Steagul Roşu, ianuarie 1955 (Anul 2, nr. 238-261)
1955-01-09 / nr. 243
Pag. 4 Cuvîntarea rostită de N. S. la adunarea, comsomoliştilor şi tinerilor din Moscova şi regiunea Moscova MOSCOVA, 8 (Agerpres). .. TASS La 7 ianuarie a avut loc la Teatrul Mare o mare adunare a comsomoliştilor şi a tinerilor din Moscova şi regiunea Moscova care şi-au exprimat dorinţa de a contribui " MOSCOVA 8 (Agerpres)". — TASS transmite cuvîntarea rostită la 7 ianuarie 1955 de N. S. Hruşciov, prim secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, la adunarea comsomoliştilor şi tinerilor din Moscova şi regiunea Moscova care şi-au exprimat dorinţa de a pleca să lucreze la valorificarea pămînturilor virgine şi inţelenite. Permiteţi-mi, tovarăşi, ca în numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice să vă salut şi să vă urez cele mai mari succese în munca voastră, pentru binele marii noastre Patrii sovietice. (Aplauze). Tovarăşi! Este bine că v-aţi hotărit să plecaţi pentru a participă la valorificarea pământurilor înţeienite şi să totăriţi prin munca voastră pe voluntarii care lucrează acumpe pământurile înţeienite şi ai căror reprezentanţi au luat cuvîntul în această adunare. Cînd am vorbit anul trecut despre aceste pământuri înţepenite, de erau parcă mai depărate de Moscova decit sunt astăzi. Pe atunci,puţini locuitori ai Moscovei vizitaseră regiunile îndepărtate ale Kazahstanului şi Altaiului şi prin urmare nu exista o imagine concretă şi limpede a acestor pămînturi. Altfel stau lucrurile astăzi, cînd mii de oameni au plecat pe pămînturile înţepenite, au stat acolo, au lucrat cum trebuie, au trimis scrisori. Ce-i drept, scrisorile au fost diferite ca conţinut, erau — trebuie s-o spunem — şi unele plângăreţe. In majoritatea lor însă, scrisorile erau pline de voioşie, oamenii îşi exprimau încrederea fermă în succesul operei ce le-a fost încredinţată. Aceste scrisori constituie documente remarcabile ale zilelor noastre, ele dovedind vigoarea morală a gloriosului nostru tineret care a plecat pentru a participa la valorificarea pămînturilor înţepenite. Iată de ce este astăzi mai uşor şi pentru Comsomol să stea de vorbă cu tineretul, să-l îndemne să urmeze pilda acelora care au plecat anul trecut să valorifice noi întinderi de stepă în Siberia şi Kazahstan. Aceasta e bine. Cred că în acest an vom termina în linii mari înzestrarea cu cadre a noilor sovhozuri şi S.M.T.-uri din regiunile cu pămînturi îmţelenite. E bine, tovarăşi, sau să mai lăsăm această treabă pentru anul viitor? (Voci din sală: să terminăm!) Da, evident că va trebui să terminăm. Acest lucru este foarte important pentru ţară. Vă este cunoscut că partidul şi guvernul au trasat ca sarcină valorificarea pînă în 1956 a unei suprafeţe de 28—30 de milioane de hectare de pămînturi noi. Atrag atenţia asupra cifrei de 30 de milioane, ea este mai bună decit 28 de milioane, deoarece este mai mare și, prin urmare, vom stringe și cereale mai multe. (Aplauze). Cred că printre noi nu există nimeni care să se îndoiască că aceste pămînturi vor fi valorificate. Vom lucra și vom însămânţa anul acesta 20 de milioane de hectare, iar 10 milioane vor rămâne. Dar valorificarea acestora nu va fi mai grea după ce vom fi însămînţat cu cereale o suprafaţă de 20 de milioane de hectare. Ca rezultat, in anul viitor vom avea în ţară semănături suplimentare pe o întindere de 30 milioane de hectare. Or, 30 de milioane, tovarăşi, este un lucru mare, este un mare adaos la ceea ce există acum. Paralel cu valorificarea noilor pămînturi vom găsi cîte ceva şi în vechile regiuni, vom ara câmpurile cu ierburi, acolo unde ele sunt puţin productive şi le vom însămînţa cu culturi cerealiere şi alte culturi care dau recolte bogate. Şi iată că la recoltele actuale de cereale, cartofi, legume şi culturi tehnice se va adăuga o cifră foarte mare. Aş dori, tovarăşi, să vă împărtăşesc şi impresiile mele. După cum ştiţi, anul trecut am avut prilejul să vizitez pămînturile înţepenite din Kazahstan, Altai, din regiunile Novosibirsk şi Omsk. Am trăit mulţi ani şi mi-am petrecut copilăria in Ucraina, cunosc bogăţiile ei. Crezusem că este greu să găseşti în Uniunea Sovietică pământuri maibogate decit cele ucrainene! Dar, tovarăşi, pământurile Kazahstanului şi Altaiului sínt mult mai ‘bogate! Desigur, nu este vorba despre toate pămînturile din Kazahstan şi Altai, există acolo şi pămînturi mai puţin bune, dar în ansamblu sínt mult mai multe pămînturi fertile decit în Ucraina şi totuşi pe aceste pămînturi rodnice pînă în ultimul timp doar iepurii îşi făceau culcuşuri, păşteau capre sălbatice. De mult ar fi trebuit să ne apucăm de valorificarea ţeftinei. Se spune că acolo sunt puţine precipitaţii atmosferice. Dar nici în sudul Ucrainei nu sunt mai multe precipitaţii atmosferice. Prin urmare, acest argument nu rezistă criticii. Singurul lucru care se poate afirma este că acolo există regiuni slab populate, ba chiar unele complet nepopulate. Dar, datorită sprijinului vostru activ, datorită sprijinului întregului nostru tineret, această greutate va fi biruită. Trebuie să spunem că pămînturile ânţervenite au reţinut de mult atenţia. Încă în timpul ţarismului s-a făcut încercarea de a se rezolva această problemă. Dar din toate acestea n-a ieşit nimic: în condiţiile orânduirii capitaliste din Rusia, oamenii nu puteau fi însufleţiţi pentru acţiunea de valorificare a felinei. Altfel stau lucrurile în condiţiile noastre, ale orânduirii sovietice. Poporul sovietic a creat o puternică industrie care înzestrează agricultura cu tehnica "cea mai bogată. Oamenii sovietici îşi dau bine seama că valorificarea pămînturilor înţepenite este în interesul întăririi puterii statului nostru, în interesul ridicăriibunăstării poporului. Aceasta explică uriaşul entuziasm al tineretului. El poate să muncească productiv, folosind mijloacele tehnice admirabile pe care statul le trimite în regiunile cu pămînturi noi. Statul a repartizat pentru pămînturile înţepenite zeci de mii de tractoare, combine şi alte maşini. Comsomolul, gloriosul nostru tineret, a răspuns cu înflăcărare la chemarea partidului. Este semnificativ că tocmai tineretul a pornit spre pămînturile înţepenite. Toţi cei sosiţi lucrează direct în producţie. Voi ştiţi că mulţi vor trebui să plece în regiuni nelocuite, unde nu au fost încă construite locuinţe, unde nu există încă lucrurile necesare pentru traiul zilnic. Un tînăr sau o tinără poate suporta mai uşor aceste greutăţi vremelnice decit o fMjilie mare. Aici au luat cuvîntul comsomoliştii Lomteva şi Kasaţkin care au lucrat deja pe pămînturi înţeienite. Acolo, geruleţuî i-a înviorat niţel. Este evident că nu le-a fost aşa de vesel cum ne-aupovestit ei astăzi. Dar oamenii lucrează acolo fără a se teme de greutăţi. Ei înţeleg că noi am mai avut de biruit greutăţi şi mai mari. Aduceţi-vă aminte unde se odihneau soldaţii în timpul războiului. Unde luptau, acolo se şi odihneau. Atunci cînd este necesar pentru ţară, poporul nostru nu-şi va cruţa eforturile. Este plăcut să vezi şi să-ţi dai seama că de la această tribună au luat cuvîntul oameni care la valorificarea pămînturilor virgine şi înţeienite.Asistenţa a întîmpinat cu aplauze furtunoase apariţia în Prezidiul Adunării a preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. C. M- Malenkov şi a primului secretar al Comitetului Central al Partidului prin munca lor răstoarnă brazdele şi valorifică pămîntul. Şi nu trebuie să părăsim acest pămînt după un an sau doi. Trebuie să ne aşezăm temeinic pe acest pămînt, odată pentru totdeauna. Pentru aceasta este de dorit să vă căsătoriţi acolo. (Aplauze). Ce înseamnă un om căsătorit? înseamnă um om care vrea să-şi înjghebeze un cămin, să prindă rădăcini în locurile noi. Or, cine îşi înjghebează un cămin, este un bun cetăţean. Ţara noastră va fi cu atît mai puternică, cu cit vom avea mai multă populaţie. Ideologii burgheziei au inventat numeroase teorii canibalice printre care şi teoria suprapopullaţiei. Ei se gîmdesc cum să reducă natalitatea, cum să micşoreze sporul populaţiei. La noi, tovarăşi, lucrurile stau altfel. Dacă la cele 200 de milioane am adăuga încă 100 de milioane, încă ar fi puţini Vreau să profit de ocazie şi, luînd aci cuvîntul, să mă opresc asupra unei probleme. Unii tovarăşi ne reproşează faptul că, legea adoptată în trecut cu privire la impozitul asupra celibatarilor şi celor fără copii, ar fi, chipurile o lege proastă. Tovarăşi,dacă cineva trebuie să fie dojenit pentru această lege, atunci această dojană mi se cuvine în cea mai mare măsură mie. Eu sunt acela care am propus această lege. Aici este de faţă tovarăşul Malenkov, care poate confirma acest lucru. Eu am propus tovarăşului Stalin elaborarea și adoptarea acestei legi și această lege a fost elaborată și adoptată. Consider că este o lege justă. Ea nu trebuie însă privită prin prisma filistinului, ci dintr-un punct de vedere de stat. Ce se spune în această lege? Dacă nu ai copii, sau dacăn-ai decit un copil sau doi. — plăteşte impozit. De ce? Iată de ce: pentru că dacă fiecare familie nu va avea decit un singur copil sau doi, populaţia ţării nu va creşte, ea va începesă descrească. Or, noi trebuie să ne gindim la dezvoltarea societăţii. Iată de ce, o familie trebuie să aibă cel puţin trei copii şi să-i educe bine. (Aplauze prelungite). Unii se întreabă: De ce plătesc impozite cei care au doi copii şi, în special, cei care nu au copii? Iată de ce există la noi unii care, fie că nu se căsătoresc deloc, fie că nu au copii după căsătorie , nu vom analiza acum din ce motive. Astfel de oameni insă trăiesc în societate, se bucură de toate binefacerile societăţii. Apoi omul îmbătrineşte. Se pune întrebarea: cine va avea grijă de el cînd pierde putinţa de a munci? Acelaşi tineret pe care-1 cresc minunatele noastre mame cu mulţi copii. Iată de ce a propus tovarăşul Stalin să ajutăm familiile cu mulţi copii. Pe seama cui? Pe seama acelora care trăiesc şi nu se gîndesc la ziua de mîine. Or, noi trebuie să ne gindimla ziua de miine, trebuie să ne gindim la societatea socialistă, să ne preocupăm ca această societate să se dezvolte. Atunci vom fi puternici şi vom prinde rădăcini în societatea noastră socialistă şi nici o forţă nu va fi in stare să smulgă aceste rădăcini. Rezultă, tovarăşi, că legea cu privire la impozitul asupra celibatarilor şi celor fără copii este o lege echitabilă, bună, că ea este folositoare pentru statul nostru. Vreau să revin la problema valorificării pămînturilor înţepenite. In răsăritul ţării, pământurile sunt bogate. Trebuie să înaintăm spre răsărit şi mai departe de Altai. Ce pămînturi există în ţinutul Krasnoiarsk! Doar noi trăim încă adeseori sub impresia a tot felul de cărţi — bune şi proaste — în care este descrisă Siberia, iar în aceste descrieri ea ne apare cel mai adesea ca un loc unde oamenii ispăşeau pedepse în timpul ţarismului. Sub impresia acestor descrieri, oamenii îşi fac citeodată o imagine cu totul greşită despre aceste regiuni. Să luăm ca exemplu acelaşi ţinut — Krasnoiarsk. Este un ţinut care nu cunoaşte seceta şi in care eixistă pământuri minunate! Tovarăşi, am fost de curînd în Orientul îndepărtat, am vizitat ţinutul Habarovsk. Este un ţinut din cete mai bogate, însă slab populat încă, care trebuie valorificat. Acum, noi transportăm cartofi din Omsk în Sahafim, în timp ce in ţinutul învecinat — Habarovsk — rămân în paragină pămînturi minunate de pe care se pot obţine, recolte bogate. Pe aceste pământuri pot creşte atit cartofi, cit şi orez şi soia, atît porumb cit şi pepeni verzi şi pepeni galbeni. Tot ce semeni pe aceste, pămînturi creşte şi creşte frumos. Şi totuşi, aceste pământuri sânt deocamdată foarte prost folosite. Sau să luăm Vladivostokul. La întoarcerea din călătoria făcută recent în China. Împreună cu tovarăşii Bulganin şi Mikoian, am trecut şi prin Vladivostok. Este unloc ca în basme! Un oraş foarte frumos, situat pe coline, cu golfuri şi insule pitoreşti, acoperit tot de verdeaţă, o natură minunată! Şi ce soare! Cînd noi eram la Vladivostok, voi cei de aici, vă zgribuliaţi din cauza primelor geruri ale iernii, iar noi umblam in haine de vară şi ne bucuram de o vreme minunată, însorită. Căci Vladivostokul, după cum spune Lenin, deşi un oraş depărtat, este totuşi un oraş de-al nostru! In ţinutul Primorie există posibilităţi inepuizabile pentru dezvoltarea agriculturii şi în special a creşterii animalelor. Pe teritoriul acestui ţinut, ierburile cresc ca în junglă şi totuşi noi ducem şi acum acolo carne, unt şi alte produse lactate. Această situaţie trebuie remediată. Dar Sahalinul? Şi acolo găsim pământuri foarte pitoreşti şi rodnice, cu climă bună, cu umiditate destulă, poate chiar ceva mai multă decât trebuie .Dar şi acolo locuiesc oameni sovietici şi nu numai că locuiesc, dar se simt foarte viguroşi şi desfăşoară o muncă bună şi folositoare. Intr-un cuvînt, trebuie să valorificăm într-un ritm mai rapid pământurile aflate în paragină în răsărit, să punem ferm piciorul pe aceste pămînturi. _ Cînd am vizitat Komsomolsk-ul, acest oraş tînăr, ^precum şi alte oraşe noi din Orientul Îndepărtat, cînd am stat acolo de vorbă cu muncitori şi funcţionari ne-a impresionat îndeosebi^ patriotismul locuitorilor acestor oraşe noi. Cu cită înflăcărare vorbeau despre felul în care şi-au construit ei oraşele! Ne-au rugat stăruitor să-i ajutăm să-şi facă oraşele şi mai frumoase. Printre ei există mulţi, moscoviţi, veniţi în trecut pentru a contribui la construirea acestor oraşe. Să începi să-ţi iubeşti oraşul este o trăsătură frumoasă. Unii dintre voi ar putea să spună că nu trebuie să ni se facă reclamă, că ştim şi singuri acest lucru. Dar se întâmplă ca atunci cînd se ridică, un puternic val de patriotism, alături de tot ce este sănătos, să apară pe alocuri şi cîte ceva nesănătos. (Rîsete şi înviorare în sală). Cînd încep dificultăţile, începe să scadă şi avîntul şi s-ar putea ca unul sau altul să ia drumul înapoi spre Moscova Dar dacă vă conducem cu toată cinstea, vă vom primi în schimb fără bucurie. (Rîsete). Da, atunci vă vom primi fără cinste! Comunist al Uniunii Sovietice N. S. Hruşciov. Primit cu căldură de participanţii la adunare, a rostit o amplă cuvîntare N. S. Hruşciov prima-secretar al Comitetului Central al P G.U.S. •. Voi plecaţi pentru a valorifica pământuri noi şi aceasta e bine. Acolo trebuie să se construiască multe. Fireşte că în multe regiuni unde se înfăptuieşte valorificarea pământurilor înţepenite nu există material lemnos, dar luaţi de pildă Ucraina, sau regiunile noastre din bazinul Doneţului. Veţi găsi ucraineni care locuiesc în case făcute din chirpici. Şi eu am locuit cîndva într-o asemenea casă; într-o asemenea casă iarna e cald, iar vara e întotdeauna răcoare. In aceasta constă calitatea ei. In Kazahstan, unde vor pleca mulţi dintre voi, există multe lacuri. Republica dispune de cele maibogate stufării. Or, stuful este un material de aur pentru construcţia de case şi a tot felul de clădiri gospodăreşti. Numai că acest material trebuie folosit cu pricepere. Va trebui să vă aclimatizaţi pe pământurile noi ale Kazahstanului şi să vă construiţi temeinic acolo căsuţe. Şi o puteţi face. E adevărat că la început podeaua va fi poate de lut. N-ai ce-i face! Dar cu timpul vă veţi face şi duşumele de lemn. Nici Moscova, după cum se spune, n-a fost construită dintr-odată. Trebuie să vă amenajaţi cit mai bine pentru a da pildă nu numai în problemele producţiei — aceasta bineînţeles este lucrul principal — dar şi în problemele vieţii de toate zilele. Trebuie să duceţi în stepă cultura voastră orăşenească pentru ca şi un străin să vadă de îndată că acolo trăiesc oameni veniţi din Moscova,că ei locuiesc in condiţii bune şi civilizate. Este un lucru foarte important. Să construiţi acolo şcoli, cămine de copii, breşe şi grădiniţe. Aci a luat cuvântul un tovarăş din rîndul celor plecaţi să valorifice pământuri noi, care a arătat că vor avea în curând o şcoală de zece ani", că anul viitor el va studia. Este foarte importorat ca mulţi dintre voi, dacă nu aveţi studii medii, să vi ,le însuşiţi. Spre aceasta trebuie să tindeţi. Există toate posibilităţile pentru aceasta. Trebuie să faceţi studii de specializare, să vă însuşiţi la perfecţie tehnica şi în acest caz şi productivitatea muncii va fi alta, în acest caz şi acumularea bogăţiilor socialiste va fi alta. Iar viaţa va fi mult mai frumoasă. Tovarăşi ! Pentru a ridica nivelul de trai al poporului trebuie să dezvoltăm agricultura, să obţinem mai multe produse alimentare, să obţinem mai multe materii prime pentru industrie. Dar trebuie să ştim că toate succesele ţării noastre le datorăm victoriei liniei generale a partidului care a fost trasată de Lenin, a fost aplicată ferm de partid sub conducerea lui Stalin, a fost şi va fi aplicată şi de acum înainte de întreg partidul nostru. Este victoria liniei îndreptate spre industrializarea ţării. Fără dezvoltarea industriei grele, fără dezvoltarea industriei carbonifere, metalurgice şi chimice, fără dezvoltarea industriei constructoare de maşini n-am fi putut nici să dezvoltăm economia noastră naţională, nici să asigurăm victoria în anii încercărilor războiului. Ne aflăm în încercuire capitalistă. Succesele noastre umplu de bucurie pe prietenii noştri şi fac pe duşmani să se cutremure. Trebuie să întărim fără preget puterea patriei noastre, să luptăm pentru o pace trainică şi durabilă în întreaga lume. Poporul sovietic, ocupat cu munca paşnică, îşi consacră toate forţele măreţei cauze a construcţiei comuniste. Suntem convinşi că victoria va fi a noastră deoarece pe noi ne călăuzeşte învăţătura lui Marx- Engels-Lenin-Stalin! * Succesele noastre sunt mari. Dar noi nu trebuie să ne liniştim, trebuie să lucrăm şi mai bine ! Mai avem nevoie şi de altceva — şi anume de mai multă autocritică. Nu trebuie să ne îngîmfăm cu faptul că am ajuns şi am întrecut pe unul sau pe altul. Mai multă exigenţă faţă de noi înşine, mai puţină lăudăroşenie. Nu trebuie să ne declarăm mulţumiţi cu ceea ce am făcut, fiindcă astăzi e bine iar mîine nu va mai fi suficient. Critica şi autocritica trebuie să înlăture şorbul şi mucegaiul din instituţiile noastre şi atunci se vor dezvolta mai repede puternicele vlăstare a tot ce este înaintat în economia noastră. Aci a luat cuvîntul Kasatkin, care, înainte de a pleca să lucreze la valorificarea pămînturilor înţeienite, a lucrat în uzina „Manometr". A fost foarte îmbucurător să auzi că încă din primul an de muncă pe pămînturile înţeienite, el, împreună cu colectivul său, a obţinut dreptul de a participa la Expoziţia Agricolă Unională. Cred că fiecare din voi va lupta pentru dreptul de a fi participărut la Expoziţia Agricolă Unională. Plecînd la valorificarea pămînturilor înţelenite trebuie să căutaţi să nu faceţi de ruşine capitala, să nu faceţi de ruşine colectivul din rîndurile căruia aţi ieşit. După părerea mea, va fi chiar oarecum jignitor dacă nu veţi deveni participanţi la Expoziţie. După cum văd, voi nu sprijiniţi această părere, înseamnă că această perspectivă vă cam sperie? Da? (Înviorare in sală. Aplauze). Dispunem de mijloace tehnice, pămîntul este bun, cunoştinţe avem şi vom avea şi mai multe. Ce ne trebuie aşadar? Dîrzenie. Nu s-a reuşit în primul an — nu te lăsa, luptă în al doilea an, în al treilea an, victoria va veni neapărat. Nu există piedici pe care omul să nu le poată birui atunci cînd îşi dă seama pentru ce luptă, este înarmat cu cunoştinţe şi munceşte cu dîrzenile. Ce reprezintă Expoziţia Agricolă Unională? Ea este dovada prezentată întregului popor că în scurt timp putem obţine toate produsele necesare ţării în cantitate îndestulătoare. Cum staiu lucruriile la noi în prezent? Cu fiecareani avem tot baaî multe alimente şi totuşi mărfurile încă nu ne ajung. De ce se întîmplă acest lucru? Pentru că cu fiecare an creşte clasa muncitoare, cresc salariile, scad preţurile, se lărgeşte cercul consumatorilor. Oare e rău? Nu, este foarte bine. Este necesar însă ca producţia să nu rămînă în urma creşterii cerinţelor populaţiei. Lucru de bună calitate, muncă bine organizată, priceperea de a folosi mijloacele materiale — toate acestea vor face cu putinţă să se rezolve cu succes sarcinile noastre într-un termen cit mai scurt. In 1955, trebuie să sporim considerabil producţia de produse agricole. Trebuie să dezvoltăm cultura cerealelor şi creşterea animalelor, trebuie să obţinem mai multe legume şi zarzavaturi, mai mulţi cartofi, bumbac, in, cînepă şi alte culturi. Vă dorim tovarăşi să obţineţi realizări şi mai mari! Aşteptăm de la voi scrisori veridice în care să ne relataţi succesele obţinute de voi în munca de valorificare a pămînturilor înţepenite, în munca pentru binele patriei, pentru întărirea puterii ei. (Aplauze furtunoase şi prelungite, toți se ridică în picioare). STEAGUL ROŞU Întrevederea dintre cun en- lai şi dag hammarskjoeld PreKIN 8 (Agerpres). — China Nouă. La 8 ianuarie, Ciu En-lai, premierul Consiliului de Stat all R.P. Chineze şi ministru al Afacerilor Externe, a avuta treia întrevedere cu Dag Hammarskjoeld, secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Următoarea întrevedere urmează să aibă loc luni 10 ianuarie. La întrevedere au asistat Cijan Han-fu, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe; Ciao Guian-huia, adjunct al ministrului Afacerilor Externe; profesorul Ciou Ken-seo, consilier în Ministerul Afacerilor Externe; Dan Iuch-den, şeful serviciului pentru organizaţiile şi conferinţele internaţionale din Ministerul Afacerilor Externe. Au fost de asemenea prezenţi Ahmed S. Bokhari, secretar general adjunct al Organizaţiei Naţiunilor Unite; Per Lind, colaborator al Secretariatului general al O.N.U., Humphrey Waldock, profesor de drept internaţional. Popoarele vest-europene protestează energic împotriva reînvierii Wehrmachtului BERLIN 8 (Agerpres) — In cadrul unui miting care a avut loc in clădirea primăriei din Berlinul occidental sute de tineri au protestat energic împotriva remilitarizării Germaniei occidentale. La Dortmund cu prilejul unui miting al organizaţiei tineretului social-democrat „Falken“, ratificarea acordurilor de la Paris a fost caracterizată drept „o primejdie pentru reamificarea Germaniei“. Cei prezenţi la miting au adoptat o rezoluţie cerind guvernului Adenauer să depună eforturi pentru «unificare şi nu pentruînarmare. Activiştii sindicatului minerilor din Gelsenkirchen-Buer au hotărit să trimită o delegaţie la Uniunea sindicatelor din Gelsenkirchen pentru a cere convocarea unui miting de protest împotriva remilitarizării Germaniei occidentale, ROMA 8 (Agerpres). După cum anunţă ziarul „Unita“, în diferite localităţi din Italia au loc numeroase întruniri de protest împotriva reînvierii wehrmachtului hitlerist. Astfel, la Bologna, muncitorii din mai multe întreprinderi au organizat adunări pentru a dezbate această serioasă problemă, arătând pericolul pe care-l reprezintă pentru ei refacerea armatei germane. Adunări asemănătoare au fost organizate la Grossetto de către cetățeni iar la Senese de către tinerii partizani ai păcii. La Ancona au fost puse placarde mari la intersecţiile drumurilor şi în pieţe. La Reggio Emilia s-au ţinut zeci de adunări la locurile de muncă iar tinerii partizani ai păcii din această localitate au străras în rimdurile tineretului peste 7.000 de declaraţii de protest împotriva reinarmării Germaniei occidentale. LONDRA 8 (Agerpres). — Săptămânalul englez „Tribune“ a publicat un articol semnat de pastorul metodist Donald Soper, care protestează împotriva politicii de înarmare a Germaniei occidentale. „Protestez cu hotărâre, scrie Soper, împotriva intenţiei de a se împărţi Europa în lagăre diferite, intenţie — care aşa cum se recunoaşte pe faţă — se ascunde în spatele acordurilor de la Paris... Aceasta nu este nicidecum o strategie a păcii. Aceasta este o logică absurdă a unei case de alienaţi mintali...“ velurile vizitei lui Mendes-France la Roma PARIS 8 (Agerpres). — In cadrul întrevederilor sale la Rprrta, Mendes-France va discuta cu premierul italian, între altele, problema controlului armamentelor, întrevederile franco-italiene constituind din acest punct de vedere un preludiu al apropiatei conferinţe de la Paris pentru crearea aşa-zisei Uniuni a armamentelor. Statele Unite şi Anglia vor în prezent ca din aşa-zisa Uniune de control a armamentelor să facă parte numai Franţa, Germania occidentală şi Italia, astfel încît acest organism să nu poată limita în nici un fel livrările de armament anglo-americane către Germania occidentală. ROMA 8 (Agerpres).. — Ocupîndu-se de vizita la Roma a primului ministru francez, corespondentul din Paris al ziarului „Unita“ arată că unul din principalele scopuri ale acestei călătorii este strîngerea legăturilor cu Vaticanul. Este posibil că Mendes-France va avea o întrevedere cu Papa. Ziarul „L’Humanité" arată de asemenea, că, prin vizita sa la Roma, Mendes-France urmăreşte „pe de o parte să obţină aprobarea politicii sale, iar pe de altă parte să facă uz de influenţa Vaticanului pentru a-şi apropia M.R.P.-ul catolic, sau cel puţin pentru a-l neutraliza“. ROMA 8 (Agerpres). La 7 ianuarie a avut loc la Roma o şedinţă a Consiliului de Miniştri italian în cadrul careia au fost dezbătute problemele care vor constitui obiectul discuţiilor dintre primul ministru francez şi oficialităţile italiene. Manevrele cercurilor reacţionare din Franţa pentru modificarea legii electorale PARIS 8 (Agerpres). Potrivit relatărilor agenţiei France Presse, în cercurile reacţionare franceze se desfăşoară o vastă campanie în vederea modificării legii electorale, cu scopul de a reduce la viitoarele alegeri, care vor avea loc în luna iunie 1956, numărul deputaţilor Partidului Comunist Francez şi al celor progresişti, care se opun politicii de subordonare a Franţei intereselor cercurilor agresive americane. Noul proiect de lege electorală depus de guvernul francez pe biroul Adunării Naţionale este o copie fidelă a legii electorale din timpul celei de a treia republici (dinaintea celui de al doilea război mondial — N.R.), lege care a permis constituirea unui parlament care a aruncat Franţa sub ocupaţia agresorilor hitlerişti. Este deosebit de evident caracterul reacţionar al acestei legi, care prin desfiinţarea circumscripţiilor electorale pe departamente şi crearea de circumscripţii electorale pe larondismente (unităţi teritoriale mai mici — N. R.) urmăreşte să fărâmiţeze numărul masiv ial voturilor obţinute de Partidul Comunist Francez în centrele munţitoreşti. Comentariile presei franceze relevă caracterul reacţioniar al proiectului de lege electorală elaborat de guvern. Astfel, ziarul „Liberation“ scrie: „De fiecare dată cînd se apropie alegerile pentru organele legislative, guvernul şi majoritatea care-l sprijină se străduiesc să modifice legea electorală şi încearcă să limiteze reprezentanţa partidelor din opoziţie“. S. U. A. vor lua locul Franţei în Indochina NEW YORK (Agerpres). Potrivit unor date publicate de revista „United States News and World Report“, în timpul recentei sale vizite la Washington Mendes- France a Încheiat cu S.U.A. o tranzacţie care acordă Statelor Unite libertatea de acţiune in Indochina. După cum subliniază revista, de acum înainte Statele Unite îşi vor asuma, în locul Franţei, răspunderea principală pentru politica faţă de Indochina. Cele mai importante hotăriri politice care erau adoptate pînă în prezent la Paris sau de către comandamentul militar francez din Indochina vor fi luate de acum înainte de către Statele Unite şi de noul trimis special al S.U.A. la Saigon, generalul Lawton Collins. „Potrivit unor informaţii primite din partea unor oficialităţi din Paris, arată revista, generalul francez Paul Ely şi generalul Collins, care se află la Saigon, au primit o directivă semnată în comun de Mendes- France şi de secretarul de stat american, John Foster Dulles... După părerea unor oficialităţi franceze, această directivă înseamnă că Mendes- France... consideră că S UA. pot de acum înainte să se instaleze și în Indochina“. un comandant american spion în Anglia — Revelaţiile ziarului „Daily Herald” — LONDRA 8 (Agerpres). — Un răsunător scandal au provocat în Anglia revelaţiile ziarului „Daily Herald“, care sub titlul „Furtul unor documente secrete engleze de către S.U.A.“, demască acţiunea de spionaj săvîrşită de comandantul unei baze aeriene americane în Anglia. Potrivit relatărilor ziarului „Daily Herald“, este vorba de o serie de date secrete de mare importanţă privind armata engleză care au fost date publicităţii de revistele militare americane „Aviation Week“ şi „Aviation Age“. Revelaţiile ziarului „Daily Herald“ au provocat vii proteste în rîndurile cercurilor militare engleze, care au silit guvernul englez să anunţe că această afacere de spionaj va face obiectul unor dezbateri în cadrul viitoarei sesiuni parlamentare care va începe la sfârșitul lunii ianuarie. Filiala Bonn Aşezările întemeiate şi după Columb în cele două Americi au luat adeseori numele oraşelor sau ţinuturilor părăsite de emigranţii europeni. Intilnim astfel pe hărţi numiri ca Noua Caledonie, Noua Scoţie, Noua Granada... In zilele noastre se întîlneşte şi fenomenul invers, ca unele oraşe din lumea veche să fie rebotezate cu un derivativ al oraşelor yankee care le patronează. Micul oraş din Rhenania, — Bonn —unde a văzut lumina zilei gigantul geniu Beethoven, este numit ironic „Washingtonul vest-german“. Filmele americane şi teroarea poliţienească, reclamele ţipătoare şi mizeria maselor, romanele de aventuri şi crime şi înjurăturile proferate de militari în uniforma „Jr. S. Army“ ii justifică supranumele. Bonnul are de asemenea departamente-sucursale ale celor din Washington. In Koblenzer Strasse a fost instalată parodia vestgermană a Departamentului de stat. Din imobil special a fost repartizat in Ermelkeitstrasse „Fentagonului“ de la Bonn, ministerul de război vestgerman deghizat sub firma „departamentul securităţii“ sau mai pe scurt „oficiul Blank“ , cum i se spune după numele căpeteniei sale. Din acest local nu pornesc numai ordinele către serviciile de spionaj vest, germane de tip american şi dispoziţiile lui Adolf Heussinger, şeful statului major, către unităţile „de frontieră“ ci şi comenzile de... mode. Pare de loc obişnuit ca un departament militar „să dea tonul în privinţa noilor linii de croială. Ce-i drept, modelele de sezon înfăţişate la o recentă expoziţie deschisă din ordinul lui Blank nu au fost create pentru a satisface exigenţele de cochetărie vestimentară ale doamnelor din înalta societate a Bonn-ului. Cu toată această jignire adusă pretenţiilor mondene, „parada modei“de la Bonn a stîrnit mare vîlvă în coloanele ziarelor vest-germane. Guvernul Adenauer a ţinut cu tot dinadinsul să informeze pe larg publicul despre ceea ce a constituit desfătarea ochilor parlamentarilor din Bundestag la această paradă: vestoane cu steluţe (în loc de epoleţi de fir) şi pantaloni cu cizme scurte — toate de tip american — menite să fie îmbrăcate de tinerii germani care se vor înrola pentru a executa ordinele foştilor generali hitlerişti. Ziarul „Die Welt“ care apare la Hamburg a precizat că departamentul lui Blank a pregătit atît uniforme obişnuite cit şi uniforme de paradă şi de campanie. Purtînd astfel de uniforme, viitorii soldaţi ai Wehrmachtului vor da oraşului Bonn o înfăţişare washingtoniană şi mai vădită. Iar avioanele americane, tancurile, tunurile și întregul armament ce va fi comandat „după moda americană“ nu va mai îngădui nimănui să conteste capitalei vestgermane, titlul de filială a capitalei S.U.A. DEM. POPESCU NOTA GUVERNULUI SOVIETIC ADRESATĂ GUVERNULUI IRAKIAN BEIRUT 8 (Agerpres). — TASS : După cum s-a aflat, la 8 ianuarie însărcinatuil cu afaceri al U.R.S.S. la Bagdadi, I. N. Lakuisto, l-a vizitat pe directorul general ,al Ministerului Afacerilor Externe al Irakului, B. Avui, și i-aînmânat următoarea notă: In legătură cu nota Ministerului Afacerilor Externe al Irakului din 3 ianuarie 1955, misiunea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste are onoare să comunice următoarele: Având în vederepoziţia neprietenoasă a guvernului irakian faţă de U.R.S.S., exprimată în declaraţia cu privire la suspendarea relaţiilor cu Uniunea Sovietică, guvernul sovietic a hotărât să recheme misiunea sa diplomatică din Irak. Guvernul sovietic consideră necesar să declare că răspunderea pentru acţiunile susmenţionate revine în întregime guvernului Irakului. SCURTE ŞTIRI EXTERNE U.R.S.S. 9 La 7 ianuarie a părăsit Moscova delegaţia comercială guvernamentală a Republicii Federative Populare Iugoslavia în frunte cu Mihalko Todorovici, membru în Vecea executivă a R.F.P. Iugoslavia. IUGOSLAVIA . După cum anunţă agenţia Iugopres, Tribunalul regional din Belgrad va termina peste cîteva zile urmărirea penală în procesul lui Djilas şi Dedijer, încteiată la 31 decembrie 1954 la cererea procurorului oraşului Belgrad. Djilas şi Dedijer sunt acuzaţi de propagandă calomnioasă şi duşmănoasă. CHILE « Centrul de cultură chiliano-romîn a organizat o festivitate la Universitatea din Santiago cu prilejul celei de a 7-a aniversări a proclamării Republicii Populare Romíne. La festivitate a luat parte un numeros public. EGIPT O D. S. Soîod, ambasadorul U.R.S.S. în Egipt, l-a vizitat pe Mahmud Fawzi, ministrul Afacerilor Externe al Egiptului, căruia i-a comunicat că Uniunea Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie din U.R.S.S. a hotărit să remită Societăţii egiptene de Semilună Roşie suma de 60.000 de ruble pentru ajutorarea populaţiei egiptene care a avut de suferit de pe urma inundaţiilor. S.U.A. : Greva celor 700 de şoferi de autocamioane din New York, membri ai sindicatului şoferilor de camioane afiliat la A.F.L., a luat sfîrşit prin victoria greviştilor, care au obţinut mărirea salariilor. Greva, care a durat şapte zile, a împiedicat aprovizionarea oraşului New York cu legume şi fructe. INDONEZIA 6 La 7 ianuarie a fost constituit la Djakarta un secretariat comun pentru pregătirea conferinţei ţărilor din Asia şi Africa. Toate cele cinci ţări iniţiatoare sunt reprezentate în acest secretariat comun. JAPONIA 9 Potrivit agenţiei France Presse, autorităţile militare americane din Japonia au dat publicităţii un comunicat oficial în care se anunţă că fostul comandant al bazei americane din Tokio, colonelul Bishop Parrish, a fost deferit justiţiei fiind inculpat de furt şi încercare de mituire. RADIO DUMINICA 9 IANUARIE 1955 Programul 6.00 Muzică uşoară 6.30 Radio jurnal 6.40 Cîntece româneşti de mase 7.10 Articolul de fond din ziarul „Scînteia" 7.25 Muzică populară 8.00 Emisiunea „Bună dimineaţa, copii“ 8.20 Concert de dimineaţă 9.00 Emisiune pentru militari 9.30 In ciclul simfoniilor de Schubert : Simfonia a VIII-a în si minor „Neterminata“ 10.00 Teatru la microfon 11.20 Program muzical 11.55 Coruri 12.20 Program muzical 13.00 Revista presei şi Radio jurnal 13.20 Vechi cîntece revoluţionare ruse 13.35 Melodii populare 14.00 Muzică uşoară 14.20 Cotele apelor Dunării 14.35 Muzică populară 15.00 Retransmisia emisiunii Radiodifuziunii Sovietice pentru ascultătorii din "R.P.R. 15.30 Muzică ușoară 16.00 Cîntă Ileana Grigoriu 16.15 Arii de coloratură 16.30 Jurnalul satelor 17.30 Program muzical 18.15 Teatru la microfon 20.15 Muzică ușoară 20.30 Radio magazin 21.30 Buletin sportiv 21.40 Muzică de dans 22.30 Buletin de știri 22.40 Cîntă orchestra populară rusă de Stat ».Nicolai Osipov" 23îtttâ 23.55 Muzică de dans SPECTACOLE TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R.: matineu orele 11, Fidellio ; seara orele 19,30, Dama de pică; Teatrul de Stat de Operetă : matineu orele 10, Casa cu trei fete; seara orele 19,30, Aculina; Teatrul Naţional „I. L.4 Caragiale“ (sala Comedia): matineu orele 10, Floarea purpurie; matineu orele 15, îndrăgostiţii ; seara orele 19,30, Fata fără zestre; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Studio): matineu orele 10, Ultima oră; matineu orele 15, Mielul turbat; seara orele 19,30, Martin Rogers descoperă America ; Teatrul Armatei (sala Magheru): matineu orele 10, De partea cealaltă : matineu orele 15, Avarul: seara orele 19,30, Maşenca (A); Teatrul, Armatei (sala din Calea 13 Septembrie): matineu orele 10, Vlaicu Vodă: seara orele 19,30, Cîntec despre marinarii Mării Negre ; Teatrul Municipal: matineu orele 15, Visul unei nopţi de vară ; seara orele 19.30, Lumina de la Ulmi ; Teatrul Tineretului : matineu orele 10, Sînziana şi Pepelea ; seara orele 19,30, Drumul soarelui ; Studioul actorului de film „C. Nottara“; Familia; Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti: matineu orele 15, Titanic vals ; seara orele 19,30, Tania ; Teatrul Evreiesc de Stat (sala C. C. S.): Motive personale ; Echipa artistică a C.C.A. (sala din strada Uranus) : Cu cîntec înainte; Ansamblul de Estradă (sala Savoy): matineu orele 11, Să cînte muzica ; matineu orele 16, concert de Mălineanu ; seara orele 20, Să evite muzica ; Ansamblul de Estradă (sala fost Teatrul Tineretului); Magazin de stat ; Teatrul de amatori C.F.R. (Piaţa Gării de Nord): ...„eseu“ ; Teatrul Armatei, Ansamblul de păpuşi (sala Modern); matineu orele 10, Tică şi Rică la teatrul de păpuşi ; matineu orele 16, Tică şi Rică la teatrul de păpuşi ; Sala Dalles : matineu orele 16, Recital umoristic de N. Stroe ; Circul de Stat (Piaţa Nicolae Bălcescu): matineu orele 16, Primul spectacol: seara orele 20, Primul spectacol. CINEMATOGRAFE: Patria, I. C. Frimu: Mai tare ca noaptea; Republica, Lumina: Bănuţul; Bucureşti, Vasile Roaita: Copiii partizanului: înfrăţirea între popoare: De doi bani speranţă; Maxim Gorki: matineu: Filme pentru cei mici: seara: Antilopa de aur, Valsul pe gheaţă, Zmeul cel rău; Tineretului: Hamlet; Timpuri Noi: în lumea albinelor. Expoziţia sovietică de la Copenhaga: Un caz la nord; Elena Pavel, Al. Sahia: Alarmă la circ; 8 Martie, Cultural: Fetele din piaţa Spaniei; Victoria: Suspine pe stradă; Gh. Doja: Zilele mîniei; Al. Popov: Misterul lacului din munţi; unirea: Campionatul mondial de fotbal; C. David: Tinereţea lui Maxim; Flacăra: Stele vesele; T. Vladimirescu: Examen de maturitate; Aurel Vlaicu: Fiica regimentului; Munca: Primăvara pe gheaţă; Arta. Olga Bancic: Furtună pe Nipru; Popular: Asaltul fortului din munţi; M. Eminescu: Volga-Volga; Mioriţa, 23 August: Ordinul Ana; Moşilor; N. Bălcescu: Caut o nevastă; Donca Simo: Clochemerle; Iile Pintilie: Epava din largul mării; 8 Mai: Scanderbeg; Volga: Circul Slavia; 1 Mai: Chibricut suedez: Turnul fecioarei; Libertăţii: Cei trei muşchetari; Gh. Coşbuc: Slugă la doi stăpîni; Rahova: Aleko, Fraţii Liu. REDACTIA SI ADMINISTRATIA I Bucuresti, «tr Anastase Sima or, t. Centrals telefonici 6.23.38, 6.28.65, 1.23.29. STAS 1832 12 — Tiparul intr. Poligrafica Nr. 2, str. Brezoianu Nr. 6 -25. Abonamente individual» lunar. Iei », colectiva pen.-u muncitori, tirani «! Intelectuali lei. Abonamentele se fac la Oficiile poştale prin factorii poştali şi diluteri voluntari din întreprinderi şi instituţii. Taxa poştala plătită un numerar conform aprobării Dir. Gen. p.T.X. Nr. 11M33V949.