Steagul Roşu, ianuarie 1955 (Anul 2, nr. 238-261)

1955-01-09 / nr. 243

Pag. 4 Cuvîntarea rostită de N. S. la a­dunarea, comsomoliştilor şi tinerilor din Moscova şi regiunea Moscova MOSCOVA, 8 (Agerpres). .. TASS La 7 ianuarie a avut loc la Teatrul Mare o mare adunare a comsomoliştilor şi a ti­nerilor din Moscova şi regiunea Moscova care şi-au exprimat dorinţa de a contribui " MOSCOVA 8 (Agerpres)". — TASS trans­mite cuvîntarea rostită la 7 ianuarie 1955 de N.­ S. Hruşciov, prim secretar al Comitetului Central a­l Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, la adunarea comsom­oliştilor şi ti­nerilor din Moscova şi regiunea Moscova care şi-au exprimat dorinţa de a pleca să lucreze la valorificarea pămînturilor virgine şi inţelenite. Permiteţi-m­i, tovarăşi, ca în numele Co­mitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice să vă salut şi să vă urez cele mai mari succese în munca voastră, pen­tru binele marii noastre Patrii sovietice. (Aplauze). Tovarăşi! Este bine că v-aţi hotărit să ple­caţi pentru a participă la valorificarea pă­mânturilor înţeienite şi să t­otăriţi prin mun­ca voastră pe voluntarii care lucrează acum­­pe pământurile înţeienite şi ai căror repre­zentanţi au luat cuvîntul în această adunare. Cînd am vorbit anul trecut despre aceste pă­mânturi înţepenite, de erau parcă mai depăr­ate de Moscova decit sunt astăzi. Pe atunci,­­puţini locuitori ai Moscovei vizitaseră regiu­­­nile îndepărtate ale Kazahstanului şi Altaiu­­lui şi prin urmare nu exista o imagine con­cretă şi limpede a acestor pămînturi. Altfel stau lucrurile astăzi, cînd mii de oameni au plecat pe pămînturile înţepenite, au stat acolo, au lucrat cum trebuie, au tri­mis scrisori. Ce-i drept, scrisorile au fost di­ferite ca conţinut, erau — trebuie s-o spu­nem — şi unele plângăreţe. In majoritatea lor însă, scrisorile erau pline de voioşie, oamenii îşi exprimau încrederea fermă în succesul operei ce le-a fost încredinţată. A­­ceste scrisori constituie documente remar­cabile ale zilelor noastre, ele dovedind vi­goarea morală a gloriosului nostru tineret care a plecat pentru a participa la valorifi­carea pămînturilor înţepenite. Iată de ce este astăzi mai uşor şi pentru Comsomol să stea de vorbă cu tineretul, să-l îndemne să ur­meze pilda acelora care au plecat anul tre­cut să valorifice noi întinderi de stepă în Siberia şi Kazahstan. Aceasta e bine. Cred că în acest an vom termina în linii mari înzestrarea cu cadre a noilor sovhozuri şi S.M.T.-uri din regiunile cu pămînturi îm­­ţelenite. E bine, tovarăşi, sau să mai lăsăm această treabă pentru anul viitor? (Voci din sală: să terminăm!) Da, evident că va trebui să terminăm. Acest lucru este foarte important pentru ţară. Vă este cunoscut că partidul şi guver­nul au trasat ca sarcină valorificarea pînă în 1956 a unei suprafeţe de 28—30 de mi­lioane de hectare de pă­mînturi noi. Atrag atenţia asupra cifrei de 30 de milioane, ea este mai bună decit 28 de milioane, deoarece este mai mare și, prin urmare, vom stringe și cereale mai multe. (Aplauze). Cred că printre noi nu există nimeni care să se îndoiască că aceste pămînturi vor fi valorificate. Vom lucra și vom însămânţa anul acesta 20 de milioane de hectare, iar 10 milioane vor rămâne. Dar valorificarea aces­tora nu va fi mai grea după ce vom fi în­­sămînţat cu cereale o suprafaţă de 20 de milioane de hectare. Ca rezultat, in anul viitor vom avea în ţară semănături supli­mentare pe o întindere de 30 milioane de hectare. Or, 30 de milioane, tovarăşi, este un lucru mare, este un mare adaos la ceea ce există acum. Paralel cu valorificarea noilor pămînturi vom găsi cîte ceva şi în vechile regiuni, vom ara câmpurile cu ierburi, acolo unde ele sunt puţin productive şi le vom însămînţa cu cul­turi cerealiere şi alte culturi care dau­­ re­colte bogate. Şi iată că la recoltele actuale de cereale, cartofi, legume şi culturi tehnice se va adăuga o cifră foarte mare. Aş dori, tovarăşi, să vă împărtăşesc şi im­presiile mele. După cum ştiţi, anul trecut am avut prilejul să vizitez pămînturile înţepe­nite din Kazahstan, Altai, din regiunile No­vosibirsk şi Omsk. Am trăit mulţi ani şi mi-am­ petrecut copilăria in Ucraina, cunosc bogăţiile ei. Crezusem că este greu să gă­seşti în Uniunea Sovietică pământuri mai­­bogate decit cele ucrainene! Dar, tovarăşi, pământurile Kazahstanului şi Altaiului sínt mult mai ‘bogate! Desigur, nu este vorba despre toate pămînturile din Kazahstan şi Altai, există acolo şi pămînturi mai puţin bune, dar în ansamblu sínt mult mai multe pămînturi fertile decit în Ucraina şi totuşi pe aceste pă­mînturi rodnice pînă în ultimul timp doar iepurii îşi făceau culcuşuri, păş­teau capre sălbatice. De mult ar fi trebuit să ne apucăm de valorificarea ţeftinei. Se­­ spune că acolo sunt puţine precipitaţii atmos­ferice. Dar nici în sudul Ucrainei nu sunt mai multe precipitaţii atmosferice. Prin ur­mare, acest argument nu rezistă criticii. Sin­gurul lucru care se poate afirma este că acolo există regiuni slab populate, ba chiar unele complet nepopulate. Dar, datorită spri­jinului vostru activ, datorită sprijinului în­tregului nostru tineret, această greutate va fi biruită. Trebuie să spunem că pămînturile ânţerveni­­te au reţinut de mult atenţia. Încă în tim­pul ţarismului s-a făcut încercarea de a se rezolva această problemă. Dar din toate a­­cestea n-a ieşit nimic: în condiţiile orânduirii capitaliste din Rusia, oamenii nu puteau fi însufleţiţi pentru acţiunea de valorificare a felinei. Altfel stau lucrurile în condiţiile noa­stre, ale orânduirii sovietice. Poporul sovie­tic a creat o puternică industrie care înzes­trează agricultura cu tehnica "cea mai boga­tă. Oamenii sovietici îşi dau bine seama că valorificarea pămînturilor înţepenite este în interesul întăririi puterii statului nostru, în interesul ridicării­­bunăstării poporului. A­­ceasta explică uriaşul entuziasm al tinere­tului. El poate să muncească productiv, fo­losind mijloacele tehnice admirabile pe care statul le trimite în regiunile cu pă­mînturi noi. Statul a repartizat pentru pă­mînturile înţepenite­ zeci de mii de tractoare, combine şi alte maşini. Comsomolul, glorio­sul nostru tineret, a răspuns cu înflăcărare la chemarea partidului. Este semnificativ că tocmai tineretul a pornit spre pămînturile înţepenite. Toţi cei sosiţi lucrează direct în producţie. Voi ştiţi că mulţi vor trebui să plece în regiuni nelocuite, unde nu au fost încă construite locuinţe, unde nu există încă lucrurile necesare pentru traiul zilnic. Un tînăr sau o tinără poate suporta mai uşor aceste greutăţi vremelnice decit o fMjilie mare. Aici au luat cuvîntul comsomoliştii Lomteva şi Kasaţkin care au lucrat deja pe pămînturi înţeienite. Acolo, geruleţuî i-a în­viorat niţel. Este evident că nu le-a fost aşa de vesel cum ne-au­­povestit ei astăzi. Dar oamenii lucrează acolo fără a se teme de greutăţi. Ei înţeleg că noi am mai avut de biruit greutăţi şi mai mari. Aduceţi-vă amin­te unde se odihneau soldaţii în timpul răz­boiului. Unde luptau, acolo se şi odihneau. Atunci cînd este necesar pentru ţară­, po­porul nostru nu-şi va cruţa eforturile. Este plăcut­ să vezi şi să-ţi dai seama că de la această tribună au luat cuvîntul oameni care la valorificarea pămînturilor virgine şi în­ţeienite.­­Asistenţa a întîmpinat cu aplauze furtu­noase apariţia în Prezidiul Adunării a pre­şedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. C. M- Malenkov şi a primului se­cretar al Comitetului Central al Partidului prin munca lor răstoarnă brazdele şi valori­fică păm­întul. Şi nu trebuie să părăsim acest pămînt după un an sau doi. Trebuie să ne aşezăm temeinic pe acest pămînt, odată pen­tru totdeauna. Pentru aceasta este de dorit să vă căsătoriţi acolo. (Aplauze). Ce înseamnă un om căsătorit? înseamnă um om care vrea să-şi înjghebeze un cămin, să prindă rădăcini în locurile noi. Or, cine îşi înjghebează un cămin, este un bun cetăţean. Ţara noastră va fi cu atît mai puternică, cu cit vom avea mai multă popu­laţie. Ideologii burgheziei au inventat nu­meroase teorii canibalice printre care şi teo­ria su­prapopullaţiei. Ei se gîmdesc cum să reducă natalitatea, cum să micşoreze sporul populaţiei. La noi, tovarăşi, lucrurile stau altfel. Dacă la cele 200 de milioane am adăuga încă 100 de milioane, încă ar fi pu­ţini Vreau să profit de ocazie şi, luînd aci cuvîntul, să mă opresc asupra unei proble­me. Unii tovarăşi ne reproşează faptul că, legea adoptată în trecut cu privire la im­pozitul asupra celibatarilor şi celor fără co­pii, ar fi, chipurile o lege proastă. Tovarăşi,­­dacă cineva trebuie să fie dojenit pentru a­­ceastă lege, atunci această dojană mi se cu­vine în cea mai mare măsură mie. Eu sunt acela care am propus această lege. Aici este de faţă tovarăşul Malenkov, care poate con­firma acest lucru. Eu am propus tovarăşului Stalin elaborarea și adoptarea acestei legi și această lege a fost ela­borată și adoptată. Consider că este o lege justă. Ea nu trebuie însă privită prin prisma filistinului, ci din­­­tr-un punct de vedere de stat. Ce se spune în această lege? Dacă nu ai copii, sau dacă­­n-ai decit un copil sau doi. — plăteşte im­pozit. De ce? Iată de­ ce: pentru că dacă fie­care familie nu va avea decit un singur co­pil sau doi, populaţia ţării nu va creşte, ea va începe­­să descrească. Or, noi trebuie să ne gindim la dezvoltarea societăţii. Iată de ce, o familie trebuie să aibă cel puţin trei copii şi să-i educe bine. (Aplauze prelun­gite). Unii se întreabă: De ce plătesc impozite cei care au doi copii şi, în special, cei care nu au copii? Iată de ce­ există la noi unii care, fie că nu se căsătoresc deloc, fie că nu au copii du­pă căsătorie , nu vom analiza acum din ce motive. Astfel de oameni insă trăiesc în societate, se bucură de toate bine­facerile societăţii. Apoi omul îmbătrineşte. Se pune întrebarea: cine va avea grijă de el cînd pierde putinţa de a munci? Acelaşi ti­neret pe care-1 cresc minunatele noastre mame cu mulţi copii. Iată de ce a propus tovarăşul Stalin să ajutăm familiile cu mulţi copii. Pe seama cui? Pe seama acelora care trăiesc şi nu se gîndesc la ziua de mîine. Or, noi trebuie să ne gindim­­la ziua de miine, trebuie să ne gindim la societatea socialistă, să ne preocupăm ca această so­cietate să se dezvolte. Atunci vom fi pu­ternici şi vom prinde rădăcini în societatea noastră socialistă şi nici o forţă nu va fi in stare să smulgă aceste rădăcini. Rezultă, tovarăşi, că legea cu privire la impozitul asupra celibatarilor şi celor fără copii este o lege echitabilă, bună, că ea este folositoare pentru statul nostru. Vreau să revin la problema valorificării pămînturilor înţepenite. In răsăritul ţării, pământurile sunt bogate. Trebuie să înaintăm spre răsărit şi mai departe de Altai. Ce pă­mînturi există în ţinutul Krasnoiarsk! Doar noi trăim încă adeseori sub impresia a tot felul de cărţi — bune şi proaste — în care este descrisă Siberia, iar în aceste descrieri ea ne apare cel mai adesea ca un loc unde oamenii ispăşeau pedepse în timpul ţarismu­lui. Sub impresia acestor descrieri, oamenii îşi fac cite­odată o imagine cu totul gre­şită despre aceste regiuni. Să luăm ca exem­plu acelaşi ţinut — Krasnoiarsk. Este un ţi­nut care nu cunoaşte seceta şi in care eixistă pământuri minunate! Tovarăşi, am fost de curînd în Orientul îndepărtat, am vi­zitat ţinutul Habarovsk. Este un ţinut din cete mai bogate, însă slab populat încă, care trebuie valorificat. Acum, noi transportăm cartofi din Omsk în Saha­­fim, în timp ce in ţinutul învecinat — Ha­barovsk — rămân în paragină pămînturi mi­nunate de pe care se pot obţine, recolte bo­gate. Pe aceste pământuri pot creşte atit cartofi, cit şi orez şi soia, atît porumb cit şi pepeni verzi şi pepeni galbeni. Tot ce semeni pe aceste, pămînturi creşte şi creşte­­ frumos. Şi totuşi, aceste pământuri sânt deo­camdată foarte prost folosite. Sau să luăm Vladivostokul. La întoarcerea din călătoria făcută recent în China. Îm­preună cu tovarăşii Bulganin şi Mikoian, am trecut şi prin Vladivostok. Este un­­loc ca în basme! Un oraş foarte frumos, situat pe co­line, cu golfuri şi insule pitoreşti, acoperit tot de verdeaţă, o natură minunată! Şi ce soare! Cînd­ noi eram la Vladivostok, voi cei de aici, vă zgribuliaţi din cauza primelor ge­ruri­ ale iernii, iar noi umblam in haine de vară şi ne bucuram de o vreme minunată, însorită. Căci Vladivostokul, după cum spune Le­nin, deşi un oraş depărtat, este totuşi un oraş de-al nostru! In ţinutul Primorie există posibilităţi inepuizabile pentru dezvoltarea agriculturii şi în special a creşterii anima­lelor. Pe teritoriul acestui ţinut, ierburile cresc ca în junglă şi totuşi noi ducem şi acum acolo carne, unt şi alte produse lactate. Această situaţie trebuie remediată. Dar Sahalinul? Şi acolo găsim pământuri foarte pitoreşti şi rodnice, cu climă bună, cu umiditate destulă, poate chiar ceva mai mul­tă decât trebuie .Dar şi acolo locuiesc oameni sovietici şi nu numai că locuiesc, dar se simt foarte viguroşi şi desfăşoară o muncă bună şi folositoare. Intr-un cuvînt, trebuie să valorificăm în­­tr-un ritm mai rapid pământurile aflate în paragină în răsărit, să punem ferm piciorul pe aceste pămînturi. _ Cînd am vizitat Komsomolsk-ul, acest oraş tînăr, ^precum şi alte oraşe noi din Orientul Îndepărtat, cînd am stat acolo de vorbă cu muncitori şi funcţionari ne-a impresionat îndeosebi^ patriotismul locuitorilor acestor oraşe noi. Cu cită înflăcărare vorbeau des­pre felul în care şi-au construit ei oraşele! Ne-au rugat stăruitor să-i ajutăm să-şi facă oraşele şi mai frumoase. Printre ei există mulţi, moscoviţi, veniţi în trecut pentru a contribui la construirea acestor oraşe. Să începi să-ţi iubeşti oraşul este o trăsă­tură frumoasă. Unii dintre voi ar putea să spună că nu trebuie să ni se facă reclamă, că ştim şi singuri acest lucru. Dar se în­tâmplă ca atunci cînd se ridică, un puternic val de patriotism, alături de tot ce este să­nătos, să apară pe alocuri şi cîte ceva nesă­nătos. (Rîsete şi înviorare în sală). Cînd în­cep dificultăţile, începe să scadă şi avîntul şi s-ar putea ca unul sau altul să ia dru­mul înapoi spre Moscova­ Dar dacă vă con­ducem cu toată cinstea, vă vom primi în schimb fără bucurie. (Rîsete). Da, atunci vă vom primi fără cinste! Comunist al Uniunii Sovietice N. S. Hruş­ciov. Primit cu căldură de participanţii la adu­nare, a rostit o amplă cuvîntare N. S. Hruşciov prima-secretar al Comitetului Cen­tral al P­ G.U.S. •. Voi plecaţi pentru a valorifica pământuri noi şi aceasta e bine. Acolo trebuie să se construiască multe. Fireşte că în multe re­giuni unde se înfăptuieşte valorificarea pă­mânturilor înţepenite nu există material lem­nos, dar luaţi de pildă Ucraina, sau regiu­nile noastre din bazinul Doneţului. Veţi găsi ucraineni care locuiesc în case făcute din chirpici. Şi eu am locuit cîndva într-o ase­menea casă; într-o asemenea casă iarna e cald, iar vara e întotdeauna răcoare. In a­­ceasta constă calitatea ei. In Kazahstan, unde vor pleca mulţi dintre voi, există multe lacuri. Republica dispune de cele mai­­bogate stufării. Or, stuful este un material de aur pentru construcţia de case şi a tot felul de clădiri gospodăreşti. Numai că acest material trebuie folosit cu pricepere. Va trebui să vă aclimatizaţi pe pământurile noi ale Kazahstanului şi să vă construiţi temeinic acolo căsuţe. Şi o puteţi face. E adevărat că la început podeaua va fi poate de lut. N-ai ce-i face! Dar cu tim­pul vă veţi face şi duşumele de lemn. Nici Moscova, după cum se spune, n-a fost con­struită dintr-odată. Trebuie să vă amenajaţi cit mai bine pentru a da pildă nu numai în problemele producţiei — aceasta bineîn­ţeles este lucrul principal — dar şi în pro­blemele vieţii de toate zilele. Trebuie să du­ceţi în stepă cultura voastră orăşenească pentru ca şi un străin să vadă de îndată că acolo trăiesc oameni veniţi din Moscova,­­că ei locuiesc in condiţii bune şi civilizate. Este un lucru foarte important. Să construiţi acolo şcoli, cămine de copii, b­reşe şi grădiniţe. Aci a luat cuvântul un tovarăş din rîndul celor plecaţi să valorifice pământuri noi, care a arătat că vor avea în curând o şcoală de zece ani", că anul viitor el v­a studia. Este foarte importorat ca mulţi dintre voi, dacă nu aveţi studii medii, să vi ,le însuşiţi. Spre aceasta trebuie să tindeţi. Există toate posibilităţile pentru aceasta. Trebuie să faceţi studii de specializare, să vă însuşiţi la perfecţie tehnica şi în acest caz şi productivitatea muncii va fi alta, în acest caz şi acumularea bogăţiilor socialiste va fi alta. Iar viaţa va fi mult mai frumoasă. Tovarăşi ! Pentru a ridica nivelul de trai al poporului trebuie să dezvoltăm agricultu­ra, să obţinem mai multe produse alimen­tare, să obţinem mai multe materii prime pentru industrie. Dar trebuie să ştim că toate succesele ţă­rii noastre le datorăm victoriei liniei gene­rale a partidului care a fost trasată de Lenin, a fost aplicată ferm de partid sub conducerea lui Stalin, a fost şi va fi aplicată şi de acum înainte de întreg partidul nos­tru. Este victoria liniei îndreptate spre in­dustrializarea ţării. Fără dezvoltarea indus­triei grele, fără dezvoltarea industriei car­bonifere, metalurgice şi chimice, fără dez­voltarea industriei constructoare de maşini n-am fi putut nici să dezvoltăm economia noastră naţională, nici să asigurăm victoria în anii încercărilor războiului. Ne aflăm în încercuire capitalistă. Succesele noastre um­plu de bucurie pe prietenii noştri şi fac pe duşmani să se cutremure. Trebuie să întărim fără preget puterea patriei noastre, să luptăm pentru o pace trai­nică şi durabilă în întreaga lume. Poporul sovietic, ocupat cu munca paş­nică, îşi consacră toate forţele măreţei cau­ze a construcţiei comuniste. Suntem­ con­vinşi că victoria va fi a noastră deoarece pe noi ne­ călăuzeşte învăţătura lui Marx- Engels-Lenin-Stalin! * Succesele noastre sunt mari. Dar noi nu trebuie să ne liniştim, trebuie să lucrăm şi mai bine ! Mai avem nevoie şi de altceva — şi anume de mai multă autocritică. Nu trebuie să ne îngîmfăm cu faptul că am a­­juns şi am întrecut pe unul sau pe alt­ul. Mai multă exigenţă faţă de noi înşine, mai puţină lăudăroşenie. Nu trebuie să ne de­clarăm mulţumiţi cu ceea ce am făcut, fiind­că astăzi e bine iar mîine nu va mai fi su­ficient. Critica şi autocritica trebuie să în­lăture şorbul şi mucegaiul din instituţiile noastre şi atunci se vor dezvolta mai repede puternicele vlăstare a tot ce este înaintat în economia noastră. Aci a luat cuvîntul Kasatkin, care, înainte de a pleca să lucreze la valorificarea pămîn­turilor înţeienite, a lucrat în uzina „Mano­­metr". A fost foarte îmbucurător să auzi că încă din primul an de muncă pe păm­în­­turile înţeienite, el, împreună cu colectivul său, a obţinut dreptul de a participa la Expoziţia Agricolă Unională. Cred că fie­care din voi va lupta pentru dreptul de a fi partici­părut la Expoziţia Agricolă Unională. Plecînd la valorificarea pămînturilor în­­ţelenite trebuie să căutaţi să nu faceţi de ruşine capitala, să nu faceţi de ruşine co­lectivul din rîndurile căruia aţi ieşit. După părerea mea, va fi chiar oarecum jignitor dacă nu veţi deveni participanţi la Expo­ziţie. După cum văd, voi nu sprijiniţi a­­ceastă părere, înseamnă că această perspec­tivă vă cam sperie? Da? (Înviorare in sală. Aplauze). Dispunem de mijloace tehnice, păm­întul este bun, cunoştinţe avem şi vom avea şi mai multe. Ce ne trebuie aşa­dar? Dîrzenie. Nu s-a reuşit în primul an — nu te lăsa, luptă în al doilea an, în al treilea an, vic­toria va veni neapărat. Nu există piedici pe care omul să nu le poată birui atunci cînd îşi dă seama pentru ce luptă, este înarmat cu cunoştinţe şi munceşte cu dîr­­zenile. Ce reprezintă Expoziţia Agricolă Unio­nală? Ea este dovada prezentată întregului popor că în scurt timp putem obţine toate produsele necesare ţării în cantitate îndestu­lătoare. Cum staiu lucruriile la noi în prezent? Cu fiecare­­ani avem tot b­aaî multe alimente şi totuşi mărfurile încă nu ne ajung. De ce se întîmplă acest lucru? Pentru că cu fie­care an creşte clasa muncitoare, cresc sa­lariile, scad preţurile, se lărgeşte cercul consumatorilor. Oare e rău? Nu, este foarte bine. Este necesar însă ca producţia să nu rămînă în urma creşterii cerinţelor popu­laţiei. Lucru de bună calitate, muncă bine organizată, priceperea de a folosi mijloa­cele materiale — toate acestea vor face cu putinţă să se rezolve cu succes sarcinile noastre într-un termen cit mai scurt. In 1955, trebuie să sporim considerabil producţia de produse agricole. Trebuie să dezvoltăm cultura cerealelor şi creşterea a­­nimalelor, trebuie să obţinem mai multe legume şi zarzavaturi, mai mulţi cartofi, bumbac, in, cînepă şi alte culturi. Vă dorim tovarăşi să obţineţi realizări şi mai mari! Aşteptăm de la voi scrisori veridice în care să ne relataţi succesele ob­ţinute de voi în munca de valorificare a pămînturilor înţepenite, în munca pentru bi­nele patriei, pentru întărirea puterii ei. (Aplauze furtunoase şi prelungite, toți se ridică în picioare). STEAGUL­ ROŞU Întrevederea dintre cun en- lai şi dag hammarskjoeld PreKIN 8 (Agerpres). — China Nouă. La 8 ianuarie, Ciu En-lai, premierul Con­siliului d­e Stat all R.­­P. Chineze şi ministru al Afacerilor Externe, a avut­­a treia întreve­dere cu Dag Hammarskjoeld, secretar ge­neral al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Următoarea întrevedere urmează să aibă loc luni 10 ianuarie. La întrevedere au asistat Cijan Han-fu, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe; Ciao Guian-huia, adjunct al ministrului Afa­cerilor Externe; profesorul Ciou Ken-seo, consilier în Ministerul Afacerilor Externe; Dan Iuch-d­en, şeful serviciului pentru or­ganizaţiile şi conferinţele internaţionale din Ministerul Afacerilor Externe. Au fost de asemenea prezenţi Ahmed S. Bokhari, secretar general adjunct al Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite; Per Lind, cola­borator al Secretariatului general al O.N.U., Humphrey Waldock, profesor de drept in­ternaţional. Popoarele vest-europene protestează energic împotriva reînvierii Wehrmachtului BERLIN 8 (Agerpres)­ — In cadrul unui miting care a avut loc in clădirea primăriei din Berlinul occidental sute de tineri au protestat energic împotriva remilitarizării Germaniei occidentale. La Dortmund cu prilejul unui miting al organizaţiei tineretului social-democrat „Falken“, ratificarea acordurilor de la Pa­ris a fost caracterizată dre­pt „o primejdie pentru reamificarea Germaniei“. Cei pre­zenţi la miting au adoptat o rezoluţie ce­rin­d guvernului Adenauer să depună efor­turi pentru «unificare şi nu pentru­­înar­mare. Activiştii sindicatului minerilor din Gel­­senkirchen-­Buer au hotărit să trimită o de­legaţie la Uniunea sindicatelor din Gelsen­kirchen pentru a cere convocarea unui mi­ting de protest împotriva remili­tarizării Germaniei occidentale, ROMA 8 (Agerpres).­ După cum anun­ţă ziarul „Unita“, în diferite localităţi din Italia au loc numeroase întruniri de pro­test împotriva reînvierii wehrmachtului hitlerist. Astfel, la Bologna, muncitorii din mai multe întreprinderi au organizat adu­nări pentru a dezbate această serioasă pro­blemă, arătând pericolul pe care-l repre­zintă pentru ei refacerea armatei germane. Adunări asemănătoare au fost organizate la Grossetto de către cetățeni iar la Senese de către tinerii partizani ai păcii. La Ancona au fost puse placarde mari la intersecţiile drumurilor şi î­n pieţe. La Reggio Emilia s-au ţinut zeci de adunări la locurile de muncă iar tinerii partizani ai păcii din a­­ceastă localitate au străras în rimdurile ti­neretului peste 7.000 de declaraţii de pro­test împotriva reinarmării Germaniei occi­dentale. LONDRA 8 (Agerpres). — Săptămânalul englez „Tribune“ a publicat un articol sem­nat de pastorul metodist Donald Soper, care protestează împotriva politicii de înar­mare a Germaniei occidentale. „Protestez cu hotărâre, scrie Soper, îm­potriva intenţiei de a se împărţi Europa în lagăre diferite, intenţie — care aşa cum se recunoaşte pe faţă — se ascunde în spa­tele acordurilor de la Paris... Aceasta nu este nicidecum o strategie a păcii. Aceasta este o logică absurdă a unei case de alie­naţi mintali...“ velurile vizitei lui Mendes-France la Roma PARIS 8 (Agerpres). — In cadrul întrevederilor sale la Rprrta, Mendes-France va discuta cu premierul ita­lian, între altele, problema controlului ar­mamentelor, întrevederile franco-italiene con­stituind din acest punct de vedere un pre­ludiu al apropiatei conferinţe de la Paris pentru crearea aşa-zisei Uniuni a armamen­telor. Statele Unite şi Anglia vor în prezent ca din aşa-zisa Uniune de control a armamen­telor să facă­­ parte numai Franţa, Germania occidentală şi Italia, astfel încît acest or­ganism să nu poată limita în nici un fel livrările de armament anglo-americane către Germania occidentală. ROMA 8 (Agerpres).. — Ocupîndu-se de vizita la Roma a primului ministru francez, corespondentul din Paris al ziarului „Unita“ arată că unul din prin­cipalele scopuri ale acestei călătorii este strîngerea legăturilor cu Vaticanul. Este posibil că Mendes-France va avea o între­vedere cu Papa. Ziarul „L’Humanité" arată de asemenea, că, prin vizita sa la Roma, Mendes-France urmăreşte „pe de o parte să obţină aproba­rea politicii sale, iar pe de altă parte să facă uz de influenţa Vaticanului pentru a-­şi apropia M.R.P.-ul catolic, sau cel puţin pen­tru a-l neutraliza“. ROMA 8 (Agerpres).­­ La 7 ianuarie a avut loc la Roma o şe­dinţă a Consiliului de Miniştri italian în ca­drul care­ia au fost dezbătute problemele care vor constitui obiectul discuţiilor dintre primul ministru francez şi oficialităţile ita­liene. Manevrele cercurilor reacţionare din Franţa pentru modificarea legii electorale PARIS 8 (Agerpres).­­ Potrivit relatărilor agenţiei France Presse, în cercurile reacţionare franceze se desfă­şoară o vastă campanie în vederea modifi­cării legii electorale, cu scopul de a reduce la viitoarele alegeri, care vor avea loc în luna iunie 1956, numărul deputaţilor Par­tidului Comunist Francez şi al celor pro­gresişti, care se opun politicii de subordo­nare a Franţei intereselor cercurilor agre­sive americane. Noul proiect de lege electorală depus de guvernul francez pe biroul Adunării Naţio­nale este o copie fidelă a legii electorale din timpul celei de a treia republici (dinaintea celui de al doilea război mondial — N.R.), lege care a permis constituirea unui parla­ment care a aruncat Franţa sub ocupaţia agresorilor h­itlerişti. Este deosebit de evident caracterul reac­ţionar al acestei legi, care prin desfiinţa­rea circumscripţiilor electorale pe departa­mente şi crearea de circumscripţii electo­rale pe larondisme­nte (unităţi teritoriale mai mici — N. R.) urmăreşte să fărâmiţeze nu­mărul masiv ial voturilor obţinute de Parti­dul Comunist Francez în centrele munţito­­reşti. Comentariile presei franceze relevă carac­terul reacţioniar a­l proiectului de lege elec­torală elaborat de guvern. Astfel, zia­rul „Liberation“ scrie: „De fiecare d­ată cînd se apropie alegerile pentru organele legislative, guvernul şi majoritatea care-l sprijină se străduiesc să modifice legea elec­torală şi încearcă să limiteze reprezentanţa partidelor din opoziţie“. S. U. A. vor lua locul Franţei în Indochina NEW YORK­­ (Agerpres).­­ Potrivit unor date publicate de revista „United Sta­tes News and World Report“, în timpul re­centei sale vizite la Washington Mendes- France a Încheiat cu S.U.A. o tranzacţie care acordă Statelor Unite libertatea de ac­ţiune in Indochina. După cum subliniază revista, de acum înainte Statele Unite îşi vor asuma, în locul Franţei, răspunderea principală pen­tru politica faţă de Indochina. Cele mai importante hotăriri politice care erau adop­tate pînă în prezent la Paris sau de către comandamentul militar francez din Indochi­na vor fi luate de acum înainte de către Statele Unite şi de noul trimis special al S.U.A. la Saigon, generalul Lawton Col­lins. „Potrivit unor informaţii primite din par­tea unor oficialităţi din Paris, arată revista, generalul francez Paul Ely şi generalul Collins, care se află la Saigon, au primit o directivă semnată în comun de Mendes- France şi de secretarul de stat american, John Foster Dulles... După părerea unor oficialităţi franceze, această directivă înseamnă că Mendes- France... consideră că S­ UA. pot de acum înainte să se instaleze și în Indochina“. un comandant american spion în Anglia — Revelaţiile ziarului „Daily Herald” — LONDRA 8 (Agerpres). — Un răsunător scandal au provocat în Anglia revelaţiile ziarului „Daily Herald­“, care sub titlul „Furtul unor documente se­crete engleze de către S.U.A.“, demască ac­ţiunea de spionaj săvîrşită de comandantul unei baze aeriene am­ericane în Anglia. Po­trivit relatărilor ziarului „Daily Herald“, este vorba de o serie de date secrete de mare importanţă privind armata engleză care au fost date publicităţii de revistele militare americane „Aviation Week“ şi „Aviation Age“. Revelaţiile ziarului „Daily Herald“ au provocat vii proteste în rîndurile cercurilor militare engleze, care au silit guvernul en­glez să anunţe că această afacere de spio­naj va face obiectul unor dezbateri în ca­drul viitoarei sesiuni parlamentare care va începe la sfârșitul lunii ianuarie. Filiala Bonn A­şezările întemeiate şi după Columb în cele două Americi au luat ade­seori numele oraşelor sau ţinuturilor părăsite de e­­migranţii europeni. In­­tilnim astfel pe hărţi nu­miri ca Noua Caledonie, Noua Scoţie, Noua Gra­nada... In zilele noastre se în­­tîlneşte şi fenomenul in­vers, ca unele oraşe din lumea veche să fie rebo­­tezate cu un derivativ al oraşelor yankee care le patronează. Micul oraş din Rh­enania, — Bonn —­­unde a văzut lumina zilei gigantul geniu Beethoven, este numit ironic „Was­hingtonul vest-german“. Film­ele americane şi te­roarea poliţienească, re­clamele ţipătoare şi mi­­zeria maselor, romanele de aventuri şi crime şi înjurăturile proferate de militari în uniforma „Jr. S. Army“ ii justifică supra­numele. Bonnul are de asemenea departamente-sucursale ale celor din Washington. In Koblenzer Strasse a fost instalată parodia vest­­germană a Departamentu­lui de stat. Din imobil spe­cial a fost repartizat in Ermelkeitstrasse „Fenta­­gonului“ de la Bonn, mi­nisterul de război vest­­german deghizat sub fir­ma „departamentul secu­­rităţii“ sau mai pe scurt „oficiul Blank“ , cum i se spune după numele căpe­­teniei sale. Din acest local nu por­­nesc numai ordinele către serviciile de spionaj vest, germane de tip american şi dispoziţiile­­ lui Adolf Heussinger, şeful statului major, către unităţile „de frontieră“ ci şi comenzile de... mode. Pare de loc obişnuit ca un departa­ment militar „să dea to­nul în privinţa noilor li­nii de croială. Ce-i drept­, modelele de sezon înfăţi­şate la o recentă expozi­ţie deschisă din ordinul lui Blank nu au fost crea­­te pentru a satisface exi­genţele de cochetărie vestimentară ale doamne­lor din înalta societate a Bonn-ului. Cu toată a­­ceastă jignire adusă pre­tenţiilor mondene, „para­­da modei“­­de la Bonn a stîrnit mare vîlvă în co­loanele ziarelor vest-ger­mane. Guvernul Adenauer a ţinut cu tot dinadinsul să informeze pe larg pu­­blicul despre ceea ce a constituit desfătarea ochi­lor parlamentarilor din Bundestag la această pa­­radă: vestoane cu steluţe (în loc de epoleţi de fir) şi pantaloni cu cizme scurte — toate de tip a­­merican — menite să fie îmbrăcate de tinerii ger­­mani care se vor înrola pentru a executa ordinele foştilor generali hitlerişti. Ziarul „Die Welt“ care apare la Hamburg a pre­cizat că departamentul lui Blank a pregătit atît uni­forme obişnuite cit şi uni­forme de paradă şi de campanie. Purtînd astfel de uni­forme, viitorii soldaţi ai Wehrmachtului vor da o­­raşului Bonn o înfăţişare washingtoniană şi mai vă­dită. Iar avioanele ame­ricane, tancurile, tunurile și întregul armament ce va fi comandat „după moda americană“ nu va­ mai îngădui nimănui să conteste capitalei vest­­germane, titlul de filială a capitalei S.U.A. DEM. POPESCU NOTA GUVERNULUI SOVIETIC ADRESATĂ GUVERNULUI IRAKIAN BEIRUT 8 (Agerpres). — TASS : După cum s-a aflat, la 8 ianuarie însă­r­­cinatuil cu afaceri al U.R.S.S. la Bagd­adi, I. N. Lakuisto, l-a vizitat pe directorul ge­neral ,al Ministerului Afacerilor Externe al Irakului, B. Avui, și i-a­­înmânat următoarea notă: In legătură cu nota Ministerului Afacerilor Externe al Irakului din 3 ianuarie 1955, mi­siunea Uniunii Republicilor Sovietice Socia­liste are onoare să comunice următoarele: Având în vedere­­poziţia neprietenoasă a guvernului irakian faţă de U.R.S.S., expri­mată în declaraţia cu privire la suspenda­rea relaţiilor cu Uniunea Sovietică, guver­nul sovietic a hotărât să recheme misiunea sa diplomatică din Irak. Guvernul sovietic consideră necesar să declare că răspunderea pentru acţiunile sus­menţionate revine în întregime guvernului Irakului. SCURTE ŞTIRI EXTERNE U.R.S.S. 9 La 7 ianuarie a părăsit Moscova dele­gaţia comercială guvernamentală a Repu­blicii Federative Populare Iugoslavia în frunte cu Mihalko Todorovici, membru în Vecea executivă a R.F.P. Iugoslavia. IUGOSLAVIA . După cum anunţă agenţia Iugopres, Tribunalul regional din Belgrad va termina peste cîteva zile urmărirea penală în pro­cesul lui Djilas şi Dedijer, încteiată la 31 decembrie 1954 la cererea procurorului ora­şului Belgrad. Djilas şi Dedijer sunt acuzaţi de propagandă calomnioasă şi duşmănoasă. CHILE « Centrul de cultură chiliano-romîn a organizat o festivitate la Universitatea din Santiago cu prilejul celei de a 7-a aniver­sări a proclamării Republicii Populare Ro­míne. La festivitate a luat parte un nu­meros public. EGIPT O D. S. Soîod, ambasadorul U.R.S.S. în Egipt, l-a vizitat pe Mahmud Fawzi, minis­trul Afacerilor Externe al Egiptului, căruia i-a comunicat că Uniunea Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie din U.R.S.S. a hotărit să remită Societăţii egiptene de Semilună Roşie suma de 60.000 de ruble pentru ajutorarea populaţiei egiptene care a avut de suferit de pe urma inundaţiilor. S.U.A. : Greva celor 700 de şoferi de autoca­mioane din New York, membri ai sindicatu­lui şoferilor de camioane afiliat la A.F.L., a luat sfîrşit prin victoria greviştilor, care au obţinut mărirea salariilor. Greva, care a durat şapte zile, a împie­dicat aprovizionarea oraşului New Y­ork cu­ legume şi fructe. INDONEZIA 6 La 7 ianuarie a fost constituit la Dja­karta un secretariat comun pentru pregăti­rea conferinţei ţărilor din Asia şi Africa. Toate cele cinci­ ţări iniţiatoare sunt repre­zentate în acest secretariat comun. JAPONIA 9 Potrivit agenţiei France Presse, autori­tăţile militare americane din Japonia au dat publicităţii un comunicat oficial în care se anunţă că fostul comandant al bazei ameri­cane din Tokio, colonelul Bishop Parrish, a fost deferit justiţiei fiind inculpat de furt şi încercare de mituire. RADIO DUMINICA 9 IANUARIE 1955 Programul­­ 6.00 Muzică uşoară 6.30 Radio jurnal 6.40 Cîntece româneşti de mase 7.10 Articolul de fond din ziarul „Scînteia" 7.25 Muzică populară 8.00 Emisiunea „Bună dimineaţa, copii“ 8.20 Concert de dimineaţă 9.00 Emisiune pentru militari 9.30 In ciclul simfoniilor de Schubert : Sim­fonia a VIII-a în si minor „Netermi­nata“ 10.00 Teatru la microfon 11.20 Program muzical 11.55 Coruri 12.20 Program muzical 13.00 Revista presei şi Radio jurnal 13.20 Vechi cîntece revoluţionare ruse 13.35 Melodii populare 14.00 Muzică uşoară 14.20 Cotele apelor Dunării 14.35 Muzică populară 15.00 Retransmisia emisiunii Radiodifuziunii Sovietice pentru ascultătorii din "R.P.R. 15.30 Muzică ușoară 16.00 Cîntă Ileana Grigoriu 16.15 Arii de coloratură 16.30 Jurnalul satelor 17.30 Program muzical 18.15 Teatru la microfon 20.15 Muzică ușoară 20.30 Radio magazin 21.30 Buletin sportiv 21.40 Muzică de dans 22.30 Buletin de știri 22.40 Cîntă orchestra populară rusă de Stat ».Nicolai Osipov" 23îtttâ 23.55 Muzică de dans SPECTACOLE TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R.: matineu orele 11, Fidellio ; seara orele 19,30, Dama de pică; Teatrul de Stat de Operetă : matineu orele 10, Casa cu trei fete; seara orele 19,30, Aculina; Teatrul Naţional „I. L.4 Caragiale“ (sala Comedia): matineu orele 10, Floarea purpurie; matineu orele 15, îndră­gostiţii ; seara orele 19,30, Fata fără zestre; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Stu­dio): matineu orele 10, Ultima oră; matineu orele 15, Mielul turbat; seara orele 19,30, Mar­tin Rogers descoperă America ; Teatrul Arma­tei (sala Magheru): matineu orele 10, De partea cealaltă : matineu orele 15, Avarul: seara orele 19,30, Maşenca (A); Teatrul, Armatei (sala din Calea 13 Septembrie): matineu orele 10, Vlaicu Vodă: seara orele 19,30, Cîntec despre mari­narii Mării Negre ; Teatrul Municipal: matineu orele 15, Visul unei nopţi de vară ; seara orele 19.30, Lumina de la Ulmi ; Teatrul Tineretului : matineu orele 10, Sînziana şi Pepelea ; seara orele 19,30, Drumul soarelui ; Studioul actoru­lui de film „C. Nottara“; Familia; Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti: matineu orele 15, Titanic vals ; seara orele 19,30, Tania ; Teatrul Evreiesc de Stat (sala C. C. S.): Motive perso­nale ; Echipa artistică a C.C.A. (sala din strada Uranus) : Cu cîntec înainte; Ansam­blul de Estradă (sala Savoy): matineu orele 11, Să cînte muzica ; matineu orele 16, concert de Mălineanu ; seara orele 20, Să evite muzica ; Ansamblul de Estradă (sala fost Teatrul Tine­retului); Magazin de stat ; Teatrul de amatori C.F.R. (Piaţa Gării de Nord): ...„eseu“ ; Teatrul Armatei, Ansamblul de păpuşi (sala Modern); matineu orele 10, Tică şi Rică la teatrul de păpuşi ; matineu orele 16, Tică şi Rică la tea­trul de păpuşi ; Sala Dalles : matineu orele 16, Recital umoristic de N. Stroe ; Circul de Stat (Piaţa Nicolae Bălcescu): matineu orele 16, Pri­mul spectacol: seara orele 20, Primul spec­tacol. CINEMATOGRAFE: Patria, I. C. Frimu: Mai tare ca noaptea; Republica, Lumina: Bănuţul; Bucureşti, Vasile Roaita: Copiii partizanului: înfrăţirea între popoare: De doi bani speranţă; Maxim Gorki: matineu: Filme pentru cei mici: seara: Antilopa de aur, Valsul pe gheaţă, Zmeul cel rău; Tineretului: Hamlet; Timpuri Noi: în lumea albinelor. Expoziţia sovietică de la Co­penhaga: Un caz la nord; Elena Pavel, Al. Sa­­hia: Alarmă la circ; 8 Martie, Cultural: Fetele din piaţa Spaniei; Victoria: Suspine pe stradă; Gh. Doja: Zilele mîniei; Al. Popov: Misterul la­cului din munţi; unirea: Campionatul mon­dial de fotbal; C. David: Tinereţea lui Maxim; Flacăra: Stele vesele; T. Vladimirescu: Examen de maturitate; Aurel Vlaicu: Fiica regimentu­lui; Munca: Primăvara pe gheaţă; Arta. Olga Bancic: Furtună pe Nipru; Popular: Asaltul fortului din munţi; M. Eminescu: Volga-Volga; Mioriţa, 23 August: Ordinul Ana; Moşilor; N. Bălcescu: Caut o nevastă; Donca Simo: Cloche­­merle; Iile Pintilie: Epava din largul mării; 8 Mai: Scanderbeg; Volga: Circul Slavia; 1 Mai: Chibricut suedez: Turnul fecioarei; Libertăţii: Cei trei muşchetari; Gh. Coşbuc: Slugă la doi stăpîni; Rahova: Aleko, Fraţii Liu. REDACTIA SI ADMINISTRATIA I Bucuresti, «tr Anastase Sima or, t. Centrals telefonici 6.23.38, 6.28.65, 1.23.29. STAS 1832 12 — Tiparul intr. Poligrafica Nr. 2, str. Brezoianu Nr. 6 -25. Abonamente individual» lunar. Iei », colectiva pen.-u muncitori, tirani «! Intelectuali lei­­. Abonamentele se fac la Oficiile poştale prin factorii poştali şi diluteri voluntari din întreprinderi şi instituţii. Taxa poştala plătită un numerar conform aprobării Dir. Gen. p.T.X. Nr. 11M33V949.

Next