Steagul Roşu, decembrie 1956 (Anul 3, nr. 830-855)
1956-12-01 / nr. 830
Pag. 4-a f .Domnule preşedinte , Sesiunea actuală a Adunării Generale a Naţiunilor Unite a căpătat o importanţă deosebită datorită împrejurărilor internaţionale pline de încordare în care ea se desfăşoară. Înainte de a prezenta punctul de vedere al delegaţiei R. P. Române în problenele de mare însemnătate aflate în faţa Adunării, vă rog să-mi permiteţi să înfăţişez pe scurt — ca membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite — elementele de bază ale politicii externe a Romîniei. România se află angajată într-un vast program de construcţie, de dezvoltare a economiei civile in scopul ridicării nivelului de trai material şi cultural al poporului. Dintr-o ţară agrară şi producătoare de materii prime, Romînia s a transformat într-o ţară industrialagrară în plină dezvoltare. Avînd drept preocupare principală îndeplinirea acestui program constructiv, Romînia este profund şi organic interesată într-o politică de pace şi colaborare internaţională. Aceasta o determină să promoveze cu stăruinţă în politica sa externă principiile coexistenţei paşnice, colaborarea cu toate ţările pe picior de egalitate, respectarea reciprocă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale, neamestecul în treburile interne ale altor state. Pornind de la aceste principii, Romînia tinde în mod constant către lărgirea efectivă, a relaţiilor politice, culturale şi de afaceri cu toate ţările, indiferent de regimul lor social. Strînsele relaţii de prietenie şi ajutor reciproc care s-au creat între Romînia, Uniunea Sovietică, China populară şi celelalte ţări socialiste, servesc în modul cel mai fidel atît intereselor proprii ale acestor ţări cit şi intereselor păcii şi ale securităţii internaţionale. Totul în această prietenie sprijină şi întăreşte cauza păcii. In ultimul deceniu, perioadă în care regimul de democraţia populară s-a dezvoltat şi s-a consolidat definitiv, Romînia şi-a lărgit relaţiile cu numeroase ţări din Europa, Asia, Orientul Apropiat, culinele din aceste ţări stabilind pentru prima oară relaţii diplomatice şi economice. Republica Populară Romina întreţine relaţii economice cu 62 de ţări şi susţine prin eforturi practice dezvoltarea relaţiilor economice, politice şi culturale cu statele Europei apusene, Americii de Nord şi Americii Latine. Pornind de la ideea că nu există problemă litigioasă care să nu poată fi rezolvată pe calea tratativelor, guvernul român a luat iniţiativa rezolvării problemelor pendinte cu alte ţări. In urmărirea acestui obiectiv de îmbunătăţire continuă a relaţiilor sale internaţionale, Romînia a restabilit în ultimele luni relaţiile diplomatice, întrerupte în cursul războiului, cu Grecia — unul dintre vecinii săi apropiaţi. Republica Populară Romînă a invitat Statele Unite ale America să ducă tratative pentru a discuta problemele pendinte între cele două ţări pentru a promova între ele relaţii comerciale, culturale şi a dezvolta relaţii de prietenie între poporul american şi cel român. Noi pornim de la convingerea că relaţii realmente sănătoase nu pot exista decât între state care îşi respectă reciproc independenţa naţională. Domnule preşedinte, Republica Populară Romînă priveşte cu adîncă simpatie şi înţelegere mişcarea de eliberare a popoarelor din ţările coloniale şi dependente. Noi considerăm pe deplin legitimă năzuinţa popoarelor din Asia, Orientul Apropiat, Africa, de a se guverna potrivit intereselor lor naţionale, de a exploata în propriul lor folos, bogăţiile de pa teritoriul lor, de a păşi pe drumul dezvoltării economiei şi al ridicării standardului de viaţă. Creşterea impetuoasă a mişcării naţional-eliberatoare a pus la ordinea zilei chestiunea lichidării depline a sistemului colonial. Cu atît mai gravă şi mai plină de consecinţe este în zilele noastre încercarea de a recuceri prin război poziţii coloniale pierdute Războiul de agresiune pornit de Anglia şi Franţa cu ajutorul Israelului împotriva bravului popor egiptean este tipic în această privinţă. Metodele şi practicile colonialiste condamnate de întreaga omenire nu pot fi reluate în a doua jumătate a secolului XX-lea fără riscul unui dezastru politic, economic şi militar. Reacţia energică şi hotărită a forţelor iubitoare de pace, hotărîrea cvasi-unanimă a Adunării Generale a reuşit să frîneze agresiunea, agresorii s-au găsit izolaţi şi condamnaţi. Aceste concluzii nu pot fi ignorate de cercurile agresive internaţionale. Delegaţia romînă ţine să sublinieze că principala măsură pe care o impun interesele păcii şi securităţii în această chestiune este retragerea imediată din Egipt a trupelor invadatoare şi restabilirea statu-quo-ului din momentul declanşării agresiunii, aşa cum o cer hotărîrile Adunării Generale. Numai în acest fel se pot evita complicaţiile ulterioare şi se pot aborda alte probleme privind Orientul Apropiat. Ţara noastră, care a dezvoltat cu multe din aceste ţări relaţii economice, culturale şi politice prieteneşti, spre folosul reciproc, este profund interesată in restaurarea păcii în Orientul Mijlociu, in consolidarea independenţei statelor arabe şi în dezvoltarea lor economică. Colonialismul constituie o cauză permanentă de încordare internaţională, de încălcare brutală a drepturilor popoarelor, de conflicte şi războaie. De aceea, una din sarcinile principale și dintre cele mai urgente ale Adunării Generale a O.N.U. este de a dezbate și rezolva în mod just asemenea probleme deschise pe ordinea de zi, ca problema Cipsului, Algeriei și Irianului de Vest. Republica Populară Romînă dorește sa insiste în mod deosebit asupra necesităţii imperioase de a se rezolva problema Ciprului, ridicată în faţa O.N.U. de Grecia. Delegaţia romînă consideră că acordarea rapidă a dreptului de autodeterminare poporului cipriot este in interesul tuturor statelor. Poporul român, legat prin străvechi relaţii de prietenie şi luptă comună pentru independenţă cu poporul grec, sprijină cu fermitate cererea Greciei de a se rezolva problema Ciprului, potrivit cu aspiraţiile fierbinţi de libertate ale poporului cipriot. Domnule preşedinte, in faţa Adunării Generale a fost adusă în repetate rînduri problema situaţiei din Ungaria. Noi considerăm că prin eşecul încercării elementelor fascistohorthyste în încercarea de a folosi în scopul restaurării vechiului regim mişcarea populară îndreptată spre întărirea democraţiei populare, a fost înlăturată situaţia în care Ungaria putea deveni un focar de nelinişte şi agitaţie în inima Europei. Principalul este acum de a ajuta poporul ungar să-şi aline grelele suferinţe şi să-şi reconstruiască viaţa. Guvernul romín acordă tot sprijinul poporului ungar prieten şi vecin. Guvernul român consideră că problema realizării unei păci trainice este legată de înfăptuirea dezarmării. Un acord în problema dezarmării ar crea largi posibilităţi pentru rezolvarea problemelor internaţionale litigioase, lumea ar face paşi substanţiali pe calea destinderii, popoarele ar respira uşurate de povara grea a cheltuielilor militare şi de atmosfera încărcată creată pentru a le justifica. Suntem de acord cu acei delegaţi care, vorbind despre necesitatea şi importanţa rezolvării acestei probleme, au subliniat responsabilitatea care revine în această privinţă tuturor ţărilor şi in special marilor puteri. Adunarea Generală a fost sezisată de noile propuneri ale guvernului Uniunii Sovietice în chestiunea dezarmării şi micşorării tensiunii internaţionale. Delegaţia Republicii Populare Române consideră că aceste propuneri constituie o contribuţie de cea mai mare însemnătate şi pot duce la o soluţie pozitivă. Mă voi opri asupra cîtorva aspecte care interesează în mod deosebit Republica Populară Romînă. Romînia a redus cu 40.000 de soldaţi şi ofiţeri efectivele forţelor sale armate şi a scurtat termenul serviciului militar, dînd o dovadă concludentă că este gata să înfăptuiască în practică politica de reducere a înarmărilor. Noi sprijinim cu toată tăria propunerea Uniunii Sovietice de interzicere a armei atomice şi a armei cu hidrogen, de încetare a experienţelor cu armele nucleare şi de instituire a unui control internaţional al acestor măsuri. Republica Populară Romînă s a pronunţat permanent şi în sensul că pacea şi securitatea în Europa pot fi asigurate nu prin crearea de blocuri militare antagoniste, ci pe calea efortului comun al tuturor statelor europene pentru înfăptuirea unui sistem general de securitate. In acest spirit, sprijinim propunerea Încheierii unui pact de neagresiune între ţările pactului Atlanticului de nord şi ţările Tratatului de la Varşovia, care ar crea condiţii din cele mai favorabile pentru realizarea mai departe a dezarmării generale şi a întăririi păcii. Trebuie să amintim că Tratatul de la Varşovia din care facem parte, tratat născut din necesitatea apărării împotriva pericolului creat prin refacerea noului Wehrmacht vestgerman, este de la început, un pact condiţional. El prevede ca in cazul în care in Europa va fi creat un sistem de securitate colectivă şi va fi încheiat în acest scop acordul corespunzător, lucru spre care ţările contractante tind neîncetat, Tratatul de la Varşovia îşi pierde valabilitatea. Importanţa problemelor care stau în faţa noastră, răspunderea cu care trebuiesc abondaite, sînt cu atît mai mari cu cit, după cum s-a mai subliniat, neaflăm într-un moment de răscruce al evoluţiei situaţiei internaţionale, cînd fiecare dintre membrii Naţiunilor Unite vom tr°bul să răspundem concret la întrebarea — vom lăsa să fie reînviată fantoma războiului rece, să fie afişate cu calm şi cinism planuri de noi agresiuni, sau vom determina reîntoarcerea la principiile colaborării paşnice, singurele care pot asigura pacea şi progresul tuturor popoarelor. După părerea delegaţiei noastre problema care merită atenţie este problema extinderii relaţiilor diplomatice între state, favorizarea lor în scopul dezvoltării şi consolidării colaborării internaţionale. Dezvoltarea relaţiilor diplomatice nu a ţinut pasul cu dezvoltarea schimburilor internaţionale , a relaţiilor economice, culturale, politice între state. Actualitatea unor eforturi în această direcţie apare limpede dacă luăm în considerare influenţa favorabilă pe care a avut-o asupra situaţiei internaţionale restabilirea recentă a relaţiilor întrerupte între unele ţări ca urmare a ultimului război mondial. In ce priveşte capitolul de importanţă considerabilă a problemelor economice, guvernul român socoteşte că interesele progresului şi înţelegerii internaţionale impun cu nece-sitate un comerţ internaţional, pe baze de avantaje reciproce care să se desfăşoare fără bariere ,artificiale şi discriminări. Domnule preşedinte , Nu putem încheia expunerea noastră fără a arăta încă odată că rolul deosebit de important pe care trebuie să-l aibă O.N.U. în promovarea colaborării internaţionale este serios diminuat de absenţa din sinul acestei organizaţii a reprezentanţilor poporului chinez de 600 milioane de oameni. Ţin să subliniez importanţa deosebită pe care delegaţia romînă o atribuie rolului şi lucrărilor Naţiunilor Unite. Pentru îndeplinirea nobilei misiuni înscrisă în Cartă — apărarea şi consolidarea păcii şi securităţii internaţionale— O.N.U. nu trebuie să se afle în situaţia de a activa numai după ce s-a aprins focul ci trebuie să meargă la cauzele internaţionale care dau naştere la conflicte şi încordare, să depună o activitateasiduă de prevenire a conflictelor internaţionale şi de rezolvare a lor pe calea tratativelor la masa de conferinţe. Tocmai de aceea noi socotim necesar să se înceteze folosirea Organizaţiei Naţiunilor Unite ca tribună a propagandei şi aţîţărilor. In ceea ce o priveşte, delegaţia Republicii Populare Române este gata să-şi dea întreaga contribuţie la rezolvarea problemelor care stau în faţa Adunării şi să colaboreze cu toate delegaţiile care sînt însufleţite de dorinţa de a face ca în această Adunare să prevaleze spiritul de înţelegere şi bunăvoinţă menit să consolideze pacea şi colaborarea internaţională. (Text prescurtat) NEW YORK 30 (Agerpres). — Corespondentul special Agerpres trans mite : In cadrul şedinţelor plenare ale Adunării Generale continuă discuţia politică generală. Au luat cuvîntul reprezentanţii Birmaniei, Suediei, Cehoslovaciei şi Iranului. A luat apoi cuvîntul conducătorul delegaţiei Republicii Populare Române, Grigore Preoteasa. La discuţia generală au luat cuvîntul de asemenea reprezentanţii Nepalului, Laosului şi Libiei. Lucrările Adunării Generale a O. N. U. Discursul rostit de Grigore Preoteasa ministrul Afacerilor Externe al P. R. Comuniştii unguri in fruntea luptei pentru refacerea ţării BUDAPESTA 30 (Agerpres). — Comuniştii unguri îşi string rîndurile şi îşi exprimă hotărîrea de a se situa în fruntea luptei pentru o producţie normată şi pentru refacerea Ungariei. In numeroase întreprinderi şi instituţii din întreaga ţară se constituie organizaţiile Partidului Muncitoresc Socialist Ungar care şi-a început activitatea. Joi activul de bază al celor mai importante uzine din Köbanya a ţinut o consfătuire în cadrul căreia s-a făcut bilanţul muncii politice depuse pînă acum şi s-au adoptat hotărîri privind activitatea viitoare. Şi la sate se desfăşoară organizarea Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. Potrivit ştirilor sosite din regiunea Csinograd pînă în ziua de 26 noiembrie au fost create 100 de organizaţii de partid. Tot mai multe întreprinderi din întreaga ţară încep să livreze produse. In fabrici şi uzine lucrează acum 70-90 la sută din muncitori şi funcţionari. Nu s-au prezentat la muncă numai acei care locuiesc în afara oraşului sau în cartiere lipsite deocamdată de mijloace de transport. La combinatul metalurgic „Csepel“ centrul industriei ungare, se munceşte intens. La 29 noiembrie au venit să lucreze la furnale 9500 de muncitori. La fabrica de maşini „Ganz“ au fost reparate pînă acum numeroase vagoane de tramvai avariate. Aprovizionarea Budapestei se îmbunătăţeşte zi de zi. A început refacerea marilor magazine avariate în timpul luptelor. Într-un comunicat al Ministerului Industriei Alimentare se arată că în momentul de faţă funcţionează în ţară patru fabrici de zahăr. Se anunţă din Budapesta de asemenea că majoritatea şcolilor elementare şi medii din Capitală şi-au redeschis porțile. Tratativele Butler-Pineaul LONDRA 30 (Agerpres). — Vineri după amiază au început la Londra tratativele dintre guvernele Angliei şi Franţei în problema Egiptului. La tratative participă din partea Angliei, Butler, care asigură în prezent interimatul preşedinţiei guvernului britanic, ministrul de Externe, Selvon Lloyd şi H. MacMillan, ministrul Finanţelor, iar din partea franţei — Pineau, ministrul de Externe, Louis Joxe, secretar general al Ministerului de Externe francez şi Jean Chauvel, ambasadorul francez la Londra. Potrivit agenţiilor de presă, tratativele dintre reprezentanţii Angliei şi Franţei au drept scop stabilirea unei politici comune în legătură cu cererea Adunării Generale a O.N.U. privind retragerea trupelor anglo-franceze de pe teritoriul egiptean. CONCENTRĂRI MASIVE DE TRUPE LA FRONTIERELE SIRIEI DAMASC 30 (Agerpres). La 30 noiembrie, Salah Bittar, ministrul de Externe al Siriei a convocat o conferinţă de presă cu ziariştii din Damasc. El a declarat că „există posibilitatea unui atac anglo-franco-israelian împotriva Siriei“. Ministrul sirian a declarat de asemenea că la frontierele Siriei cu Turcia şi Irakul se semnalează masive concentrări de trupe precum şi ample mişcări de trupe israeliene de-a lungul liniei de armistiţiu dintre Israel şi Siria. Ministrul de externe sirian a adăugat că în cazul unei agresiuni împotriva Siriei, guvernul „va cere ajutor politic şi militar din partea tuturor ţărilor". Poporul sirian, armata şi guvernul Siriei, a spus în încheierea declaraţiei sale Salah Bilar, sînt gata să respingă orice agresiune. STEAGUL ROŞU! începerea campaniei electorale în R. P. Polonă W. GOMULKA: O Polonie liberă şi suverană poate fi numai Polonia socialistă VARŞOVIA, 30. (Agerpres). — După cum transmite agenţia PAP, la 29 noiembrie a avut loc la Varşovia conferinţa pe întreaga Polonie consacrată alegerilor în Seimul R.P. Polone. Conferinţa a fost convocată de Comitetul pe întreaga Polonie al Frontului Naţional şi de Comisia centrală consultativă a partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti creată în legătură cu alegerile în Seim. La conferinţă au participat membrii Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, conducători, ai Partidului Ţărănesc Unit, ai Partidului Democrat, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti,, activişti ai Frontului Naţional. După aprobarea ordinei de zi a luat cuvîntul W. Gomulka, prim secretar al Comitetului Central al PMUP, care a făcut o caracterizare a situaţiei internaţionale şi interne a ţării şi a vorbit despre sarcinile PMUP la apropiatele alegeri în Seim. Referindu-se la relaţiile polonosovietice W. Gomulka a subliniat uriaşa însemnătate a recentelor tratative de la Moscova, în cadrul cărora au fost reglementate toate problemele care interesează cele două părţi şi au fost puse bazele întăririi continue a relaţiilor frăţeşti, a prieteniei şi colaborării între Polonia şi Uniunea Sovietică. Rezultatele tratativelor de la Moscova pot constitui un exemplu de relaţii intre statele socialiste. Relaţiile dintre Polonia şi Uniunea Sovietică, a spus in continuare W. Gomulka, se bazează pe principiile egalităţii părţilor, inviolabilităţii teritoriale, indepenidenţei şi suveranităţii, precum şi ale neamestecului in treburile interne. Aceste relaţii deschid o nouă pagină în dezvoltarea socialismului internaţional. Temelia suveranităţii noastre o constituie alianţa cu lagărul socialismului. In continuare W. Gomulka s-a referit la evenimentele din Ungaria. Cea mai mare zarvă în jurul evenimentelor din Ungaria, a spus el, o fac cercurile care îşi întemeiază politica pe intervenţia externă. Aceste cercuri au agiţat poporul ungar şi ele poartă o mare răspundere pentru sîngele vărsat în Ungaria. W. Gomulka a spus în continuare că poporul polonez va întări necontenit alianţa şi prietenia cu R. P. Chineză, R. Cehoslovacă, R.D. Germană şi celelalte ţări ale lagărului socialist Referindu-se la problemele vieţii interne W. Gomulka a caracterizat sarcinile dezvoltării continue a democraţiei socialiste şi întăririi situaţiei economice in ţară. El a subliniat că greşelile comise în politica Partidului nu pot umbri realizările uriaşe. In ciuda greşelilor comise în politica economică, perspectivele dezvoltării economice a Poloniei sînt bune. O Polonie liberă şi suverană poate fi numai Polonia socialistă. Această Polonie poate creşte, poate să-şi sporească puterea, să asigure poporului munca, să ridice bunăstarea. Masele de oameni ai muncii din ţara noastră nu vor admite niciodată o altă Polonie. Referindu-se la forţele retrograda poloneze, W. Gomulka a declarat în aprobarea generală a celor prezenţi că trebuie dusă o luptă neclintită împotriva elementelor provocatoare şi huliganice. Vorbitorul a subliniat că unele grupuri lansează atacuri şi împotriva conducătorilor partidului care se dovediseră în trecut de bună credinţă şi care acum sprijină pe deplin şi aplică în practică programul trasat de cea de a 8-a plenară. Cei prezenţi la conferinţă au intimpinat cu aplauze hotărîte afirmaţia lui Gomulka că nu se va permite calomnierea oamenilor cinstiţi şi devotaţi. In prezent, a arătat In continuare vorbitorul, sarcina noastră cea mai urgentă este sporirea neîntreruptă a producţiei industriale şi agricole. W. Gomulka a subliniat că candidaţii pentru alegerile de deputaţi în Seim trebuie să fie oameni care se bucură de încrederea maselor de oameni ai muncii, oameni capabili să realizeze programul construcţiei socialiste în Polonia populară. La conferinţă au luat de asemenea cuvîntul S. Ignat — din partea Partidului Ţărănesc Unit, S. Kulczinski — din partea Partidului Democrat, I. Loga-Sewinski, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti şi de masă. Conferinţa a adoptat mesajulprogram al Frontului Unităţii Poporului către poporul polonez. China ; India — gigantice forţe morale şi materiale ale păcii în lume Cuvîntarea rostită de Ciu En-lai în parlamentul Indiei DELHI 30 (Agerpres). — China Nouă. La 29 noiembrie Ciu En-lai, premierul Consiliului de Stat al R. P. Chineze, care se află în vizită oficială în India, a făcut o vizită preşedintelui Republicii Indiei, Rajendra Prasad. In după-amiaza aceleiaşi zile Ciu En-lai a vizitat parlamentul, unde vicepreşedintele Consiliului Statelor şi preşedintele Camerei Populare au oferit o recepţie. Ciu En-lai a rostit o cuvîntare in faţa deputaţilor celor două Camere ale parlamentului Indiei. Stimate vicepreşedinte! Stimaţi membri ai Camerei Populare şi ai Consiliului Statelor ! Vă mulţumesc pentru această caldă primire. Mulţumesc pentru posibilitatea ce mi s-a oferit de a lua cuvîntul la şedinţa comună a Camerei Populare şi a Consiliului Statelor Republicii India. Consider aceasta ca o mare cinste nu numai pentru mine ci şi pentru statul meu, pentru poporul meu. In vara anului 1954 am avut pentru prima oară posibilitatea de a cunoaşte marea dv. ţară. Atunci vizita mea a fost scurtă, deoarece avea loc conferinţa de la Geneva. Ca urmare a acestei vizite, primul ministru Nehru şi eu am dat publicităţii o declaraţie comună în care am propus cinci principii Pancea Sila şi anume respectarea reciprocă a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii, neagresiunea, neamestecul reciproc în treburile interne, egalitatea şi avantajul reciproc şi coexistenţa paşnică, care au fost puse la baza relaţiilor celor două ţări ale noastre. In aceeaşi declaraţie ne-am exprimat speranţa că aceste principii pot fi aplicate tuturor relaţiilor internaţionale în general. Constatăm cu satisfacţie că cele cinci principii proclamate pentru prima oară de premierul Indiei şi Chinei acum doi ani şi jumătate au avut o influenţă uriaşă asupra lumii. Sper că cea de a doua vizită a mea în India va contribui la întărirea continuă a prieteniei dintre China şi India, care ne este atit de scumpă, şi la eforturile noastre comune în numele păcii. Cînd vorbim despre prietenia dintre India şi China ne amintim totdeauna cu un sentiment de bucurie de relaţiile noastre care datează din vremuri istorice îndepărtate. Intr-adevăr, relaţiile dintre China şi India constituie un exemplu în istoria mondială. In decurs de cîteva mii de ani, ţările noastre s-au influenţat reciproc dar niciodată una nu s-a amestecat în treburile celeilalte. Această îndelungată existenţă prietenească a strămoşilor noştri a devenit fireşte astăzi o tradiţie preţioasă pentru fiecare dintre noi. Astăzi în faţa Chinei şi Indiei, care şi-au dobîndit deja independenţa politică, stau sarcinile gigantice de construire a ţărilor lor. Sperăm cu toţii că ţările noastre vor învinge actuala înapoiere şi vor aduce pe plan mondial un aport demn de istoria, teritoriul şi de numărul locuitorilor lor. Căile şi metodele dobîmdirii Independenţei naţionale în China şi India sînt diferite. Revoluţia din China a fost încununată de victorie datorită faptului că în îndelungata luptă armată ea a fost condusă de Partidul Comunist Chinez. India a păşit pe altă cale. Poporul chinez admiră lupta dusă de poporul indian sub conducerea liderilor săi naţionali — Gandhi şi Nehru şi uriaşele realizări obţinute de poporul indian în această luptă. Considerăm că popoarele noastre pot şi trebuie să urmeze exemplul strămoşilor noştri şi anume — să respecte reciproc dezvoltarea lor independentă, să ia din experienţa celuilalt ceea ce consideră util, îmbogăţind în felul acesta experienţa sa şi contribuind la progresul său. Astfel au procedat strămoşii noştri şi au procedat bine în decurs de cîteva milenii. Nu există motiv pentru care să nu putem proceda astăzi pe o bază nouă şi mai bine decit ei. Doamnelor şi domnilor ! Primul plen cincinal va fi îndeplinit anul viitor. In prezent elaborăm cel de al doilea plan cincinal. Poporul chinez ştie bine că pentru o construcţie încununată de succes, după cum a spus premierul Nehru „pacea este absolut necesară“. Desigur, nevoia noastră de pace este dictată nu numai de dorinţa de a ne construi ţara. Avem nevoie de pace nu numai în prezent; ne va trebui pacea şi în viitor, cînd China va dobîndi succese în construcţia ei. De aceea, poporul chinez a precizat în constituţia sa: „Lupta pentru ţelurile nobile ale păcii în întreaga lume şi ale progresului omenirii constituie linia fermă a ţării noastre în problemele internaţionale“. Această linie trebuie să fie urmată nu numai de actuala generaţie din China ci şi de urmaşii noştri. Ne bucură faptul că nu numai China are nevoie de pace. Trăim într-o perioadă cînd pacea devine tot mai mult şi mai mult o revendicare generală a majorităţii covîrşitoare a omenirii. Referindu-se la agresiunea anglofranco-israeliană împotriva Egiptului, Ciu En-lai a spus că în prezent nu se poate considera în nici un caz că pacea a fost restabilită. Trupele intervenţioniste se află pînă în prezent pe teritoriul Egiptului şi suveranitatea acestei ţări continuă să fie încălcată. Pacea în întreaga lume şi în primul rînd pacea în Asia şi Africa continuă să fie în primejdie. Fapte implacabile dovedesc că lupta împotriva colonialismului, pentru menţinerea păcii — este o luptă îndelungată şi dîrză. In conjunctura actuală, a continuat vorbitorul, considerăm că este necesară întărirea continuă a solidarităţii popoarelor iubitoare de pace din întreaga lume şi îndeosebi a popoarelor Asiei şi Africii care au devenit obiectul provocărilor colonialiste. In această privinţă unitatea dintre China şi India capătă o importanţă excepţional de mare. Unitatea popu-. laţiei celor două ţări ale noastre de aproape un miliard de oameni va fi o gigantică forţă morală şi materială pentru stabilizarea situaţiei în Asia şi Africa. Considerăm de asemenea că în interesul unităţii toate ţările iubitoare de pace şi în primul rînd China şi India — ţări care au promovat cele cinci principii „Panceaştra“ —trebuie să înalţe mai sus. steagul acestor cinci principii In ceea ce priveşte China, suntem gata ca pe baza celor cinci principii să îmbunătăţim prin toate mijloacele relaţiile noastre cu toate ţările, în primul rînd cu ţările vecine. Doamnelor şi domnilor ! Spiritul Bandungului nu a dispărut aşa cum doreau unii. Dimpotrivă, vedem cu ochii noştri că el a prins rădăcini în inimile a zeci de milioane de oameni. Ei prosperă şi va prospera fără îndoială cu o putere şi mai mare. In încheiere vreau să-mi exprim încă odată recunoştinţa profundă primului ministru Nehru pentru invitaţia sa, guvernului Indiei pentru primirea cordială şi poporului indian pentru intîmpinarea plină de căldură. Trăiască marele popor indian ! Trăiască marea prietenie dintre popoarele Chinei şi Indiei 1 Trăiască solidaritatea popoarelor Pisiei şi Africii 1 Trăiască pacea în întreaga lume! UN ARTICOL DE FOND DIN „TRYBUNA LUDU" VARȘOVIA 30 (Agerpres). — In numărul său din 28 noiembrie, ziarul „Trybuna Ludu“, organul C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, a publicat un articol de fond intitulat ,,Ce scopuri urmărește această demagogie ?“. In articol se spune că încă în octombrie, pe suprafaţa marelui val de însănătoşire se observa spuma demagogiei. Dar să spunem lucrurilor pe nume: în unele cercuri este la modă vînătoarea de „stalinişti“. In realitate, este vorba despre o vînătoare de comunişti, dinttre care mulţi şi-au închinat întreaga viaţă luptei pentru cauza clasei muncitoare făcînd greşeli împreună cu întregul partid şi indreptînd împreună cu el greşelile. Din uzine şi din judeţe, din sate şi din instituţii sosesc semnale despre tendinţa de a îndepărta de viaţa noastră chiar şi oamenii cu cea mai mare abnegaţie, căliţi din punct de vedere ideologic şi valoroşi, numai pentru motivul că în trecut aceşti oameni au făcut împreună cu partidul greşeli, semnale despre tendinţa de a-i îndepărta de viaţa noastră, sub pretextul că şi-ar fi „schimbat culoarea“, chiar şi pe acei care în perioada de după Congresul al XX-lea se află în primele rînduri ale luptei pentru lichidarea fenomenelor bolnăvicioase, pentru aducerea partidului şi a ţării pe calea pe care ei se află astăzi. Cînd li se oferă prilejul, diferiţi demagogi îşi lichidează conturile personale, diferiţi vanitoşi care nu excelează prin calităţi caută prilejul să recupereze ceea ce au pierdut. Aceasta nu este o chestiune lipsită de importanţă, aşa cum nu a fost lipsită de importanţă nici în zilele din octombrie şi trebuie privită cu mai multă atenţie.Vântul demagogiei suflă din trei părţi deşi, în mod obiectiv într-o singură direcţie. Din partea elementelor scandaloase iresponsabile şi a reacţiunii politice. Din partea pigmeilor politici care din ură faţă de socialism, nu sunt în stare să vadă interesele poporului. Ura faţă de comunism şi posibilitatea de a manifesta această ură orbesc pe aceşti oameni împiedicîndu-i să vadă situaţia politică din lume, să vadă ceea ce se petrece în jur. Din ură faţă de comunism ei sunt gata să-şi aprindă propria casă. Urmează apoi demagogii stihiei, demagogii care nu-şi dau seama de nimic, nici măcar de faptul că se joacă cu focul, demagogi cărora li se pare că partidul va permite ca împreună cu stihia să fie înmormîntat socialismul. Lozinca lor este: comuniştii să fie înlăturaţi din aparatul de stat şi administrativ, vechii activişti Dar vîntul suflă nu numai de colo, nu numai din partea celor de dreapta şi din partea stihiei. Au apărut de asemenea răspînditorii ingenioşi ai diferitelor declaraţii anterioare ale activiştilor de partid, pentru „a dovedi“ că ei nu au gîndit, întotdeauna aşa cum gîndesc acum. Este o demagogie obişnuită, ieftină, întreprinsă nu de stihia sau cei de dreapta, ci de acele cercuri care au fost denumite în istoria revoluţiei noastre cercuri ale conservatorilor de partid. Ziarul scrie în continuare: Cum s a întîmplat şi de ce s-a întîmplat ■că pe de o parte avem astăzi în fond o societate matură care îşi dă seama la încercarea de a întoarce înapoi ţara noastră, de a o atrage în viitoarea unei aventuri, constituie cea mai mare primejdie pentru socialism şi pentru Polonia, iar pe de altă parte, merg mină în mînă elementele iresponsabile da dreapta, elementele stihiei şi elementele conservatorismului de partid? De aceea sarcina zilei, sarcina momentului este în mod incontestabil să ne opunem demagogiei, să apărăm osatura unică a partidului, să menţinem înţelegere şi ordine, să apărăm ţara şi suveranitatea ei. Cu toţii ne pronunţăm pentru ca de la conducerea vieţii politice, de stat şi economice, să fie înlăturaţi oamenii lipsiţi de idei, carieriştii, trîntorii, oamenii pătaţi. Totodată, partidul va apăra din răsputeri demnitatea şi onoarea oamenilor căliţi din punct de vedere, ideologic care, împreună cu partidul, au greşit şi tot împreună cu partidul îşi îndreaptă greşelile. Partidul nostru dispune în rîndurile sale de un fond de aur de oa- meni, luptătorii cei mai curajoşi şi plini de abnegaţie din rîndurile social democraţiei regatului Poloniei şi Lituaniei, ale Partidului socialist polonez, Partidului Comunist din Polonia, Partidului muncitoresc polonez, Partidului Muncitoresc Unit Polonez. Două generaţii din cei mai nobili oameni s-au format în rîndurile partidului nostru — s-au format în închisori şi în pădurile de partizani. In partidul nostru au intrat şi vor intra încă luptătorii Armatei Krajowar şi din batalioanele ţărăneşti. Aceste cadre, scrie în încheiere „Trybuna Ludu“, reprezintă nu numai forţa partidului nostru, ci şi forţa creatoare a poporului. Un atac împotriva acestor cadre înseamnă un atac împotriva partidului nostru. Partidul va opri valul demagogiei ! Cuvîntarea ambasadorului R. P. F. I. în U. R. S. S. rostită la postul de radio-televiziune Moscova MOSCOVA 30 (Agerpres). — Cu ambasadorul extraordinar şi pleniprilejul sărbătorii naţionale ,a Iugo- potenţiali al R.P.F. Iugoslavia în slamiei — Ziua Republicii — în seara U.R.S.S., a rostit o cuvîntare la zilei de 29 noiembrie V. Miciunovici, postul de radio-televiziune Moscova. Colonialiştii atentează la independenţa Siriei Noi fapte vin să întărească convingerea că Orientul Apropiat a devenit in ultimul timp ţinta unui vast complot al puterilor occidentale asociate cu unele ţări membre ale pactului de la Bagdad. După ce a fost dezlănţuită agresiunea angio-franco-israeliană în Egipt, condamnată după cum se ştie de către toate popoarele lumii şi de Organizaţia Naţiunilor Unite, acum colonialiştii încearcă să atenteze la independenţa şi suveranitatea Siriei. Zilele trecute autorităţile siriene au descoperit un mare transport de arme introdus în ţară prin contrabandă din Irak. El a fost trimis complotiştilor de către guvernul de la Bagdad. Ziarul „At- Tahrir“ ce apare la Damasc, referindu-se la aceasta a scris că complotul „urmărea să ofere lui Nuri Said (premier al Irakului) posibilitatea să impună Siriei felul săli de guvernare şi regimul său. Complotul nu poate fi considerat ca un caz izolat care a avut loc în urma unei înţelegeri dintre Nuri Said şi cîţiva trădători din ţara noastră". Rădăcinile complotului, încheie ziarul, sunt în realitate mult mai adinei şi reprezintă o verigă din lanţul intrigilor imperialiste care se ţes împotriva Siriei şi a orînduirii ei republicane pentru instaurarea unui regim subordonat, imperialismului şi legat de pactul de la Bagdad. Complotul împotriva Siriei urma să fie înfăptuit în trei etape: 1) dezordini, acte diversioniste şi arestarea conducătorilor sirieni de către bande înarmate în perioada iniţială a triplei agresiuni împo i—v r--. /-V rvrNr\rM-\rs.r\r\rv'rvrNrvrxrv. rv /-v triva Egiptului; 2) cotropirea Siriei de către trupele irakiene , sub pretextul „asigurării securităţii" şi „apărării intereselor petrolifere“ ale Irakului, operaţiune ce urma a fi executată simultan cu o intervenţie militară a Israelului; 3) in caz de succes, prinţul moştenitor al Irakului ar fi devenit vice-regele Siriei, iar Israelul se alegea cu regiunea Gaza şi cu Ierusalim. Care este esenţa acestor evenimente? Siria este un stat în Orientul Apropiat cu o populaţie de numai 4.000.000 locuitori. Importanţa ei strategică însă este considerabilă deoarece întreaga ţară e străbătută în lung şi în lat de conducte petrolifere,ce se îndreaptă spre principalele porturi ale Mediteranei orientale. Dacă Egiptul considerat ca centru politic şi spiritual al lumii arabe, a fost atacat sub pretextul că... nu era capabil să asigure circulaţia normală a navelor prin Canalul de Suez, atacării Siriei nu-i exclus să-i servească"Ca pretext manifestarea de solidaritate a acestei tari cu Egiptul exprimată prin distrugerea conductelor petrolifere ale societăţii „Irak Petroleum Company“. Intr-o declaraţie făcută reprezentanţilor presei, Djabri, ministrul Lucrărilor publice al Siriei, a spus că „guvernul îşi menţine hotărîrea de a nu permite repunerea in funcţiune a conductelor societăţii „Irak Petroleum Company“ decit după ce forţele agresoare vor evacua teritoriul egiptean“. Intenţia agresorilor de a-şi menţine trupele în Egipt reiese astfel evident din atitudinea lor faţă de Siria: ei preferă să instige la atacarea acestui stat ce deţine „cheia" conductelor petrolifere în loc să părăsească Port Saidul, Port Fuadul şi peninsula Sinai. In acest scop Anglia şi Franţa ii atribuie Irakului „funcţiunea israeliană“ de declanşatoare a unei noi agresiuni, de data aceasta împotriva Siriei. Aproape întreaga presă din S.U.A., Anglia şi Franţa întreţine o vastă campanie de „pregătire ideologică“ provocatoare a agresiunii împotriva Siriei. Scopul acestei agitaţii este de a împinge la un război Irakul şi eventual Turcia (cu puţin timp înaintea dezlănţuirii celui de al doilea război mondial, Turcia răpise Siriei regiunea Alexandretta) la care să participe apoi Anglia, Franţa şi Israelul. In ceea ce priveşte Statele Unite ale Americii, ele concentrează în partea centrală a Mediteeranei forte maritime militare in număr de peste 20 de nave de război. Este semnificativ faptul că unele ziare italiene leagă manevrele marinei de război americane de complotul imperialist urzit împotriva Siriei. Amiralul Radford, într-un discurs rostit la Washington a dat în vileag adevăratele planuri ale S.U.A. în Orientul Apropiat , el a ameninţat Siria cu folosirea fortei armate. Insă Siria şi celelalte tari arabe, aşa cum a declarat premierul Sabri Asan, sînt ferm hotărîte să-şi apere independenta, onoarea şi libertatea. Ele nu vor permite nimănui să cotropească fie chiar și un petic din pămintul lor. V. B. XXXX REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA București, str. Brezoianu nr. 23-25 Centrala telefonică, nr. 6.22 10; 6 23 29 ; 6 23 38 Secţia scrisori 3.33 94. STAS 245253 - Tiparul Intr. Poligrafica nr. 2, str. Brezoianu nr. 23-25. Abonamente Individuale lei 5, colective pentru muncitori, țărani »1 Intelectuali lai 4. Abonamentele te fac u oficiile poştale, prin factorii poştau şi difuze rU voluntari din Întreprinderi »1 instituţiI. Taxa poştală plătită in numerar conform aprobării. Dir. Gen. P.T.T. Nr. 115 3334/949.