Steagul Roşu, iunie 1959 (Anul 11, nr. 3098-3122)
1959-06-16 / nr. 3110
CU NOI SUCCESE în cinstea lui 23 August T Vamilnica, în oraşe şi sate, pretutindeni, batrîni şi tneri, bărbaţi şi femei citeau cu un interes deosebit ziarele. Apăruse Hotărîrea C. C. al P. M. R. şi a Consiliului de Miniştri cu privire la cea de a 15-a aniversare a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. Aniversarea aceasta este scumpă oamenilor muncii. Ziua de 23 August s-a înscris în istoria patriei ca ■fcea mai de preţ sărbătoare a poporului nostru. Acum 15 ani In august, insurecţia armată a fost victorioasă. Poporul nostru a biruit devenind stăpîn pe soarta sa. Aşa cum se arată în Hotărîre, „Victoria insurecţiei armate şi răsturnarea dictaturii militare, fasciste, înfăptuite sub conducerea Partidului Comunist Român, prin acţiunea coordonată a forţelor patriotice populare, a soldaţilor, ofiţerilor şi generalilor patrioţi din armată, în condiţiile loviturilor nimicitoare date armatelor fasciste de către Armata Sovietică eliberatoare, a constituit o cotitură istorică în viaţa poporului român“. Poporul nostru păstrează vie în conştiinţa sa lupta şi jertfele bravilor fii ai poporului sovietic care şi-au vărsat sîngele pentru eliberarea patriei noastre de sub jugul hitlerist şi cinsteşte cu sfinţenie eroicele fapte de arme ale ostaşilor romini săvîrşite pe frontul antihitlerist, alături de vitezele trupe sovietice în lupta comună pentru victoria asupra Germaniei hitleriste. 15 ani se împlinesc de la memorabila zi a eliberării patriei. Şi cite nu s-au schimbat în viaţa ţării ! Poporul a alungat pe duşmani de pe pământul patriei, pe rege, cel mai mare exploatator şi jefuitor al ţării, s-a făurit o forţă de nezdruncinat — alianţa muncitorilor şi ţăranilor. Revoluţia populară începută la 23 August 1944 a adus poporului întreaga putere de stat Condus cu înţelepciune de partid, el a devenit suplnul ţării, al muncii sale creatoare, paşnice, constructorul conştient al orînduirii socialiste. România, în trecut o semicolonie a imperialismului străin, este astăzi un stat independent, cunoscut peste hotare pentru poziţia sa fermă de apărare a libertăţii şi păcii. România, in trecut socotită o ţară eminamente agrară, care importa 99 la sută din utilajul industrial, are astăzi o industrie în plină dezvoltare, cunoscută in toate cele patru colţuri ale lumii, iar agricultura ei păşeşte pe drumul belşugului, pe drumul socialismului. România, în trecut vestită pentru procentul mare de analfabeţi, pentru mortalitatea record, este astăzi cunoscută şi admirată prin mesajul pe care -l transmite arta sa adine populară, valorile culturale şi ştiinţifice. Hunedoara, Roman, Iaşi, Bicaz, Buftea, Săvineşti, Borzeşti, Năvodari, Remetea, Oraşul Stalin — iată doar cîteva localităţi din ţară care amintesc de mari şi importante construcţii în care se produc oţel şi ţevi, antibiotice şi fibre sintetice, tractoare şi lumină electrică, îngrăşăminte chimice şi filme. Pregatindu-se să intimpine cu noi succese marea sărbătoare din august, poporul român nu uită că la noi în ţară, construcţia socialismului este imens înlesnită de existenţa sistemului mondial al socialismului, de colaborarea frăţească cu Uniunea Sovietică, de ajutorul ei internaţionalist, precum şi de cooperarea strinsă cu ţările socialiste prietene, şi preţuieşte ca lumina ochilor unitatea lagărului socialist. Regiunea Bucureşti a fost una din cele mai înapoiate şi sărace regiuni ale ţării, iar astăzi în anii de democraţie populară este ridicată la lumină. Tabloul satelor şi oraşelor ei a cunoscut schimbări de mari proporţii. Moşierul, vătaful, jandarmul, au dispărut pentru totdeauna. Cu frăţescul ajutor al clasei muncitoare, peste 200.000 familii au primit pămintul trudit de ţărani din generaţie in generaţie. Socialisonul pătrunde tot mai adine în viaţa oamenilor. Re meleagurile regiunii s-au înălţat, în tocul atelierelor mizare din Olteniţa, Şantierele navale, Fabrica de egrenat bumbac din Ciulnţa, centre mecanice, staţiuni de maşini şi tractoare. Acestea au schimbat peisajul rural. Dar cea mai importantă realizare a oamenilor muncii din regiunea Bucureşti, este sectorul socialist-cooperatist al agriculturii. Faptele, viaţa, au convins cca 350.000 de familii să urmeze drumul indicat de partid. Ele şi-au dat seama că munca unită, pe ogoare fără haturi, cu maşinile statului, aduce rod mai bogat. Sunt cunoscute şi peste hotarele regiunii gospodării colective milionare ca „Gheorghi Dimitrov" din Ceacu. „1907“ din Slobozia-Mîndra, „Maxim Gorki“ din comuna Gheorghe Lazăr, etc. Schimbările intervenite în viaţa economică a satului au însemnat în acelaşi timp schimbări în viaţa oamenilor. Mii de case noi şi-au construit locuitorii satelor. Formula obişnuită în vremurile burghezo-moşiereşti cînd ţăranii neştiutori de carte semnau prin punere de deget, a dispărut. Lărgirea (Continuare in pag. 3-a) Zilele culturii şi artei bieloruse Duminică au avut loc în Capitală numeroase manifestări în cadrul zilelor culturii şi artei bieloruse. La Palatul Pionierilor s-a desfăşurat, sub auspiciile Consiliului orăşenesc A.R.L.U.S., o serbare a prieteniei consacrată pionierilor din Minsk. După conferinţa scriitoarei Gica Iuteş, a urmat un program artistic prezentat de ansamblul de copii al Casei prieteniei romîno-sovietice. In cursuldupă-amiezii un mare număr de oameni ai muncii au participat la conferinţele consacrate R.S.S. Bieloruse. La Casa prieteniei romînosovietice a conferenţiat tov. N. Moraru, redactor şef al revistei „Narodnaia Romînia“, despre „Avîntul culturii bieloruse în anii puterii sovietice“. In sala Casei Centrale a Armatei prof. ing. N. Dănilă a conferenţiat despre „R.S.S. Bielorusă în anii septenalului“. La manifestarea care a avut loc în Parcul de cultură „Izvor“ a conferenţiat tov. Marcu Ion, vicepreşedinte al Sfatului popular al raionului „Lenin“, iar la Casa de cultură a raionului „Gh. Gheorghiu-Dej“ prof. Spiridon Dan a ţinut conferinţa „R.S.S. Bielorusă în plin avînt al construiri comunismului“. Conferinţele au prilejuit călduroase manifestări ale participanţilor pentru prietenia de nezdruncinat dintre poporul român şi popoarele sovietice. Luni după-amiază, în cadrul „Zilelor culturii şi artei bieloruse“ a avut loc în sala Ministerului Industriei Bunurilor de Consum conferinţa acad. Eugen Bădărău cu tema „Impresii din R.S.S. Bielorusă“. Scriitorul Toma George Alaiorescu a conferenţiat în cadrul festivalului literar artistic organizat în sala „Filimon Sîrbu“ a Teatrului Municipal. (Agerpres) Pe drumul consolidării gospodăriilor colective din raionul SLOBOZIA ^ 10 milioane Iei venituri în primele luni Creşte fondul de bază Repartizează lunar avansuri băneşti • Inaugurarea unei gospodării colective în comuna Scînteia Pe ogoarele raionului Slobozia muncile agricole de întreţinere a culturilor sînt în toi, 108 combine şi 446 secerători sînt gata pentru recoltarea grînelor. Gospodăriile colective înregistrează noi succese pe drumul consolidării economice şi organizatorice. In acest an, numărul animalelor de producţie la fermele G.A.C. a crescut pînă acum cu 3654 capete, dintre care 427 vaci cu lapte. S-au terminat 18 grajduri noi şi alte 20 sunt în curs de construcţie. Gospodăriile colective au realizat în primele 5 luni ale anului, prin valorificarea de produse agricole vegetale şi animale, un venit de 10 milioane lei, din care 1.300.000 au fost repartizaţi pentru fondul de bază, iar alte sume importante au fost repartizate colectiviştilor ca avansuri trimestriale sau lunare. Gospodăria colectivă „Drumul păcii“ din comuna Mărculeşti împarte membrilor săi al 5 lea avans în bani, din anul acesta, avans care reprezintă frumoasa sumă de 10 lei la ziuamuncă, şi care este rezultatul celor 350.000 lei venituri obţinute numai din sectorul zootehnic prin livrarea, pe bază de contract, a 30.000 litri de lapte de oaie şi de vacă, 30 de porci şi 500 miei, 2400 kg. lînă. După calculele făcute pe baza rezultatelor dobîndite pînă acum şi a perspectivelor ce se întrevăd, consiliul de conducere al acestei gospodării arată că există condiţii ca suma de 1.200.000 lei ce a fost prevăzută în plan de a fi repartizată pe întregul an colectiviştilor, să fie depăşită şi să se ajungă la 13 lei la ziua muncă. Stadiul de dezvoltare al culturilor, compararea celor de pe tarlalele colectiviştilor cu cele ale întovărăşiţilor ne dau certitudinea că şi în acest an gospodăriile colective vor obţine producţii sporite la hectar. Posibilităţile colectiviştilor în această direcţie sunt bine cunoscute de întovărăşiţi)i din raion, chiar din recoltele anilor trecuţi. De pildă, în anul 1958, în medie pe raion, colectiviştii au obţinut cu 265 kg. .porumb la hectar mai mult ca întovărăşiţii. In timp ce gospodăria colectivă din Miloşeşti a recoltat 3.000 kg. porumb la hectar, întovărăşirile agricole din această comună au avut numai 1.500 kg. De asemenea, întovărăşiţii mai cunosc că aceste rezultate sunt o urmare a modului în care este organizată munca în G.A.C., a măsurilor ce s-au luat în gospodăriile colective din comunele şi satele Ciulniţa, Mărculeşti, Batalu, Tovărăşia şi altele cu privire la repartizarea culturilor prăşitoare pe brigăzi, echipe şi braţe de muncă. Această măsură permite aplicarea retribuţiei suplimentare, în raport cu producţiile ce se obţin Consolidarea economică continuă a gospodăriilor colective are o influenţă pozitivă asupra ţăranilor întovărăşiţi. In primele 5 luni ale acestui an 7.851 de familii au cerut, pe baza liberului consimţământ, să fie primite în gospodăriile colective cu o suprafaţă de 25.917 ha. Un număr de 15 comune, printre care Ciulniţa, Căzăneşti, Mărculeşti, Poiana, Perieţi, Traianu şi altele, sunt colectivizate. In luna mai, au mai trecut pragul gospodăriilor colective alte 618 familii de întovărăşiţi cu 1112 ha. Au luat fiinţă gospodăriile colective „Nicolae Bălcescu“ din satul Dumitreşti, „Vasile Roaită“ din satul Tovărăşia, iar duminică s-a inaugurat o nouă gospodărie colectivă în comuna „Scînteia“ — inaugurare despre care relatăm mai jos. Gospodăriile colective din comunele Gheorghe Doja, Smirna, Valea Ciorii, satul Murgeanca şi altele, au primit noi membri. Creşterea continuă a sectorului colectivist, care cuprinde în prezent 86 la sută din suprafaţa cooperativizabilă este o urmare directă a muncii politice şi cultural-educative de masă ce se desfăşoară permanent de către organizaţiile de partid şi sfaturile populare, interesul din ce în ce mai mare pentru gospodăria colectivă se vădeşte în vizitele dese ce le fac ţăranii întovărăşiţi din Slobozia pe la sediile şi fermele gospodăriilor colective, întrebările ce le pun colectiviştilor, în rîndul cărora mulţi au rude, prieteni şi vecini, avînd posibilitatea să compare cu uşurinţă starea materială a acestora de acum şi dinainte, cînd nu erau colectivişti şi să se convingă de superioritatea muncii în G.A.C., spre care se îndreaptă cu toată încrederea. Rezultatele şi perspectivele de dezvoltare ale gospodăriilor colective au determinat pe întovărăşiţii clin Scânteia să ia iniţiativa creării unei noi gospodării colective. Duminică 14 iunie a. c. comuna Scînteia a îmbrăcat haină de sărbătoare. La inaugurarea gospodăriei agricole colective „Dezrobirea“, în care au intrat 57 familii de ţărani întovărăşiţi cu o suprafaţă de peste 242 ha. teren arabil şi un însemnat număr de atelaje, au fost numeroşi oaspeţi din gospodăriile agricole colective din comunele Gh. Lazăr, Traianu, Iazu, Bucu şi altele care au ţinut să felicite pe noii colectivişti pentru drumul ce şi l-au ales. E. BUZNEA GH. POPESCU Gospodăria colectivă a luat fiinţă IETA Pe şantierele de hidroamelioraţii ■ din cuprinsul regiunii Acţiunea de redare de noi terenuri agriculturii, iniţiată de partid, a cuprins toate raioanele regiunii noastre. S-au deschis numeroase şantiere, pe unele din ele lucrările s-au şi încheiat, iar în prezent se descrii noi şantiere menite să smulgă apelor terenuri mănoase, să creeze lacuri de acumulare care să asigure volumul necesar de apă irigării unor însemnate suprafeţe, să formeze bazine piscicole, să protejeze aşezările omeneşti supuse pericolului inundaţiilor. Zilele trecute am vizitat o seamă de şantiere. Constatările pe care le-am făcut cu acest prilej le vom enumera în rîndurile ce urmează. DE LA ANGAJAMENTE LA FAPTE Printre şantierele care s-au deschis în ultimele 10 zilese află şi cele din raza comunelor Grădiştea, Otopeni, Mogoşoaia. Pe şantierul Grădiştea se munceşte cu rîvnă. Zi de zi cetăţenii din comună organizaţi pe circumscripţii electorale în frunte cu tov. Ştefan Ungureanu, preşedintele sfatului popular comunal şi Marin Florea secretarul comitetului comunal de partid muncesc cu avînt. Digul creşte văzând cu ochii spre lauda şi mîndria acestora. PE ŞANTIERELE TINERETULUI MUNCA TREBUIE ÎMBUNĂTĂŢITĂ Tineretul în frunte cu utemiştii întotdeauna a participat cu entuziasm la acţiunile iniţiate de partid. Şi la această mare acţiune el a fost în frunte. Apoi ritmul a scăzut. Unele brigăzi au început să se prezinte tot mai rar pe şantier iar locul tinerilor l-au luat vîrstnicii. Aşa se explică faptul că tinerii au executat de la începutul anului numai 41.000 m. c. terasamente, ceea ce este foarte puţin. Comitetele raionale U.T.M. Titu, Urziceni, Răcari, Slobozia, unde s-au organizat şantiere ale tineretului, folosind metode specifice vor trebui să antreneze şi pe mai departe tinerii la aceste acţiuni, să stimmeze iniţiativele locale. In curind elevii şi studenţii vor lua vacanţă. Tineretul sătesc şi studios va trebui antrenat la muncă voluntară. Steagurile brigăzilor utemiste să fluture iarăşi pe şantiere. GENERALIZAREA CELOR MAI BUNE METODE Experienţa dobîndită anul trecut şi în primele lunii ale anului în curs a dovedit că acolo unde există preocupare din partea organelor de partid şi de stat pentru antrenarea cetăţenilor la muncă voluntară, aceştia participă cu însufleţire executînd în scurt timp un mare volum de lucrări. O metodă de mobilizare a cetăţenilor la muncă voluntară, care a dat rezultate bune, este aceea folosită în comunele Arsache, Găujani, Malii şi altele din raionul Giurgiu. In aceste comune s-au constituit brigăzi de muncă voluntară, pe circumscripţii electorale, în afară de brigăzile de muncă patriotică ale tineretului şi femeilor. In felul acesta se asigură o masivă participare a cetăţenilor. In comunele complet cooperativizate, cetăţenii iau parte la munca voluntară de pe şantiere organizaţi pe unităţi cooperatiste, pe brigăzi şi echipe. Aşa de exemplu, pe şantierul de la barajul viitorului bazin piscicol şi lac de acumulare de pe pîrîul Sărata iau parte şi cetăţenii din comuna Jilavele, raionul Urziceni. Din această comună participă zilnic, prin rotaţie cîte 400 colectivişti, cu cîte 100 atelaje, dintr-o singură gospodărie colectivă. In acest fel se respectă întocmai ritmul zilnic de lucru. Din păcate însă, experienţa aceasta nu este generalizată în toate comunele. De aceea se impune ca organele I. C. POPESCU (Continuare in pag. 3-a) Artiştii amatori In sala de spectacole a Casei raionale de cultură „A. Toma", din oraşul Călăraşi a avut loc cea de a doua etapă a fazei regionale a celui d de al S-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori. IN CLIŞEU: Brigada artistică de agitaţie a căminului cultural din comuna Nicolae Bălcescu, raionul Lehliu. Foto N. SCARLET TICORETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREŞTI AL P.M.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREŞTI ANUL XIX Nr. 3110 Marti 16 iunie 1959 4 pagini 30 bani Festivaluri raionale ale tineretului In pădurea de la Mihăieşti huile Argeşului, tineri care cu entuziasmul ce le caracterizează virsta, învaţă să stăpinească tot mai temeinic tainele lucrării pămintului, elevii şcolilor, vlăstarele patriei , pionierii, şi-au înălţat încă odată glasurile cu hotărîre pentru apărarea păcii, a întăririi prieteniei între popoarele lumii. Oare ce altceva spunea dirzenia din vocile lor: „Veniţi din orice ţară / Război să n-avem iară / Nu sta pe gînduri / Intră în rînduri / Vino alături de noi“... Dar exprimîndu-şi voinţa de a lupta pentru pace, pentru prietenie, tinerii participanţi ai festivalului raional din Domneşti şi-au arătat bucuria şi pentru roadele dobîndite de întreg poporul nostru muncitor. Şi-au exprimat bogăţia acestui sentiment în avintul cîntecelor şi jocurilor, susţinute de către artiştii amatori ai căminelor culturale. Vechile jocuri populare romîneşti, „Zoicul“, „Fedeleşul“, „Alunelul", „Murguleţul", cunoscutele cîntece „Bădiţă al meu“, „Floare bănăţeană“, „Haţegana“, au îndemnat pe mai toţi să se prindă în pasul unei hore sau silbe. Şi cei mai răsplătiţi în aplauze au fost corul din Bolintin-Vale, echipa de dansuri din Ogrezeni, brigada meşteşugarilor de la cooperativa „Habarul". „Pace şi prietenie“ au fost cuvintele rostite de sutele de tineri, participanţi la festivalul raional din pădurea de pe Argeş. „Pace şi prietenie“ — încă un mesaj trimis către Viena, oraşul celui de al Vll-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, de unde în curînd se va da semnalul întilnirii tuturor tinerilor din lumea întreagă. TR. ROŞIANU Într-adevăr a fost o sărbătoare a tinereţii. I-am văzut semnele în fluturarea zecilor de steaguri, albe şi albastre, in cintecele izvorite din piepturile celor peste 3000 de fete şi flăcăi veniţi de pe întinsele ogoare ale raionului Domneşti, pe chipurile tuturor participanţilor veniţi la festival, îşi petreceau sărbătoarea lor destoinicii mecanizatori de la Staţiunile de Maşini şi Tractoare, de la gospodăriile agricole de stat din Gorneni, Ciorogirla, Domneşti, brigadierii de pe şantierele de hidroamelioraţii din Slobozia, Mihăieşti, Vîrteju, colectiviştii şi intovărăşiţii din Grădinari, Bolintin Deal, Floreşti, Mihăieşti... Aici, in bătrîna pădure de pe ma Participanţii la festival s-au prins într-o horă voioasă Sărbătoare la Urziceni I Urziceni, orăşelul în care odi- II moară colbul şi monotonia se simţeau In largul lor, a cunoscut duminică freamătul marilor sărbători. Împodobit sărbătoreşte oraşul părea de o virstă cu tinerii aflaţi in sărbătoare veniţi la festivalul tineretului din raionul şi oraşul Urziceni. In această localitate deschiderea festivalului şi defilarea tineretului din unităţile socialiste din agricultură, întreprinderi, şcoli şi instituţii, au avut loc pe stadionul ,123 August". In pas vioi, in sunetul marşului de fanfară, prin faţa tribunei instalate in dreapta gazonului verde al stadionului au trecut peste 5000 de tineri. In cinstea celei de a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist, in cinstea celui de-al VII- lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru pace şi prietenie care va avea loc la Viena, utemiştii şi tinerii din întreprinderi, unităţi agricole socialiste, instituţii şi şcoli din oraş şi raion au obţinut însemnate succese in producţie şi in activitatea obştească. In acest sens se poate spune că cele 124 brigăzi utemiste de muncă patriotică care cuprind 4500 tineri au efectuat 51.000 ore muncă realizindu-se economii în valoare de 125.000 lei. Sute de tineri au efectuat mii de ore muncă voluntară pe şantierele de îmbunătăţiri funciare de la Jilavele, Alexeni, Coşereni, Ion Roată şi Sft. Gheorghe. Participind la marea acţiune de colectare a metalelor, tinerii din oraşul şi raionul Urziceni au strins 55 tone fier vechi predindu-l la timp întreprinderilor prelucrătoare. Conştienţi de faptul că S.M.T.-urile au menirea să ajute substanţial gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile agricole pentru dezvoltarea lor, tinerii mecanizatori şi-au depăşit simţitor propriile angajamente. Un exemplu bun de hărnicie ii constituie membrii brigăzii a doua de tractoare de la S.M.T. Urziceni care şi-au depăşit planul în campania de primăvară cu 351 liantri. Din această brigadă face parte şi utemistul, D. DUmitrache care şi-a depăşit sarcinile de plan cu peste 50 liantri. După terminarea defilării tineretului pe stadionul ,123 August“, formaţiile artistice de amatori au prezentat pe estradele special amenajate şi la Casa raională de cultură apreciate programe artistice. Cele mai bune formaţiuni artistice, precum şi cei mai activi artişti amatori au fost premiaţi. Seara, tinerii au participat la reuniunea tovărăşească organizată cu prilejul festivalului. V. GALERUI 0 PREŢUIRE Rînduri despre colectivul de la G. A. S. „Partizanul“ din Dragalina informaţie succintă ne-a adus la cunoştinţă zilele trecute că, printr-o Hotărîre a Consiliului de Miniştri, mai multor unităţi economice fruntaşe pe anul 1958 li s-au conferit înalte distincţii — „Drapelul de producţie“ al Consiliului de Miniştri, „Steagul roşu“ al Consiliul Central al Sindicatelor, titlul de „Evidenţiat“ , precum şi premii corespunzătoare. Alături de bravii făurari de tractoare din oraşul de la poalele Timpai, a căror neîntrecută destoinicie o cunosc acum şi plugarii îndepărtatei Indii prin intermediul UTOS-urilor, alături de constructorii de maşini agricole de la „Semănătoarea“ şi de vrednicele filatoare de la F.R.B., în Tinim în rîndul celor ce au primit înalte distincţii şi colectivul de muncă al gospodăriei agricole de stat „Partizanul“ — Dragalina, regiunea Bucureşti, căruia i s-a conferit titlul de „Evidenţiat III“ pentru realizările importane dobîndite în îndeplinirea planului de stat pe anul trecut. Este o bnemeritată răsplată morală şi materială acordată acestui colectiv. In inima Bărăganului, la Dragalina, vrednicii lucrători de la G.A.S. „Partizanul“ poartă o luptă neobosită pentru a smulge mănoaselor întinderi de cernoziom recolte mereu mai bogate, care să reprezinte nu numai un preţios aport la formarea fondului centralizat de cereale al statului, ci şi o mărturie vie a superiorităţii incontestabile a agriculturii socialiste. Înarmat cu mijloace tehnice moderne, învăţind neîncetat din tezaurul experienţei sovhozurilor sovietice — adevărate uzine de grîne şi produse animale — colectivul de muncă al G.A.S. Dragalina (director —Triţă Fănîţă) a înscris pe răbojul activităţii sale strălucite victorii în lupta pentru înfăptuirea sarcinlor pe care partidul le-a pus în faţa gospodăriilor agricole de stat, victorii pe care ziarul nostru le-a prezentat pe larg în mai multe rînduri. Producţia medie de 2000 kgr. ptiu la hectar dobîndită pe o întindere de aproape 3.500 ha. în condiţiile anului secetos 1958, depăşirea simţitoare a planului în sectorul zootehnic, reducerea preţului de cost, dezvoltarea unor ramuri anexe aducătoare de venituri, ridicarea de construcţii zootehnice trainice şi ieftine prin folosirea resurselor locale — toate aceste realizări şi fmulte altele şi-au găsit expresia in ceea ce constituie în G.A.S. un indice sintetic al activităţii — RENTABILITATEA. In anul trecut, G.A.S. „Partizanul“ a obţinut un beneficiu de aproape 8.000.000 lei. Gospodăria din Dragalina a pus la dispoziţia statului cantităţi sporite de produse agro-alimentare la un preţ de cost scăzut. Referindu-ne la aceste fapte demne de laudă gîndul nu se îndreaptă spre nucleul de comunişti de la G.A.S. Dragalina, care în fiecare împrejurare, în fiecare bătălie s-a dovedit inima colectivului de muncă, partea sa cea mai înaintată. Vasiile Puişor şi Radu Bursuc — tractorişti, Gheorghi Pădureţu — brigadier zootehnic, Ilie Popescu — îngrijitor de animale, Gheorghe Şerban — brigadier de cîmp — fiecare comun şi şi-a dăruit cu elan întreaga sa capacitate de muncă acolo unde şi-a desfăşurat activitatea, antrenînd prin exemplul său întregul colectiv la o luptă perseverentă pentru obţinerea unor noi şi noi succese In cadrul consiliului gospodăriei îşi spun cuvîntul un număr sporit de lucrători din G.A.S., problemele sunt analizate cu competenţă şi simţ de răspundere ceea ce a determinat îmbunătăţirea activiăţii în toate verigile producţiei. Aşa s-au născut realizările pe temeiul cărora G.A.S. „Partizanul" s-a situat fruntaşă în întrecere, înalta distincţie acordată a umplut desigur de bucurie şi mîndre inimi!« lucrătorilor de la G.A.S „Partizanul“. In acelaşi tipp) ea incumbă colectivului gospodăriei obligaţia de a se situa şi de aci înainte la înălţimea prestigiului cîştigat. Pentru anul în curs, G.A.S. Dragalina şi-a luat angajamentul să obţină producţii superioare în sectorul vegetal şi animal, să reducă preţul de cost. Sărbătorirea celei de a 15-a aniversări a eliberării ţării noastre de sub jugul fascist — aniversare sub semnul căreia poporul nostru îşi consacră întreaga sa energe creatoare operei de construire a socialismului — constituie un puternic factor mobizator. Nu încape îndoială că vrednicul colectiv al G.A.S. „Partizanul“ se va situa şi în acest an în rîndul unităţilor fruntaşe, îndeplinind cu cinste sarcinile trasate de partid. M. PANDREA CU PRILEJUL comemorării a 70 ani de la moartea lui Mihail Eminescu Cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la moartea lui Mihail Eminescu, duminică dimineaţa, în sala „Studio“ a Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“, scriitorul Al. Philippide a vorbit despre poezia lui Mihail Eminescu. In sala Comedia a avut loc luni o seară închinată lui Mihail Eminescu, cu prilejul comemorării a 79 de ani de la moartea marelui poet. Manifestarea a fost organizată de Teatrul Naţionali „I. L. Caragiale“ şi Uniunea Scriitorilor din R. P. Romina. Despre Mihail Eminescu a conferenţiat acad. Mihai Beniuc, prim-secretar al Uniunii Scriitorilor din R. P. Română. (Agerpres) Expoziţia „Construcţia economică a R*P* Chineze“ s-a închis Expoziţia „Construcţia economică a R.P. Chineze“, care a funcţionat în pavilionul din Parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“ din Capitală, s-a închis duminică seara. Ultima zi a consemnat o cifră record de vizitatori , peste 61.000. Marele interes manifestat de oamenii muncii din ţara noastră faţă de realizările R.P. Chineze este ilustrat elocvent de faptul că timp de 26 de zile, cît a fost deschisă, expoziţia a fost vizitată de peste 400.000 de pesoane. Miile de însemnări din cartea de impresii a expoziţiei exprimă admi- raţia şi bucuria pentru succesele obţinute în R.P. Chineză pe drumul reinstruirii socialismului, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, sentimentele de prietenie şi dragoste faţă de poporul frate chinez. Fruntaş în muncă Impiegatul de riişcare-dispozitor Gh. Purcelea din gara Ciulniţa datorită modului conştiincios în care îşi face serviciul, a fost declarat fruntaş pe staţie.