18.20 Program muzical la cererea membrilor G.A.C. „Flamura Roşie” din comuna Peştera, regiunea Constanţa, a munci­torilor şi funcţionarilor de la G.A.S. „Moara Grecilor” din comuna Moara Grecilor, regiunea Iaşi şi a muncitori­lor­­de la Centrul mecanic din Galaţi 19.00 Radio jurnal 19.15 Lucrări pentru orchestră de instrumen­te populare 20.00 Jurnal sonor 20.30 Noi înregistrări de muzică uşoară ro­mânească 21.00 Buletin sportiv 21.06 Muzică de dans 22.30 Radio jurnal 22.45— 24.00 Muzică de dans PROGRAMUL EMIS PE 285 m LUNGIME DE UNDA 5.56 Deschiderea emisiunii 6.00 Radio jurnal 6.15 Gimnastică 6.25 Articolul de fond din ziarul „Scînteia” 6.45 Muzică ușoară instrumentală 7.00 Emisiunea ,,Zorile pionierilor” 7.15 Cîntece de mase 13.00 Muzică simfonică romînească interpretată de orchestra simfonică a Cinematografiei Dirijor: Edgar Cosma 13.45 Revista presei 14.00 Muzică populară din R.S.F.S. Rusă 14 30 Cotele apelor Dunării 14.45 Cîntă orchestra de muzică ușoară dirijată de Ido Kahan 15.00 Muzică 15.30 Muzică simfonică 16.30 Program muzical la cererea muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionalelor de la Ocolul silvic şi Banca de Stat din Aghireş, Regiunea Cluj şi a salariaţilor Direcţiei Regionale de statistică din Oradea 17.00 Radio jurnal 17.15 Muzică populară romînească interpretată de tineri solişti 17.45 Emisiune de ştiinţă şi tehnică 18.00 Ciclul de lieduri: Lieduri de Richard Strauss şi Richard Wagner 18.30 Din viaţa oraşelor şi regiunilor ţării noastre 19.00 Concert de muzică din opere 20.00 Concert de muzică uşoară şi populară la cererea stahanoviştilor şi fruntaşilor în producţie 20.45 Radio jurnal 21.00 Retransmisia emisiunii Radiodifuziunii sovietice pentru ascultătorii din R.P.R. 21.30 Teatru la microfon: ,,Baia’­ adaptare ra­diofonică după comedia scriitorului so­vietic Vladimir Maiacovschi 23.15 Concertul în re minor pentru vioară şi orchestră de Schumann. Solist: Jehudi Menuhin 23.45— 24.00 Radio jurnal TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. : ora 19,30, Rigoletto; Naţional „I. L. Ca­­ragiale” (Comedia) : matineu ora 15, Floarea purpurie şi ora 19, Fata fără zestre; Naţional „I. L. Caragiale” (Studio) : matineu ora 15, Gaiţele şi ora­­19,30, Ultima oră; Teatrul de stat de operetă : Ana Lugojana; Teatrul Armatei (Magheru) : matineu ora 14,30, Ava­rul şi ora 19,30, Cazul Beimet; Municipal : Afaceriştii; Studioul actorului de film „C. Nottara”: Iaşii în carnaval; Teatrul evreesc de stat; Bolnavul închipuit; Ansamblul de estra­dă al R.P.R.; Concert de muzică distractivă. CINEMATOGRAFE : Patria: Pumnul de fier; Republica: O scrisoare pierdută; Bucureşti: O scrisoare pierdută; I. C. Frimu: O scrisoare pierdută; Înfrăţirea între popoare : O scri­­soare pierduta; Elena Pavel: Pumnul de fier; Maxim Gorki: Casa comună, Protecţia mun­cii; Victor Serov: Cîntecul preeriei; Lumina : Aventurile lui Alioşa Ptiţîn; Victoria : Re­ţeaua morţii; C. David : Stepan Razin; Gh. Doja : Corăbiile atacă fortăreţele (Amiralul Uşakov, seria II-a); Al. Popov : Comoara; T. Vladimirescu ; Zona de vest; 8 Martie : Co­moara din insula păsărelelor; Arta : Batalio­nul de mare; Popular : Călătorie îndepărtată; M. Eminescu : Cintăreţul stepelor; Mioriţa : Sub vechea monarhie; Cultural : Ceapaev; Vasile Roaită : Aventură la cartel; Volga : Luptătorii poporului şi Cântecul preerei; Griviţa : Undeva în Rizenia; Al. Sa’­­ia : Afri­ca, seria II-a; Flacăra: Copilărie fericită; Me­ciul internaţional de fotbal Anglia—R. P. Un­gară: Pisoiul neascultător; Timpuri Noi : Ora­şul de cristal. In împrejurimile Moscovei. Cintăreţul Uralului, Jurnal romînesc nr. 6, Jurnal Sovietic nr. 66. Doi iepuraşi; 23 Au­gust : Fata cu părul cărunt; Ui« Pinfilie : Vestitorul vremurilor noi (Belinsk'1- Bo­slaiv Bierut : Dr. Semmelweiss; Donca Sino : Are­na celor curajoşi; 8 Mai : Intîlnire pe rin ;; 1 Mai : Brigada Kotovski; Libertăţii : Avan­garda de sacrificiu; N. Bălcescu: Tata în va­canţă; Rahova ; China primeşte Ansamblul R.P.R.; Olga Bancic : Revizorul. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti, str. Batiştei Nr. 28. Centrala tete­mor­ică 1.78.90. Administraţia: 1.51.70. STAS—3452­52 - Tiparul unic Poligrafică Nr. 2 str. Brezo­ianu Nr. 23 — 25. Abonamente individua­le lunar, lei 5. Colective pentru muncitori, ţărani şi int­­esViali, lei 4. Abonamentele se fac prin Centrele de Difuzare a Presei şi Oficiile poştale din Capitală şi regiune. Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării Dir. Gen. P.T.T. Nr. 115,3336/949 ( In legătură cu divergenţii din partidul laburist englez LONDRA, 26 (Agerpres). — Referindu-se într-un articol redacţional la divergenţele existente la staul partidului laburist în le­gătură cu reinarmarea Germaniei occiden­tale, revista „Tribune“, care oglindeşte ve­derile aripei de stingă a laburiştilor, scrie: „Rezultatele senzaţionale ale votului care a avut loc la cursul acestei săptâmtâi la fracţiunea parlamentară a partidului labu­rist la legătură cu problema retaarmării Germaniei occidentale, au constituit eve­nimentul cel mai remarcabil din istoria partidului laburist după tar­ragerea lui in alegerile din anul 1951. Rezultatele votului pot exercita la curind o influenţă directă, adică pot zădărnici campania dusă de Dulles, Eden şi Adenauer pentru crea­rea comunităţii defensive europene şi a ce­lor 12 divizii germane. Aceste rezultate a­­rată că starea de spirit care predomină printre membrii de rînd ai partidului ar putea să se manifeste într-o formă hotărî­toare şi să zădărnicească tendinţa spre politica externă bipartită“. In continuare, la articol se spune: „Dacă astăzi s-ar ţine o conferinţă a partidului laburist, conducerea oficială ar avea prea puţine şanse de vic­torie“.

Next