Steagul Roşu, aprilie 1958 (Anul 4, nr. 1239-1265)

1958-04-16 / nr. 1253

Pag. 45 DECLARAŢIA COMUNA a delegaţiei guvernamentale a R. P. Române şi a delegaţiei guvernamentale a R. P. Mongole (Urmare din pag. 1-a) Cele două părţi sunt de părere că interzicerea armelor atomice şi cu hidrogen, înfăptuirea dezarmării, des­fiinţarea blocurilor militare, lichida­rea bazelor militare aflate pe terito­rii străine, retragerea trupelor străine aflate pe teritoriile altor state, sunt măsuri deosebit de importante pentru preintîmpinarea unui nou război. Guvernele R.P. Romíne și R.P. Mongole condamnă crearea de către Statele Unite ale Americii de baze cu arme atomice şi rachete balistice pe teritorii străine şi, mai ales, înar­marea cu aceste arme a Germaniei occidentale. Părţile declară că spriji­nă pe deplin crearea de zone denu­­clearizate în Europa şi Asia. Cele două părţi salută cu căldură hotărârea Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice privind încetarea unilate­rală a experienţelor cu arme atomice şi cu hidrogen, ca pe o acţiune deo­sebit de importantă, care deschide drum pentru încetarea pentru totdea­una a acestor experienţe, şi ca pe o contribuţie foarte importantă la slă­birea încordării internaţionale. Păr­ţile sprijină pe deplin apelul guvernu­lui Uniunii Sovietice în problema în­cetării experienţelor cu arme atomice şi cu hidrogen adresată guvernelor Statelor Unite, Angliei şi Franţei şi consideră că se impune ca şi guver­nele Statelor Unite şi Angliei, care posedă astfel de arme, să adopte cit mai neintirziat hotărîri similare. Cele două părţi salută cu satisfac­ţie avîntul fără precedent al mişcării împotriva colonialismului şi îşi expri­miă profunda simpatie şi solidaritate faţă de lupta popoarelor din Asia şi Africa pentru dobîndirea sau apăra­rea libertăţii şi independenţei lor na­ţionale. Părţile se pronunţă înpotriva oricăror încercări de amestec a unui stat în treburile interne ale altor state. Guvernele R.P. Române şi R.P. Mongole sprijină propunerile R. D. Vietnam şi R.P.D. Coreene îndrep­tate spre realizarea unificării Vietna­mului şi respectiv a Coreei , pe baze paşnice şi democratice. Părţile consideră că hotărîrea cu privire la retragerea voluntarilor chinezi din Coreea este o contribuţie de mare importanţă pentru rezolvarea paşnică a problemei coreene, pentru destinde­rea situaţiei în Extremul Orient. Cele două părţi consideră că este imperios necesar ca R.P. Chineză, mare putere mondială, să-şi ocupe lo­cul ce-i revine de drept în Organiza­ţia Naţiunilor Unite. Cele două delegaţii au exprimat voinţa guvernelor lor de a întări şi dezvolta colaborarea economică, cul­turală, tehnico-ştiinţifică şi a lărgi schimburile comerciale dintre cele două ţări. Partea română va sprijini R.P. Mongolă, în dezvoltarea indus­triei forestiere şi de prelucrare a lemnului. Părţile sunt convinse că vizita de­legaţiei guvernamentale a R.P. Ro­mínă şi convorbirile care au avut loc cu acest prilej, vor aduce o contri­buţie importantă în dezvoltarea con­tinuă a relaţiilor de prietenie şi a colaborării dintre R.P. Mongolă şi R.P. Romină. Ulan Bator 15 aprilie 1958 Semnarea declaraţiei comune ULAN BATOR 15 Trimisul special Agerpres transmite: La 15 aprilie, la Ulan Bator a avut loc semnarea declaraţiei comune a delegaţiei guvernamentale a R. P. Ro­míné şi a delegaţiei guvernamentale a R. P. Mongole. Declaraţia a fost semnată din par­tea R. P. Romíné de tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Mi­niştri al R. P. Romíné şi din partea R. P. Mongole de tovarăşul J. Teden­­bal, preşedintele Consiliului de Miniş­tri al R. P. Mongole. La semnarea declaraţiei au fost de faţă din partea română tovarăşii Emil Bodnăraş, Avram Bunaciu, Mihai Da­les, şi din partea mongolă: D. Balji­­umani, D. Damba, B. Damdin, T. Dughe, T. Dughersuren, J. Sambu, O. Suren­jav, L. Tend, D. Molomjamţ, D. Samdan, D. Tumur-Ocir şi alţi con­ducători ai guvernului R. P. Mongole. Deschiderea Congresului U. I. t­. L MOSCOVA 15 (Agerpres). — TASS transmite: La 15 aprilie în Palatul Mare al Kremlinului s-a deschis cel de-al 13- lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist-Leninist din U.R.S.S. (U.T.C.L. din U.R.S.S.). La Congres participă 1.236 de delegaţi — repre­zentanţi ai tinerilor muncitori colhoz­nici, studenţi, ostaşi ai forţelor arma­te ale U.R.S.S., oameni de ştiinţă şi cultură. La deschiderea Congresului au par­ticipat conducători ai partidului co­munist şi ai guvernului sovietic. Pe ordinea de zi ai Congresului sunt incluse următoarele probleme: darea de seamă a Comitetului Central al U.T.C.L. din U.R.S.S., darea de seamă a Comisiei centrale de revizie și ale­gerea organelor centrale ale U.T.C.L. din U.R.S.S. Luînd cuvîntul la primul punct de pe ordinea de zi Alexandr Şelepin, secretar al C.C. al U.T.C.L., a pre­zentat raportul de activitate. Vorbind despre participarea comso­­moliştilor la construcţia economică, A. N. Şelepin a relevat printre altele, că la chemarea partidului, aproxima­tiv 300.000 de soli ai Comsomolului au plecat pe şantierele de construcţie din Orient, Siberia, din Nord şi Don­bas. Şelepin a prezentat spre examinare delegaţilor la Congres propunerea de a adresa în numele Congresului tuturor tinerilor muncitori şi munci­toare din Uniunea Sovietică apelul de a desfăşura întrecerea­­ socialistă pentru atingerea încă în 1959 a nive­lului productivităţii muncii prevăzut de plan pentru sfîrşitul cincinalului (anul 1960). Referindu-se la munca organizato­rică a U.T.C.L. din U.R.S.S. A. Şe­lepin a declarat că în prezent Com­­somolul numără 18 milioane de mem­bri. ♦ X ■V Adenauer la Londra C­ancelarul vestgerman Konrad Adenauer poposeşte astăzi în capitala Marii Britanii la in­­*► vitaţia colegului său Harold Mac-­Millan­, urmind să aibă timp de citeva zile o serie de întrevederi cu reprezentanţii guvernului brita­nic. După cit se pare, octogenarul cancelar a ales un moment nefavo­rabil pentru vizita sa. In capitala britanică, atmosfera politică este mai puţin propice decit oricînd o­­rientării atomiste a guvernului de la Bonn. Puternicele manifestaţii populare din cursul săptămânii trecute împotriva cursei înarmări­lor atomice sunt încă proaspete în memoria londonezilor. De altfel la marele miting ce a avut loc cu patru zile în urmă în piaţa Trafal­gar, liderul laburist Bevan decla­ra că este inadmisibilă înzestrarea Bundeswehrului cu arma atomică. I ('.â aceasta constituie părerea­­ populaţiei londoneze, probabil că Adenauer va putea să se convin­gă cu proprii săi ochi începînd de mîin­e, deoarece comitetul din car­tierele Kensington şi Chelsea al campaniei naţionale pentru dezar­marea nuc­leară a anunţat că la 17 aprilie va posta timp de 24 de ore pichete în faţa ambasadei vest­­gemiane din capitala britanică, spre a protesta împotriva intenţiei puterilor occidentale de a furniza arme atomice Republicii Federale Germane. Dacă totuşi Adenauer, neţinînd seama de situaţie, s-a încumetat să vină la Londra, înseamnă că există considerente foarte puternice care l-au determinat să traverseze Marea Nordului. Şi, in această or­dine de idei, considerentul princi­pal pare a fi nemulţumirea puter­nică provocată guvernului britanic de problema aşa numitului triunghiu al înarmărilor (Germania occidenta­lă—Franţa—Italia) de la care An­glia a fost ignorată pînă în prezent. După cum se ştie, Anglia care nu priveşte cu ochi buni această cola­borare militară în trei, nici n-a fost informată asupra hotăririi lua­te de miniştrii de război al Fran­ţei, Italiei şi Germaniei occidentale In cadrul recentei conferinţe de la Roma. In cele cîteva zile ale vizitei sa­le la Londra, cancelarul vest-ger­­m­an va aborda ca prim punct al întrevederilor sale cu reprezentanţii guvernului britanic tocmai această problemă ce se vădeşte a fi atît de spinoasă şi contrarie intereselor cercurilor conducătoare engleze. De altfel, paralel cu discuţiile ce vor fi purtate de Adenauer la Londra, a­­ceeaşi problemă va fi dezbătută la Paris în cadrul conferinţei miniştri­lor de război ai ţărilor N.A.T.O. a­­le cărei lucrări au început luni şi unde, după pronosticurile presei oc­cidentale, Marea Britanie va iniţia o campanie în vederea extinderii triunghiului Înarmărilor. Este însă timpete fi oricit se vor strădui părţile în ca­uză să creeze o impresie de bună înţelegere, zim­­betul împăciuitor al cancelarului vestgerman nu va putea ascunde­­ deloc existenţa, încă odată dovedită, * a contradicţiilor profunde ce maiz­na fără fnctia.......................... occidentală. „idilica“ alianţă :­­ CRĂCIUN IONESCU REDACȚIA ŞI X " Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole JUMJAAGHII­ TEDENBAL STEAGUL­ ROŞU Mitingul prieteniei româno-mongole de la Ulan Bator ULAN BATOR 15 (De la trimisul special Agerpres). La 15 aprilie, cu prilejul vizitei de­legaţiei guvernamentale române în frunte cu tovarăşul Chivu Stoica, la Ulan Bator a avut loc un miting al prieteniei popoarelor mongol şi ro­nda. La miting au luat parte J. Tedenbal preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Mongole; D. Damba, prim se­cretar al C.C. al P.P.R.M.; J. Sambu, preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular al R. P. Mongole şi alţi conducători ai partidului şi guvernu­lui, conducători ai organizaţiilor de partid, obşteşti şi de stat, oameni de ştiinţă şi cultură, reprezentanţi ai oa­menilor muncii şi membri ai corpului diplomatic. Participanţii la miting au întim­pinat cu ovaţii entuziaste pe oaspeţii poporului mongol , membrii dele­gaţiei guvernamentale române. Au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Romíné și R. P. Mongole. In numele oamenilor muncii din Mongolia G. Bandamsuren, muncitor la termocentrala din Ulan Bator, a adresat prietenilor români calde cu­vinte de salut. Apoi au luat cuvîntul J. Tedenbal, președintele Consiliului de Miniştri al I­. P. Mongole şi Chivu Stoica, pre­şedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne. Mitingul prieteniei po­poarelor mongol şi român s-a desfă­şurat sub semnul colaborării frăţeşti a popoarelor celor două ţări, al in­ternaţionalismului proletar, a fost o dovadă strălucită a unității de nez­druncinat a lagărului socialist. Sosirea ministrului de­­Externe al Cehoslovaciei la Moscova MOSCOVA 15 (Agerpres).­­ TASS transmite: In seara zilei de 14 aprilie a so­sit la Moscova Vaclav David, mi­nistrul Afacerilor Externe al Repu­blicii Cehoslovace, şi persoanele care îl însoţesc. Pe aeroportul Vnukovo ei au fost întîmpinaţi de Andrei Gromîko, mi­nistrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., şi de alte persoane oficia­le, precum şi de ziarişti sovietici şi cehoslovaci. Printre cei prezenţi se afla Jaro­­mir Vosahlik, ambasadorul Repu­blicii Cehoslovace, şi personalul am­basadei. La aeroport Vaclav David a fă­cut o declaraţie. MOSCOVA 15 (Agerpres) TASS: La 15 aprilie N. S. Hruşciov, prim secretar al C.C. al P.C.U.S. şi preşe­dintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., a primit pe V. David, mi­nistrul Afacerilor Externe al Republi­cii Cehoslovace, şi a avut cu el o convorbire prietenească. Acţiuni ilegale ale autorităţilor din Japonia împotriva unor membri ai partidului comunist TOKIO 15 (Agerpres). — TASS transmite: După cum s-a anunţat, la 12 apri­lie autorităţile poliţieneşti au arestat pe Bunki şi Okada, membru al C.C. al P.C. din Japonia şi pe Furuse, Vatanabe şi Tanimidzu, membri ai Partidului — funcţionari ai instituţi­ilor din Tokio, acuzîndu-i de a fi des­făşurat o activitate contravenind aşa­­zisei legi a controlului asupra imi­graţiei. In afară de aceasta în 14 localităţi din prefecturile Tokio şi Kanagawa, au fost efectuate percheziţii. În aceeaşi zi, Hamakada şi Nisid­­zawa, membri ai Prezidiului C.C. al P. C. din Japonia, deputatul comu­nist Iwama şi Ad­anaghi, membru al colegiului juriştilor liberi din Japo­nia, au vizitat direcţia poliţiei şi au protestat energic împotriva ares­tărilor ilegale, cerînd punerea ime­diată în libertate a celor arestaţi. La 14 aprilie ziarul „Akahata“ a publicat declaraţia de protest a par­tidului comunist, semnată de Prezi­diul C.C. al P.C. din Japonia. In de­claraţie se spune că arestarea mem­brilor P.C. din Japonia, este o ac­ţiune politică ilegală faţă de parti­dul comunist din Japonia şi faţă de clasa muncitoare din Japonia. Principalul scop al acestor acţiuni ale cabinetului Kisi, se arată în decla­raţie, este de a submina legăturile partidului cu clasa muncitoare şi ma­sele populare, în preajma alegerilor parlamentare. ŞOMAJ, GREVE, DECLIN IN TARILE capitaliste REDUCEREA ACTIVITĂŢI INDUSTRIEI DE AUTOMOBILE DIN S.U.A. Agenţia de afaceri „Dow Jones“ a­­nunţă că vînzările de automobile ale marii firme „Chrysler“ au scăzut în primul trimestru al anului curent cu 45 la sută faţă de perioada corespun­zătoare a anului trecut. In aceeaşi perioadă vînzările altor mari firme de automobile din S.U.A., „General Motors“ şi „Ford“, au scăzut cu respectiv 18 la sută şi 36 la sută. Pe de altă parte se anunţă că fir­mele „Chrysler“ şi „De Soto“ nu vor construi săptăm­îna aceasta nici un automobil de turism. încetarea acti­vităţii în două ateliere de asamblare din Detroit duce la concedierea a 6.100 de muncitori de la aceste două firme. Atelierul de asamblare din Los Ange­les va fi de asemenea închis toată săptămîna aceasta. ÎNGRIJORAREA CERCURILOR DE AFACERI DIN GRECIA ATENA 15 (Agerpres).­­ După cum relatează agenţia Taniug cercurile e­­conomice d­­­n Grecia îşi exprimă în ultimul timp îngrijorarea din cauza influenţei negative a crizei americane asupra economiei ţării. Astfel, d­e exemplu, s-a redus activitatea marinei comerciale, deoarece flota greacă a fost intr-o bună parte angajată la transporturile produselor unor firme americane din Europa sau lucrau în contul acestora în teritoriile cu izvoa­re petrolifere din Orientul Mijlociu. Acum insă mai multe zeci de vase ale flotei comerciale stau fără lucru în porturile greceşti. Exportul grec în S.U.A. reprezintă numai 12 pînă la 15 la sută din ex­portul total şi are perspective de scă­dere. In depozitele de stat şi la ţărani se găseşte aproape jumătate din pro­ducţia de tutun de anul trecut, ba chiar şi unele castităţi din anul 1950. APROAPE 500.000 ŞOMERI IN ANGLIA In Anglia continuă să crească numă­rul şomerilor. Potrivit datelor oficiale publicate la 14 aprilie de Ministerul Muncii, în lunna martie numărul şome­rilor s-a cifrat la 483.822, ceea ce reprezintă o " creştere cu 11.751 per­soane faţă de numărul şomerilor in luna februarie. CRIZA LA HOLLYWOOD Sub titlul „Hollywood la răscruce — un studiu economic al industriei filmului“, a apărut în S.U.A. un ra­port voluminos pregătit în numele Federaţiei sindicale a lucrătorilor din cinematografie de la Hollywood de dr. Irving Bernstein, economist şi membru al Institutului pentru relaţiile industriale de la Universitatea din Los Angeles. După cum arată cifrele citate în acest raport, deşi populaţia Statelor Unite a crescut între 1946 şi 1956 cu 26.000.000 de persoane, numărul săptămînal al spectatorilor de cine­matograf a scăzut de la 90.000.000 la 46.500.000. In același timp încasările anuale ale cinematografelor au scăzut cu 400.000.000 de dolari. Paralel nu­mărul muncitorilor din industria cine­matografică s-a redus de la 24.000 la 13.800. „OFENSIVA DE PRIMAVARA" A MUNCITORILOR JAPONEZI Postul de radio Tokio anunţă că la 14 aprilie muncitorii de la şase com­panii constructoare de maşini elec­trice din Japonia au declarat o grevă de 24 ore. Aceasta este cea de-a doua grevă in cadrul „Ofensivei de pri­măvară" a oamenilor muncii din Ja­ponia. Greviştii cer sporirea salariilor. MĂRIREA P­RODUCTIEI de MOBILA IN U.R.S.S. al U.R.S.S. a Ministri Mre specială care pre­­mobilă Consiliul de adoptat o hotărîre vede mărirea producţiei de mo­bila destinată vinzării către populaţie în anii 1958—-196» Intrucit traducerea în viaţă a vastului program de construcţii de locuinţe trasat prin hotărlrea Con­siliului de Miniştri al U.R.S.S. din 31 iulie 1957, determină creşterea consi­derabilă a cererii de mobilă. O IMPORTANTĂ VICTORIE A OA­MENILOR MUNCH DIN R.D. VIET­NAM Oamenii muncii din Vietnam au re­purtat o navă şi mare victorie In pro­ducţie , a Intrat in funcţiune uzina mecanică de la Hanoi, prima uzină constructoare de maşini din R.D. Viet­nam. Cu acest prilej la uzină a avut loc un mare miting. Peste 59 de întreprinderi construc­toare de maşini din Uniunea Sovietică au trimis utilaje pentru această fa­brică. VOT TNFRINGERI ale CONSERVato­r­ILOR Alegerile pentru consiliile districtuale. Care s-au desfăşurat la 15 aprilie In co­mitetul industriei Lancashire s-au termi­nat cu victoria canddidaţilor pa­­tidului laburist. La 14 aprilie laburiştii au ieşit Învin­gători şi in alegerile districtuale din co­mitetul Essex. In alegerile districtuale care au avut loc In ultima săptămînă în Anglia și Wales, laburiștii au clștigat 170 de locuri care în alegerile trecute reve­niseră conservatorilor. încetarea experienţelor cu armele nucleare - problema vitală a omenirii Scrisoarea adresată de Ciu En-lai lui N. S. Hruşciov PEKMN 15 (Agerpres). — China Nouă transmite : Premierul Ciu En-lai a adresat pre­şedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, o scrisoare în care sprijină hotărîrea guvernu­lui sovietic de a înceta unilateral orice fel de experienţe cu armele atomice şi cu hidrogen,precum şi propunerile în această problemă făcute de guvernul sovietic guvernelor­ S.U.­A. şi Ma­rii Britanii. Scrisoarea constituie răs­punsul la mesajul pe care N. S. Hruşciov l-a adresat la 4 aprilie pre­mierului Ciu En-lai. In scrisoarea de răspuns adresată de premierul Ciu En-lai lui N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., se spune printre altele: Încetarea totală şi imediată a ex­perienţelor cu toate tipurile de arme atomice şi cu hidrogen a devenit o cerere actuală şi urgentă a sute de milioane de oameni din toate ţările lumii. Hotărîrea guvernului sovietic de a înceta primul experienţele cu ar­mele nucleare corespunde pe de-a în­tregul acestei dorinţe fierbinţi a popoarelor din întreaga lume. Hotărî­rea guvernului sovietic constituie un început real pe calea încetării generale a experienţelor cu arma atomică şi cu hidrogen şi este un prim pas pe calea salvării omenirii de primejdia unui război nimicitor. In prezent toate ţările şi popoarele iubitoare de pace cer insistent ca Sta­tele Unite ale Americii şi Marea Bri­tanie să adopte aceleaşi măsuri ca şi Uniunea Sovietică. Guvernuul chi­nez consideră că în faţa popoarelor din întreaga lume, care doresc cu ar­doare pacea, Statele Unite ale Ameri­cii şi Marea Britanie, care posedă arma atomică şi cu hidrogen, au obli­gaţia, de la care nu se pot sustrage, de a răspunde prin fapte concete la iniţiativa Uniunii Sovietice şi prin aceasta de a face posibilă încetarea în toate ţările a experienţelor cu arma nucleară. Răsunetul larg al chemării universităţii din Bahia-Blanca BUENOS AIRES, 15 (Agerpres). Chemarea universităţii din Ba­­­hia-Blanca la lupta activă împo­triva experienţelor cu arma nu­cleară găseşte un larg răsunet în universităţile din Argentina.­­ Potrivit relatărilor presei, la o şedinţă din 13 aprilie Consiliul U­­niversităţii din Buenos Aires a ho­­tărît să sprijine iniţiativa univer­sităţii din oraşul Bahia Blanca. In hotărlrea sa consiliul universităţii recomandă rectorului universi-, tăţii de a participa la pregă­tirea declaraţiei comune a tutu­ror universităţilor împotriva răz­boiului ca mijloc de soluţionare a conflictelor internaţionale. Împotri­va experienţelor cu arma atomică, împotriva producţiei şi folosirii a­ S a­cestei arme. S.U.A. vor pierde automat din prestigiul lor cu fiecare nouă explozie atomică NEW YORK 15 (Agerpres). Rajagopalacharia, fost guvernator general al Indiei, a adresat din Madras ziarului „New York Times" o scrisoare în legătură cu proble­ma armelor atomice. Autorul scrisorii subliniază că ho­tărîrea Uniunii Sovietice de a re­nunţa la experienţele cu arme nu­cleare „constitue un pas pe calea cea justă" şi că, dacă celelalte ţări care posedă aceste arme ar ignora hotărîrea sovietică şi ar continua să efectueze experienţe, ar săvîrşi o mare greşeală. Continuarea experienţelor cu arme atomice, arată Rajagopalacha­ria, ar produce cele mai potrivnice reacţii şi sentimente în rîndul ace­lora care nu sunt puteri nucleare, „dar care reprezintă marea majo­ritate a locuitorilor globului şi că­rora nu le este pe plac otrăvirea lumii cu o cantitate din ce în ce mai mare de particule radioactive". Rajagopalacharia, scrie că S.U.A vor pierde „automat din prestigiul lor cu fiecare nouă explozie ato­mică experimentală". La Hamburg a început săptămîna de luptă împotriva înarmărilor atomice BERLIN 15 (Agerpres). — A.D.N.: In Germania occidentală continuă manifestările de masă împotriva în­zestrării Bundeswehrului cu arma ato­mică. Delegaţii la conferinţa Sindica­telor salariaţilor din învăţămînt şi e­­ducaţie din landul Renania de nord- Westfalia au declarat în numele a 12.000 de învăţători şi educatori din acest land că sunt solidari cu apelul celor 44 de oameni de ştiinţă vestger-­ mani, care s-au pronunţat împotriva ameninţării unui război atomic. La 14 aprilie a început la Hamburg săptămîna de luptă împotriva înarmă­rii atomic®. Primarul Brauer a semnat un apel în care populaţia din Ham­burg este chemată să participe la de­­m­onstraţia împotriva înarmării atomice şi Se subliniază necesitatea imperioasă a creării unei zone nenuclearizate în Europa. La închiderea ediţiei Căderea guvernului Felix Gaillard PARIS 15 (Agerpres). La 15 aprilie Adunarea Naţională Franceză, convocată în sesiune extra­ordinară, a început dezbaterile asupra, rezultatelor activităţii depuse de misiu­nea „bunelor oficii“ în privinţa rela­ţiilor franco-tunisiene. Dezbaterile — considerate de France Presse ca extrem de periculoase pen­tru guvern — au început cu interven­ţiile ministrului de Externe, Pineau şi premierului Gaillard. După cum transmite agenţia Fran­ce Presse, în seara zilei de 15 aprilie, Adunarea Naţională Fran­ceză a refuzat să acorde votul de încredere guvernului Felix Gaillard. Pentru acordarea votului de încre­dere au votat 260 de deputaţi iar împotriva, 329. Refuzul Adunării Naţionale Franceze de a acorda în­credere guvernului Felix Gaillard, implică căderea guvernului. ANSAMBLUL IGOR MOISEEV LA NEW YORK NEW YORK 15 (Agerpres). La 14 aprilie la „Metropolitan O­­pera" din New York a avut loc primul spectacol al Ansamblului de stat de dansuri populare al U.R.S.S. sub con­ducerea lui I. Moiseev. Publicul new­­yorkez a aşteptat cu un uriaş interes acest spectacol. Deşi, toate biletele fuseseră de mult vindite, încă de dimineaţă lingă clădirea teatrului de operă s-a strins o mulţime uriaşă care spera să obţină măcar locuri in pi­cioare. Apariţia dansatorilor sovietici a fost intimpinată cu aplauze furtu­noase şi in tot timpul programului care a durat două ore spectatorii au aplaudat şi au ovaţionat pe interpreţi. DECLIN ECONOMIC mm (de V. TIMOG) PROGRAMUL I 7.00 Buletin de ştiri şi sumarul pre­sei centrale. 7.10 Melodii populare ro­­mîneşti. 7.30 Anunţuri şi muzică. 7.40 Muzică pentru fanfară de compozitori romtei. 8.00 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică de estradă. 9.30 „ştiinţa învinge“. 10.00 Cintă Lucia Habără şi Iile Bulgara. 10.23 Ciclul „Simfonii de Dvorak“. 11.00 Buletin de ştiri. 11.03 Teatru la microfon: „Omul cu mîrţoaga“. 12.45 Cîntece. 13.00 Bu­letin de ştiri. 13.05 Muzică populară ro­­mânească. 13.36 Suita „Ernst Thälmann — fiu al clasei sale“ de Wilhelm Neef. 14.00 Program de muzică populară. 14.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Muzică distractivă. 16.00 Buletin de ştiri. 15.05 înregistrări de la cel de al III-lea Festival republican al elementelor frun­taşe din institutele de artă. 15.40 „I.C.A.R.“. Emisiune realizată de Vic­toria Dinu. 16.00 Muzică uşoară. 16.20 La microfon Rodica. 16.25 „Din lucră­rile compozitorilor noştri“. 17.09 Buletin de ştiri şi buletin meteorologic. 17.15 Recomandări din program. 17.20 Anun­ţuri şi muzică. 1­7.30 „Iubiţi cartea“. 18.00 Vorbeşte Moscova . 18.30 Muzică populară romînească interpretată de amatori. 19.00 Bulletin­­de ştiri. 19.05 Din viaţa muzicală a oraşelor şi regiunilor patriei. 19.45 „Răspundem ascultătorilor“. 19.55 „Noapte bună, copii". 20.00 Bule­tin de ştiri. 20.15 Cinţă Florin Dorian. 20.30 Jurnalul satelor. 20.55 Muzică populară imprimată pe discuri „Elec­­trecord". 21.25 Lucrări de Filaret Bar­bu. 22.00 Buletin de ştiri, sport şi bu­letin meteorologic. 22.30 „Pagini din muzica contemporană". 23.15 concert de noapte. 23.52—23.55 Buletin de ştiri.­­PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri. 14.03 Muzică de estradă. 14.30 Fragment din romanul „Eugenie Grandet“ de H. de Balzac. 14.59 Din muzica popoarelor. 15.39 For­maţii româneşti de muzică uşoară. 16.00 Buletin de ştiri şi buletin meteorolo­gic. 16.15 Recomandări din program. 16.20 „Z0 bădiţ’ cu fluiera“. 16.30 Cul­tura romînească peste hotare. 16.40 Cîntece revoluţionare ruse. 17.00 Muzi­că Instrumentală. 17.20 Noi medicamen­te romîneşti. 17.30 Anunţuri şi muzică. 17.40 Muzică egipteană în execuţia or­chestrei naţionale egiptene. 18.00 Bule­tin de ştiri. 18.05 Noi înregistrări de muzică romînească. 18.55 Sfatul medi­cului : Gastritele. 1B.00 Cîntece. 19.05 Curs de limba rusă. 19.15 „Cintecul săptămînii". 19.30 Opera „Pelleas şi Melisande“ de Debussy, in pauze : Bu­letin de ştiri şi „Scrisoarea I“ de Mi­hail Eminescu. 22.45 Muzică uşoară. 23.00 Buletin de ştiri, sport şi buletin meteorologic. 23.15 Melodii populare ro­mîneşti. 23.45—24.00 Preludiu şi fugă în do minor de Reznicek. MIERCURI 16 APRILIE 1958 TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. orele 19.30 : Nunta lui Fi­garo ; Teatrul de Stat de Operetă orele 19.30 : Văduva veselă ; Teatrul Naţio­nal „I. L. Caragiale“ (sala Comedia) orele 19.30 : Furtuna ; Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale“ (sala Studio) orele 19.30 : Omul cu mîrţoaga ; Teatrul „C. Nottara" orele 19.00 : Nota zero la pur­tare ; Teatrul Tineretului orele 20: Antigona; Teatrul Municipal „Matei Millo" orele 20: A 12-a noapte ; Tea­trul Municipal Studio „Filimon Sîrbu“ orele 20 : Profesiunea doamnei Warren ; Teatrul Armatei Magheru orele 20 : Femeia îndărătnică ; Teatrul Armatei Modem orele 20: Impărătiţa lui Ma­­chidon ; Teatrul Muncitoresc C.F.R. orele 19.30 : Rapsodia ţiganilor; Tea­trul Satiric-Muzical „C. Tanase“ (sala Savoy) orele 20 : Revista 50 ; Teatrul Satiric-Muzical „C. Tănase“ orele 20 (sala Victoria) Intre noi femeile; Tea­trul Ţăndărică (sala Academiei) orele 16: Galoşul fermecat ; O.S.T.A. (Cir­cul de Stat) orele 20.30 : Parisul de gheaţă. CINEMATOGRAFE : Patria, 1 Mai, Bucureşti: Simfonia dragostei; Repu­blica, central, înfrăţirea Intre popoare; Ofiţer pentru o zi; Maghem, Elena Pavel, Olga Baude : Micul acrobat; V. Alecsandri, Mioriţa: Don Giovanni; Gh. Doja, Al. Sahia, Libertăţii : Casa în care locuiesc ; I. C. Frimu, C. David.: Dreptul la dragoste ; Lumina, 8 Martie, 30 Decembrie : Comoara că­pitanului Martens; Victoria : Serena­da mexicană; Doina: Scara în spi­­-•wsSaa*». _____ rală; Maxim Gorki, Donca simo, Cultu­ral, strada Mare; Timpuri Noi: Anii de Scoală, Prietenia Intre animale; Tine­retului : Ultima vrăjitoare ; Al. Po­pov : Căpitanul bătrînei carapace; Grivița, Unirea : Urme în noapte; Vasile Roartă : Verstele de foc ; Fla­căra : Taifun la Nagasaki ; Arta: Lu­na de miere ; Munca : Ştrengărită ; 23 August; N. Bălcescu : Prăpastia tigru­lui ; Popular; Erupţia ; Ilie Pintilie ; Contele de Monte Cristo ; M. Emines­cu : Flacăra stinsă ; Volga : Lizzi Mac Kay; Aurel Vlaicu: O zină ca-n po­veşti; Balonul roşu ; Drumul Serii J .Întîlnire la bal; Alianţa; Tigrii zbu­rători ; 16 Februarie: Noapte de car­naval. Starea timpului. Institutul Meteorologic Central co­­n­tmică d in Bucureşti şi regiunea Bucureşti In următoarele 24 de ore, vremea va fi relativ caldă şi uşor ne­­stabilă cu cerul noros. Temporar ploaie slabă, temperatura staţionară. Noaptea va fi cuprinsă Intre 5 şi 7 grade iar ziua între 13 şi 15 g­rade. Vînt mode­rat din sectorul­­sudic şi sud-estic. In următoarele 3 zile, vremea ră­mS­­ne în general umedă cu cerul mai mult acoperit, ploi temporare cu de­osebire la începutul intervalului, vînt potrivit cu intensificări, temperatura staționară. Deschiderea conferinţei ţarilor independente din Africa ACCRA 15 (Agerpres). La 15 aprilie s-a deschis în capitala Ghanei — Accra — conferinţa ţărilor independente din Africa. La conferinţă participă reprezentanţii Tunisiei, Li­beriei, Marocului, Ghanei, Libiei, Su­danului, Etiopiei şi Republicii Arabe Unite. Ca delegaţi neoficiali la con­ferinţă participă şi reprezentanţii Al­geriei. Deschizînd conferinţa care îşi ţine lucrările în clădirea parlamentu-­ lui ghanez, premierul Ghanei, Nkru­­mah, a cerut marilor puteri să facă un efort suprem pentru a-şi rezolva divergenţele pe cale paşnică. Nkrumah s-a pronunţat ispentru coexistenţă paş­, nică şi împotriva oricăror forme de colonialism­ şi „rasism. Nkrumah a su­­bliniat :ăi Africa a fost mult timp­ victima dominaţiei strâine. Mult timp, a spus premierul ghălez, noi nu am avut nici un cu­vîrit în conducerea treburilor noastre sau atunci cînd era vorba de destinul nostru. Acum, a adăugat­­el, vremurile s-au schimbat, iar noi sintem­ stăpîni pe destinele noastre. Referindu-se la teritoriile africane care mai au încă statutul de colonii, Nkrumah și-a exprimat speranţa că colonialismul va dispare de pe faţa continentului african. Africa, a spus el, a rămas ultimul refugiu al colo­nialismului. Nkrumah­­ a declarat că nu pot exista o pace trainică şi secu­ritate atîta timp cît va dăinui colonia­­lismul. ADMINISTRAŢIA Buc­ureşti, str. Brezoianu nr. 23—25. Centr­ala telefonică nr. 6.22.10; 6.23.38; 6.23.29; Secţia scrisori 3.33.94 STAS 2452—53, — Tiparul Intr. Poligrafică nr. 2, str. Brezoianu nr. 23—25. Abonamente indi­viduale lei 5, colective pentru muncitori, ţărani şi intelectuali lei 4. Abonamentele se fac la Oficiile poştale prin factorii poştali şi difuzo­rii voluntari din întreprinderi şi insti­tuţii. Taxa poştală plătită in numerar conform aprobării Dir. Gen. P.T.T.

Next