Steagul Roşu, aprilie 1958 (Anul 4, nr. 1239-1265)
1958-04-16 / nr. 1253
Pag. 45 DECLARAŢIA COMUNA a delegaţiei guvernamentale a R. P. Române şi a delegaţiei guvernamentale a R. P. Mongole (Urmare din pag. 1-a) Cele două părţi sunt de părere că interzicerea armelor atomice şi cu hidrogen, înfăptuirea dezarmării, desfiinţarea blocurilor militare, lichidarea bazelor militare aflate pe teritorii străine, retragerea trupelor străine aflate pe teritoriile altor state, sunt măsuri deosebit de importante pentru preintîmpinarea unui nou război. Guvernele R.P. Romíne și R.P. Mongole condamnă crearea de către Statele Unite ale Americii de baze cu arme atomice şi rachete balistice pe teritorii străine şi, mai ales, înarmarea cu aceste arme a Germaniei occidentale. Părţile declară că sprijină pe deplin crearea de zone denuclearizate în Europa şi Asia. Cele două părţi salută cu căldură hotărârea Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice privind încetarea unilaterală a experienţelor cu arme atomice şi cu hidrogen, ca pe o acţiune deosebit de importantă, care deschide drum pentru încetarea pentru totdeauna a acestor experienţe, şi ca pe o contribuţie foarte importantă la slăbirea încordării internaţionale. Părţile sprijină pe deplin apelul guvernului Uniunii Sovietice în problema încetării experienţelor cu arme atomice şi cu hidrogen adresată guvernelor Statelor Unite, Angliei şi Franţei şi consideră că se impune ca şi guvernele Statelor Unite şi Angliei, care posedă astfel de arme, să adopte cit mai neintirziat hotărîri similare. Cele două părţi salută cu satisfacţie avîntul fără precedent al mişcării împotriva colonialismului şi îşi exprimiă profunda simpatie şi solidaritate faţă de lupta popoarelor din Asia şi Africa pentru dobîndirea sau apărarea libertăţii şi independenţei lor naţionale. Părţile se pronunţă înpotriva oricăror încercări de amestec a unui stat în treburile interne ale altor state. Guvernele R.P. Române şi R.P. Mongole sprijină propunerile R. D. Vietnam şi R.P.D. Coreene îndreptate spre realizarea unificării Vietnamului şi respectiv a Coreei , pe baze paşnice şi democratice. Părţile consideră că hotărîrea cu privire la retragerea voluntarilor chinezi din Coreea este o contribuţie de mare importanţă pentru rezolvarea paşnică a problemei coreene, pentru destinderea situaţiei în Extremul Orient. Cele două părţi consideră că este imperios necesar ca R.P. Chineză, mare putere mondială, să-şi ocupe locul ce-i revine de drept în Organizaţia Naţiunilor Unite. Cele două delegaţii au exprimat voinţa guvernelor lor de a întări şi dezvolta colaborarea economică, culturală, tehnico-ştiinţifică şi a lărgi schimburile comerciale dintre cele două ţări. Partea română va sprijini R.P. Mongolă, în dezvoltarea industriei forestiere şi de prelucrare a lemnului. Părţile sunt convinse că vizita delegaţiei guvernamentale a R.P. Romínă şi convorbirile care au avut loc cu acest prilej, vor aduce o contribuţie importantă în dezvoltarea continuă a relaţiilor de prietenie şi a colaborării dintre R.P. Mongolă şi R.P. Romină. Ulan Bator 15 aprilie 1958 Semnarea declaraţiei comune ULAN BATOR 15 Trimisul special Agerpres transmite: La 15 aprilie, la Ulan Bator a avut loc semnarea declaraţiei comune a delegaţiei guvernamentale a R. P. Romíné şi a delegaţiei guvernamentale a R. P. Mongole. Declaraţia a fost semnată din partea R. P. Romíné de tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné şi din partea R. P. Mongole de tovarăşul J. Tedenbal, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Mongole. La semnarea declaraţiei au fost de faţă din partea română tovarăşii Emil Bodnăraş, Avram Bunaciu, Mihai Dales, şi din partea mongolă: D. Baljiumani, D. Damba, B. Damdin, T. Dughe, T. Dughersuren, J. Sambu, O. Surenjav, L. Tend, D. Molomjamţ, D. Samdan, D. Tumur-Ocir şi alţi conducători ai guvernului R. P. Mongole. Deschiderea Congresului U. I. t. L MOSCOVA 15 (Agerpres). — TASS transmite: La 15 aprilie în Palatul Mare al Kremlinului s-a deschis cel de-al 13- lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist-Leninist din U.R.S.S. (U.T.C.L. din U.R.S.S.). La Congres participă 1.236 de delegaţi — reprezentanţi ai tinerilor muncitori colhoznici, studenţi, ostaşi ai forţelor armate ale U.R.S.S., oameni de ştiinţă şi cultură. La deschiderea Congresului au participat conducători ai partidului comunist şi ai guvernului sovietic. Pe ordinea de zi ai Congresului sunt incluse următoarele probleme: darea de seamă a Comitetului Central al U.T.C.L. din U.R.S.S., darea de seamă a Comisiei centrale de revizie și alegerea organelor centrale ale U.T.C.L. din U.R.S.S. Luînd cuvîntul la primul punct de pe ordinea de zi Alexandr Şelepin, secretar al C.C. al U.T.C.L., a prezentat raportul de activitate. Vorbind despre participarea comsomoliştilor la construcţia economică, A. N. Şelepin a relevat printre altele, că la chemarea partidului, aproximativ 300.000 de soli ai Comsomolului au plecat pe şantierele de construcţie din Orient, Siberia, din Nord şi Donbas. Şelepin a prezentat spre examinare delegaţilor la Congres propunerea de a adresa în numele Congresului tuturor tinerilor muncitori şi muncitoare din Uniunea Sovietică apelul de a desfăşura întrecerea socialistă pentru atingerea încă în 1959 a nivelului productivităţii muncii prevăzut de plan pentru sfîrşitul cincinalului (anul 1960). Referindu-se la munca organizatorică a U.T.C.L. din U.R.S.S. A. Şelepin a declarat că în prezent Comsomolul numără 18 milioane de membri. ♦ X ■V Adenauer la Londra Cancelarul vestgerman Konrad Adenauer poposeşte astăzi în capitala Marii Britanii la in*► vitaţia colegului său Harold Mac-Millan, urmind să aibă timp de citeva zile o serie de întrevederi cu reprezentanţii guvernului britanic. După cit se pare, octogenarul cancelar a ales un moment nefavorabil pentru vizita sa. In capitala britanică, atmosfera politică este mai puţin propice decit oricînd orientării atomiste a guvernului de la Bonn. Puternicele manifestaţii populare din cursul săptămânii trecute împotriva cursei înarmărilor atomice sunt încă proaspete în memoria londonezilor. De altfel la marele miting ce a avut loc cu patru zile în urmă în piaţa Trafalgar, liderul laburist Bevan declara că este inadmisibilă înzestrarea Bundeswehrului cu arma atomică. I ('.â aceasta constituie părerea populaţiei londoneze, probabil că Adenauer va putea să se convingă cu proprii săi ochi începînd de mîine, deoarece comitetul din cartierele Kensington şi Chelsea al campaniei naţionale pentru dezarmarea nucleară a anunţat că la 17 aprilie va posta timp de 24 de ore pichete în faţa ambasadei vestgemiane din capitala britanică, spre a protesta împotriva intenţiei puterilor occidentale de a furniza arme atomice Republicii Federale Germane. Dacă totuşi Adenauer, neţinînd seama de situaţie, s-a încumetat să vină la Londra, înseamnă că există considerente foarte puternice care l-au determinat să traverseze Marea Nordului. Şi, in această ordine de idei, considerentul principal pare a fi nemulţumirea puternică provocată guvernului britanic de problema aşa numitului triunghiu al înarmărilor (Germania occidentală—Franţa—Italia) de la care Anglia a fost ignorată pînă în prezent. După cum se ştie, Anglia care nu priveşte cu ochi buni această colaborare militară în trei, nici n-a fost informată asupra hotăririi luate de miniştrii de război al Franţei, Italiei şi Germaniei occidentale In cadrul recentei conferinţe de la Roma. In cele cîteva zile ale vizitei sale la Londra, cancelarul vest-german va aborda ca prim punct al întrevederilor sale cu reprezentanţii guvernului britanic tocmai această problemă ce se vădeşte a fi atît de spinoasă şi contrarie intereselor cercurilor conducătoare engleze. De altfel, paralel cu discuţiile ce vor fi purtate de Adenauer la Londra, aceeaşi problemă va fi dezbătută la Paris în cadrul conferinţei miniştrilor de război ai ţărilor N.A.T.O. ale cărei lucrări au început luni şi unde, după pronosticurile presei occidentale, Marea Britanie va iniţia o campanie în vederea extinderii triunghiului Înarmărilor. Este însă timpete fi oricit se vor strădui părţile în cauză să creeze o impresie de bună înţelegere, zimbetul împăciuitor al cancelarului vestgerman nu va putea ascunde deloc existenţa, încă odată dovedită, * a contradicţiilor profunde ce maizna fără fnctia.......................... occidentală. „idilica“ alianţă : CRĂCIUN IONESCU REDACȚIA ŞI X " Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole JUMJAAGHII TEDENBAL STEAGUL ROŞU Mitingul prieteniei româno-mongole de la Ulan Bator ULAN BATOR 15 (De la trimisul special Agerpres). La 15 aprilie, cu prilejul vizitei delegaţiei guvernamentale române în frunte cu tovarăşul Chivu Stoica, la Ulan Bator a avut loc un miting al prieteniei popoarelor mongol şi ronda. La miting au luat parte J. Tedenbal preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Mongole; D. Damba, prim secretar al C.C. al P.P.R.M.; J. Sambu, preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular al R. P. Mongole şi alţi conducători ai partidului şi guvernului, conducători ai organizaţiilor de partid, obşteşti şi de stat, oameni de ştiinţă şi cultură, reprezentanţi ai oamenilor muncii şi membri ai corpului diplomatic. Participanţii la miting au întimpinat cu ovaţii entuziaste pe oaspeţii poporului mongol , membrii delegaţiei guvernamentale române. Au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Romíné și R. P. Mongole. In numele oamenilor muncii din Mongolia G. Bandamsuren, muncitor la termocentrala din Ulan Bator, a adresat prietenilor români calde cuvinte de salut. Apoi au luat cuvîntul J. Tedenbal, președintele Consiliului de Miniştri al I. P. Mongole şi Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne. Mitingul prieteniei popoarelor mongol şi român s-a desfăşurat sub semnul colaborării frăţeşti a popoarelor celor două ţări, al internaţionalismului proletar, a fost o dovadă strălucită a unității de nezdruncinat a lagărului socialist. Sosirea ministrului deExterne al Cehoslovaciei la Moscova MOSCOVA 15 (Agerpres). TASS transmite: In seara zilei de 14 aprilie a sosit la Moscova Vaclav David, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Cehoslovace, şi persoanele care îl însoţesc. Pe aeroportul Vnukovo ei au fost întîmpinaţi de Andrei Gromîko, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., şi de alte persoane oficiale, precum şi de ziarişti sovietici şi cehoslovaci. Printre cei prezenţi se afla Jaromir Vosahlik, ambasadorul Republicii Cehoslovace, şi personalul ambasadei. La aeroport Vaclav David a făcut o declaraţie. MOSCOVA 15 (Agerpres) TASS: La 15 aprilie N. S. Hruşciov, prim secretar al C.C. al P.C.U.S. şi preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., a primit pe V. David, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Cehoslovace, şi a avut cu el o convorbire prietenească. Acţiuni ilegale ale autorităţilor din Japonia împotriva unor membri ai partidului comunist TOKIO 15 (Agerpres). — TASS transmite: După cum s-a anunţat, la 12 aprilie autorităţile poliţieneşti au arestat pe Bunki şi Okada, membru al C.C. al P.C. din Japonia şi pe Furuse, Vatanabe şi Tanimidzu, membri ai Partidului — funcţionari ai instituţiilor din Tokio, acuzîndu-i de a fi desfăşurat o activitate contravenind aşazisei legi a controlului asupra imigraţiei. In afară de aceasta în 14 localităţi din prefecturile Tokio şi Kanagawa, au fost efectuate percheziţii. În aceeaşi zi, Hamakada şi Nisidzawa, membri ai Prezidiului C.C. al P. C. din Japonia, deputatul comunist Iwama şi Adanaghi, membru al colegiului juriştilor liberi din Japonia, au vizitat direcţia poliţiei şi au protestat energic împotriva arestărilor ilegale, cerînd punerea imediată în libertate a celor arestaţi. La 14 aprilie ziarul „Akahata“ a publicat declaraţia de protest a partidului comunist, semnată de Prezidiul C.C. al P.C. din Japonia. In declaraţie se spune că arestarea membrilor P.C. din Japonia, este o acţiune politică ilegală faţă de partidul comunist din Japonia şi faţă de clasa muncitoare din Japonia. Principalul scop al acestor acţiuni ale cabinetului Kisi, se arată în declaraţie, este de a submina legăturile partidului cu clasa muncitoare şi masele populare, în preajma alegerilor parlamentare. ŞOMAJ, GREVE, DECLIN IN TARILE capitaliste REDUCEREA ACTIVITĂŢI INDUSTRIEI DE AUTOMOBILE DIN S.U.A. Agenţia de afaceri „Dow Jones“ anunţă că vînzările de automobile ale marii firme „Chrysler“ au scăzut în primul trimestru al anului curent cu 45 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. In aceeaşi perioadă vînzările altor mari firme de automobile din S.U.A., „General Motors“ şi „Ford“, au scăzut cu respectiv 18 la sută şi 36 la sută. Pe de altă parte se anunţă că firmele „Chrysler“ şi „De Soto“ nu vor construi săptămîna aceasta nici un automobil de turism. încetarea activităţii în două ateliere de asamblare din Detroit duce la concedierea a 6.100 de muncitori de la aceste două firme. Atelierul de asamblare din Los Angeles va fi de asemenea închis toată săptămîna aceasta. ÎNGRIJORAREA CERCURILOR DE AFACERI DIN GRECIA ATENA 15 (Agerpres). După cum relatează agenţia Taniug cercurile economice dn Grecia îşi exprimă în ultimul timp îngrijorarea din cauza influenţei negative a crizei americane asupra economiei ţării. Astfel, de exemplu, s-a redus activitatea marinei comerciale, deoarece flota greacă a fost intr-o bună parte angajată la transporturile produselor unor firme americane din Europa sau lucrau în contul acestora în teritoriile cu izvoare petrolifere din Orientul Mijlociu. Acum insă mai multe zeci de vase ale flotei comerciale stau fără lucru în porturile greceşti. Exportul grec în S.U.A. reprezintă numai 12 pînă la 15 la sută din exportul total şi are perspective de scădere. In depozitele de stat şi la ţărani se găseşte aproape jumătate din producţia de tutun de anul trecut, ba chiar şi unele castităţi din anul 1950. APROAPE 500.000 ŞOMERI IN ANGLIA In Anglia continuă să crească numărul şomerilor. Potrivit datelor oficiale publicate la 14 aprilie de Ministerul Muncii, în lunna martie numărul şomerilor s-a cifrat la 483.822, ceea ce reprezintă o " creştere cu 11.751 persoane faţă de numărul şomerilor in luna februarie. CRIZA LA HOLLYWOOD Sub titlul „Hollywood la răscruce — un studiu economic al industriei filmului“, a apărut în S.U.A. un raport voluminos pregătit în numele Federaţiei sindicale a lucrătorilor din cinematografie de la Hollywood de dr. Irving Bernstein, economist şi membru al Institutului pentru relaţiile industriale de la Universitatea din Los Angeles. După cum arată cifrele citate în acest raport, deşi populaţia Statelor Unite a crescut între 1946 şi 1956 cu 26.000.000 de persoane, numărul săptămînal al spectatorilor de cinematograf a scăzut de la 90.000.000 la 46.500.000. In același timp încasările anuale ale cinematografelor au scăzut cu 400.000.000 de dolari. Paralel numărul muncitorilor din industria cinematografică s-a redus de la 24.000 la 13.800. „OFENSIVA DE PRIMAVARA" A MUNCITORILOR JAPONEZI Postul de radio Tokio anunţă că la 14 aprilie muncitorii de la şase companii constructoare de maşini electrice din Japonia au declarat o grevă de 24 ore. Aceasta este cea de-a doua grevă in cadrul „Ofensivei de primăvară" a oamenilor muncii din Japonia. Greviştii cer sporirea salariilor. MĂRIREA PRODUCTIEI de MOBILA IN U.R.S.S. al U.R.S.S. a Ministri Mre specială care premobilă Consiliul de adoptat o hotărîre vede mărirea producţiei de mobila destinată vinzării către populaţie în anii 1958—-196» Intrucit traducerea în viaţă a vastului program de construcţii de locuinţe trasat prin hotărlrea Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. din 31 iulie 1957, determină creşterea considerabilă a cererii de mobilă. O IMPORTANTĂ VICTORIE A OAMENILOR MUNCH DIN R.D. VIETNAM Oamenii muncii din Vietnam au repurtat o navă şi mare victorie In producţie , a Intrat in funcţiune uzina mecanică de la Hanoi, prima uzină constructoare de maşini din R.D. Vietnam. Cu acest prilej la uzină a avut loc un mare miting. Peste 59 de întreprinderi constructoare de maşini din Uniunea Sovietică au trimis utilaje pentru această fabrică. VOT TNFRINGERI ale CONSERVatorILOR Alegerile pentru consiliile districtuale. Care s-au desfăşurat la 15 aprilie In comitetul industriei Lancashire s-au terminat cu victoria canddidaţilor patidului laburist. La 14 aprilie laburiştii au ieşit Învingători şi in alegerile districtuale din comitetul Essex. In alegerile districtuale care au avut loc In ultima săptămînă în Anglia și Wales, laburiștii au clștigat 170 de locuri care în alegerile trecute reveniseră conservatorilor. încetarea experienţelor cu armele nucleare - problema vitală a omenirii Scrisoarea adresată de Ciu En-lai lui N. S. Hruşciov PEKMN 15 (Agerpres). — China Nouă transmite : Premierul Ciu En-lai a adresat preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, o scrisoare în care sprijină hotărîrea guvernului sovietic de a înceta unilateral orice fel de experienţe cu armele atomice şi cu hidrogen,precum şi propunerile în această problemă făcute de guvernul sovietic guvernelor S.U.A. şi Marii Britanii. Scrisoarea constituie răspunsul la mesajul pe care N. S. Hruşciov l-a adresat la 4 aprilie premierului Ciu En-lai. In scrisoarea de răspuns adresată de premierul Ciu En-lai lui N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., se spune printre altele: Încetarea totală şi imediată a experienţelor cu toate tipurile de arme atomice şi cu hidrogen a devenit o cerere actuală şi urgentă a sute de milioane de oameni din toate ţările lumii. Hotărîrea guvernului sovietic de a înceta primul experienţele cu armele nucleare corespunde pe de-a întregul acestei dorinţe fierbinţi a popoarelor din întreaga lume. Hotărîrea guvernului sovietic constituie un început real pe calea încetării generale a experienţelor cu arma atomică şi cu hidrogen şi este un prim pas pe calea salvării omenirii de primejdia unui război nimicitor. In prezent toate ţările şi popoarele iubitoare de pace cer insistent ca Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie să adopte aceleaşi măsuri ca şi Uniunea Sovietică. Guvernuul chinez consideră că în faţa popoarelor din întreaga lume, care doresc cu ardoare pacea, Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie, care posedă arma atomică şi cu hidrogen, au obligaţia, de la care nu se pot sustrage, de a răspunde prin fapte concete la iniţiativa Uniunii Sovietice şi prin aceasta de a face posibilă încetarea în toate ţările a experienţelor cu arma nucleară. Răsunetul larg al chemării universităţii din Bahia-Blanca BUENOS AIRES, 15 (Agerpres). Chemarea universităţii din Bahia-Blanca la lupta activă împotriva experienţelor cu arma nucleară găseşte un larg răsunet în universităţile din Argentina. Potrivit relatărilor presei, la o şedinţă din 13 aprilie Consiliul Universităţii din Buenos Aires a hotărît să sprijine iniţiativa universităţii din oraşul Bahia Blanca. In hotărlrea sa consiliul universităţii recomandă rectorului universi-, tăţii de a participa la pregătirea declaraţiei comune a tuturor universităţilor împotriva războiului ca mijloc de soluţionare a conflictelor internaţionale. Împotriva experienţelor cu arma atomică, împotriva producţiei şi folosirii a S acestei arme. S.U.A. vor pierde automat din prestigiul lor cu fiecare nouă explozie atomică NEW YORK 15 (Agerpres). Rajagopalacharia, fost guvernator general al Indiei, a adresat din Madras ziarului „New York Times" o scrisoare în legătură cu problema armelor atomice. Autorul scrisorii subliniază că hotărîrea Uniunii Sovietice de a renunţa la experienţele cu arme nucleare „constitue un pas pe calea cea justă" şi că, dacă celelalte ţări care posedă aceste arme ar ignora hotărîrea sovietică şi ar continua să efectueze experienţe, ar săvîrşi o mare greşeală. Continuarea experienţelor cu arme atomice, arată Rajagopalacharia, ar produce cele mai potrivnice reacţii şi sentimente în rîndul acelora care nu sunt puteri nucleare, „dar care reprezintă marea majoritate a locuitorilor globului şi cărora nu le este pe plac otrăvirea lumii cu o cantitate din ce în ce mai mare de particule radioactive". Rajagopalacharia, scrie că S.U.A vor pierde „automat din prestigiul lor cu fiecare nouă explozie atomică experimentală". La Hamburg a început săptămîna de luptă împotriva înarmărilor atomice BERLIN 15 (Agerpres). — A.D.N.: In Germania occidentală continuă manifestările de masă împotriva înzestrării Bundeswehrului cu arma atomică. Delegaţii la conferinţa Sindicatelor salariaţilor din învăţămînt şi educaţie din landul Renania de nord- Westfalia au declarat în numele a 12.000 de învăţători şi educatori din acest land că sunt solidari cu apelul celor 44 de oameni de ştiinţă vestger- mani, care s-au pronunţat împotriva ameninţării unui război atomic. La 14 aprilie a început la Hamburg săptămîna de luptă împotriva înarmării atomic®. Primarul Brauer a semnat un apel în care populaţia din Hamburg este chemată să participe la demonstraţia împotriva înarmării atomice şi Se subliniază necesitatea imperioasă a creării unei zone nenuclearizate în Europa. La închiderea ediţiei Căderea guvernului Felix Gaillard PARIS 15 (Agerpres). La 15 aprilie Adunarea Naţională Franceză, convocată în sesiune extraordinară, a început dezbaterile asupra, rezultatelor activităţii depuse de misiunea „bunelor oficii“ în privinţa relaţiilor franco-tunisiene. Dezbaterile — considerate de France Presse ca extrem de periculoase pentru guvern — au început cu intervenţiile ministrului de Externe, Pineau şi premierului Gaillard. După cum transmite agenţia France Presse, în seara zilei de 15 aprilie, Adunarea Naţională Franceză a refuzat să acorde votul de încredere guvernului Felix Gaillard. Pentru acordarea votului de încredere au votat 260 de deputaţi iar împotriva, 329. Refuzul Adunării Naţionale Franceze de a acorda încredere guvernului Felix Gaillard, implică căderea guvernului. ANSAMBLUL IGOR MOISEEV LA NEW YORK NEW YORK 15 (Agerpres). La 14 aprilie la „Metropolitan Opera" din New York a avut loc primul spectacol al Ansamblului de stat de dansuri populare al U.R.S.S. sub conducerea lui I. Moiseev. Publicul newyorkez a aşteptat cu un uriaş interes acest spectacol. Deşi, toate biletele fuseseră de mult vindite, încă de dimineaţă lingă clădirea teatrului de operă s-a strins o mulţime uriaşă care spera să obţină măcar locuri in picioare. Apariţia dansatorilor sovietici a fost intimpinată cu aplauze furtunoase şi in tot timpul programului care a durat două ore spectatorii au aplaudat şi au ovaţionat pe interpreţi. DECLIN ECONOMIC mm (de V. TIMOG) PROGRAMUL I 7.00 Buletin de ştiri şi sumarul presei centrale. 7.10 Melodii populare romîneşti. 7.30 Anunţuri şi muzică. 7.40 Muzică pentru fanfară de compozitori romtei. 8.00 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică de estradă. 9.30 „ştiinţa învinge“. 10.00 Cintă Lucia Habără şi Iile Bulgara. 10.23 Ciclul „Simfonii de Dvorak“. 11.00 Buletin de ştiri. 11.03 Teatru la microfon: „Omul cu mîrţoaga“. 12.45 Cîntece. 13.00 Buletin de ştiri. 13.05 Muzică populară românească. 13.36 Suita „Ernst Thälmann — fiu al clasei sale“ de Wilhelm Neef. 14.00 Program de muzică populară. 14.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Muzică distractivă. 16.00 Buletin de ştiri. 15.05 înregistrări de la cel de al III-lea Festival republican al elementelor fruntaşe din institutele de artă. 15.40 „I.C.A.R.“. Emisiune realizată de Victoria Dinu. 16.00 Muzică uşoară. 16.20 La microfon Rodica. 16.25 „Din lucrările compozitorilor noştri“. 17.09 Buletin de ştiri şi buletin meteorologic. 17.15 Recomandări din program. 17.20 Anunţuri şi muzică. 17.30 „Iubiţi cartea“. 18.00 Vorbeşte Moscova . 18.30 Muzică populară romînească interpretată de amatori. 19.00 Bulletinde ştiri. 19.05 Din viaţa muzicală a oraşelor şi regiunilor patriei. 19.45 „Răspundem ascultătorilor“. 19.55 „Noapte bună, copii". 20.00 Buletin de ştiri. 20.15 Cinţă Florin Dorian. 20.30 Jurnalul satelor. 20.55 Muzică populară imprimată pe discuri „Electrecord". 21.25 Lucrări de Filaret Barbu. 22.00 Buletin de ştiri, sport şi buletin meteorologic. 22.30 „Pagini din muzica contemporană". 23.15 concert de noapte. 23.52—23.55 Buletin de ştiri.PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri. 14.03 Muzică de estradă. 14.30 Fragment din romanul „Eugenie Grandet“ de H. de Balzac. 14.59 Din muzica popoarelor. 15.39 Formaţii româneşti de muzică uşoară. 16.00 Buletin de ştiri şi buletin meteorologic. 16.15 Recomandări din program. 16.20 „Z0 bădiţ’ cu fluiera“. 16.30 Cultura romînească peste hotare. 16.40 Cîntece revoluţionare ruse. 17.00 Muzică Instrumentală. 17.20 Noi medicamente romîneşti. 17.30 Anunţuri şi muzică. 17.40 Muzică egipteană în execuţia orchestrei naţionale egiptene. 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 Noi înregistrări de muzică romînească. 18.55 Sfatul medicului : Gastritele. 1B.00 Cîntece. 19.05 Curs de limba rusă. 19.15 „Cintecul săptămînii". 19.30 Opera „Pelleas şi Melisande“ de Debussy, in pauze : Buletin de ştiri şi „Scrisoarea I“ de Mihail Eminescu. 22.45 Muzică uşoară. 23.00 Buletin de ştiri, sport şi buletin meteorologic. 23.15 Melodii populare romîneşti. 23.45—24.00 Preludiu şi fugă în do minor de Reznicek. MIERCURI 16 APRILIE 1958 TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. orele 19.30 : Nunta lui Figaro ; Teatrul de Stat de Operetă orele 19.30 : Văduva veselă ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Comedia) orele 19.30 : Furtuna ; Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale“ (sala Studio) orele 19.30 : Omul cu mîrţoaga ; Teatrul „C. Nottara" orele 19.00 : Nota zero la purtare ; Teatrul Tineretului orele 20: Antigona; Teatrul Municipal „Matei Millo" orele 20: A 12-a noapte ; Teatrul Municipal Studio „Filimon Sîrbu“ orele 20 : Profesiunea doamnei Warren ; Teatrul Armatei Magheru orele 20 : Femeia îndărătnică ; Teatrul Armatei Modem orele 20: Impărătiţa lui Machidon ; Teatrul Muncitoresc C.F.R. orele 19.30 : Rapsodia ţiganilor; Teatrul Satiric-Muzical „C. Tanase“ (sala Savoy) orele 20 : Revista 50 ; Teatrul Satiric-Muzical „C. Tănase“ orele 20 (sala Victoria) Intre noi femeile; Teatrul Ţăndărică (sala Academiei) orele 16: Galoşul fermecat ; O.S.T.A. (Circul de Stat) orele 20.30 : Parisul de gheaţă. CINEMATOGRAFE : Patria, 1 Mai, Bucureşti: Simfonia dragostei; Republica, central, înfrăţirea Intre popoare; Ofiţer pentru o zi; Maghem, Elena Pavel, Olga Baude : Micul acrobat; V. Alecsandri, Mioriţa: Don Giovanni; Gh. Doja, Al. Sahia, Libertăţii : Casa în care locuiesc ; I. C. Frimu, C. David.: Dreptul la dragoste ; Lumina, 8 Martie, 30 Decembrie : Comoara căpitanului Martens; Victoria : Serenada mexicană; Doina: Scara în spi-•wsSaa*». _____ rală; Maxim Gorki, Donca simo, Cultural, strada Mare; Timpuri Noi: Anii de Scoală, Prietenia Intre animale; Tineretului : Ultima vrăjitoare ; Al. Popov : Căpitanul bătrînei carapace; Grivița, Unirea : Urme în noapte; Vasile Roartă : Verstele de foc ; Flacăra : Taifun la Nagasaki ; Arta: Luna de miere ; Munca : Ştrengărită ; 23 August; N. Bălcescu : Prăpastia tigrului ; Popular; Erupţia ; Ilie Pintilie ; Contele de Monte Cristo ; M. Eminescu : Flacăra stinsă ; Volga : Lizzi Mac Kay; Aurel Vlaicu: O zină ca-n poveşti; Balonul roşu ; Drumul Serii J .Întîlnire la bal; Alianţa; Tigrii zburători ; 16 Februarie: Noapte de carnaval. Starea timpului. Institutul Meteorologic Central contmică d in Bucureşti şi regiunea Bucureşti In următoarele 24 de ore, vremea va fi relativ caldă şi uşor nestabilă cu cerul noros. Temporar ploaie slabă, temperatura staţionară. Noaptea va fi cuprinsă Intre 5 şi 7 grade iar ziua între 13 şi 15 grade. Vînt moderat din sectorulsudic şi sud-estic. In următoarele 3 zile, vremea rămSne în general umedă cu cerul mai mult acoperit, ploi temporare cu deosebire la începutul intervalului, vînt potrivit cu intensificări, temperatura staționară. Deschiderea conferinţei ţarilor independente din Africa ACCRA 15 (Agerpres). La 15 aprilie s-a deschis în capitala Ghanei — Accra — conferinţa ţărilor independente din Africa. La conferinţă participă reprezentanţii Tunisiei, Liberiei, Marocului, Ghanei, Libiei, Sudanului, Etiopiei şi Republicii Arabe Unite. Ca delegaţi neoficiali la conferinţă participă şi reprezentanţii Algeriei. Deschizînd conferinţa care îşi ţine lucrările în clădirea parlamentu- lui ghanez, premierul Ghanei, Nkrumah, a cerut marilor puteri să facă un efort suprem pentru a-şi rezolva divergenţele pe cale paşnică. Nkrumah s-a pronunţat ispentru coexistenţă paş, nică şi împotriva oricăror forme de colonialism şi „rasism. Nkrumah a subliniat :ăi Africa a fost mult timp victima dominaţiei strâine. Mult timp, a spus premierul ghălez, noi nu am avut nici un cuvîrit în conducerea treburilor noastre sau atunci cînd era vorba de destinul nostru. Acum, a adăugatel, vremurile s-au schimbat, iar noi sintem stăpîni pe destinele noastre. Referindu-se la teritoriile africane care mai au încă statutul de colonii, Nkrumah și-a exprimat speranţa că colonialismul va dispare de pe faţa continentului african. Africa, a spus el, a rămas ultimul refugiu al colonialismului. Nkrumah a declarat că nu pot exista o pace trainică şi securitate atîta timp cît va dăinui colonialismul. ADMINISTRAŢIA Bucureşti, str. Brezoianu nr. 23—25. Centrala telefonică nr. 6.22.10; 6.23.38; 6.23.29; Secţia scrisori 3.33.94 STAS 2452—53, — Tiparul Intr. Poligrafică nr. 2, str. Brezoianu nr. 23—25. Abonamente individuale lei 5, colective pentru muncitori, ţărani şi intelectuali lei 4. Abonamentele se fac la Oficiile poştale prin factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Taxa poştală plătită in numerar conform aprobării Dir. Gen. P.T.T.