Steagul Roşu, iunie 1959 (Anul 11, nr. 3098-3122)

1959-06-16 / nr. 3110

CU NOI SUCCESE în cinstea lui 23 August T­ V­amilnica, în oraşe şi sate, pre­­­­t­­utindeni, batrîni şi t­neri, bărbaţi şi femei citeau cu un interes deosebit ziarele. Apăruse Hotărîrea C. C. al P. M. R. şi a Consiliului de Miniştri cu privire la cea de a 15-a aniversare a eli­berării Romîniei de sub jugul fas­­cist. Aniversarea aceasta este scum­pă oamenilor muncii. Ziua de 23 August s-a înscris în istoria patriei ca ■fcea mai de preţ sărbătoare a poporului nostru. Acum 15 ani In august, insurecţia armată a fost victorioasă. Poporul nostru a biruit devenind stăpîn pe soarta sa. Aşa cum se arată în Hotărîre, „Vic­toria insurecţiei armate şi răstur­narea dictaturii militare, fasciste, înfăptuite sub conducerea Partidu­lui Comunist Român, prin acţiunea coordonată a forţelor patriotice populare, a soldaţilor, ofiţerilor şi generalilor patrioţi din armată, în condiţiile loviturilor nimicitoare date armatelor fasciste de către Armata Sovietică eliberatoare, a constituit o cotitură istorică în viaţa poporului român“. Poporul nostru păstrează vie în conştiinţa sa lupta şi jertfele bra­vilor fii ai poporului sovietic care şi-au vărsat sîngele pentru elibe­rarea patriei noastre de sub jugul hitlerist şi cinsteşte cu sfinţenie eroicele fapte de arme ale ostaşi­lor romini săvîrşite pe frontul anti­hitlerist, alături de vitezele trupe sovietice în lupta comună pentru victoria asupra Germaniei hitleriste. 15 ani se împlinesc de la memo­rabila zi a eliberării patriei. Şi cite nu s-au schimbat în viaţa ţării ! Poporul a alungat pe duş­mani de pe pământul patriei, pe rege, cel mai mare exploatator şi jefuitor al ţării, s-a făurit o forţă de nezdruncinat — alianţa mun­citorilor şi ţăranilor. Revoluţia populară începută la 23 August 1944 a adus poporului întreaga putere de stat Condus cu înţelep­ciune de partid, el a devenit su­­­plnul ţării, al muncii sale crea­toare, paşnice, constructorul con­ştient al orînduirii socialiste. Români­a, în trecut o semicolonie a imperialismului străin, este as­tăzi un stat independent, cunoscut peste hotare pentru poziţia sa fermă de apărare a libertăţii şi păcii. România, in trecut socotită o ţară eminamente agrară, care importa 99 la sută din utilajul in­dustrial, are astăzi o industrie în plină dezvoltare, cunoscută in toate cele patru colţuri ale lumii, iar agricultura ei păşeşte pe dru­mul belşugului, pe drumul socia­lismului. Români­a, în trecut ves­tită pentru procentul mare de a­­nalfabeţi, pentru mortalitatea re­cord, este astăzi cunoscută şi ad­mirată prin mesajul pe care -l transmite arta sa adine populară, valorile culturale şi ştiinţifice. Hu­nedoara, Roman, Iaşi, Bicaz, Buf­tea, Săvineşti, Borzeşti, Năvodari, Remetea, Oraşul Stalin — iată doar cîteva localităţi din ţară care a­­mintesc de mari şi importante con­strucţii în care se produc oţel şi ţevi, antibiotice şi fibre sintetice, tractoare şi lumină electrică, îngră­­şăminte chimice şi filme. Pregatindu-se să intimpine cu noi succese marea sărbătoare din august, poporul român nu uită că la noi în ţară, construcţia socia­lismului este imens înlesnită de existenţa sistemului mondial al so­­cialismului, de colaborarea frăţeas­că cu Uniunea Sovietică, de aju­torul ei internaţionalist, precum şi de cooperarea strinsă cu ţările so­cialiste prietene, şi preţuieşte ca lumina ochilor unitatea lagărului socialist. Regiunea Bucureşti a fost una din cele mai înapoiate şi sărace regiuni ale ţării, iar astăzi în anii de democraţie populară este ridi­cată la lumină. Tabloul satelor şi oraşelor ei a cunoscut schim­bări de mari proporţii. Moşierul, vătaful, jandarmul, au dispărut pentru totdeauna. Cu frăţescul a­­jutor al clasei muncitoare, peste 200.000 familii au primit pămintul trudit de ţărani din generaţie in ge­neraţie. Socialisonul pătrunde tot mai adine în viaţa oamenilor. Re meleagurile regiunii s-au înălţat, în tocul atelierelor mizare din Olte­niţa, Şantierele navale, Fabrica de egrenat bumbac din Ciuln­ţa, centre mecanice, staţiuni de ma­şini şi tractoare. Acestea au schim­bat peisajul rural. Dar cea mai importantă realizare a oamenilor muncii din regiunea Bucureşti, este sectorul socialist-coopera­tist al agriculturii. Faptele, viaţa, au con­vins cca 350.000 de familii să urme­ze drumul indicat de partid. Ele şi-au dat seama că munca unită, pe o­­goare fără haturi, cu maşinile sta­tului, aduce rod mai bogat. Sunt cunoscute şi peste hotarele regiu­nii gospodării colective milionare ca „Gheorghi Dimitrov" din Ceacu. „1907“ din Slobozia-Mîndra, „Ma­xim Gorki“ din comuna Gheorg­he Lazăr, etc. Schimbările intervenite în viaţa economică a satului au însemnat în acelaşi timp schimbări în viaţa oamenilor. Mii de case noi şi-au construit locuitorii sate­lor. Formula obişnuită în vremurile burghezo-moşiereşti cînd ţăranii ne­ştiutori de carte semnau prin pu­nere de deget, a dispărut. Lărgirea (Continuare in pag. 3-a) Zilele culturii şi artei bieloruse Duminică au avut loc în Capitală numeroase manifestări în cadrul zile­lor culturii şi artei bieloruse. La Palatul Pionierilor s-a desfăşu­rat, sub auspiciile Consiliului orăşe­nesc A.R.L.U.S., o serbare a priete­niei consacrată pionierilor din Minsk. După conferinţa scriitoarei Gica Iuteş, a urmat un program artistic prezen­tat de ansamblul de copii al Casei prieteniei romîno-sovietice. In cu­rsul­­după-amiezii un mare număr de oameni ai muncii au parti­cipat la conferinţele consacrate R.S.S. Bieloruse. La Casa prieteniei romîno­­sovietice a conferenţiat tov. N. Mo­­raru, redactor şef al revistei „Narod­­naia Ro­mînia“, despre „Avîntul cul­turii bieloruse în anii puterii sovie­tice“. In sala Casei Centrale a Armatei prof. ing. N. Dănilă a conferenţiat despre „R.S.S. Bielorusă în anii sep­­tenalului“. La manifestarea care a avut loc în Parcul de cultură „Izvor“ a conferen­ţiat tov. Marcu Ion, vicepreşedinte al Sfatului popular al raionului „Lenin“, iar la Casa de cultură a raionului „Gh. Gheorghiu-Dej“ prof. Spiridon Dan a ţinut conferinţa „R.S.S. Bie­­­­lorusă în plin avînt al construiri co­munismului“. Conferinţele au prilejuit călduroase manifestări ale participanţilor pen­tru prietenia de nezdruncinat dintre poporul român şi popoarele sovietice. Luni după-amiază, în cadrul „Zile­lor culturii şi artei bieloruse“ a avut loc în sala Ministerului Industriei Bu­nurilor de Consum­ conferinţa acad. Eugen Bădărău cu tema „Impresii din R.S.S. Bielorusă“. Scriitorul Tom­a George A­laiorescu a conferenţiat în cadrul festivalului literar artistic organizat în sala „Fi­­limon Sîrbu“ a Teatrului Municipal. (Agerpres) Pe drumul consolidării gospodăriilor colective din raionul SLOBOZIA ^ 10 milioane Iei venituri în primele luni Creşte fondul de bază Repartizează lunar avansuri băneşti • Inaugurarea unei gospodării colective în comuna Scînteia P­e ogoarele raionului Slobozia muncile agricole de întreţinere a culturilor sînt în toi, 108 combine şi 446 secerători sînt gata pentru recoltarea grînelor. Gos­podăriile colective înregistrează noi succese pe drumul consolidării economice şi organizatorice. In acest an, numărul animalelor de producţie la fermele G.A.C. a crescut pînă acum cu 3654 capete, dintre care 427 vaci cu lapte. S-au terminat 18 grajduri noi şi alte 20 sunt în curs de construcţie. Gospodăriile colective au realizat în primele 5 luni ale a­­nului, prin valorificarea de produse agricole vegetale şi animale, un ve­nit de 10 milioane lei, din care 1.300.000 au fost repartizaţi pentru fondul de bază, iar alte sume impor­tante au fost repartizate colectivişti­lor ca avansuri trimestriale sau lu­nare. Gospodăria colectivă „Drumul păcii“ din comuna Mărculeşti împarte mem­brilor săi al 5 lea avans în bani, din anul acesta, avans care reprezintă frumoasa sumă de 10 lei la ziua­­muncă, şi care este rezultatul celor 350.000 lei venituri obţinute numai din sectorul zootehnic prin livrarea, pe bază de contract, a 30.000 litri de lapte de oaie şi de vacă, 30 de porci şi 500 miei, 2400 kg. lînă. După cal­culele făcute pe baza rezultatelor do­­bîndite pînă acum şi a perspectivelor ce se întrevăd, consiliul de conducere al acestei gospodării arată că există condiţii ca suma de 1.200.000 lei ce a fost prevăzută în plan de a fi re­­­partizată pe întregul an colectivişti­lor, să fie depăşită şi să se ajungă la 13 lei la ziua muncă. Stadiul de dezvoltare al culturilor, compararea celor de pe tarlalele colectiviştilor cu cele ale întovărăşiţi­­lor ne dau certitudinea că şi în acest an gospodăriile colective vor obţine producţii sporite la hectar. Posibili­tăţile colectiviştilor în această direc­­ţie sunt bine cunoscute de întovărăşiţi)­i din raion, chiar din recoltele anilor trecuţi. De pildă, în anul 1958, în medie pe raion, colectiviştii au obţi­nut cu 265 kg. .porumb la hectar mai mult ca întovărăşiţii. In timp ce gos­podăria colectivă din Miloşeşti a re­coltat 3.000 kg. porumb la hectar, întovărăşirile agricole din această co­mună au avut numai 1.500 kg. De asemenea, întovărăşiţii mai cunosc că aceste rezultate sunt o urmare a mo­dului în care este organizată munca în G.A.C., a măsurilor ce s-au luat în gospodăriile colective din comunele şi satele Ciulniţa, Mărculeşti, Ba­­talu, Tovărăşia şi altele cu privire la repartizarea culturilor prăşitoare pe brigăzi, echipe şi braţe de muncă. Această măsură permite aplicarea re­tribuţiei suplimentare, în raport cu producţiile ce se obţin Consolidarea economică continuă a gospodăriilor colective are o influenţă pozitivă asupra ţăranilor întovărăşiţi. In primele 5 luni ale acestui an 7.851 de familii au cerut, pe baza liberului consimţământ, să fie primite în gos­podăriile colective cu o suprafaţă de 25.917 ha. Un număr de 15 comune, printre care Ciulniţa, Căzăneşti, Măr­culeşti, Poiana, Perieţi, Traianu şi al­tele, sunt colectivizate. In luna mai, au mai trecut pragul gospodăriilor colective alte 618 familii de întovărăşiţi cu 1112 ha. Au luat fiinţă gospodăriile colective „Nicolae Bălcescu“ din satul Dumitreşti, „Va­­sile Roaită“ din satul Tovărăşia, iar duminică s-a inaugurat o nouă gos­podărie colectivă în comuna „Scînteia“ — inaugurare despre care relatăm mai jos. Gospodăriile colective­­ din comunele Gheorghe Doja, Smirna, Valea Ciorii, satul Murgeanca şi al­tele, au prim­it noi membri. Creşterea continuă a sectorului co­lectivist, care cuprinde în prezent 86 la sută din suprafaţa cooperativiza­­bilă este o urmare­ directă a muncii politice şi cultural-educative de masă ce se desfăşoară permanent de către organizaţiile de partid şi sfaturile populare, interesul din ce în ce mai mare pentru gospodăria colectivă se vă­deşte în vizitele dese ce le fac ţă­ranii întovărăşiţi din Slobozia pe la sediile şi fermele gospodăriilor colec­tive, întrebările ce le pun colectivişti­lor, în rîndul cărora mulţi au rude, prieteni şi vecini, avînd posibilitatea să compare cu uşurinţă starea mate­rială a acestora de acum şi dinainte, cînd nu erau colectivişti şi să se con­­vingă de superioritatea muncii în G.A.C., spre care se îndreaptă cu toată încrederea. Rezultatele şi perspectivele de dez­voltare ale gospodăriilor colective au determinat pe întovărăşiţii clin Scân­teia să ia iniţiativa creării unei noi gospodării colective. Duminică 14 iunie a. c. comuna Scînteia a îmbrăcat haină de sărbă­toare. La inaugurarea gospodăriei agricole colective „Dezrobirea“, în care au intrat 57 familii de ţărani întovărăşiţi cu o suprafaţă de peste 242 ha. teren arabil şi un însemnat număr de atelaje, au fost numeroşi oaspeţi din gospodăriile agricole co­lective din comunele Gh. Lazăr, Traianu, Iazu, Bucu şi altele care au ţinut să felicite pe noii colectivişti pentru drumul ce şi l-au ales. E. BUZNEA GH. POPESCU Gospodăria colectivă a luat fiinţă IETA­ Pe şantierele de hidroamelioraţii ■­­ din cuprinsul regiunii Acţiunea de redare de noi terenuri agriculturii, iniţiată de partid, a cuprins toate raioanele regiunii noastre. S-au deschis numeroase şantiere, pe unele din ele lucrările s-au şi încheiat, iar în prezent se descrii noi şantiere menite să smulgă apelor terenuri mănoase, să creeze lacuri de acumulare care să asigure volumul necesar de apă irigării unor însem­nate suprafeţe, să formeze bazine piscicole, să protejeze aşezările ome­neşti supuse pericolului inundaţiilor. Zilele trecute am vizitat o seamă de şantiere. Constatările pe care le-am făcut cu acest prilej le vom enumera în rîndurile ce urmează. DE LA ANGAJAMENTE LA FAPTE Printre şantierele care s-au deschis în ultimele 10 zile­­se află şi cele din raza comunelor Grădiştea, Otopeni, Mogoşoaia. Pe şantierul Grădiştea se munceşte cu rîvnă. Zi de zi cetăţenii din comună organizaţi pe circum­scripţii electorale în frunte cu tov. Ştefan Ungu­reanu, preşedintele sfatu­lui popular comunal şi Marin Florea secretarul comitetului comunal de par­tid muncesc cu avînt. Digul creşte vă­zând cu ochii spre lauda şi mîndria acestora. PE ŞANTIERELE TINERETULUI MUNCA TREBUIE ÎMBUNĂTĂŢITĂ Tineretul în frunte cu utemiştii în­totdeauna a participat cu entuziasm la acţiunile iniţiate de partid. Şi la acea­stă mare acţiune el a fost în frunte. Apoi ritmul a scăzut. Unele brigăzi au început să se prezinte tot mai rar pe şantier iar locul tinerilor l-au luat vîrstnicii. Aşa se explică faptul că ti­nerii au executat de la începutul anu­lui numai 41.000 m­. c. terasamente, ceea ce este foarte puţin. Comitetele raionale U.T.M. Titu, Urziceni, Răcari,­ Slobozia, unde s-au­ organizat şantiere ale tineretului, folo­sind metode specifice vor trebui să an­treneze şi pe mai departe tinerii la aceste acţiuni, să stim­meze iniţiativele locale. In curind elevii şi studenţii vor lua va­canţă. Tineretul sătesc şi studios va trebui antrenat la muncă voluntară. Steagurile brigăzilor utemiste să flu­ture iarăşi pe şantiere. GENERALIZAREA CELOR MAI BUNE METODE Experienţa dobîndită anul trecut şi în primele lunii ale anului în curs a dovedit că acolo unde există preocu­pare din partea organelor de partid şi de stat pentru antrenarea cetăţeni­lor la muncă voluntară, aceştia parti­cipă cu însufleţire executînd în scurt timp un mare volum de lucrări. O me­todă de mobilizare a cetăţenilor la muncă voluntară, care a dat rezultate bune, este aceea folosită în comunele Arsache, Găujani, Malii şi altele din raionul Giurgiu. In aceste comune s-au constituit brigăzi de muncă voluntară, pe circumscripţii electorale, în afară de brigăzile de muncă patriotică ale tine­retului şi femeilor. In felul acesta se asigură o masivă participare a cetăţe­nilor. In comunele complet cooperativizate, cetăţenii iau parte la munca voluntară de pe şantiere organizaţi pe unităţi cooperatiste, pe brigăzi şi echipe. Aşa de exemplu, pe şantierul de la barajul viitorului bazin piscicol şi lac de acu­mulare de pe pîrîul Sărata iau parte şi cetăţenii din comuna Jilavele, raio­­nul Urziceni. Din această comună par­ticipă zilnic, prin rotaţie cîte 400 co­lectivişti, cu cîte 100 atelaje, dintr-o singură gospodărie colectivă. In acest fel se respectă întocmai ritmul zilnic de lucru. Din păcate însă, experienţa aceasta nu este generalizată în toate comunele. De aceea se impune ca organele I. C. POPESCU (Continuare in pag. 3-a) Artiştii amatori In sala de spectacole a Casei raio­nale de cultură „A. Toma"­, din ora­şul Călăraşi a avut loc cea de a doua etapă a fazei regionale a celui d de al S-lea concurs al formaţiilor ar­tistice de amatori. IN CLIŞEU: Brigada artistică de agi­taţie a căminului cultural din comuna Nicolae Bălcescu, raionul Lehliu. Foto N. SCARLET TICORETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREŞTI AL P.M.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREŞTI ANUL XIX Nr. 3110 Marti 16 iunie 1959 4 pagini 30 bani Festivaluri raionale ale tineretului In pădurea de la Mihăi­eşti huile Argeşului, tineri care cu entu­ziasmul ce le caracterizează virsta, învaţă să stăpinească tot mai temei­nic tainele lucrării păm­intului, elevii şcolilor, vlăstarele patriei , pionierii, şi-au înălţat încă odată glasurile cu hotărîre pentru apărarea păcii, a în­tăririi prieteniei între popoarele lumii. Oare ce altceva spunea dirzenia din vocile lor: „Veniţi din orice ţară / Război să n-avem iară / Nu sta pe gînduri / Intră în rînduri / Vino ală­turi de noi“... Dar exprimîndu-şi voinţa de a lupta pentru pace, pentru prietenie, tinerii participanţi ai festivalului raional din Domneşti şi-au arătat bucuria şi pentru roadele dobîndite de întreg poporul nostru muncitor. Şi-au exprimat bo­găţia acestui sentiment în avintul cîn­­tecelor şi jocurilor, susţinute de către artiştii amatori ai căminelor cultu­rale. Vechile jocuri populare romîneşti, „Zoicul“, „Fedeleşul“, „Alunelul", „Murguleţul", cunoscutele cîntece „Bă­diţă al meu“, „Floare bănăţeană“, „Haţegana“, au îndemnat pe mai toţi să se prindă în pasul unei h­ore sau silbe. Şi cei mai răsplătiţi în aplauze au fost corul din Bolintin-Vale, echi­pa de dansuri din Ogrezeni, brigada meşteşugarilor de la cooperativa „Ha­barul". „Pace şi prietenie“ au fost cuvintele rostite de sutele de tineri, participanţi la festivalul raional din pădurea de pe Argeş. „Pace şi prietenie“ — încă un mesaj trimis către Viena, oraşul celui de al Vll-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, de unde în curînd se va da semnalul întil­­nirii tuturor tinerilor din lumea în­treagă. TR. ROŞIANU Într-adevăr a fost o sărbătoare a tinereţii. I-am văzut sem­nele în fluturarea zecilor de steaguri, albe şi albastre, in cintecele izvorite din piepturile celor peste 3000 de fete şi flăcăi veniţi de pe întinsele ogoare ale raionului Domneşti, pe chipurile tuturor participanţilor veniţi la festi­val, îşi petreceau sărbătoarea lor des­toinicii mecanizatori de la Staţiunile de Maşini şi Tractoare, de la gospodăriile agricole de stat din Gorneni, Cioro­­girla, Domneşti, brigadierii de pe şan­tierele de hidroamelioraţii din Slo­bozia, Mihăi­eşti, Vîrteju, colectiviştii şi intovărăşiţii din Grădinari, Bolintin Deal, Floreşti, Mihăi­eşti... Aici, in bătrîna pădure de pe ma­­ Participanţii la festival s-au prins într-o horă voioasă Sărbătoare la Urziceni I Urziceni, orăşelul în care odi- II m­oară colbul şi monotonia se simţeau In largul lor, a cunos­cut duminică freamătul marilor săr­bători. Împodobit sărbătoreşte oraşul părea de o virstă cu tinerii aflaţi in sărbătoare veniţi la festivalul tineretu­lui din raionul şi oraşul Urziceni. In această localitate deschiderea festivalului şi defilarea tineretului din unităţile socialiste din agricultură, în­treprinderi, şcoli şi instituţii, au avut loc pe stadionul ,123 August". In pas vioi, in sunetul marşului de fanfară, prin faţa tribunei instalate in dreapta gazonului verde al stadionului au tre­cut peste 5000 de tineri. In­ cinstea celei de a 15-a aniver­sări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist, in cinstea celui de-al VII- lea Festival Mondial al Tineretului şi Stu­denţilor pentru pace şi prietenie care va avea loc la Viena, utemiştii şi ti­nerii din întreprinderi, unităţi agri­cole socialiste, instituţii şi şcoli din oraş şi raion au obţinut însemnate suc­cese in producţie şi in activitatea obştească. In acest sens se poate spu­ne că cele 124 brigăzi utemiste de muncă patriotică care cuprind 4500 tineri au efectuat 51.000 ore muncă realizindu-se economii în valoare de 125.000 lei. Sute de tineri au efectuat mii de ore muncă voluntară pe şantierele de îm­bunătăţiri funciare de la Jilavele, Ale­­xeni, Coşereni, Ion Roată şi Sft. Gheorghe. Participind la marea ac­ţiune de colectare a metalelor, tine­rii din oraşul şi raionul Urziceni au strins 55 tone­ fier vechi predindu-l la timp întreprinderilor prelucrătoare. Conştienţi de faptul că S.M.T.-urile au menirea să ajute substanţial gos­podăriile agricole colective şi întovără­şirile agricole pentru dezvoltarea lor, tinerii mecanizatori şi-au depăşit sim­ţitor propriile angajamente. Un exem­plu bun de hărnicie ii constituie mem­brii brigăzii a doua de­ tractoare de la S.M.T. Urziceni care şi-au depă­şit planul în campania de primăvară cu 351 liantri. Din această brigadă face parte şi utemistul, D. DUmitrache care şi-a depăşit sarcinile de plan cu peste 50 liantri. După terminarea defilării tineretu­lui pe stadionul ,123 August“, forma­ţiile artistice de amatori au prezen­tat pe estradele special amenajate şi la Casa raională de cultură aprecia­te programe artistice. Cele mai bune formaţiuni artistice, precum şi cei mai activi artişti amatori au fost premiaţi. Seara, tinerii au participat la reuniu­nea tovărăşească organizată cu prile­jul festivalului. V. GALERUI 0 PREŢUIRE Rînduri despre colectivul de la G. A. S. „Partizanul“ din Dragalina informaţie succintă ne-a adus la cunoştinţă zilele trecute că, printr-o Hotărîre a Consiliului de Miniştri, mai multor unităţi econo­mice fruntaşe pe anul 1958 li s-au conferit înalte distincţii — „Dra­pelul de producţie“ al Consiliului de Miniştri, „Steagul roşu“ al Con­siliul Central al Sindicatelor, titlul de „Evidenţiat“ , precum şi premii corespunzătoare. Alături de bravii făurari de tractoare din oraşul de la poalele Timpai, a căror neîntre­cută destoinicie o cunosc acum şi plugarii îndepărtatei Indii prin in­termediul UTOS-urilor, alături de constructorii de maşini agricole de la „Semănătoarea“ şi de vrednicele filatoare de la F.R.B., în Tinim în rîndul celor ce au primit­­ înalte distincţii şi colectivul de mun­că al gospodăriei agricole de stat „Partizanul“ — Dra­galina, regiunea Bucureşti, căruia i s-a conferit titlul de „Evidenţiat III“ pentru realizările importane dobîndite în îndeplinirea planului de stat pe anul trecut. Este o­ b­­nemeritată răsplată morală şi mate­rială acordată acestui colectiv. In inima Bărăganului, la Draga­­lina, vrednicii lucrători de la G.A.S. „Partizanul“ poartă o luptă neobo­sită pentru a smulge mănoaselor întinderi de cernoziom recolte me­reu mai bogate, care să reprezinte nu numai un preţios aport la for­marea fondului centralizat de ce­reale al statului, ci şi o mărturie vie a superiorităţii incontestabile a agriculturii socialiste. Înarmat cu mijloace tehnice moderne, învăţind neîncetat din tezaurul experienţei sovhozurilor sovietice — adevărate uzine de grîne şi produse animale — colectivul de muncă al G.A.S. Dragalina (director —Triţă Fănîţă) a înscris pe răbojul activităţii sale strălucite victorii în lupta pentru înfăptuirea sarcinlor pe care par­tidul le-a pus în faţa gospodării­lor agricole de stat, victorii pe care ziarul nostru le-a prezentat pe larg în mai multe rînduri. Pro­ducţia medie de 2000 kgr. ptiu la hectar dobîndită pe o întindere de aproape 3.500 ha. în condiţiile a­­nului secetos 1958, depăşirea sim­ţitoare a planului în sectorul zoo­tehnic, reducerea preţului de cost, dezvoltarea unor ramuri anexe a­­ducătoare de venituri, ridicarea de construcţii zootehnice trainice şi ieftine prin folosirea resurselor lo­cale — toate aceste realizări şi fmulte altele şi-au găsit expresia in ceea ce constituie în G.A.S. un indice sintetic al activităţii — RENTABILITATEA. In anul tre­cut, G.A.S. „Partizanul“ a obţinut un beneficiu de aproape 8.000.000 lei. Gospodăria din Dragalina a pus la dispoziţia statului can­tităţi sporite de produse agro-ali­­mentare la un preţ de cost scăzut. Referindu-ne la aceste fapte dem­ne de laudă gîndul nu se îndreap­tă spre nucleul de comunişti de la G.A.S. Dragalina, care în fiecare împrejurare, în fiecare bă­tălie s-a dovedit inima colectivu­lui de muncă, partea sa cea mai înaintată. Vasiile Puişor şi Radu Bursuc — tractorişti, Gheorghi Pădureţu — brigadier zootehnic, Ilie Popescu — îngrijitor de ani­male, Gheorghe Şerban — briga­dier de cîm­p — fiecare comun şi şi-a dăruit cu elan întreaga sa ca­pacitate de muncă acolo unde şi-a desfăşurat activitatea, antrenînd prin exemplul său întregul colec­tiv la o luptă perseverentă pentru obţinerea unor noi şi noi succese In cadrul consiliului gospodăriei îşi spun cuvîntul un număr sporit de lucrători din G.A.S., problemele sunt analizate cu competenţă şi simţ de răspundere ceea ce a de­terminat îmbunătăţirea activi­ă­­ţii în toate verigile producţiei. Aşa s-au născut realizările pe te­meiul cărora G.A.S. „Partizanul" s-a situat fruntaşă în întrecere, înalta distincţie acordată a um­plut desigur de bucurie şi m­îndr­e inimi!« lucrătorilor de la G.A.S „Partizanul“. In acelaşi tipp) ea incumbă colectivului gospodăriei obligaţia de a se situa şi de aci înainte la înălţimea prestigiului cîştigat. Pentru anul în curs, G.A.S. Dragalina şi-a luat angaja­mentul să obţină producţii supe­rioare în sectorul vegetal şi ani­mal, să reducă preţul de cost. Sărbătorirea celei de a 15-a ani­versări a eliberării ţării noastre de sub jugul fascist­­ — aniversare sub semnul căreia poporul nostru îşi consacră întreaga sa energ­e creatoare operei de construire a so­cialismului — constituie un puter­nic factor mobizator. Nu încape îndoială că vrednicul colectiv al G.A.S. „Partizanul“ se va situa şi în acest an în rîndul unităţilor fruntaşe, îndeplinind cu cinste sar­cinile trasate de partid. M. PANDREA CU PRILEJUL comemorării a 70 ani de la moartea lui Mihail Eminescu Cu prilejul împlinirii a 70 de­ ani de la moartea lui Mihail Eminescu, duminică dimineaţa, în sala „Studio“ a Teatrului Naţional „I. L. Caragia­­le“, scriitorul Al. Philippide a vorbit despre poezia lui Mihail Eminescu. In sala Comedia a avut loc luni o seară închinată lui Mihail Emi­nescu, cu prilejul comemorării a 79 de ani de la moartea marelui poet. Manifestarea a fost organizată de Teatrul Naţionali „I. L. Caragiale“ şi Uniunea Scriitorilor din R. P. Ro­mina. Despre Mihail Eminescu a confe­renţiat acad. Mihai Beniuc, prim-se­­cretar al Uniunii Scriitorilor din R. P. Român­ă. (Agerpres) Expoziţia „Construcţia economică a R*P* Chineze“ s-a închis Expoziţia „Construcţia economică a R.P. Chineze“, care a funcţionat în pavilionul din Parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“ din Capitală, s-a închis duminică seara. Ultima zi a consemnat o cifră record de vizita­tori , peste 61.000. Marele interes manifestat de oame­nii muncii din ţara noastră faţă de realizările R.P. Chineze este ilustrat elocvent de faptul că timp de 26 de zile, cît a fost deschisă, expoziţia a fost vizitată de peste 400.000 de pe­­­soane. Miile de însemnări din cartea de impresii a expoziţiei exprimă admi-­ raţia şi bucuria pentru succesele ob­­ţinute în R.P. Chineză pe drumul rein­­struirii socialismului, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, sentimen­tele de prietenie şi dragoste faţă de poporul frate chinez. Fruntaş în muncă Impiegatul de ri­işcare-dispozitor Gh. Purcelea din gara Ciulniţa dato­rită modului conştiincios în care îşi face serviciul, a fost declarat fruntaş pe staţie.

Next