Steagul Roşu, decembrie 1956 (Anul 3, nr. 830-855)

1956-12-01 / nr. 830

Pag. 4-a f .Domnule preşedinte , Sesiunea actuală a Adunării Gene­rale a Naţiunilor Unite a căpătat o importanţă deosebită datorită împre­jurărilor internaţionale pline de în­cordare în care ea se desfăşoară. Înainte de a prezenta punctul de ve­dere al delegaţiei R. P. Române în problen­ele de mare însemnătate a­­flate în faţa Adunării, vă rog să-mi permiteţi să înfăţişez pe scurt — ca membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite — elementele de bază ale po­liticii externe a Romîniei. România se află angajată într-un vast pro­gram de construcţie, de dezvoltare a economiei civile in scopul ridicării nivelului de trai material şi cultural al poporului. Dintr-o ţară agrară şi producă­toare de materii prime, Romînia s a transformat într-o ţară industrial­­agrară în plină dezvoltare. Avînd drept preocupare principală îndepli­nirea acestui program constructiv, Romînia este profund şi organic in­teresată într-o politică de pace şi colaborare internaţională. Aceasta o determină să promoveze cu stăruinţă în politica sa externă principiile coexistenţei paşnice, colaborarea cu toate ţările pe picior de egalitate, respectarea reciprocă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale, neameste­cul în treburile interne ale altor state. Pornind de la aceste principii, Romînia tinde în mod constant că­tre lărgirea efectivă, a relaţiilor po­litice, culturale şi de afaceri cu toate ţările, indiferent de regimul lor social. Strînsele relaţii de prie­­tenie şi ajutor reciproc care s-au creat între Romînia, Uniunea Sovie­tică, China populară şi celelalte ţări socialiste, servesc în modul cel mai fidel atît intereselor proprii ale aces­tor ţări cit şi intereselor păcii şi ale securităţii internaţionale. Totul în această prietenie sprijină şi întăreşte cauza păcii. In ultimul deceniu, pe­rioadă în care regimul de democraţia populară s-a dezvoltat şi s-a conso­lidat definitiv, Romînia şi-a lărgit relaţiile cu numeroase ţări din Eu­ropa, Asia, Orientul Apropiat, cu­li­nele din aceste ţări stabilind pentru prima oară relaţii diplomatice şi e­­conomice. Republica Populară Ro­mina întreţine relaţii economice cu 62 de ţări şi susţine prin eforturi practice dezvoltarea relaţiilor econo­mice, politice şi culturale cu statele Europei apusene, Americii de Nord şi Americii Latine. Pornind de la ideea că nu există problemă litigi­oasă care să nu poată fi rezolvată pe calea tratativelor, guvernul român a luat iniţiativa rezolvării probleme­­lor pendinte cu alte ţări. In urmă­rirea acestui obiectiv de îmbunătăţire continuă a relaţiilor sale internaţio­nale, Romînia a restabilit în ulti­mele luni relaţiile diplomatice, în­trerupte în cursul războiului, cu Gre­cia — unul dintre vecinii săi apro­piaţi. Republica Populară Romînă a invitat Statele Unite ale America să ducă tratative pentru a discuta pro­blemele pendinte între cele două ţări pentru a promova între ele relaţii comerciale, culturale şi a dezvolta relaţii de prietenie între poporul a­­merican şi cel român. Noi pornim de la convingerea că relaţii realmente sănătoase nu pot exista decât între state care îşi respectă reciproc inde­pendenţa naţională. Domnule preşedinte, Republica Populară Romînă priveşte cu adîncă simpatie şi înţelegere mişcarea de eliberare a popoarelor din ţările co­loniale şi dependente. Noi considerăm pe deplin legitimă năzuinţa popoa­relor din Asia, Orientul Apropiat, Africa, de a se guverna potrivit in­tereselor lor naţionale, de a exploata în propriul lor folos, bogăţiile de pa teritoriul lor, de a păşi pe drumul dezvoltării economiei şi al ridicării standardului de viaţă. Creşterea im­­petuoasă a mişcării naţional-elibera­­toare a pus la ordinea zilei chestiu­nea lichidării depline a sistemului colonial. Cu atît mai gravă şi mai plină de consecinţe este în zilele noastre încercarea de a recuceri prin război poziţii coloniale pierdute Războiul de agresiune pornit de An­glia şi Franţa cu ajutorul Israelului împotriva bravului popor egiptean este tipic în această privinţă. Meto­dele şi practicile colonialiste con­damnate de întreaga omenire nu pot fi reluate în a doua jumătate a secolului XX-lea fără riscul unui dezastru politic, economic şi mi­litar. Reacţia energică şi hotărită a forţelor iubitoare de pace, hotărîrea cvasi-unanimă a Adunării Generale a reuşit să frîneze agresiunea, agre­sorii s-au găsit izolaţi şi condam­naţi. Aceste concluzii nu pot fi igno­­rate de cercurile agresive interna­ţionale. Delegaţia romînă ţine să su­blinieze că principala măsură pe care o impun interesele păcii şi securităţii în această chestiune este retragerea imediată din Egipt a trupelor inva­datoare şi restabilirea statu-quo-ului din momentul declanşării agresiunii, aşa cum o cer hotărîrile Adunării Ge­nerale. Numai în acest fel se pot e­­vita complicaţiile ulterioare şi se pot aborda alte probleme privind Orien­tul Apropiat. Ţara noastră, care a dezvoltat cu multe din aceste ţări relaţii economice, culturale şi poli­­tice prieteneşti, spre folosul reciproc, este profund interesată in restaura­rea păcii în Orientul Mijlociu, in consolidarea independenţei statelor arabe şi în dezvoltarea lor econo­mică. Colonialismul constituie o cau­ză permanentă de încordare inter­naţională, de încălcare brutală a drepturilor popoarelor, de conflicte şi războaie. De aceea, una din sarci­nile principale și dintre cele mai ur­gente ale Adunării Generale a O.N.U. este de a dezbate și rezolva în mod just asemenea probleme deschise pe ordinea de zi, ca problema Cipsului, Algeriei și Irianului de Vest. Repu­blica Populară Romînă dorește sa insiste în mod deosebit asupra ne­cesităţii imperioase de a se rezolva problema Ciprului, ridicată în faţa O.N.U. de Grecia. Delegaţia romînă consideră că acordarea rapidă a dreptului de autodeterminare poporu­lui cipriot este in interesul tuturor statelor. Poporul român, legat prin străvechi relaţii de prietenie şi luptă comună pentru independenţă cu po­porul grec, sprijină cu fermitate ce­rerea Greciei de a se rezolva proble­ma Ciprului, potrivit cu aspiraţiile fierbinţi de libertate ale poporului cipriot. Domnule preşedinte, in faţa Adu­nării Generale a fost adusă în repe­tate rînduri problema situaţiei din Ungaria. Noi considerăm că prin eşecul încercării elementelor fascisto­­horthyste în încercarea de a folosi în scopul restaurării vechiului regim mişcarea populară îndreptată spre întărirea democraţiei populare, a fost înlăturată situaţia în care Un­garia putea deveni un focar de ne­linişte şi agitaţie în inima Europei. Principalul este acum de a ajuta poporul ungar să-şi aline grelele su­ferinţe şi să-şi reconstruiască viaţa. Guvernul romín acordă tot sprijinul poporului ungar prieten şi vecin. Guvernul român consideră că pro­blema realizării unei păci trainice este legată de înfăptuirea dezarmă­rii. Un acord în problema dezarmă­rii ar crea largi posibilităţi pentru rezolvarea problemelor internaţionale litigioase, lumea ar face paşi sub­stanţiali pe calea destinderii, popoa­rele ar respira uşurate de povara grea a cheltuielilor militare şi de at­mosfera încărcată creată pentru a le justifica. Suntem­ de acord cu acei delegaţi care, vorbind despre nece­sitatea şi importanţa rezolvării a­­cestei probleme, au subliniat respon­sabilitatea care revine în această privinţă tuturor ţărilor şi in special marilor puteri. Adunarea Generală a fost sezisată de noile propuneri ale guvernului Uniunii Sovietice în ches­tiunea dezarmării şi micşorării ten­siunii internaţionale. Delegaţia Re­publicii Populare Române consideră că aceste propuneri constituie o con­tribuţie de cea mai mare însemnă­tate şi pot duce la o soluţie pozitivă. Mă voi opri asupra cîtorva aspecte care interesează în mod deosebit Re­publica Populară Romînă. Romînia a redus cu 40.000 de soldaţi şi ofiţeri efectivele forţelor sale armate şi a scurtat termenul serviciului militar, dînd o dovadă concludentă că este gata să înfăptuiască în practică po­litica de reducere a înarmărilor. Noi sprijinim cu toată tăria propunerea Uniunii Sovietice de interzicere a armei atomice şi a armei cu hidro­gen, de încetare a experienţelor cu armele nucleare şi de instituire a unui control internaţional al acestor măsuri. Republica Populară Romînă s a pronunţat permanent şi în sen­sul că pacea şi securitatea în Europa pot fi asigurate nu prin crearea de blocuri militare antagoniste, ci pe calea efortului comun al tuturor sta­telor europene pentru înfăptuirea u­­nui sistem general de securitate. In acest spirit, sprijinim propunerea Încheierii unui pact de neagresiune între ţările pactului Atlanticului de nord şi ţările Tratatului de la Var­şovia, care ar crea condiţii din cele mai favorabile pentru realizarea mai departe a dezarmării generale şi a întăririi păcii. Trebuie să amintim că Tratatul de la Varşovia din care facem parte, tratat născut din nece­sitatea apărării împotriva pericolu­lui creat prin refacerea noului Wehr­macht vestgerman, este de la început, un pact condiţional. El prevede ca in cazul în care in Europa va fi creat un sistem de securitate colec­tivă şi va fi încheiat în acest scop acordul corespunzător, lucru spre care ţările contractante tind neînce­tat, Tratatul de la Varşovia îşi pier­de valabilitatea. Importanţa problemelor care stau în faţa noastră, răspunderea cu care trebuiesc abondaite, sînt cu a­tît mai mari cu cit, după cum s-a mai sub­liniat, ne­­aflăm într-un moment de răscruce al evoluţiei situaţiei inter­naţionale, cînd fiecare dintre mem­brii Naţiunilor Unite vom tr°bul să răspundem concret la întrebarea — vom lăsa să fie reînviată fantoma războiului rece, să fie afişate cu calm şi cinism planuri de noi agre­siuni, sau vom determina reîntoar­cerea la principiile colaborării paş­nice, singurele care pot asigura pa­cea şi progresul tuturor popoarelor. După părerea delegaţiei noastre problema care merită atenţie este problema extinderii relaţiilor diplo­matice între state, favorizarea lor în scopul dezvoltării şi consolidării colaborării internaţionale. Dezvolta­rea relaţiilor diplomatice nu a ţinut pasul cu dezvoltarea schimburilor in­ternaţionale , a relaţiilor economi­ce, culturale, politice între state. Ac­tualitatea unor eforturi în această direcţie apare limpede dacă luăm în considerare influenţa favorabilă pe care a avut-o asupra situaţiei inter­naţionale restabilirea recentă a re­laţiilor întrerupte între unele ţări ca urmare a ultimului război mondial. In ce priveşte capitolul de impor­tanţă considerabilă a problemelor e­­conomice, guvernul român socoteşte că interesele progresului şi înţele­gerii internaţionale impun cu nece-­­sita­te un comerţ internaţional, pe ba­ze de avantaje reciproce care să se desfăşoare fără bariere ,artificiale şi discriminări. Domnule preşedinte , Nu putem încheia expunerea noastră fără a a­­răta încă odată că rolul deosebit de important pe care trebuie să-l aibă O.N.U. în promovarea colaborării in­ternaţionale este serios diminuat de absenţa din sinul acestei organiza­ţii a reprezentanţilor poporului chi­nez de 600 milioane de oameni. Ţin să subliniez importanţa deosebită pe care delegaţia romînă o atribuie ro­lului şi lucrărilor Naţiunilor Unite. Pentru îndeplinirea nobilei misiuni înscrisă în Cartă — apărarea şi con­solidarea păcii şi securităţii interna­ţionale— O.N.U. nu trebuie să se afle în situaţia de a activa numai după ce s-a aprins focul ci trebuie să meargă la cauzele internaţionale care dau na­ştere la conflicte şi încordare, să depună o a­ctivitate­­asiduă de prevenire a conflictelor internaţio­nale şi de rezolvare a lor pe calea tratativelor la masa de conferinţe. Tocmai de aceea noi socotim nece­sar să se înceteze folosirea Organi­zaţiei Naţiunilor Unite ca tribună a propagandei şi a­ţîţărilor. In ceea ce o priveşte, delegaţia Republicii Popu­lare Române este gata să-şi dea în­treaga contribuţie la rezolvarea pro­blemelor care stau în faţa Adunării şi să colaboreze cu toate delegaţiile care sînt însufleţite de dorinţa de a face ca în această Adunare să pre­valeze spiritul de înţelegere şi bună­voinţă menit să consolideze pacea şi colaborarea internaţională. (Text prescurtat) NEW YORK 30 (Agerpres). — Co­respondentul special Agerpres trans mite : In cadrul şedinţelor plenare ale A­­dunării Generale continuă discuţia politică generală. Au luat cuvîntul re­prezentanţii Birmaniei, Suediei, Ce­hoslovaciei şi Iranului. A luat apoi cuvîntul conducătorul delegaţiei Republicii Populare Româ­ne, Grigore Preoteasa. La discuţia generală au luat cuvîn­tul de asemenea reprezentanţii Nepa­lului, Laos­ului şi Libiei. Lucrările Adunării Generale a O. N. U. Discursul rostit de Grigore Preoteasa ministrul Afacerilor Externe al P. R. Comuniştii unguri in fruntea luptei pentru refacerea ţării BUDAPESTA 30 (Agerpres). — Comuniştii unguri îşi string rîndurile şi îşi exprimă hotărîrea de a se situa în fruntea luptei pentru o producţie normată şi pentru refacerea Unga­riei. In numeroase întreprinderi şi instituţii din întreaga ţară se con­stituie organizaţiile Partidului Mun­citoresc Socialist Ungar care şi-a în­ceput activitatea. Joi activu­l de bază al celor mai importante uzine din Köbanya a ţinut o consfătuire în ca­drul căreia s-a făcut bilanţul muncii politice depuse pînă acum şi s-au a­­doptat hotărîri privind activitatea viitoare. Şi la sate se desfăşoară or­ganizarea Partidului Muncitoresc So­cialist Ungar. Potrivit ştirilor sosite din regiunea Csinograd pînă în ziua de 26 noiembrie au fost create 100 de organizaţii de partid. Tot mai multe întreprinderi din în­treaga ţară încep să livreze produse. In fabrici şi uzine lucrează acum 70-­90 la sută din muncitori şi func­ţionari. Nu s-au prezentat la muncă numai ace­i care locuiesc în afara oraşului sau în cartiere lipsite deo­camdată de mijloace de transport. La combinatul metalurgic „Csepel“ centrul industriei ungare, se munceşte intens. La 29 noiembrie au venit să lucreze la furnale 9500 de muncitori. La fabrica de maşini „Ganz“ au fost reparate pînă acum numeroase va­goane de tramvai avariate. Aprovizionarea Budapestei se îmbu­nătăţeşte zi de zi. A început refa­cerea marilor magazine avariate în timpul luptelor. Într-un comunicat al Ministerului Industriei Alimentare se arată că în momentul de faţă func­ţionează în ţară patru fabrici de zahăr. Se anunţă din Budapesta de aseme­nea că majoritatea şcolilor elementare şi medii din Capitală şi-au redeschis porțile. Tratativele Butler-Pineaul LONDRA 30 (Agerpres). — Vineri după amiază au început la Londra tratativele dintre guvernele Angliei şi Franţei în problema Egiptului. La tratative participă din partea Angliei, Butler, care asigură în prezent inte­rimatul preşedinţiei guvernului bri­tanic, ministrul de Externe, Selvon Lloyd şi H. MacMillan, ministrul Finanţelor, iar din partea franţei — Pineau, ministrul de Externe, Louis Joxe, secretar general al Ministerului de Externe francez şi Jean Chauvel, ambasadorul francez la Londra. Potrivit agenţiilor de presă, trata­tivele dintre reprezentanţii Angliei şi Franţei au drept scop stabilirea unei politici comune în legătură cu cererea Adunării Generale a O.N.U. privind retragerea trupelor anglo-franceze de pe­­ teritoriul egiptean. CONCENTRĂRI MASIVE DE TRUPE LA FRONTIERELE SIRIEI DAMASC 30 (Agerpres).­­ La 30 noiembrie, Salah Bittar, ministrul de Externe al Siriei a convocat o confe­rinţă de presă cu ziariştii din Da­masc. El a declarat că „există posibi­litatea unui atac anglo-franco-israeli­­an împotriva Siriei“. Ministrul sirian a declarat de asemenea că la frontie­rele Siriei cu Turcia şi Irakul se semnalează masive concentrări de trupe precum şi ample mişcări de tru­pe israeliene de-a lungul liniei de ar­mistiţiu dintre Israel şi Siria. Ministrul de externe sirian a adău­gat că în cazul unei agresiuni împo­triva Siriei, guvernul „va cere ajutor politic şi militar din partea tuturor ţărilor". Poporul sirian, armata şi guvernul Siriei, a spus în încheierea declara­ţiei sale Salah Bilar, sînt gata să res­pingă orice agresiune. STEAGUL­ ROŞU! începerea campaniei electorale în R. P. Polonă W. GOMULKA: O Polonie liberă şi suverană poate fi numai Polonia socialistă VARŞOVIA, 30. (Agerpres)­. — După cum transmite agenţia PAP, la 29 noiembrie a avut loc la Varşovia conferinţa pe întreaga Polonie con­sacrată alegerilor în Seimul R.P. Po­lone. Conferinţa a fost convocată de Comitetul pe întreaga Polonie al Frontului Naţional şi de Comisia centrală consultativă a partidelor po­litice şi a organizaţiilor obşteşti creată în legătură cu alegerile în Seim. La conferinţă au participat mem­­­brii Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, conducători, ai Parti­dului Ţărănesc Unit, ai Partidului Democrat, reprezentanţi ai organiza­ţiilor obşteşti,, activişti ai Frontului Naţional. După aprobarea ordinei de zi a luat cuvîntul W. Gomulka, prim se­cretar al Comitetului Central al PMUP, care a făcut o caracterizare a situaţiei internaţionale şi interne a ţării şi a vorbit despre sarcinile PMUP la apropiatele alegeri în Seim. Referindu-se la relaţiile polono­­sovietice W. Gomulka a subliniat u­­riaşa însemnătate a recentelor trata­tive de la Moscova, în cadrul cărora au fost reglementate toate problemele care interesează cele două părţi şi au fost puse bazele întăririi conti­nue a relaţiilor frăţeşti, a priete­niei şi colaborării între Polonia şi Uniunea Sovietică. Rezultatele tratativelor de la Mos­cova pot constitui un exemplu de relaţii intre statele socialiste. Relaţiile dintre Polonia şi Uniunea Sovietică, a spus in continuare W. Gomulka, se bazează pe principiile egalităţii părţilor, inviolabilităţii te­ritoriale, in­depenidenţei şi suverani­tăţii, precum şi ale neamestecului in treburile interne. Aceste relaţii des­chid o nouă pagină în dezvoltarea socialismului internaţional. Temelia suveranităţii noastre o constituie a­­lianţa cu lagărul socialismului. In continuare W. Gomulka s-a re­ferit la evenimentele din Ungaria. Cea mai mare zarvă în jurul eveni­mentelor din Ungaria, a spus el, o fac cercurile care îşi întemeiază politica pe intervenţia externă. A­­ceste cercuri au agiţat poporul un­gar şi ele poartă o mare răspundere pentru sîngele vărsat în Ungaria. W. Gomulka a spus în continuare că poporul polonez va întări necon­tenit alianţa şi prietenia cu R. P. Chineză, R. Cehoslovacă, R.D. Ger­mană şi celelalte ţări ale lagărului socialist Referindu-se la problemele vieţii interne W. Gomulka a caracterizat sarcinile dezvoltării continue a de­mocraţiei socialiste şi întăririi situa­ţiei economice in ţară. El a subliniat că greşelile comise în politica Partidului nu pot umbri realizările uriaşe. In ciuda greşelilor comise în politica economică, pers­pectivele dezvoltării economice a Po­loniei sînt bune. O Polonie liberă şi suverană poate fi numai Polonia socialistă. Această Polonie poate creşte, poate să-şi sporească puterea, să asigure poporului munca, să ri­dice bunăstarea. Masele de oameni ai muncii din ţara noastră nu vor admite niciodată o altă Polonie. Referindu-se la forţele retrograda poloneze, W. Gomulka a declarat în aprobarea generală a celor prezenţi că trebuie dusă o luptă neclintită împotriva elementelor provocatoare şi huliganice. Vorbitorul a subliniat că unele grupuri lansează atacuri şi împotriva conducătorilor partidului care se dovediseră în trecut de bună credinţă şi care acum sprijină pe deplin şi aplică în practică progra­mul trasat de cea de a 8-a plenară. Cei prezenţi la conferinţă au intim­pinat cu aplauze hotărîte afirmaţia lui Gomulka că nu se va permite calomnierea oamenilor cinstiţi şi de­votaţi. In prezent, a arătat In continuare vorbitorul, sarcina noastră cea mai urgentă este sporirea neîntreruptă a producţiei industriale şi agricole. W. Gomulka a subliniat că candi­daţii pentru alegerile de deputaţi în Seim trebuie să fie oameni care se bucură de încrederea maselor de oa­meni ai muncii, oameni capabili să realizeze programul construcţiei so­cialiste în Polonia populară. La conferinţă au luat de aseme­nea cuvîntul S. Ignat — din partea Partidului Ţărănesc Unit, S. Kulc­­zinski — din partea Partidului De­­mocrat, I. Loga-Sewinski, preşedin­­­tele Consiliului Central al Sindica­telor, reprezentanţi ai organizaţiilor­ obşteşti şi de masă. Conferinţa a adoptat mesajul­­program al Frontului Unităţii Po­porului către poporul polonez. China ;­ India — gigantice forţe morale şi materiale ale păcii în lume Cuvîntarea rostită de Ciu En-lai în parlamentul Indiei DELHI 30 (Agerpres). — China Nouă. La 29 noiembrie Ciu En-lai, premierul Consiliului de Stat al R. P. Chineze, care se află în vizită oficială în India, a făcut o vizită preşedintelui Republicii Indiei, Rajendra Prasad. In după-amiaza aceleiaşi zile Ciu En-lai a vizitat parlamentul, unde vicepreşedintele Consiliului Statelor şi preşedintele Camerei Populare au oferit o recepţie. Ciu En-lai a rostit o cuvîntare in faţa deputaţilor celor două Camere ale parlamentului Indiei. Stimate vicepreşedinte! Stimaţi membri ai Camerei Popu­lare şi ai Consiliului­ Statelor ! Vă mulţumesc pentru această caldă primire. Mulţumesc pentru posibilita­tea ce mi s-a oferit de a lua cuvîntul la şedinţa comună a Camerei Popu­lare şi a Consiliului Statelor Republi­cii India. Consider aceasta ca o mare cinste nu numai pentru mine ci şi pentru statul meu, pentru poporul meu. In vara anului 1954 am avut pen­tru prima oară posibilitatea de a cu­noaşte marea dv. ţară. Atunci vizita mea a fost scurtă, deoarece avea loc conferinţa de la Geneva. Ca urmare a acestei vizite, primul ministru Nehru şi eu am dat publi­cităţii o declaraţie comună în care am propus cinci principii Pancea Sila şi anume respectarea reciprocă a inte­grităţii teritoriale şi a suveranităţii, neagresiunea, neamestecul reciproc în treburile interne, egalitatea şi avanta­jul reciproc şi coexistenţa paşnică, care au fost puse la baza relaţiilor celor două ţări ale noastre. In aceeaşi declaraţie ne-am exprimat speranţa că aceste principii pot fi aplicate tu­turor relaţiilor internaţionale în ge­neral. Constatăm cu satisfacţie că cele cinci principii proclamate pentru pri­ma oară de premierul Indiei şi Chi­nei acum doi ani şi jumătate au avut o influenţă uriaşă asupra lumii. Sper că cea de a doua vizită a mea în India va contribui la întărirea con­tinuă a prieteniei dintre China şi In­dia, care ne este atit de scumpă, şi la eforturile noastre comune în nu­mele păcii. Cînd vorbim despre prietenia din­tre India şi China ne amintim tot­deauna cu un sentiment de bucurie de relaţiile noastre care datează din vremuri istorice îndepărtate. Intr-adevăr, relaţiile dintre China şi India constituie un exemplu în is­toria mondială. In decurs de cîteva mii de ani, ţă­rile noastre s-au influenţat reciproc dar niciodată una nu s-a amestecat în treburile celeilalte. Această înde­lungată existenţă prietenească a stră­moşilor noştri a devenit fireşte astăzi o tradiţie preţioasă pentru fiecare dintre noi. Astăzi în faţa Chinei şi Indiei, care şi-au dobîndit deja independenţa po­litică, stau sarcinile gigantice de con­struire a ţărilor lor. Sperăm cu toţii că ţările noastre vor învinge actuala înapoiere şi vor aduce pe plan mon­dial un aport demn de istoria, terito­riul şi de numărul locuitorilor lor. Căile şi metodele dobîmdirii Inde­pendenţei naţionale în China şi India sînt diferite. Revoluţia din China a fost încununată de victorie datorită faptului că în îndelungata luptă ar­mată ea a fost condusă de Partidul Comunist Chinez. India a păşit pe altă cale. Poporul chinez admiră lup­ta dusă de poporul indian sub condu­cerea liderilor săi naţionali — Gandhi şi Nehru şi uriaşele realizări obţi­nute de poporul indian în această lup­tă. Considerăm că popoarele noastre pot şi trebuie să urmeze exemplul strămoşilor noştri şi anume — să res­pecte reciproc dezvoltarea lor inde­pendentă, să ia din experienţa celui­lalt ceea ce consideră util, îmbogă­ţind în felul acesta experienţa sa şi contribuind la progresul său. Astfel au procedat strămoşii noştri şi au procedat bine în decurs de cîteva mi­lenii. Nu există motiv pentru care să nu putem proceda astăzi pe o bază nouă şi mai bine decit ei. Doamnelor şi domnilor ! Primul plen cincinal va fi îndepli­nit anul viitor. In prezent elaborăm cel de al doilea plan cincinal. Poporul chinez ştie bine că pentru o construcţie încununată de succes, după cum a spus premierul Nehru „pacea este absolut necesară“. Desigur, nevoia noastră de pace este dictată nu numai de dorinţa de a ne construi ţara. Avem nevoie de pace nu numai în prezent; ne va tre­bui pacea şi în viitor, cînd China va dobîndi succese în construcţia ei. De aceea, poporul chinez a precizat în constituţia sa: „Lupta pentru ţelu­rile nobile ale păcii în întreaga lume şi ale progresului omenirii constituie linia fermă a ţării noastre în proble­mele internaţionale“. Această linie trebuie să fie urmată nu numai de actuala generaţie din China ci şi de urmaşii noştri. Ne bucură faptul că nu numai Chi­na are nevoie de pace. Trăim într-o perioadă cînd pacea devine tot mai mult şi mai mult o revendicare gene­rală a majorităţii covîrşitoare a ome­nirii. Referindu-se la agresiunea anglo­­franco-israeliană împotriva Egiptului, Ciu En-lai a spus că în prezent nu se poate considera în nici un caz că pa­cea a fost restabilită. Trupele inter­­venţioniste se află pînă în prezent pe teritoriul Egiptului şi suveranitatea acestei ţări continuă să fie încălcată. Pacea în întreaga lume şi în primul rînd pacea în Asia şi Africa continuă să fie în primejdie. Fapte implacabile dovedesc că lupta împotriva colonia­lismului, pentru menţinerea păcii — este o luptă îndelungată şi dîrză. In conjunctura actuală, a continuat vorbitorul, considerăm că este nece­sară întărirea continuă a solidarităţii popoarelor iubitoare de pace din în­treaga lume şi îndeosebi a popoarelor Asiei şi Africii care au­ devenit obiec­tul provocărilor colonialiste. In această privinţă unitatea dintre China şi India capătă o importanţă excepţional de mare. Unitatea popu­-.­ laţiei celor două ţări ale noastre de aproape un miliard de oameni va fi o gigantică forţă morală şi materială pentru stabilizarea situaţiei în Asia şi Africa. Considerăm de asemenea că în in­teresul unităţii toate ţările iubitoare de pace şi în primul rînd China şi India — ţări care au promovat cele cinci principii „Pancea­ştra“ —tre­buie să înalţe mai sus. steagul acestor cinci principii­ In ceea ce priveşte China, suntem­ gata ca pe baza celor cinci principii să îmbunătăţim prin toate mijloacele relaţiile noastre cu toate ţările, în pri­mul rînd cu ţările vecine. Doamnelor şi domnilor ! Spiritul Bandungului nu a dispărut aşa cum doreau unii. Dimpotrivă, vedem­ cu ochii noştri că el a prins rădăcini în inimile a zeci de milioane de oameni. Ei prosperă şi va prospera fără îndo­ială cu o putere şi mai mare. In încheiere vreau să-mi exprim în­­că odată recunoştinţa profundă primu­lui ministru Nehru pentru invitaţia sa, guvernului Indiei pentru primirea cor­dială şi poporului indian pentru in­­tîmpinarea plină de căldură. Trăiască marele popor indian ! Trăiască marea prietenie dintre popoarele Chinei şi Indiei 1 Trăiască solidaritatea popoarelor Pi­siei şi Africii 1 Trăiască pacea în întreaga lume! UN ARTICOL DE FOND DIN „TRYBUNA LUDU" VARȘOVIA 30 (Agerpres). — In numărul său din 28 noiembrie, ziarul „Trybuna Ludu“, organul C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, a publicat un articol de fond intitu­lat ,,Ce scopuri urmărește această de­magogie ?“. In articol se spune că încă în octombrie, pe suprafaţa mare­lui val de însănătoşire se observa spuma demagogiei. Dar să spunem lucrurilor pe nume: în unele cercuri este­­ la modă vînă­­toarea de „sta­linişti“. In realitate, este vorba despre o vînătoare de co­munişti, dinttre care mulţi şi-au în­chinat întreaga viaţă luptei pentru cauza clasei­ muncitoare făcînd gre­şeli împreună cu întregul partid şi indreptînd împreună cu el greşelile. Din uzine şi din judeţe, din sate şi din instituţii sosesc semnale des­pre tendinţa de a îndepărta de viaţa noastră chiar şi oamenii cu cea mai mare abnegaţie, căliţi din punct de vedere ideologic şi valoroşi, numai pentru motivul că în trecut aceşti oameni au făcut împreună cu partidul greşeli, semnale despre tendinţa de a-i îndepărta de viaţa noastră, sub pre­textul că şi-ar fi „schimbat culoa­rea“, chiar şi pe acei care în perioada de după Congresul al XX-lea se află în primele rînduri ale luptei pentru lichidarea fenomenelor bolnăvicioase, pentru aducerea partidului şi a ţării pe calea pe care ei se află astăzi. Cînd li se oferă prilejul, diferiţi de­magogi îşi lichidează conturile per­sonale, diferiţi vanitoşi care nu exce­lează prin calităţi caută prilejul să re­cupereze ceea ce au pierdut. Aceasta nu este o chestiune lipsită de importanţă, aşa cum nu a fost lip­sită de importanţă nici în zilele din octombrie şi trebuie privită cu mai multă atenţie.­­Vântul demagogiei suflă din trei părţi deşi, în mod obiectiv într-o sin­gură direcţie. Din partea elementelor scandaloase iresponsabile şi a reacţiunii politice. Din partea pigmeilor politici care din ură faţă de socialism, nu sunt în stare să vadă interesele poporului. Ura faţă de comunism şi posibilitatea de a manifesta această ură orbesc pe a­­ceşti oameni împiedicîndu-i să vadă situaţia politică din lume, să vadă ce­ea ce se petrece în jur. Din ură faţă de comunism ei sunt gata să-şi aprin­dă propria casă. Urmează apoi demagogii stihiei, demagogii care nu-şi dau seama de nimic, nici măcar de faptul că se joa­că cu focul, demagogi cărora li se pare că partidul va permite ca îm­preună cu stihia să fie înmormîntat socialismul. Lozinca lor este: comu­niştii să fie înlăturaţi din aparatul de stat şi administrativ, vechii activişti Dar vîntul suflă nu numai de colo, nu numai din partea celor de dreapta şi din partea stihiei. Au a­­părut de asemenea răspînditorii in­genioşi ai diferitelor declaraţii ante­rioare ale activiştilor de partid, pen­­tru­ „a dovedi“ că ei nu au­ gîndit, întotdeauna aşa cum gîndesc acum. Este o demagogie obişnuită, ieftină, întreprinsă nu de stihia sau cei de dreapta, ci de acele cercuri care au fost denumite în istoria revoluţiei noastre cercuri ale conservatorilor de partid. Ziarul scrie în continuare: Cum s a întîmplat şi de ce s-a întîmplat ■că pe de o parte avem astăzi în fond o societate matură care îşi dă sea­ma la încercarea de a întoarce înapoi ţara noastră, de a o atrage în viitoarea unei aventuri, con­stituie cea mai mare primejdie pen­tru socialism şi pentru Polonia, iar pe de altă parte, merg mină în mînă elementele iresponsabile da dreapta, elementele stihiei şi elemen­tele conservatorismului de partid? De aceea sarcina zilei, sarcina mo­mentului este în mod incontestabil să ne opunem demagogiei, să apărăm osatura unică a partidului, să men­ţinem înţelegere şi ordine, să apărăm ţara şi suveranitatea ei. Cu toţii ne pronunţăm pentru ca de la conducerea vieţii politice, de stat şi economice, să fie înlăturaţi oamenii lipsiţi de idei, carieriştii, trîntorii, oamenii pătaţi. Totodată, partidul va apăra din răsputeri dem­nitatea şi onoarea oamenilor căliţi d­in punct de vedere, ideologic care, împreună cu partidul, au greşit şi tot împreună cu partidul îşi în­dreaptă greşelile. Partidul nostru dispune în rîndu­­rile sale de un fond de aur de oa-­ meni, luptătorii cei mai curajoşi şi plini de abnegaţie din rîndurile so­cial democraţiei regatului Poloniei şi Lituaniei, ale Partidului socialist po­lonez, Partidului Comunist din Polo­nia, Partidului muncitoresc polonez, Partidului Muncitoresc Unit Polonez. Două generaţii din cei mai nobili oameni s-au format în rîndurile par­tidului nostru — s-au format în în­­chisori şi în pădurile de partizani. In partidul nostru au intrat şi vor intra încă luptătorii Armatei Krajo­­war şi din batalioanele ţărăneşti. Aceste cadre, scrie în încheiere „Trybuna Ludu“, reprezintă nu­ numai forţa partidului nostru, ci şi forţa creatoare a poporului. Un atac îm­potriva acestor cadre înseamnă un atac împotriva partidului nostru. Partidul va opri valul demagogiei ! Cuvîntarea ambasadorului R. P. F. I. în U. R. S. S. rostită la postul de radio-televiziune Moscova MOSCOVA 30 (Agerpres). — Cu ambasadorul extraordinar şi pleni­prilejul sărbătorii naţionale ,a Iugo- potenţiali al R.P.F. Iugoslavia în slam­iei — Ziua Republicii — în seara U.R.S.S., a rostit o cuvîn­ta­re la zilei de 29 noiembrie V. Miciunovici, postul de radio-televiziune Moscova. Colonialiştii atentează la independenţa Siriei N­oi fapte vin să întărească convingerea că Orientul A­­propiat a devenit in ultimul timp ţinta unui vast complot al puterilor occidentale asociate cu unele ţări membre ale pactului de la Bagdad. După ce a fost dezlănţuită agresiunea angio-fran­­co-israeliană în Egipt, condamnată după cum se ştie de către toate popoarele lumii şi de Organizaţia Naţiunilor Unite, acum colonia­liştii încearcă să atenteze la inde­pendenţa şi suveranitatea Siriei. Zilele trecute autorităţile siriene au descoperit un mare transport de arme introdus în ţară prin contrabandă din Irak. El a fost trimis complotiştilor de către gu­vernul de la Bagdad. Ziarul „At- Tahrir“ ce apare la Damasc, refe­­rindu-se la aceasta a scris că com­plotul „urmărea să ofere lui Nuri Said (premier al Irakului) posibili­tatea să impună Siriei felul săli de guvernare şi regimul său. Com­plotul nu poate fi considerat ca un caz izolat care a avut loc în urma unei înţelegeri dintre Nuri Said şi cîţiva trădători din ţara noa­stră". Rădăcinile complotului, în­cheie ziarul, sunt în realitate mult mai adinei şi reprezintă o verigă din lanţul intrigilor imperialiste care se ţes împotriva Siriei şi a orînduirii ei republicane pentru instaurarea unui regim subordonat, imperialismului şi legat de pactul de la Bagdad. Complotul împotriva Siriei urma să fie înfăptuit în trei etape: 1) dezordini, acte diversioniste şi a­­restarea conducătorilor sirieni de către bande înarmate în perioada iniţială a triplei agresiuni împo­ i—v r--. /-V rvrNr\rM-\rs.r\r\rv'rvrNrvrxrv­. rv /-v triva Egiptului; 2) cotropirea Si­riei de către trupele irakiene , sub pretextul „asigurării securităţii" şi „apărării intereselor petrolifere“ ale Irakului, operaţiune ce urma a fi executată simultan cu o inter­venţie militară a Israelului; 3) in caz de succes, prinţul moştenitor al Irakului ar fi devenit vice-regele Siriei, iar Israelul se alegea cu re­giunea Gaza şi cu Ierusalim. Care este esenţa acestor eveni­mente? Siria este un stat în Orien­tul Apropiat cu o populaţie de nu­mai 4.000.000 locuitori. Importanţa ei strategică însă este considera­­bilă deoarece întreaga ţară e stră­bătută în lung şi în lat de conduc­te petrolifere,ce se îndreaptă spre principalele porturi ale Meditera­­nei orientale. Dacă Egiptul consi­derat ca centru politic şi spiritual al lumii arabe, a fost atacat sub pretextul că... nu era capabil să asigure circulaţia normală a nave­lor prin Canalul de Suez, atacării Siriei nu-i exclus să-i servească"Ca pretext manifestarea de solidari­tate a acestei tari cu Egiptul expri­mată prin distrugerea conductelor petrolifere ale societăţii „Irak Pe­troleum Company“. Intr-o declaraţie făcută reprezentanţilor presei, Djabri, ministrul Lucrărilor publice al Siriei, a spus că „guvernul îşi menţine hotărîrea de a nu permite repunerea in funcţiune a conducte­lor societăţii „Irak Petroleum Com­pany“ decit după ce forţele agre­soare vor evacua teritoriul egip­tean“. Intenţia agresorilor de a-şi men­ţine trupele în Egipt reiese astfel evident din atitudinea lor faţă de Siria: ei preferă să instige la ata­carea acestui stat ce deţine „cheia" conductelor petrolifere în loc să părăsească Port Saidul, Port Fua­­dul şi peninsula Sinai. In acest scop Anglia şi Franţa ii atribuie Irakului „funcţiunea israeliană“ de declanşatoare a unei noi agresiuni, de data aceasta îm­potriva Siriei. Aproape întreaga presă din S.U.A., Anglia şi Franţa întreţine o vastă campanie de „pre­gătire ideologică“ provocatoare a agresiunii împotriva Siriei. Scopul acestei agitaţii este de a împinge la un război Irakul şi eventual Turcia (cu puţin timp înaintea dezlănţuirii celui de al doilea război mondial, Turcia răpise Si­riei regiunea Alexandretta) la care să participe apoi Anglia, Franţa şi Israelul. In ceea ce priveşte Statele Unite ale Americii, ele concen­trează în partea centrală a Medi­­teeranei forte maritime militare in număr de peste 20 de nave de răz­boi. Este semnificativ faptul că unele ziare italiene leagă manevre­le marinei de război americane de complotul­­ imperialist urzit împo­triva Siriei. Amiralul Radford, în­­tr-un discurs rostit la Washington a dat în vileag adevăratele planuri ale S.U.A. în Orientul Apropiat , el a ameninţat Siria cu folosirea for­tei armate. Insă Siria şi celelalte tari arabe, aşa cum a declarat premierul Sabri Asan­, sînt ferm hotărîte să-şi apere independenta, onoarea şi liberta­tea. Ele nu vor permite nimănui să cotropească fie chiar și un petic din pămintul lor. V. B. X­X­X­X REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA București, str. Brezoianu nr. 23-25 Centrala telefonică, nr. 6.22 10; 6 23 29 ; 6 23 38 Secţia scrisori 3.33 94. STAS 2452­­53 - Tiparul Intr. Poligrafica nr. 2, str. Brezoianu nr. 23-25. Abonamente Individuale lei 5, colective pentru muncitori, țărani »1 Intelectuali lai 4. Abonamentele te fac u oficiile poştale, prin factorii poştau şi difuze rU voluntari din Întreprinderi »1 insti­tuţiI. Taxa poştală plătită in numerar conform aprobării. Dir. Gen. P.T.T. Nr. 115 3334/949.

Next