Steagul Roşu, iunie 1957 (Anul 4, nr. 983-1008)

1957-06-26 / nr. 1004

mm Ridicarea continuă a calificării cadrelor didactice şi îmbunătăţirea condiţiilor lor de muncă şi de trai 27. — In vederea asigurării bunei funcţionări a învăţăm­întului superior prin formarea unui personal didactic stabil şi de o înaltă valoare ştiinţi­fică, ideologică şi pedagogică, pen­tru creşterea tineretului care se de­dică activităţii didactico-ştiiinţifice, precum şi pentru îmbunătăţirea con­diţiilor de muncă şi de trai ale ca­drelor didactice din învăţământul su­perior se vor lua următoarele măsuri, cu începere de la 1 septembrie 1957: a) Ministerul învâţămîntului şi Culturii va reorganiza actualul sis­tem de aspirantură, simplificînd for­mele şi reducînd numărul de exame­ne, astfel încit accentul să cadă asu­pra pregătiriii disertaţiilor; b) Ministerul Invăţămîntului şi Culturii va lua măsuri pentru orga­nizarea susţinerii disertaţiilor de doc­tor în ştiinţe economico-sociale, doc­tor în ştiinţe tehnice, doctor în ştiin­ţe agricole, doctor în ştiinţele na­turii, doctor în ştiinţe umanistice şi doctor în ştiinţe medicale; c) Pentru a stimula calificarea ca­drelor didactice, Ministerul Invăţă­­mintului şi Culturii, de comun acord cu Ministerul Finanţelor, va propune Consiliului de Miniştri o completare a sistemului de salarizare, ţinînd seama de titlurile ştiinţifice ale ca­drelor didactice, începînd de la 1 ianuarie 1959. d) Se­ înfiinţează funcţia de şef de lucrări la catedrele care au activităţi practice (laborator, atelier, clinică, teren experimental). Se menţine func­ţia de lector la celelalte catedre. Şeful de lucrări sau lectorul are sarcina de a coordona şi îndruma ac­tivitatea practică sau de seminar în cadrul unei discipline şi poate primi sarcina de a ţine cursuri sau seraţ­ii aici. Funcţiile de şef de lucrări sau de lector se ocupă prin avansarea asis­tenţilor care au dat dovadă de com­petenţă şi sîrguinţă . e) Se încadrează în categoria func­­ţiilor didactice, funcţiile de prepara­tor, preparator principal, şef de cabi­net, şef de laborator. Aceste funcţii vor putea fi ocupate de persoane cu studii superioare prin concurs sau prin avansare după merite şi apti­tudini ; , f) Pentru a asigura stabilitatea în funcţii a lectorilor (şefilor de lucrări), este necesar să se creeze gradul di­dactic superior de lector (şef de lu­crări). 28. — Comisia superioară de di­plome va intensifica acţiunea de a­­cordare a gradelor didactice, pentru a se asigura stabilitatea cadrelor di­dactice corespunzătoare în învăţămîn­­tul superior. 29. — Pentru continua îmbunătă­ţire a compoziţiei social-politice şi profesionale a cadrelor didactice, Mi­nisterul învăţământului şi Culturii va lua măsu­ri pentru promovarea cadre­lor valoroase şi pentru înlocuirea treptată a acelor cadre rămase în ur­mă faţă de progresele ştiinţei şi teh­nicii contemporane. In promovarea cadrelor se va acorda o atenţie deo­sebită ridicării cadrelor tinere. 30.­­ Pentru ridicarea calităţii muncii ştiinţifice în învăţămîntul su­perior se autoriză ministerele pro­ductive de a pune la dispoziţia insti­tuţiilor de învăţămînt superior mij­loace materiale şi băneşti, care să servească la întărirea bazei materiale necesare dezvoltării muncii ştiinţifi­ce din aceste instituţii. Pentru stimularea cercetării ştiin­ţifice, Ministerul Invăţămîntului şi Culturii va lua măsuri de lărgire a­­­­osibilităţilor de difuzare a rezultate­­or obţinute. In acest scop, vor fi în­fiinţate buletine ştiinţifice în limba romînă, ale instituţiilor de învăţă­mânt superior, precum şi reviste de specialitate, în care să se înfăţişeze lumii ştiinţifice, într-o limbă de lar­gă circulaţie, lucrările cercetători­lor noştri. Pe această bază se va pu­tea lărgi schimbul de publicaţii­ cu străinătatea. Ministerul învăţământului şi Cultu­rii va putea aproba înfiinţarea şi funcţionarea unor­­societăţi ştiinţifice cu publicaţii proprii, care să reuneas­că cercetători din aceeaşi ramură de ştiinţă. Aceste societăţi vor fi tute­late de Ministerul Invăţămîntului şi Culturii. Pentru ridicarea nivelului măies­triei pedagogice a cadrelor didacti­ce din învăţămîntul superior se va acorda o mai mare atenţie perfecţio­nării pedagogice a acestora şi dez­voltării cercetărilor ştiinţifice în pro­blemele de pedagogie specifice înva­­ţămintului superior. 31. — In scopul îmbunătăţirii con­diţiilor de muncă a­le cadrelor didac­tice, sarcinile didactico-ştiinţifice ale acestora se stabilesc de la 1 octom­brie 1957 pe următoarele criterii: — In cadrul celor 6 ore de muncă zilnică, pe care trebuie să le presteze personalul didactic, se stabileşte nor­ma medie săptămînală de curs şi se­minar la 2—6 ore pentru cadrele de predare (profesori, conferenţiari) şi 9—12 ore pentru celelalte cadre di­dactice, atunci cînd activează la o singură disciplină , dacă orele de la o singură disciplină nu asigură a­­ceastă normă, ea poate fi completa­tă cu ore de la cel mult încă o dis­ciplină apropiată. in acest caz, norma va fi considerată completă, chiar dacă totalul orelor de la ambele discipline este sub limitele stabilite mai sus. Pe baza acestor criterii se vor în­tocmi state de funcţiuni pentru fie­care instituţie de învăţământ superior, valabile de la 1 octombrie 1957. La intocmirea statelor de funcţiuni, în stabilirea numărului de posturi didac­tice se va ţine seama de sarcinile­ ore prevăzute în planurile de învăţămînt, de numărul studenţilor şi de unele sarcini specifice învăţămîntului de zi şi fără frecvenţă. — Celelalte activităţi didactice ca: examene, consultaţii, colocvii, lucrări şi proiecte de an, conducerea proiec­telor de diplomă, practica pedagogică şi în producţie etc., precum şi activi­tatea metodico-ştiinţifică vor fi re­partizate cadrelor didactice cuprinse în statele de funcţiuni, fără a fi nor­mate, în cadrl aceleiaşi sarcini me­dii de 6 ore de muncă zilnică. Repar­tizarea acestor sarcini va fi făcută de către decani la începutul anului şcolar, la propunerea şefilor de cate­dră. In această repartizare se va ţine seama şi de sarcinile de conducere ştiinţifică a aspiranţilor, repartizaţi de Ministerul Invăţămîntului şi Cul­turii.­­ Pentru ştiinţele sociale, medici­nă, arte şi sport, unde există condi­ţii specifice de muncă didactică, pla­fonul de ore stabilit mai sus va pu­tea fi adaptat la condiţiile specifice respective.­­ Disciplinele de specialitate cu volum mic de ore vor fi încadrate cu un grup didactic minimal stabil for­mat dintr-un profesor sau conferen­țiar şi un asistent. Noul sistem de normare va fi ex­perimentat în semestrul I și va fi definitivat în semestrul II al anului universitar 1957-1958 Sistemul de normare a activi­tăţii didactico-ştiinţifice stabilit prin H.C.M. nr. 1.894/1952 se abrogă pe data de 1 octombrie 1957. — Intrucît cercetarea ştiinţifică este o componentă principală a acti­vităţii cadrelor didactice, Ministerul Invăţămîntului şi Culturii poate apro­ba degrevarea de sarcini didactice a cadrelor angajate în cercetarea unor probleme importante sau acordarea de concedii de creaţie plătite, pe o du­rată de 3—12 luni. — Pentru înlăturarea greutăţilor determinate de existenţa cumulului în învăţămîntul superior, începînd cu a­­nu­l şcolar 1957—1958, personalul di­dactic din învăţămîntul superior va fi încadrat cu funcţia de bază în în­văţămînt. Cumulul în învăţămînt se va admite numai în cazuri excepţio­nale şi numai cu aprobarea ministru­lui Invăţămîntului şi Culturii. Recto­rii (directorii) şi prorectorii (direc­torii adjuncţi) vor avea de la 1 oc­tombrie 1957 funcţia de bază în în­văţămînt. Funcţiile de rector şi pro­rector se vor îndeplini ca activităţi cumulate fiind retribuite cu salariul integral corespunzător acestor funcţii. Ministerul învăţământului şi Cul­turii şi organele centrale de resort vor reexamina actualul cuantum de salariu al asistenţilor, şefilor de la­borator,­­şefilor de cabinet), prepara­torilor principali şi preparatorilor din învăţămîntul superior şi vor face pro­puneri Consiliului de Miniştri cu pri­vire la mărirea acestor salarii de la 35. — Ministerul Invăţămîntului şi Culturii va elabora pînă la 1 octom­brie a.c. proiectul de lege privitor la organizarea și funcționarea învăță­­mîntului superior din Republica Populară Romina. 36.­­ Se aprobă nomenclatorul de specialități, reţeaua și profilul insti­tuțiilor de învățămînt superior cu­prinse în anexele I și 11, care fac parte integrantă din prezenta ho­­tărîre. Institutul de perfecţionare şi spe­cializare a medicilor se include în reţeaua instituţiilor de învățămînt superior, personalul lui didactic avînd acelaşi regim ca şi cel din sectorul învățămîntului superior medico-far­­maceutic. 37.­­ Anul universitar începe la 1 octombrie şi se compune din două semestre. 38.­­ Comitetul de Stat al Plani­ficării, Ministerul Invăţămîntului şi Culturii şi Direcţia Centrală de Sta­tistică vor pregăti în termen de 6 luni un studiu asupra creşterii popu­laţiei şcolare în următorii 10—15 ani şi a posibilităţii cuprinderii ei în di­versele grade de învăţămînt, în co­relaţie cu dezvoltarea economiei na­ţionale a Romîniei. 39.­­ Ministerul Invăţămîntului şi Culturii şi ministerele de resort vor înfiinţa începînd cu anul şcolar 1957- 1958 şcoli de pregătire a unor cadre de tehnicieni cu calificare medie, pen­tru diferite sectoare productive (con­ductori de lucrări, secretari de comi­tete executive ale sfaturilor populare, funcţionari comerciali, administrativi, funcţii sanitare) în care să fie cuprinşi o parte din absolvenţii şcolilor medii. ★ Măsurile care fac obiectul prezen­tei hotărîri au fost dezbătute pe larg în perioada septembrie 1956 — iunie 1957 in cadrul unor consfătuiri pe centre universitare şi al unei confe­rinţe consultative pe ţară (februarie 1957) cu reprezentanţii corpului di­dactic universitar şi preşedinţii aso­ciaţiilor studenţeşti. In felul acesta, proiectul iniţial al Ministerului Invăţămîntului şi Cul­turii a fost îmbogăţit cu noi propu­neri, care sintetizează experienţa unor cad­re de înaltă calificare cîştigată în decenii de muncă devotată, pentru instruirea tineretului, cu deosebire în anii regimului de democraţie popu­lară. Aplicarea acestor măsuri necesită un efort susţinut din partea organe­lor de stat, a cadrelor didactice, a studenţilor, precum şi din partea or­ganizaţiilor politice şi de masă. Ministerul Invăţămîntului şi Cul­turii va trebui să sprijine şi să con­troleze înfăptuirea măsurilor hotă­­rîte, asigurând condiţiile unei desfă­şurări normale şi de înalt nivel a învăţămîntului superior în colaborare cu ministerele şi instituţiile centrale de stat interesate în pregătirea ca­drelor de specialişti. Cadrele didactice din învăţămîntul superior, însufleţite de sentimentul patriotismului, de conştiinţa răspun­derii faţă de cauza construirii socia­lismului şi a înfloririi culturii în ţara noastră au datoria să susţină cu toa­tă capacitatea lor aplicarea măsurilor preconizate de această hotărîre. Răspunzând nădejdilor puse de po­porul muncitor în noile generaţii de intelectuali care tre­buie să-şi asume mîine răspunderea ducerii mai departe a operei de construire a socialismu­lui, studenţimea are datoria să mun­­ceasă temeinic, cu entuziasm, disci­plină şi înaltă conştiinţă cetăţe­nească. Se recomandă Consiliului Central al Sindicatelor să sprijine rezolvarea concretă a problemelor ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei ho­­tărîri, mobilizând cadrele didactice şi întreprinderile în munca de întă­rire a legăturii învăţămîntului cu in­dustria şi agricultura. Comitetul Central al Uniunii Tine­retului Muncitor şi Consiliul asocia­ţiilor studenţeşti, continuînd în con­diţiile regimului democraţiei populare tradiţiile mişcării comuniste şi patrio­tice ale tineretului din patria noas­tră, vor trebui să lupte, pentru ca tineretul universitar să se formeze ca militant devotat al nobilelor idealuri ale socialismului, ca luptător pentru ridicarea economiei naţionale şi cul­turii ţării noastre, să-şi dedice toate forţele asimilării cunoştinţelor ştiin­ţifice. Organizaţiile de partid din insti­tuţiile de învăţămînt superior au sar­cina să mobilizeze corpul didactic şi pe studenţi în scopul ridicării necon­tenite a nivelului învăţămîntului su­perior pus în slujba poporului mun­citor. Folosindu-se tradiţiile progresiste ale şcolii noastre şi experienţa cea mai înaintată în domeniul organi­zării învăţămîntului superior, punîn­­du-se accentul pe o înaltă calificare şi pe o strînsă legătură cu producţia, prin prezenta hotărîre se consolidează rezultatele reformei din 1948 şi se creează condiţii mai favorabile dez­voltării culturii socialiste în Repu­blica Populară Romînă. GH. GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român VII. Dispoziţii finale CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne HOTÂRÎREA Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, cu privire la îmbunătăţirea învâţămîntului superior (Urmare din pag. 2-a) Iar, precum şi aportul minorităţilor naţionalle la patrimoniul cultural al Republicii Populare Române. 1 26. — Educaţia fizică în învăţă­­mântul superior reprezintă o parte a educaţiei multilaterale a studenţilor. In scopul dezvoltării educaţiei fizice în în­văţărmntul superior şi atragerii tineretului studios în cercurile şi co­lectivele sportive, Ministerul învăţă­mântului şi Culturii va îndruma con­ducerile instituţiilor de învăţămînt superior să sprijine edu­caţia fizică şi sportul. Asociaţiile studenţeşti vor organiza cu ajutorul catedrelor de educaţie fi­zică secţiuni sportive pe facultăţi, dînd o­­atenţie deosebită dezvoltării sporturilor de bază: atletism, înot, tir, precum şi jocurilor sportive şi a­­trăgînd la practicarea acestor spor­turi masa studenţească. Se vor programa anual întreceri sportive între studenţii aceluiaşi an de studiu al fiecărei facultăţi, între­ceri între diferiţi ani de studii ai fa­cultăţilor, precum şi întreceri între facultăţi şi Institute. Ministerul învâţămîntului şi Cul­turii şi ministerele care tutelează in­stituţii de învăţă­mînt superior, vor organiza dezvoltarea bazei materiale necesare activităţii sportive în insti­tuţiile de învăţămînt superior. V. 1 ianuarie 1958 spre a fi pu­se în neri privitoare la remunerarea prin-, concordanţă cu cuantumul salariilor tr-un salariu fix a decanilor şi pro­­din învăţământul mediu şi din pro- decanilor indiferent de gradul lor din a­ducţie. Totodată, se vor face propa-­dactic. VI. ------nr.rrmr.. ..il.­ Aspecte din unele cooperative de consum (Urmare din pagina l­a­­varăș străbătând satele, discutînd cu conducătorii comunelor, cu cetăţenii mai bătrîni despre vechile vaduri co­merciale, despre posibilităţile con­crete, actuale de a deschide, după condiţii, o prăvălioară, un magazin ori de a specializa magazinele exis­tente. Se iau măsuri imediate şi se trece la deschiderea acestor unităţi. De curînd în Răzvani s-a deschis un magazin alimentar. Faptul a fost primit cu bucurie de către localnici, căci se simţea lipsa unui asemenea magazin. Dar aici, mai trebuie ceva. Magazinul să fie aprovizionat cu un —goytimfttri:—cili—rm ni_Vwxrmn. Proiectele de viitor sunt frumoase şi pe deplin realizabile căci sunt întoc­mite la faţa locului La I. C. Frimu se va deschide un magazin univer­sal, la Sighireanu un restaurant şi la I. L. Caragiale un bufet. In comuna Gurbăneşti, două prăvălioare. Cu aceasta ,desigur problema ex­tinderii reţelei va rămîne totuşi pro­blema nr. 1, astfel că tovarăşi­ de la organizare vor depune şi de acum înainte eforturi în acest sens. UNUL TE ATRAGE. ALTUL TE RESPINGE gazinul mixt din Făurei El poate servi drept model pentru toţi gestio­narii din raion. Se poartă corect cu cumpărătorii, le arată mărfurile cu bunăvoinţă, îi ajută să-şi aleagă lu­crurile cele mai bune, e în stare să răscolească un raft întreg numai ca săteanul să plece din magazin mul­ţumit că a găsit ceea ce a dorit. Mai amintim şi faptul că este în permanenţă cu halat alb ca laptele, cu ţinută îngrijită. Rafturile sunt ca şi omul­­ îngrijite. Preţurile sunt aşezate vizibil, iar în magazin găseşti Cînd îl vezi pe confratele său Va­­sile Dobre, gestionar la bufetul din Siliştea, îţi piere pofta să-i mai calci pragul. Se poartă arogant cu consumatorii, umblă murdar, veşnic neîngrijit, iar halatul nu l-a îmbrăcat de nu mai ştie cită vreme. Bufetul e ca şi omul, paharele murdare, gunoiul strîns în­­tr-un colţ stă nearuncat de săptămîni. Se pune o singură întrebare. De ce să nu avem peste tot gestionari de talia lui Grigoriu Vasile din Făurei? U.R.C.C. Lehliu, preşedinte Ion Bo­­gorodiţă, are sarcina să acorde aten­ţia cuvenită practicării în unităţile în subordine a unui comerţ coopera­tist civilizat, aşa cum îl doresc miile de cooperatori şi cetăţenii din raion, aşa cum de fapt trebuie să fie, căci aceasta este cartea de vizită a activi- STEAGUL ROŞU îmbunătăţirea bazei materiale, a activităţii administrative şi a conducerii instituţiilor de învăţămînt superior 32.­­ In scopul îmbunătăţirii ba­zei materiale a învăţămîntului supe­rior, potrivit cu necesităţile ba­z­ei desfăşurări a procesului didactic şi ştiinţific se vor lua următoarele mă­suri: — Se vor întregi localurile unor unităţi de învăţămînt cu noi clădiri şi pavilioane (Universitatea „Victor Babeş“ din Cluj, Institutul politehnic din Timişoara, Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi, Universitatea „Bo­lyai“ din Cluj etc.) şi se va trece la construcţia de noi cămine studenţeşti în special în Bucureşti. — Se vor asigura in planul de­­in­vestiţii pe 1958—1960 sumele nece­sare pentru procurarea de utilaj, maşini şi aparatură in vederea în­zestrării laboratoarelor şi ateliere­lor. — Ministerele productive sunt obli­gate să participe la înzestrarea facul­tăţilor ce pregătesc cadre pentru sec­toarele lor de activitate, transferîn­­du-le maşini, utilaje şi aparatură din producţie proprie. D­in vederea legării strînse a în­văţămîntului de viaţa practică se va crea baza materială necesară efec­tuării practicii pregătitoare în cadrul instituţiilor de învăţământ.­­ Pentru asigurarea documentării multilaterale şi la zi a cadrelor di­dactice şi a studenţilor se va îm­bunătăţi cantitativ şi calitativ dota­rea bibliotecilor din instituţiile de învăţămînt după specificul facultăţi­lor. 33. — Pentru îmbunătăţirea muncii de conducere a învăţămîntului su­perior se vor lua următoarele măsuri pe baza principiului centralismului democratic: — Va trebui să se asigure mai bine unitatea învăţămîntului supe­rior prin legarea universităţilor şi institutelor de învăţămînt superior cu Ministerul Invăţămîntului şi Cul­turii, printr-o conducere mai opera­tivă a instituţiilor superioare de în­văţămînt de către minister. Totodată se va realiza lărgirea competenţei rectoratelor, precum şi o mai largă consultare a cadrelor didactice cu prilejul elaborării directivelor cen­trale, folosindu-se experiența pozi-­­ tiva a elementelor valoroase din uni- . tațile de învățămînt. X — Pentru a lărgi competența con-­­ ducerilor instituțiilor de învățămînt superior, Ministerul Invățămîntului și Culturii va elabora dispoziții norma­tive care să permită rezolvarea pro­blemelor curente la nivelul unităților de învățămînt superior.­­ Ministerul Invățămîntului și Cul­turii și conducerile instituțiilor de invațăm­int superior vor intari mun­ca de îndrumare și control pentru a se asigura respectarea directivelor date. 34.­­ Pentru asigurarea unității de conducere a instituțiilor de înva­­țămînt superior, Ministerul Invațămin­­tului și Culturii va prelua, cu in­treaga lor baza materiala, un decurs de o lună de la apariția prezentei hotărîri, următoarele institute, care în prezent sunt subordonate şi altor mi­nistere şi organizaţii centrale: Insti­tutul de mine „Gheorghe Gheorghiu- Dej“ din Petroşani, Institutul de ar­hitectură „Ion Mincu" din Bucureşti şi Institutul de cultură fizică din­ bucureşti. Se va stabili o strînsă colaborare intre Institutul politehnic din Bucu­reşti şi Institutul de căi ferate din Bucureşti. In sectoarele învăţămîntului supe­rior agronomic şi medico-farmaceutic personalul didactic se va numi de că- T tre Ministerul Agriculturii şi Silvi-­­ culturii şi de către Ministerul Sănă­­v­­aţii și Prevederilor Sociale cu avi­­­­zul conform al Ministerului învăță­­mîntului și Culturii. Ultimele pregătiri pentru meciul de box cu Franţa „Demeter ar putea realiza o surpriză in faţa lui Saluden” declară antrenorul Gh. Axiot. Luptînd din greu cu căldura deve­nită aproape insuportabilă in ultimele zile, boxerii din lotul R.P.R. şi-au mutat orele de antrenament către seara. Această schimbare mai are şi un alt tîlc, şi anume să-i obişnuiască pe pugiliştii noştri cu condiţiile me­ciului internaţional de la 29 iunie, care se va desfaşura — după cum se ştie — în nocturnă. Pregătirea boxe­­lor se face in aer liber, in spatele sălii Fioreasca, pe un teren care a devenit teren oficial de antrenament pentru loturile ţării. Am văzut la lu­cru pe toţi componenţii lotului, care deţin la ora actuală o bună form­ă. M. Trancă a lucrat excelent cu St. Văcaru, dovedind mişcări suple şi eficacitate în seriile de lovituri di­recte. I. Mihaili l-a „atacat“ curajos pe C-tin Dumitrescu, demonstrînd o varietate de procedee. D. Ciobotaru­, „scăzînd“ cu peste 7 kgr. şi lucrind metodic, a cîştigat în mobilitate şi în eficacitatea loviturilor. M. Stoian cu toate că a căutat permanent să-i impună lui Mariuţan tactica unui meci de uzură, al doilea „greu“ al ţării a mers cu mult curaj in lupta de aproape. C. Gheorghiu şi Puiu Nicolae au încrucişat mănuşile cu St. Dumitracu­e şi M. Farcaş, făcind­ adevărate aem­­nis­traţii. Foarte su­plu şi în mare vervă s-a arătat şi campionul olimpic N. Linca. Cuvinte la fei de Inimoase se pot spune şi despre J. Demeter, care este aproape de nerecunoscut. Luat in grija de antrenorul sau de sală Ga.­ Axioti, Demeter a făcut mari progrese, pre­­gătindu-se în mod special pentru me­ciul cu Franţa, unde va avea ca ad­versar pe unul din cei mai puternici boxeri. Asupra partidei pe care o va susţine, maestrul Axioti ne-a spus următoarele: „L-am putut urmări pe valorosul boxer francez Saluden la campionatele europene din acest an. El este un sportiv tinăr, mai scund decit boxerul nostru, un bun tehni­cian şi foarte incomod prin faptul că are garda pe dreapta. La Praga l-am văzut in compania extraordina­rului campion mondial și european Enghibarian, cel care a făcut o par­tida strălucită. Sper insă că, pe baza antrenamentelor speciale, Demeter ar putea, realiza o surpriză în fața lui Saluden“. MIHAIL LUPESCU f'estinitatea de premiere la proba de săritură in înălţime la concursul internaţional de atletism desfăşurat d­ im nică in Capitală, pe stadonul Republicii. Pe primul loc lorida Ba'a.ş. Spartachiada de vară a tineretului—faza pe raion Duminică s-a desfăşurat la Alexan-­­ dria faza raională a Spartachiadei de­­vară a tineretului. La această popu­­­lară competiţie de masă au partici­pat 190 de tineri dintre care 135­­ băieţi şi 55 de fete, începînd de di­mineaţă şi pînă seara tinerii din ra­ionul Alexandria s-au întrecut cu dîr­­izenie la următoarele discipline spor­­t­­ive: volei feminin şi masculin, hand­bal feminin şi oină. La competiţia de volei masculin s-au întrecut 12 e­­chipe. Primul loc a revenit formaţiei Voinţa Alexandria. La volei feminin locul întîi a fost ocupat de Recolta Ulmeni. Competiţia de handbal s-a disputat între echipele Recolta Spă­­tărei, Recolta Mavrodin şi Recolta Voivoda. Primul joc a fost ocupat de Recolta Spătărei. Concursul de oină a fost cîștigat tot de Recolta Spă­tărei. Cupa Festivalului la şah in regiune Duminică s-a disputat etapa a doua din cadrul „Cuiped Festivalului“ la şah , pe echipe. In această etapă, s-au în­registrat două neiprezentări din patru ► partide care trebuiau să se dispute. Este vorba de neprezentarea colective­lor Drăgăneşti şi Urziceni care nu s-au deplasat la Ti­tu şi Videle. Aceste lip­suri ale colectivelor amintite mai sus, trebuie să fie analizate foarte serios­­ de comisia regională de şah şi să li se aplice sancţiuni conform regulamentu­­lui. Celelalte partide s-au soldat cu următoarele rezultate: Snagov—Lehliu 6 */2—1V2; Roşiori—Zimnicea 7—1; Vide­le—Urziceni 8—o neprezentare; Titu—­­Drăgăneşti 8—o ne­prezentare. O urma acestor rezultate, în semi-finală s-au calificat următoarele raioane: Snagov, Roşiiori, Videle şi Titu. Duminică se va disputa semi-inala între echipele Titu—Snagov și Videle—Roșiori. UN RECITAL AL... TINERILOR SPERANŢE Luni seara a avut loc la Teatrul Ar­matei din Capitală un recital de ba­let. N-a fost un recital susţinut d de maeştri şi nume consacrate, ci de ti­nere şi gingaşe balerine care în „civi­­litate“ poartă cravate roşii de pionieri. Protagonistele recitalului, elevele pro­fesoarei Neily Butuc, au prezentat un spectacol de o ţinută artistică. Spectatorii au fost cuceriţi de gra­ţia şi prospeţimea micuţelor baleri­ne. E suficient să amintim din program „Moartea lebedei“, piesă atât de pre­tenţioasă, interpretată de Dana Rădu­­lescu, care a trecut la 11 ani examenul unei adevărate maturităţi artistice. Prinţesa orientală şi prinţul din „Fru­moasa din pădurea adormită“ ne dove­desc că ne aflăm in faţa unui talent care trebuie urmărit şi încurajat. Un alt element al recitalului, care a obţinut succes este Adina Raţiu, în ro­lurile „Pierot“ şi „Narcis“. Deasemeni, o plăcută surpriză a con­stituit-o micuţa Rose Mary Bott, po­sesoarea unei tehnici remarcabile pen­tru vîrsta ei. Liliana Giurgescu, Ro­xana Costienescu, Luminiţa Niculescu, Cornelia Jipa, Marii Simel, Cristina Manta, Dana Fundeanu, au competat cu succes un ansamblu reuşit, pregătit cu măiestrie de tov. Nelly Butuc. In parte, succesul recitalului îi re­vine şi actorului Const. Codrescu, care de astă dată s-a dovedit un regizor plin de vervă şi fantezie. Prezentarea Sp. recitalului a fost făcută de Marga Bu­tuc, iar costumele de Elvira Postola-­­­che. In clișeu : Dana Rădulescu. PROGRAMUL I 7.07 Buletin de ştiri şi sumarul pre­sei centrale. 7.07 Cîntece. 7.20 Anun­ţuri şi muzică. 7.30 Orchestre de mu­zică populară din diferite oraşe ale ţării. 7.50 Muzică uşoară. 8.15 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică de estradă. 9.30 „Prietena noastră cartea“. 10.00 Muzică populară moldovenească. 10.18 Concert simfonic. 11.00 Buletin d­­e ştiri. 11.03 Teatrul la microfon . ..Omul care a văzut moartea“. 12.26 CIntece. 12.40 Muzică uşoară. 13.00 Buletin de ştiri. 13.05 Cîntece şi Jocuri populare romîn­eşti. 13.35 „Studenţi Interpreţi“. 14.00 Anunţuri şi muzică. 14.16 Muzică uşoară romînească. 14.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Interpreţi de altădată a­ muzicii populare rom­îneşti. 15.00 Buletin de ştiri. 15.06 Concert de mu­zică din opere. 15.40 Artiştii apei în­gheţate. 16.00 Vechi melodii populare român­eşti. 16.25 La microfon Rodica. 16.30 „Pe aripile valsului“. 17.00 Bu­letin de ştiri şi buletin meteorologic. 17.15 Recomandări din program. 17.19 Cîntece. 17.30 „Vreau să ştiu". 18.00 Vorbeşte Moscova . 18.30 Muzică din operete româneşti. 19.00 Buletin de ştiri. 19.10 Program interpretat de so­fişti şi formaţii , de amatori. 19.35 A­­nunţuri şi muzică. 19.45 Răspundem ascultătorilor. 19.55 „Noapte bună, co­pii“. 20.00 Concert de estradă. 20.45 Romane în pregătire. 21.15 Emisiune cu prilejul împlinirii a i6 ani d­e la moartea flautistului şi compozitorului Petre Elinescu. 21.40 Muzică uşoară. 22.00 Buletin de ştiri, buletin meteo­rologic şi sport. 22.30 Muzică populară romînească. 23.00 Din ciclul Capodope­re ale polifoniei vocale italiene. 23.34 Muzică instrumentală. 23.52—23.55 Bule­tin de ştiri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri. 14.03 Lucrări simfonice de Anatol Vieru. 14.40 Lec­tură la cererea ascultătorilor. 15.00 Cu cintecul şi focul pe întinsul patriei. IMMEMMMMMEriile Buletin de ştiri şi buletin meteorolo­gic. 10.15 Recomandări din program. 16.20 Din cîntecele tineretului lumii. 16.45 Emisiune literară. 17.00 Anunţuri şi muzică. 17.15 Tribuna Radio. 17.30 Muzică populară pe discuri Electre­­cord. 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 „Pri­me audiţii de muzică romînească". 18.45 Anunţuri şi muzică. 18.55 Sfatul medicului. 19.00 cîntă orchestra Joe Reininger. 19.30 Să discutăm despre cinste. 19.45 Muzică instrumentală. 20.06 Buletin de ştiri. 20.03 Concert de muzică populară romînească. 20.45 Mu­zică uşoară. 21.00 Buletin de ştiri. 21.05 Selecţiuni din opera „Povestirile lui Hoffmann". 23.00 Buletin de ştiri, bu­letin meteorologic și sport. 23.15—24.00 Concert de noapte. MIERCURI 26 IUNIE 1957 TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R. P. R., orele 19,30: Călin; Teatrul de Stat de Operetă, orele 19,30: Colom­ba; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Teatrul de vară „N. Bălcescu“), orele 20: Institutorii; Teatrul Armatei (Ma­gheru), orele 19,30: Femeia îndărătnică; Teatrul Armatei (Arenele Libertăţii), orele 20: Avarul; Teatrul Municipal — Studio — („Filimon Sîrbu“), orele 19,30: Don GUI de ciorap verde; Tea­trul Muncitoresc C.F.R. (Teatrul d­e vară ,,I. V. Stalin“), orele 19,30: Rap­sodia ţiganilor; Teatrul Tineretului, o­­rele 19,30: Romanticii; Teatrul Satiric- Muzical ,,C. Tănase“ (Grădina Boema), orele 20,30: Muschetarii tatii; O.S.T.A. (Teatrul de vară ,,23 August“), orele 20,30: Concert extraordinar dat de Or­chestra de jazz a Radiodifuziunii deji R. D. Germană. CINEMATOGRAFF : Patria. V. Ale­csandru, Richard al III-lea; Republica, Ioseo şi Julietta; Maghera, Elena Pa­vel, 23 August Volga: 12 rezultate e­­xacte; Bucureşti, Progresul, Gh. Doja, Arta, 1 Mai, N. Bălcescu: Stan şi Bran studenţi la Oxford; I. C. Frimu: Un­ pichet în munţi; Munca, Donca Simo: Prăpastia; Lumina: Jobul cu via­ţa ; Doina, Flacăra: Din nou împreună; Central: Alarmă în munţi; T. Vladi­­mirescu, Maxim Gorki: Parada lui Charlott (partea II) Completare: Masă aşterne-te şi Uruguay; Aurel Vlaicu, Tineretului, Alex. Sahia: încotro ? Completare: Marcel Marceau; Timpuri Noi: Vrăjitorul; Al. Popov: Fiica mea trăieşte la Viena; Griviţa: Aventurile lui Ariiomka; Vasile Roaită : Don Juan; Cultural: Dispărut fără urmă; Unirea: Iile Pintilie; Popular: Ora­ş. Completare: Muntele Retezat; M. E­minescu: Inima cîntă; Libertăţii: vo­caţie; Gh. Coşbuc: Floarea­­de piatră; Olga Banele: Vagabondul (ambele se­a) Pag. 3-ra ­­r­l. Intensă activitate internaţională a sportivilor romini Bogată in evenimente sportive cu caracter internaţional, va fi săptămina aceasta. Avem la Bucu­reşti tenis international intre e­­chipele de tineret ale R. P. Ro­míne şi R. P. Ungarei de aseme­nea se dispută in sala d­oreasca meciul de tenis de masă dintre tinerii jucători şi jucătoare din țara noastră şi cei din R. P. Po­lonă. La Giuleşti, vom vedea dubla intilnire de volei dintre echipele feminine şi masculine ale R. Ce­hoslovace şi R. P. Romíne. La stadionul Republicii, se va disputa meciul international de box R.P. Română—Fr­an­ca. Boxerii francezi sunt aşteptaţi să sosească miine la Bucureşti. La Snagov, se vor desfăşura simbătă şi duminică în­trecerile primului campionat in­­ternaţional de caiac-canoe al R.P. Romíne. Sunt anunţaţi peste 100 de participanţi din R. P. Ungară, Austria, R. V. Germană, R. P.­­ Pomină. Cele 15 probe (13 mas- V culine — 9 de caiac şi 4 de canoe — , şi 2 feminine — caiac viteză) sunt împărţite în cele două zile, cind Snagovul va trăi din nou atmos­fera marilor evenimente sportive. Aceste întreceri internaţionale au loc in ţară, dar sportivii ro­mâni sunt prezenţi şi peste hotare. Pe apele lacului Grănau echipiere­le din formaţia romînă de canotaj academic, se vor întrece cu altele din cinci ţări, la probele prevăzu­­te in programul regatelor. Tot azi, la Schwering (R. D. Germa­nă), o localitate industrială, echi­pa de box a asociaţiei Voinţa, va intîlni reprezentativa asociaţiei Traktor. Trăgătorii romini partici­pa la concursurile de la Moscova şi Kiev, unde alături de cei so­vietici şi din alte ţări, obţin re­zultate la nivelul atins de aceas­tă disciplină sportivă din ţara noastră. In sfîrşit la Soţia, bas­­chetbaliştii romini dau marea lup­­tă de afirmare, in cadrul cam­pionatelor europene, de unde ne sosesc veşti îmbucurătoare. Tot ca un fapt sportiv, vom semnala aci şi plecarea a doi reprezentaţi ai ţării noastre, la Copenhaga, iatde vineţi şi aţmbrţiţi au loc lu­crările. ■ adunării, gener­ale a Uniu­ţ­­ii europene de fotbal asociaţie, ale cărei lucrări ne interesează in mod special, pentru viitoarea ac­tivitate a fotbalului român. Iau­ aşa­dar o bogată activita­te sportivă. e- Campionatul european de baschet SOFIA 25 (Agerpres).­­ Turneul final al campionatului eu­ropean de baschet a continuat marți seara pe terenul din incinta stadionu­lui „V. Levski“ din Sofia. Echipa R.P. Româno a întâlnit re­prezentativa R.P. Ungare deținătoa­rea titlului de campioană europeană. Baschetbaliştii maghiari au practicat un joc superior celui din preliminarii, obţinînd şi de data aceasta Victoria : 76—61 (34—29). Alte rezultate:, U.R.S.S.,!r­ t.R, Gen­iloşigvacă 62—60­,(17—32)­; R.P. Bul­garia— R.P. Polonă 74—69 (43—35);­­R.P.F. Iugoslavia — Franța 75—72 (35—30). Informaţii Pronosport "PROGRAMUL CONCURSULUI PRONO­SPORT NR. 26 ETAPA DIN 30 IUNIE 1967 » I­ ştiinţa Timişoara—Dinamo Oraşul Stalin »­II. C.C.A.—Energia Ploeşti III. Progresu­ 1 Bucureşti—Energia (Re­­colta) Tg. Mureş IV. Energia Petroşani—Dinamo Bucureşti I­V- Energia Oraşul Stalin—Locomotiva Bucureşti VI. Progresul Oradea—Flamura roşie Arad VII. Locomotiva Timişoara—Ene­rgia Me­­­diaş , VIII. Locomotiva Cluj—Energia Baia Mare­­ IX. Energia Cîmpina—Dinamo Bacău X. Energia 1 Mai Ploeşti — Progresul I Focşani XI. Dinamo Bârlad—Locomotiva Gara­­ de Nord ANULAT .XII. Energia Cîmpia Turzii—Recolta Re­ghin MECIURI DE REZERVĂ : I A. Energia Uz. tr. Dr. Stalin—Locomo­tiva Arad B. Energia Lupeni—Ştiinţa Cluj ­ Starea timpului Institutul Meteorologic Central co­munică , în Capitală şi regiunea Bucureşti în următoarele 24 de ore vremea se menţine călduroasă. Cerul va fii mai muit senin noaptea şi di­mineaţa şi variabil ziua cînd devine favorabil averselor de ploaie şi des­cărcărilor electrice. Vînt cu intensi­ficări din sud şi vest. Temperatura uşor variabilă, va fi cuprinsă noaptea între 19 şi 21 grade, iar ziua între 34 şi 36 grade. In­ următoarele trei zile vreme caldă la început, apoi în curs de răcire uşoară. Temporar averse însoţite de descărcări electrice. Vînt slab cu in­tensificări. Temperatura mai întîi sta­ționară, apoi în scădere ușoară.

Next