Steagul Roşu, iunie 1957 (Anul 4, nr. 983-1008)
1957-06-26 / nr. 1004
mm Ridicarea continuă a calificării cadrelor didactice şi îmbunătăţirea condiţiilor lor de muncă şi de trai 27. — In vederea asigurării bunei funcţionări a învăţămîntului superior prin formarea unui personal didactic stabil şi de o înaltă valoare ştiinţifică, ideologică şi pedagogică, pentru creşterea tineretului care se dedică activităţii didactico-ştiiinţifice, precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai ale cadrelor didactice din învăţământul superior se vor lua următoarele măsuri, cu începere de la 1 septembrie 1957: a) Ministerul învâţămîntului şi Culturii va reorganiza actualul sistem de aspirantură, simplificînd formele şi reducînd numărul de examene, astfel încit accentul să cadă asupra pregătiriii disertaţiilor; b) Ministerul Invăţămîntului şi Culturii va lua măsuri pentru organizarea susţinerii disertaţiilor de doctor în ştiinţe economico-sociale, doctor în ştiinţe tehnice, doctor în ştiinţe agricole, doctor în ştiinţele naturii, doctor în ştiinţe umanistice şi doctor în ştiinţe medicale; c) Pentru a stimula calificarea cadrelor didactice, Ministerul Invăţămintului şi Culturii, de comun acord cu Ministerul Finanţelor, va propune Consiliului de Miniştri o completare a sistemului de salarizare, ţinînd seama de titlurile ştiinţifice ale cadrelor didactice, începînd de la 1 ianuarie 1959. d) Se înfiinţează funcţia de şef de lucrări la catedrele care au activităţi practice (laborator, atelier, clinică, teren experimental). Se menţine funcţia de lector la celelalte catedre. Şeful de lucrări sau lectorul are sarcina de a coordona şi îndruma activitatea practică sau de seminar în cadrul unei discipline şi poate primi sarcina de a ţine cursuri sau seraţii aici. Funcţiile de şef de lucrări sau de lector se ocupă prin avansarea asistenţilor care au dat dovadă de competenţă şi sîrguinţă . e) Se încadrează în categoria funcţiilor didactice, funcţiile de preparator, preparator principal, şef de cabinet, şef de laborator. Aceste funcţii vor putea fi ocupate de persoane cu studii superioare prin concurs sau prin avansare după merite şi aptitudini ; , f) Pentru a asigura stabilitatea în funcţii a lectorilor (şefilor de lucrări), este necesar să se creeze gradul didactic superior de lector (şef de lucrări). 28. — Comisia superioară de diplome va intensifica acţiunea de acordare a gradelor didactice, pentru a se asigura stabilitatea cadrelor didactice corespunzătoare în învăţămîntul superior. 29. — Pentru continua îmbunătăţire a compoziţiei social-politice şi profesionale a cadrelor didactice, Ministerul învăţământului şi Culturii va lua măsuri pentru promovarea cadrelor valoroase şi pentru înlocuirea treptată a acelor cadre rămase în urmă faţă de progresele ştiinţei şi tehnicii contemporane. In promovarea cadrelor se va acorda o atenţie deosebită ridicării cadrelor tinere. 30. Pentru ridicarea calităţii muncii ştiinţifice în învăţămîntul superior se autoriză ministerele productive de a pune la dispoziţia instituţiilor de învăţămînt superior mijloace materiale şi băneşti, care să servească la întărirea bazei materiale necesare dezvoltării muncii ştiinţifice din aceste instituţii. Pentru stimularea cercetării ştiinţifice, Ministerul Invăţămîntului şi Culturii va lua măsuri de lărgire aosibilităţilor de difuzare a rezultateor obţinute. In acest scop, vor fi înfiinţate buletine ştiinţifice în limba romînă, ale instituţiilor de învăţământ superior, precum şi reviste de specialitate, în care să se înfăţişeze lumii ştiinţifice, într-o limbă de largă circulaţie, lucrările cercetătorilor noştri. Pe această bază se va putea lărgi schimbul de publicaţii cu străinătatea. Ministerul învăţământului şi Culturii va putea aproba înfiinţarea şi funcţionarea unorsocietăţi ştiinţifice cu publicaţii proprii, care să reunească cercetători din aceeaşi ramură de ştiinţă. Aceste societăţi vor fi tutelate de Ministerul Invăţămîntului şi Culturii. Pentru ridicarea nivelului măiestriei pedagogice a cadrelor didactice din învăţămîntul superior se va acorda o mai mare atenţie perfecţionării pedagogice a acestora şi dezvoltării cercetărilor ştiinţifice în problemele de pedagogie specifice învaţămintului superior. 31. — In scopul îmbunătăţirii condiţiilor de muncă ale cadrelor didactice, sarcinile didactico-ştiinţifice ale acestora se stabilesc de la 1 octombrie 1957 pe următoarele criterii: — In cadrul celor 6 ore de muncă zilnică, pe care trebuie să le presteze personalul didactic, se stabileşte norma medie săptămînală de curs şi seminar la 2—6 ore pentru cadrele de predare (profesori, conferenţiari) şi 9—12 ore pentru celelalte cadre didactice, atunci cînd activează la o singură disciplină , dacă orele de la o singură disciplină nu asigură această normă, ea poate fi completată cu ore de la cel mult încă o disciplină apropiată. in acest caz, norma va fi considerată completă, chiar dacă totalul orelor de la ambele discipline este sub limitele stabilite mai sus. Pe baza acestor criterii se vor întocmi state de funcţiuni pentru fiecare instituţie de învăţământ superior, valabile de la 1 octombrie 1957. La intocmirea statelor de funcţiuni, în stabilirea numărului de posturi didactice se va ţine seama de sarcinile ore prevăzute în planurile de învăţămînt, de numărul studenţilor şi de unele sarcini specifice învăţămîntului de zi şi fără frecvenţă. — Celelalte activităţi didactice ca: examene, consultaţii, colocvii, lucrări şi proiecte de an, conducerea proiectelor de diplomă, practica pedagogică şi în producţie etc., precum şi activitatea metodico-ştiinţifică vor fi repartizate cadrelor didactice cuprinse în statele de funcţiuni, fără a fi normate, în cadrl aceleiaşi sarcini medii de 6 ore de muncă zilnică. Repartizarea acestor sarcini va fi făcută de către decani la începutul anului şcolar, la propunerea şefilor de catedră. In această repartizare se va ţine seama şi de sarcinile de conducere ştiinţifică a aspiranţilor, repartizaţi de Ministerul Invăţămîntului şi Culturii. Pentru ştiinţele sociale, medicină, arte şi sport, unde există condiţii specifice de muncă didactică, plafonul de ore stabilit mai sus va putea fi adaptat la condiţiile specifice respective. Disciplinele de specialitate cu volum mic de ore vor fi încadrate cu un grup didactic minimal stabil format dintr-un profesor sau conferențiar şi un asistent. Noul sistem de normare va fi experimentat în semestrul I și va fi definitivat în semestrul II al anului universitar 1957-1958 Sistemul de normare a activităţii didactico-ştiinţifice stabilit prin H.C.M. nr. 1.894/1952 se abrogă pe data de 1 octombrie 1957. — Intrucît cercetarea ştiinţifică este o componentă principală a activităţii cadrelor didactice, Ministerul Invăţămîntului şi Culturii poate aproba degrevarea de sarcini didactice a cadrelor angajate în cercetarea unor probleme importante sau acordarea de concedii de creaţie plătite, pe o durată de 3—12 luni. — Pentru înlăturarea greutăţilor determinate de existenţa cumulului în învăţămîntul superior, începînd cu anul şcolar 1957—1958, personalul didactic din învăţămîntul superior va fi încadrat cu funcţia de bază în învăţămînt. Cumulul în învăţămînt se va admite numai în cazuri excepţionale şi numai cu aprobarea ministrului Invăţămîntului şi Culturii. Rectorii (directorii) şi prorectorii (directorii adjuncţi) vor avea de la 1 octombrie 1957 funcţia de bază în învăţămînt. Funcţiile de rector şi prorector se vor îndeplini ca activităţi cumulate fiind retribuite cu salariul integral corespunzător acestor funcţii. Ministerul învăţământului şi Culturii şi organele centrale de resort vor reexamina actualul cuantum de salariu al asistenţilor, şefilor de laborator,şefilor de cabinet), preparatorilor principali şi preparatorilor din învăţămîntul superior şi vor face propuneri Consiliului de Miniştri cu privire la mărirea acestor salarii de la 35. — Ministerul Invăţămîntului şi Culturii va elabora pînă la 1 octombrie a.c. proiectul de lege privitor la organizarea și funcționarea învățămîntului superior din Republica Populară Romina. 36. Se aprobă nomenclatorul de specialități, reţeaua și profilul instituțiilor de învățămînt superior cuprinse în anexele I și 11, care fac parte integrantă din prezenta hotărîre. Institutul de perfecţionare şi specializare a medicilor se include în reţeaua instituţiilor de învățămînt superior, personalul lui didactic avînd acelaşi regim ca şi cel din sectorul învățămîntului superior medico-farmaceutic. 37. Anul universitar începe la 1 octombrie şi se compune din două semestre. 38. Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul Invăţămîntului şi Culturii şi Direcţia Centrală de Statistică vor pregăti în termen de 6 luni un studiu asupra creşterii populaţiei şcolare în următorii 10—15 ani şi a posibilităţii cuprinderii ei în diversele grade de învăţămînt, în corelaţie cu dezvoltarea economiei naţionale a Romîniei. 39. Ministerul Invăţămîntului şi Culturii şi ministerele de resort vor înfiinţa începînd cu anul şcolar 1957- 1958 şcoli de pregătire a unor cadre de tehnicieni cu calificare medie, pentru diferite sectoare productive (conductori de lucrări, secretari de comitete executive ale sfaturilor populare, funcţionari comerciali, administrativi, funcţii sanitare) în care să fie cuprinşi o parte din absolvenţii şcolilor medii. ★ Măsurile care fac obiectul prezentei hotărîri au fost dezbătute pe larg în perioada septembrie 1956 — iunie 1957 in cadrul unor consfătuiri pe centre universitare şi al unei conferinţe consultative pe ţară (februarie 1957) cu reprezentanţii corpului didactic universitar şi preşedinţii asociaţiilor studenţeşti. In felul acesta, proiectul iniţial al Ministerului Invăţămîntului şi Culturii a fost îmbogăţit cu noi propuneri, care sintetizează experienţa unor cadre de înaltă calificare cîştigată în decenii de muncă devotată, pentru instruirea tineretului, cu deosebire în anii regimului de democraţie populară. Aplicarea acestor măsuri necesită un efort susţinut din partea organelor de stat, a cadrelor didactice, a studenţilor, precum şi din partea organizaţiilor politice şi de masă. Ministerul Invăţămîntului şi Culturii va trebui să sprijine şi să controleze înfăptuirea măsurilor hotărîte, asigurând condiţiile unei desfăşurări normale şi de înalt nivel a învăţămîntului superior în colaborare cu ministerele şi instituţiile centrale de stat interesate în pregătirea cadrelor de specialişti. Cadrele didactice din învăţămîntul superior, însufleţite de sentimentul patriotismului, de conştiinţa răspunderii faţă de cauza construirii socialismului şi a înfloririi culturii în ţara noastră au datoria să susţină cu toată capacitatea lor aplicarea măsurilor preconizate de această hotărîre. Răspunzând nădejdilor puse de poporul muncitor în noile generaţii de intelectuali care trebuie să-şi asume mîine răspunderea ducerii mai departe a operei de construire a socialismului, studenţimea are datoria să munceasă temeinic, cu entuziasm, disciplină şi înaltă conştiinţă cetăţenească. Se recomandă Consiliului Central al Sindicatelor să sprijine rezolvarea concretă a problemelor ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei hotărîri, mobilizând cadrele didactice şi întreprinderile în munca de întărire a legăturii învăţămîntului cu industria şi agricultura. Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor şi Consiliul asociaţiilor studenţeşti, continuînd în condiţiile regimului democraţiei populare tradiţiile mişcării comuniste şi patriotice ale tineretului din patria noastră, vor trebui să lupte, pentru ca tineretul universitar să se formeze ca militant devotat al nobilelor idealuri ale socialismului, ca luptător pentru ridicarea economiei naţionale şi culturii ţării noastre, să-şi dedice toate forţele asimilării cunoştinţelor ştiinţifice. Organizaţiile de partid din instituţiile de învăţămînt superior au sarcina să mobilizeze corpul didactic şi pe studenţi în scopul ridicării necontenite a nivelului învăţămîntului superior pus în slujba poporului muncitor. Folosindu-se tradiţiile progresiste ale şcolii noastre şi experienţa cea mai înaintată în domeniul organizării învăţămîntului superior, punîndu-se accentul pe o înaltă calificare şi pe o strînsă legătură cu producţia, prin prezenta hotărîre se consolidează rezultatele reformei din 1948 şi se creează condiţii mai favorabile dezvoltării culturii socialiste în Republica Populară Romînă. GH. GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român VII. Dispoziţii finale CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne HOTÂRÎREA Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, cu privire la îmbunătăţirea învâţămîntului superior (Urmare din pag. 2-a) Iar, precum şi aportul minorităţilor naţionalle la patrimoniul cultural al Republicii Populare Române. 1 26. — Educaţia fizică în învăţământul superior reprezintă o parte a educaţiei multilaterale a studenţilor. In scopul dezvoltării educaţiei fizice în învăţărmntul superior şi atragerii tineretului studios în cercurile şi colectivele sportive, Ministerul învăţământului şi Culturii va îndruma conducerile instituţiilor de învăţămînt superior să sprijine educaţia fizică şi sportul. Asociaţiile studenţeşti vor organiza cu ajutorul catedrelor de educaţie fizică secţiuni sportive pe facultăţi, dînd oatenţie deosebită dezvoltării sporturilor de bază: atletism, înot, tir, precum şi jocurilor sportive şi atrăgînd la practicarea acestor sporturi masa studenţească. Se vor programa anual întreceri sportive între studenţii aceluiaşi an de studiu al fiecărei facultăţi, întreceri între diferiţi ani de studii ai facultăţilor, precum şi întreceri între facultăţi şi Institute. Ministerul învâţămîntului şi Culturii şi ministerele care tutelează instituţii de învăţămînt superior, vor organiza dezvoltarea bazei materiale necesare activităţii sportive în instituţiile de învăţămînt superior. V. 1 ianuarie 1958 spre a fi puse în neri privitoare la remunerarea prin-, concordanţă cu cuantumul salariilor tr-un salariu fix a decanilor şi prodin învăţământul mediu şi din pro- decanilor indiferent de gradul lor din aducţie. Totodată, se vor face propa-dactic. VI. ------nr.rrmr.. ..il. Aspecte din unele cooperative de consum (Urmare din pagina lavarăș străbătând satele, discutînd cu conducătorii comunelor, cu cetăţenii mai bătrîni despre vechile vaduri comerciale, despre posibilităţile concrete, actuale de a deschide, după condiţii, o prăvălioară, un magazin ori de a specializa magazinele existente. Se iau măsuri imediate şi se trece la deschiderea acestor unităţi. De curînd în Răzvani s-a deschis un magazin alimentar. Faptul a fost primit cu bucurie de către localnici, căci se simţea lipsa unui asemenea magazin. Dar aici, mai trebuie ceva. Magazinul să fie aprovizionat cu un —goytimfttri:—cili—rm ni_Vwxrmn. Proiectele de viitor sunt frumoase şi pe deplin realizabile căci sunt întocmite la faţa locului La I. C. Frimu se va deschide un magazin universal, la Sighireanu un restaurant şi la I. L. Caragiale un bufet. In comuna Gurbăneşti, două prăvălioare. Cu aceasta ,desigur problema extinderii reţelei va rămîne totuşi problema nr. 1, astfel că tovarăşi de la organizare vor depune şi de acum înainte eforturi în acest sens. UNUL TE ATRAGE. ALTUL TE RESPINGE gazinul mixt din Făurei El poate servi drept model pentru toţi gestionarii din raion. Se poartă corect cu cumpărătorii, le arată mărfurile cu bunăvoinţă, îi ajută să-şi aleagă lucrurile cele mai bune, e în stare să răscolească un raft întreg numai ca săteanul să plece din magazin mulţumit că a găsit ceea ce a dorit. Mai amintim şi faptul că este în permanenţă cu halat alb ca laptele, cu ţinută îngrijită. Rafturile sunt ca şi omul îngrijite. Preţurile sunt aşezate vizibil, iar în magazin găseşti Cînd îl vezi pe confratele său Vasile Dobre, gestionar la bufetul din Siliştea, îţi piere pofta să-i mai calci pragul. Se poartă arogant cu consumatorii, umblă murdar, veşnic neîngrijit, iar halatul nu l-a îmbrăcat de nu mai ştie cită vreme. Bufetul e ca şi omul, paharele murdare, gunoiul strîns într-un colţ stă nearuncat de săptămîni. Se pune o singură întrebare. De ce să nu avem peste tot gestionari de talia lui Grigoriu Vasile din Făurei? U.R.C.C. Lehliu, preşedinte Ion Bogorodiţă, are sarcina să acorde atenţia cuvenită practicării în unităţile în subordine a unui comerţ cooperatist civilizat, aşa cum îl doresc miile de cooperatori şi cetăţenii din raion, aşa cum de fapt trebuie să fie, căci aceasta este cartea de vizită a activi- STEAGUL ROŞU îmbunătăţirea bazei materiale, a activităţii administrative şi a conducerii instituţiilor de învăţămînt superior 32. In scopul îmbunătăţirii bazei materiale a învăţămîntului superior, potrivit cu necesităţile bazei desfăşurări a procesului didactic şi ştiinţific se vor lua următoarele măsuri: — Se vor întregi localurile unor unităţi de învăţămînt cu noi clădiri şi pavilioane (Universitatea „Victor Babeş“ din Cluj, Institutul politehnic din Timişoara, Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi, Universitatea „Bolyai“ din Cluj etc.) şi se va trece la construcţia de noi cămine studenţeşti în special în Bucureşti. — Se vor asigura in planul deinvestiţii pe 1958—1960 sumele necesare pentru procurarea de utilaj, maşini şi aparatură in vederea înzestrării laboratoarelor şi atelierelor. — Ministerele productive sunt obligate să participe la înzestrarea facultăţilor ce pregătesc cadre pentru sectoarele lor de activitate, transferîndu-le maşini, utilaje şi aparatură din producţie proprie. Din vederea legării strînse a învăţămîntului de viaţa practică se va crea baza materială necesară efectuării practicii pregătitoare în cadrul instituţiilor de învăţământ. Pentru asigurarea documentării multilaterale şi la zi a cadrelor didactice şi a studenţilor se va îmbunătăţi cantitativ şi calitativ dotarea bibliotecilor din instituţiile de învăţămînt după specificul facultăţilor. 33. — Pentru îmbunătăţirea muncii de conducere a învăţămîntului superior se vor lua următoarele măsuri pe baza principiului centralismului democratic: — Va trebui să se asigure mai bine unitatea învăţămîntului superior prin legarea universităţilor şi institutelor de învăţămînt superior cu Ministerul Invăţămîntului şi Culturii, printr-o conducere mai operativă a instituţiilor superioare de învăţămînt de către minister. Totodată se va realiza lărgirea competenţei rectoratelor, precum şi o mai largă consultare a cadrelor didactice cu prilejul elaborării directivelor centrale, folosindu-se experiența pozi- tiva a elementelor valoroase din uni- . tațile de învățămînt. X — Pentru a lărgi competența con- ducerilor instituțiilor de învățămînt superior, Ministerul Invățămîntului și Culturii va elabora dispoziții normative care să permită rezolvarea problemelor curente la nivelul unităților de învățămînt superior. Ministerul Invățămîntului și Culturii și conducerile instituțiilor de invațămint superior vor intari munca de îndrumare și control pentru a se asigura respectarea directivelor date. 34. Pentru asigurarea unității de conducere a instituțiilor de învațămînt superior, Ministerul Invațămintului și Culturii va prelua, cu intreaga lor baza materiala, un decurs de o lună de la apariția prezentei hotărîri, următoarele institute, care în prezent sunt subordonate şi altor ministere şi organizaţii centrale: Institutul de mine „Gheorghe Gheorghiu- Dej“ din Petroşani, Institutul de arhitectură „Ion Mincu" din Bucureşti şi Institutul de cultură fizică din bucureşti. Se va stabili o strînsă colaborare intre Institutul politehnic din Bucureşti şi Institutul de căi ferate din Bucureşti. In sectoarele învăţămîntului superior agronomic şi medico-farmaceutic personalul didactic se va numi de că- T tre Ministerul Agriculturii şi Silvi- culturii şi de către Ministerul Sănăvaţii și Prevederilor Sociale cu avizul conform al Ministerului învățămîntului și Culturii. Ultimele pregătiri pentru meciul de box cu Franţa „Demeter ar putea realiza o surpriză in faţa lui Saluden” declară antrenorul Gh. Axiot. Luptînd din greu cu căldura devenită aproape insuportabilă in ultimele zile, boxerii din lotul R.P.R. şi-au mutat orele de antrenament către seara. Această schimbare mai are şi un alt tîlc, şi anume să-i obişnuiască pe pugiliştii noştri cu condiţiile meciului internaţional de la 29 iunie, care se va desfaşura — după cum se ştie — în nocturnă. Pregătirea boxelor se face in aer liber, in spatele sălii Fioreasca, pe un teren care a devenit teren oficial de antrenament pentru loturile ţării. Am văzut la lucru pe toţi componenţii lotului, care deţin la ora actuală o bună formă. M. Trancă a lucrat excelent cu St. Văcaru, dovedind mişcări suple şi eficacitate în seriile de lovituri directe. I. Mihaili l-a „atacat“ curajos pe C-tin Dumitrescu, demonstrînd o varietate de procedee. D. Ciobotaru, „scăzînd“ cu peste 7 kgr. şi lucrind metodic, a cîştigat în mobilitate şi în eficacitatea loviturilor. M. Stoian cu toate că a căutat permanent să-i impună lui Mariuţan tactica unui meci de uzură, al doilea „greu“ al ţării a mers cu mult curaj in lupta de aproape. C. Gheorghiu şi Puiu Nicolae au încrucişat mănuşile cu St. Dumitracue şi M. Farcaş, făcind adevărate aemnistraţii. Foarte suplu şi în mare vervă s-a arătat şi campionul olimpic N. Linca. Cuvinte la fei de Inimoase se pot spune şi despre J. Demeter, care este aproape de nerecunoscut. Luat in grija de antrenorul sau de sală Ga. Axioti, Demeter a făcut mari progrese, pregătindu-se în mod special pentru meciul cu Franţa, unde va avea ca adversar pe unul din cei mai puternici boxeri. Asupra partidei pe care o va susţine, maestrul Axioti ne-a spus următoarele: „L-am putut urmări pe valorosul boxer francez Saluden la campionatele europene din acest an. El este un sportiv tinăr, mai scund decit boxerul nostru, un bun tehnician şi foarte incomod prin faptul că are garda pe dreapta. La Praga l-am văzut in compania extraordinarului campion mondial și european Enghibarian, cel care a făcut o partida strălucită. Sper insă că, pe baza antrenamentelor speciale, Demeter ar putea, realiza o surpriză în fața lui Saluden“. MIHAIL LUPESCU f'estinitatea de premiere la proba de săritură in înălţime la concursul internaţional de atletism desfăşurat d im nică in Capitală, pe stadonul Republicii. Pe primul loc lorida Ba'a.ş. Spartachiada de vară a tineretului—faza pe raion Duminică s-a desfăşurat la Alexan- dria faza raională a Spartachiadei devară a tineretului. La această populară competiţie de masă au participat 190 de tineri dintre care 135 băieţi şi 55 de fete, începînd de dimineaţă şi pînă seara tinerii din raionul Alexandria s-au întrecut cu dîrizenie la următoarele discipline sportive: volei feminin şi masculin, handbal feminin şi oină. La competiţia de volei masculin s-au întrecut 12 echipe. Primul loc a revenit formaţiei Voinţa Alexandria. La volei feminin locul întîi a fost ocupat de Recolta Ulmeni. Competiţia de handbal s-a disputat între echipele Recolta Spătărei, Recolta Mavrodin şi Recolta Voivoda. Primul joc a fost ocupat de Recolta Spătărei. Concursul de oină a fost cîștigat tot de Recolta Spătărei. Cupa Festivalului la şah in regiune Duminică s-a disputat etapa a doua din cadrul „Cuiped Festivalului“ la şah , pe echipe. In această etapă, s-au înregistrat două neiprezentări din patru ► partide care trebuiau să se dispute. Este vorba de neprezentarea colectivelor Drăgăneşti şi Urziceni care nu s-au deplasat la Titu şi Videle. Aceste lipsuri ale colectivelor amintite mai sus, trebuie să fie analizate foarte serios de comisia regională de şah şi să li se aplice sancţiuni conform regulamentului. Celelalte partide s-au soldat cu următoarele rezultate: Snagov—Lehliu 6 */2—1V2; Roşiori—Zimnicea 7—1; Videle—Urziceni 8—o neprezentare; Titu—Drăgăneşti 8—o neprezentare. O urma acestor rezultate, în semi-finală s-au calificat următoarele raioane: Snagov, Roşiiori, Videle şi Titu. Duminică se va disputa semi-inala între echipele Titu—Snagov și Videle—Roșiori. UN RECITAL AL... TINERILOR SPERANŢE Luni seara a avut loc la Teatrul Armatei din Capitală un recital de balet. N-a fost un recital susţinut d de maeştri şi nume consacrate, ci de tinere şi gingaşe balerine care în „civilitate“ poartă cravate roşii de pionieri. Protagonistele recitalului, elevele profesoarei Neily Butuc, au prezentat un spectacol de o ţinută artistică. Spectatorii au fost cuceriţi de graţia şi prospeţimea micuţelor balerine. E suficient să amintim din program „Moartea lebedei“, piesă atât de pretenţioasă, interpretată de Dana Rădulescu, care a trecut la 11 ani examenul unei adevărate maturităţi artistice. Prinţesa orientală şi prinţul din „Frumoasa din pădurea adormită“ ne dovedesc că ne aflăm in faţa unui talent care trebuie urmărit şi încurajat. Un alt element al recitalului, care a obţinut succes este Adina Raţiu, în rolurile „Pierot“ şi „Narcis“. Deasemeni, o plăcută surpriză a constituit-o micuţa Rose Mary Bott, posesoarea unei tehnici remarcabile pentru vîrsta ei. Liliana Giurgescu, Roxana Costienescu, Luminiţa Niculescu, Cornelia Jipa, Marii Simel, Cristina Manta, Dana Fundeanu, au competat cu succes un ansamblu reuşit, pregătit cu măiestrie de tov. Nelly Butuc. In parte, succesul recitalului îi revine şi actorului Const. Codrescu, care de astă dată s-a dovedit un regizor plin de vervă şi fantezie. Prezentarea Sp. recitalului a fost făcută de Marga Butuc, iar costumele de Elvira Postola-che. In clișeu : Dana Rădulescu. PROGRAMUL I 7.07 Buletin de ştiri şi sumarul presei centrale. 7.07 Cîntece. 7.20 Anunţuri şi muzică. 7.30 Orchestre de muzică populară din diferite oraşe ale ţării. 7.50 Muzică uşoară. 8.15 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică de estradă. 9.30 „Prietena noastră cartea“. 10.00 Muzică populară moldovenească. 10.18 Concert simfonic. 11.00 Buletin de ştiri. 11.03 Teatrul la microfon . ..Omul care a văzut moartea“. 12.26 CIntece. 12.40 Muzică uşoară. 13.00 Buletin de ştiri. 13.05 Cîntece şi Jocuri populare romîneşti. 13.35 „Studenţi Interpreţi“. 14.00 Anunţuri şi muzică. 14.16 Muzică uşoară romînească. 14.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Interpreţi de altădată a muzicii populare romîneşti. 15.00 Buletin de ştiri. 15.06 Concert de muzică din opere. 15.40 Artiştii apei îngheţate. 16.00 Vechi melodii populare româneşti. 16.25 La microfon Rodica. 16.30 „Pe aripile valsului“. 17.00 Buletin de ştiri şi buletin meteorologic. 17.15 Recomandări din program. 17.19 Cîntece. 17.30 „Vreau să ştiu". 18.00 Vorbeşte Moscova . 18.30 Muzică din operete româneşti. 19.00 Buletin de ştiri. 19.10 Program interpretat de sofişti şi formaţii , de amatori. 19.35 Anunţuri şi muzică. 19.45 Răspundem ascultătorilor. 19.55 „Noapte bună, copii“. 20.00 Concert de estradă. 20.45 Romane în pregătire. 21.15 Emisiune cu prilejul împlinirii a i6 ani de la moartea flautistului şi compozitorului Petre Elinescu. 21.40 Muzică uşoară. 22.00 Buletin de ştiri, buletin meteorologic şi sport. 22.30 Muzică populară romînească. 23.00 Din ciclul Capodopere ale polifoniei vocale italiene. 23.34 Muzică instrumentală. 23.52—23.55 Buletin de ştiri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri. 14.03 Lucrări simfonice de Anatol Vieru. 14.40 Lectură la cererea ascultătorilor. 15.00 Cu cintecul şi focul pe întinsul patriei. IMMEMMMMMEriile Buletin de ştiri şi buletin meteorologic. 10.15 Recomandări din program. 16.20 Din cîntecele tineretului lumii. 16.45 Emisiune literară. 17.00 Anunţuri şi muzică. 17.15 Tribuna Radio. 17.30 Muzică populară pe discuri Electrecord. 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 „Prime audiţii de muzică romînească". 18.45 Anunţuri şi muzică. 18.55 Sfatul medicului. 19.00 cîntă orchestra Joe Reininger. 19.30 Să discutăm despre cinste. 19.45 Muzică instrumentală. 20.06 Buletin de ştiri. 20.03 Concert de muzică populară romînească. 20.45 Muzică uşoară. 21.00 Buletin de ştiri. 21.05 Selecţiuni din opera „Povestirile lui Hoffmann". 23.00 Buletin de ştiri, buletin meteorologic și sport. 23.15—24.00 Concert de noapte. MIERCURI 26 IUNIE 1957 TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R. P. R., orele 19,30: Călin; Teatrul de Stat de Operetă, orele 19,30: Colomba; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Teatrul de vară „N. Bălcescu“), orele 20: Institutorii; Teatrul Armatei (Magheru), orele 19,30: Femeia îndărătnică; Teatrul Armatei (Arenele Libertăţii), orele 20: Avarul; Teatrul Municipal — Studio — („Filimon Sîrbu“), orele 19,30: Don GUI de ciorap verde; Teatrul Muncitoresc C.F.R. (Teatrul de vară ,,I. V. Stalin“), orele 19,30: Rapsodia ţiganilor; Teatrul Tineretului, orele 19,30: Romanticii; Teatrul Satiric- Muzical ,,C. Tănase“ (Grădina Boema), orele 20,30: Muschetarii tatii; O.S.T.A. (Teatrul de vară ,,23 August“), orele 20,30: Concert extraordinar dat de Orchestra de jazz a Radiodifuziunii deji R. D. Germană. CINEMATOGRAFF : Patria. V. Alecsandru, Richard al III-lea; Republica, Ioseo şi Julietta; Maghera, Elena Pavel, 23 August Volga: 12 rezultate exacte; Bucureşti, Progresul, Gh. Doja, Arta, 1 Mai, N. Bălcescu: Stan şi Bran studenţi la Oxford; I. C. Frimu: Un pichet în munţi; Munca, Donca Simo: Prăpastia; Lumina: Jobul cu viaţa ; Doina, Flacăra: Din nou împreună; Central: Alarmă în munţi; T. Vladimirescu, Maxim Gorki: Parada lui Charlott (partea II) Completare: Masă aşterne-te şi Uruguay; Aurel Vlaicu, Tineretului, Alex. Sahia: încotro ? Completare: Marcel Marceau; Timpuri Noi: Vrăjitorul; Al. Popov: Fiica mea trăieşte la Viena; Griviţa: Aventurile lui Ariiomka; Vasile Roaită : Don Juan; Cultural: Dispărut fără urmă; Unirea: Iile Pintilie; Popular: Oraş. Completare: Muntele Retezat; M. Eminescu: Inima cîntă; Libertăţii: vocaţie; Gh. Coşbuc: Floareade piatră; Olga Banele: Vagabondul (ambele sea) Pag. 3-ra rl. Intensă activitate internaţională a sportivilor romini Bogată in evenimente sportive cu caracter internaţional, va fi săptămina aceasta. Avem la Bucureşti tenis international intre echipele de tineret ale R. P. Romíne şi R. P. Ungarei de asemenea se dispută in sala doreasca meciul de tenis de masă dintre tinerii jucători şi jucătoare din țara noastră şi cei din R. P. Polonă. La Giuleşti, vom vedea dubla intilnire de volei dintre echipele feminine şi masculine ale R. Cehoslovace şi R. P. Romíne. La stadionul Republicii, se va disputa meciul international de box R.P. Română—Franca. Boxerii francezi sunt aşteptaţi să sosească miine la Bucureşti. La Snagov, se vor desfăşura simbătă şi duminică întrecerile primului campionat internaţional de caiac-canoe al R.P. Romíne. Sunt anunţaţi peste 100 de participanţi din R. P. Ungară, Austria, R. V. Germană, R. P. Pomină. Cele 15 probe (13 mas- V culine — 9 de caiac şi 4 de canoe — , şi 2 feminine — caiac viteză) sunt împărţite în cele două zile, cind Snagovul va trăi din nou atmosfera marilor evenimente sportive. Aceste întreceri internaţionale au loc in ţară, dar sportivii români sunt prezenţi şi peste hotare. Pe apele lacului Grănau echipierele din formaţia romînă de canotaj academic, se vor întrece cu altele din cinci ţări, la probele prevăzute in programul regatelor. Tot azi, la Schwering (R. D. Germană), o localitate industrială, echipa de box a asociaţiei Voinţa, va intîlni reprezentativa asociaţiei Traktor. Trăgătorii romini participa la concursurile de la Moscova şi Kiev, unde alături de cei sovietici şi din alte ţări, obţin rezultate la nivelul atins de această disciplină sportivă din ţara noastră. In sfîrşit la Soţia, baschetbaliştii romini dau marea luptă de afirmare, in cadrul campionatelor europene, de unde ne sosesc veşti îmbucurătoare. Tot ca un fapt sportiv, vom semnala aci şi plecarea a doi reprezentaţi ai ţării noastre, la Copenhaga, iatde vineţi şi aţmbrţiţi au loc lucrările. ■ adunării, generale a Uniuţii europene de fotbal asociaţie, ale cărei lucrări ne interesează in mod special, pentru viitoarea activitate a fotbalului român. Iau aşadar o bogată activitate sportivă. e- Campionatul european de baschet SOFIA 25 (Agerpres). Turneul final al campionatului european de baschet a continuat marți seara pe terenul din incinta stadionului „V. Levski“ din Sofia. Echipa R.P. Româno a întâlnit reprezentativa R.P. Ungare deținătoarea titlului de campioană europeană. Baschetbaliştii maghiari au practicat un joc superior celui din preliminarii, obţinînd şi de data aceasta Victoria : 76—61 (34—29). Alte rezultate:, U.R.S.S.,!r t.R, Geniloşigvacă 62—60,(17—32); R.P. Bulgaria— R.P. Polonă 74—69 (43—35);R.P.F. Iugoslavia — Franța 75—72 (35—30). Informaţii Pronosport "PROGRAMUL CONCURSULUI PRONOSPORT NR. 26 ETAPA DIN 30 IUNIE 1967 » I ştiinţa Timişoara—Dinamo Oraşul Stalin »II. C.C.A.—Energia Ploeşti III. Progresu 1 Bucureşti—Energia (Recolta) Tg. Mureş IV. Energia Petroşani—Dinamo Bucureşti IV- Energia Oraşul Stalin—Locomotiva Bucureşti VI. Progresul Oradea—Flamura roşie Arad VII. Locomotiva Timişoara—Energia Mediaş , VIII. Locomotiva Cluj—Energia Baia Mare IX. Energia Cîmpina—Dinamo Bacău X. Energia 1 Mai Ploeşti — Progresul I Focşani XI. Dinamo Bârlad—Locomotiva Gara de Nord ANULAT .XII. Energia Cîmpia Turzii—Recolta Reghin MECIURI DE REZERVĂ : I A. Energia Uz. tr. Dr. Stalin—Locomotiva Arad B. Energia Lupeni—Ştiinţa Cluj Starea timpului Institutul Meteorologic Central comunică , în Capitală şi regiunea Bucureşti în următoarele 24 de ore vremea se menţine călduroasă. Cerul va fii mai muit senin noaptea şi dimineaţa şi variabil ziua cînd devine favorabil averselor de ploaie şi descărcărilor electrice. Vînt cu intensificări din sud şi vest. Temperatura uşor variabilă, va fi cuprinsă noaptea între 19 şi 21 grade, iar ziua între 34 şi 36 grade. In următoarele trei zile vreme caldă la început, apoi în curs de răcire uşoară. Temporar averse însoţite de descărcări electrice. Vînt slab cu intensificări. Temperatura mai întîi staționară, apoi în scădere ușoară.