Steagul Roşu, septembrie 1959 (Anul 11, nr. 3177-3202)

1959-09-25 / nr. 3198

Realizarea de cît mai multe economii, obiectiv principal al muncii politice de masă După plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, în întreprinderile industriale s-a intensificat şi mai mult lupta pentru obţinerea de cît mai multe econo­mii în producţie. In acest sens, materiile prime şi materialele, combustibilul, energia electrică, etc. au început să fie mai bine gospodărite, cu mai mult simţ de răspundere folosite în producţie. Un nou avînt a căpătat lupta pentru economii. In fiecare întreprindere s-au format colective din cei mai capabili muncitori, tehnicieni, ingineri, economişti, oameni cu simţ gos­podăresc care, sub îndrumarea conducerilor adminis­trative şi a organizaţiilor de partid, au identificat noi rezerve interne ce duc la scăderea preţului de cost şi la obţinerea de importante economii peste plan. Succe­sele înregistrate au constituit nu odată probleme de seamă ale activităţii agitatorilor care au popularizat, în rîndul oamenilor muncii, experienţa pozitivă a frun­taşilor şi au combătut deficienţele acolo unde ele persistă. Redăm mai jos citeva din aspectele muncii politice desfăşurată de colectivele de agitatori in lupta pen­tru îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie, reducerea preţului de cost al produselor, realizarea a cu­ mai multe economii. Prin valorificarea rezervelor interne d­e mai mulţi ani de zile fac parte din colectivul de agi­tatori al organizaţiei de bază de la Atelierele de zonă C.F.R. Titu. Explicînd sarcinile pe care le pun partidul şi guver­nul în faţa oamenilor muncii, noi, agitatorii, ajutăm pe muncitori să înţeleagă mai bine politica parti­dului nostru, mobilizîndu-i la lupta pentru îndeplinirea planului de producţie şi la obţinerea unor importante economii. Activitatea pe care o desfăşu­răm noi acum, este strîns legată de principalele sarcini care izvo­­răsc din Documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. Pe baza indicaţiilor primite din partea biroului organizaţiei de bază, organizăm pe locul de pro­ducţie — în timpul mesei, ori după lăsarea lucrului­­— scurte convorbiri în care explicăm mun­citorilor importanţa descoperirii şi punerii în valoare a rezervelor in­terne. O problemă ridicată de mine în convorbiri, a fost şi aceea privi­toare la creşterea productivităţii muncii, care poate fi obţinută prin­­tr-o mai bună organizare a mun­cii, prin folosirea la maximum a orelor de lucru, întrecerea socialistă care se desfăşoară între partidele de mun­­că şi secţii pentru realizarea an­gajamentelor luate în urma dez­baterii Documentelor plenare. C.C. al P.M.R. din iulie a.c. stă în centrul atenţiei noastre. Utili­­zînd piesele vechi recondiţionate în ateliere, folosind deşeurile lemnoase la confecţionarea trep­telor de scări de vagon, scaune frînari, gherete de frînă, extinzînd mica mecanizare­­ în toate secţiile Atelierelor de zonă C.F.R. s-au ob­ţinut însemnate economii. Suma totală a acestor economii, realiza­tă de la începutul anului şi pînă la sfîrşitul lunii august se ridică la 157.000 lei. Ca rezultat al eforturilor depuse de întregul nostru colectiv de muncă, pe luna august, s-a reali­zat reparatul a 361 vagoane, în loc de 301 cît prevedea­ planul. ȘTEFAN TUDORACHE agitator, Atelierele de zonă C.F.R. Titu Agitatoarea Tănase Bodea de la întreprinderea „Producţia“ din comuna Baloteşti, este fruntaşă în muncă, iat-o în clişeul nostru explicînd tovarăşelor de muncă cum a reuşit să-şi îndeplinească pla­nul de producţie şi să realizeze însem­nate economii. îndeplinirea planului de producţie şi obţinerea de economii — sarcina noastră de căpetenie S­arcina de căpete­nie care stă în faţa fiecărui membru al brigăzii noastre de tractoare, o constituie îndeplini­­rea şi depăşirea planu­lui de producţie şi ob­ţinerea de cît mai mul­te economii. Hotărîrea plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c., a în­sufleţit şi mai mult pe tractorişti în mun­ca lor de zi cu zi. In calitate de agita­tor al organizaţiei de bază am căutat să a­­jut îndeaproape pe fiecare tractorist să-şi poată îndeplini cu cin­ste angajamentele lua­te şi să-i populari­zez pe fruntaşi la ga­zeta de perete sau în convorbirile pe care le organizez pe locul de muncă. In cadrul acestor convorbiri, au luat cuvîntul şi frun­taşii în producţie, îm­părtăşind tovarăşilor din brigadă metodele lor de lucru. La o astfel de con­vorbire i-am propus tractoristului fruntaş Burcea Nicolae să vorbească despre rea­lizările lui în muncă. El a arătat că şi re­zultatele lui în muncă se datoresc faptului că întotdeauna a cău­­tat să evite pe cît po­sibil mersul in gol al tractorului şi că o im­portanţă deosebită în mărirea productivită­ţii muncii o are buna îngrijire a tractorului şi a celorlalte ma­şini agricole cu care lucrează. Analiza muncii în comun, popularizarea la gazeta de perete a metodelor de lucru înaintate au contribuit la antrenarea în mai mare măsură a trac­toriştilor la îndeplini­rea angajamentelor. La sfîrşitul campa­­niei de vară, cînd am făcut bilanţul muncii noastre am constatat cu satisfacţie că briga­da şi-a depăşit planul de producţie cu 38,69 la sută şi că am ob­ţinut peste 50.000 lei economii la piese, car­buranţi şi lubrefianţi. Acum cînd ne aflăm în plină campanie a­­gricolă de toamnă muncim cu abnegaţie pentru a obţine noi succese în munca noastră. Vrem ca membrii gospodăriei agricole colective „Pă­­mînt desţelenit“ din Săpunari, pe ogoarele căreia lucrăm, să fie pe deplin mulţumiţi de calitatea lucrărilor e­­xecutate de noi, de producţiile ce le vor obţine. MARIN TUDOR agitator din brigada X-a de tractoare de la S.M.T. Lehliu CIFRE ŞI FAP­TE .# Constructorii de nave din Olte­niţa lansează în prezent tot mai multe vase care corespund întruto­­tul cerinţelor tehnicii moderne. ^ Pe lîngă atenţia ce o acordă calităţii, colectivul de agitatori de aei luptă să obţină o producţie mărită cu minimum de cheltuieli, în primele 8 luni ale anului în curs, valoarea economiilor peste plan se ridică la 1.000.000 lei. • La Atelierele Navale Giurgiu rebuturile s-au menţinut multă vre­me la un procent ridicat. Trecerea la turnarea în cochile, propunere care aparţine agitatorului Aurel Racoviţă a permis reducerea rebu­turilor sub limita admisă. S-a mic­şorat astfel simţitor consumul de fontă — cu 15—20 la sută la piese­le de peste 500 kg. şi cu 8—10 la sută la cele mai mici. Se înţelege că la cele 485.000 lei economii în producţie obţinute pînă la 31 august de acest colectiv, şi turnătorii au adus un aport consistent. 19 Mecanizatorii de la G.A.S. ,,Mi­hai Viteazu“ raionul Vidra, avînd în fruntea lor pe comuniști, luptă din toate puterile pentru realiza­rea angajamentelor luate în urma plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. Descoperind și punînd în valoare inepuizabilele rezerve interne, ei au realizat pe luna august economii în valoare de 62.000 lei. Economiile realizate provin din depăşirea pla­nului de bantri executaţi, din eco­nomiile de carburanţi şi lubrefianţi. Pînă la sfîrşitul lunii­­august secto­rul mecanic­­a­l gospodăriei a reali­zat economii în valoare de 120.000 lei. Pentru traducerea în viaţă a obiectivelor propuseC­ el mai mare volum de lucrări se execută în campania de toamnă: recoltatul, arături­le şi însămînţatul păioaselor. Pentru asigurarea succesului a­­cestei campanii, hotărâtoare pentru recolta viitoare, tractoarele lucrea­ză ziua şi noaptea fără întrerupe­re. Mecanizatorii depun eforturi sporite■ Membrii brigăzii I-a din cadrul­­S.A.S. Belciugatele, raionul Bră­­neşti, animaţi de dorinţa de a con­tribui la obţinerea unor importan­te economii şi-au luat angajam­en­tul ca: FIECARE TRACTOR SA EXECUTE 800 HA. A.N. FAŢA DE 650 HA. A.N■ PLANIFICATE, SA MICŞOREZE CONSUMUL DE PIESE DE SCHIMB ȘI MATE­RIALE PENTRU REPARAŢII, CU 40 LA SUTA, SA CONSUME PENTRU FIECARE HA. A.N. II LITRI CARBURANTI IN LOC DE 14 LITRI, SA REALIZEZE UN PREȚ DE COST DE 75 LEI LA FIECARE HA. A.N. Toate lucrări­le: însăm­înțarea orzului şi a griu­lui de toamnă, arăturile adinei să fie executate respectîndu-se întoc­mai regulile­­,agrotehnice, condiţie de bază pentru dobîndirea unor recolte bogate în anul viitor. , Nu de mult, biroul organizaţiei de bază ne-a instruit cu probleme­le specifice muncii în campania de toamnă. Eu, ca agitator, am dis­cutat adesea la lăsarea lucrului, cînd maşinile se adună la capul lo­cului, cu mecanizatorii despre cali­tatea lucrărilor efectuate in cursul zilei cît şi despre felul în care au funcţionat tractoarele. Odată am observat că Marin Gavrilă pierde un timp preţios la alimentarea se­mănătorii cu grîu■ Am descoperit şi cauza. El nu ajuta omului de pe semănătoare să descarce sacii. Pe loc am discutat cu el şi am în­lăturat acest neajuns in muncă. Astfel­ s-a scurtat timpul de ali­mentare a semănătorii la jumă­tate. încă din prima zi de lucru am observat că la capetele de loc ră­­mîneau porţiuni care ajungeau pînă la 20 metri,, ce trebuiau refă­cute. Aceasta însemna risipă de grîu, de carburanţi. Pentru ca pe viitor să nu se mai repete acest lucru, seara am discutat cu meca­nizatorii şi am căzut de acord cu toţii că printr-o minuire mai aten­tă a semănătorii, fişia ce urmează a fi refăcută, poate fi cu mult mai mică, sub 5 metri. Incepind de a doua zi, mecanizatorii au ţinut seamă de cele discutate. Noi lucrăm in două schimburi. Dar aceasta nu înseamnă că nu re­zervăm timp suficient pentru între­ţinerea tractoarelor care In aceste condiţii sint supuse unui efort in plus. Au fost cazuri cînd unii me­canizatori nu au acordat atenţia necesară îngrijirii maşinilor. Ime­diat, ceilalţi tovarăşi au discutat cazul civit şi atunci lucrurile s-au ■ îndreptat■­­ Ca agitator, am căutat să fiu­­ mereu in mijlocul tovarăşilor mei­­ de muncă, atent la felul în care ei­­ muncesc, popularizind pe fruntaşi­­ şi luind atitudine Împotriva celor­­ delăsători. Astfel, toţi membrii brig­­­găzii au reuşit să efectueze lucrări­­ de calitate, să obţină importante­­ economii.­­ AURICA CHIRILOIU­­ agitator în brigada I-a­­ de cîmp /­i de la G.A.S. Belciugatele,­­ raionul Brănești . Agitatorul Aurică Chiriloiu de la G.A.S. Belciugatele, raionul Brănești discutînd cu mecanizatorii din brigada I-a de cîmp despre realizarea unor cît mai mari economii. STEAGUL ROŞU Adunarea tineretului din Capitală Joi după-amiază, la Arenele Liber­tăţii, a avut loc adunarea tineretului din Capitală în legătură cu partici­parea delegaţiei tineretului din R.­P Romina la cel de-al Vll-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Viena şi la cea de-a V-a Adu­nare a organizaţiilor membre ale F.M.T.D. de la Praga. Au participat membri ai Biroului C-C. al U.T.M­, membri ai Comitetului naţional de pregătire a celui de-al Vll-lea Festival Mondial al Tineretu­lui şi Studenţilor, activişti ai Comi­tetului Central şi ai Comitetului Oră­şenesc U.T.M. Bucureşti, secretari şi membri ai organizaţiilor de bază U.T.M., tineri din întreprinderi, insti­tuţii, studenţi şi elevi.­Adunarea a fost deschisă de tov. Toma Marinescu. A luat apoi cuvîntul tov. Virgil Trofin, prim secretar al C.C. al U.T.M., care a vorbit despre importanţa şi re­zultatele celui de-al Vll-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Viena şi despre însemnătatea celei de-a V-a Adunări a organiza­ţiilor membre ale F.M-T.D. de la Praga. O delegaţie a organizaţiilor de masă din R.P.R. a plecat în R.P. Chineză Joi dimineaţa a părăsit Capitala plecînd la Pekin o delegaţie a orga­nizaţiilor de masă din R.P. Romina care, la invitaţia organizaţiilor de masă din R.P. Chineză, va lua parte la manifestările prilejuite de cea de-a 10-a aniversare a proclamării Repu­blicii Populare Chineze. Delegaţia este condusă de ing. Mihai Marin, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Ro­­mînă. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost condusă de reprezen­tanţi ai organizaţiilor de masă din ţara noastră. Au fost de faţă Liu Gien-guo, am­basadorul R.P. Chineze la Bucureşti, şi alţi membri ai ambasadei. (Agerpres) I T­e­r­e­f­ r­a­m­a Y­Ieri după amiază, la redacţia ziaru- X lui nostru a sosit următoarea tele­­‹› gramă : V „Mecanizatorii de la S.M.T. Rîioasa, X raionul Turnu Măgurele, comunică ›› îndeplinirea planului anual în pro- X porţie de 103,3 la sută, la data de 21 ‹› septembrie a.c. Totodată ei şi-au în­­·­­deplinit angajamentul luat în urma ‹‹ plenarei «C.C. al P.M.R. din 13—14­­ iulie a.c., realizînd economii în va- X loare de 256.000 Iei". ›› Telegrama este semnată de directo- X rul staţiunii, tov. Ilie Cernica. Tovarăşul losif Ardeleanu decorat cu Ordinul Muncii clasa I Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R. P. Române a conferit „Ordinul Muncii“ clasa I tovarăşului losif Ar­deleanu cu prilejul împlinirii vîrstei de 50 de ani, pentru îndelungată acti­vitate în mişcarea muncitorească şi pentru rezultate bune obținute în munca sa. Cîştigătorii concursului PROVERBE ŞI ZOAIE­­ . Ieri după amiază în sala de festivităţi „I. L- Cara­­giale“ din oraşul Giurgiu, a avut loc desemnarea, prin tragere la sorţi, a cîştigători­­lo­r concursului „PROVER­BE ŞI ZICALE“ organizat de ziarul nostru. In continuare a avut loc un program a­rtistic susţinut de formaţii din localitate. Publicăm mai jos numele cîştigâtorilor ! PREMIUL I în valoare de lei 1.000 a revenit partici­pantului Pavel I. Bugean din comuna Ulmeni, raionul Ale­xandria. Cîte un PREMIU II a 750 lei fiecare a revenit partici­panţilor Anghel Calotă din comuna Dracea, raionul Tur­nu Măgurele şi Teodor Ro­­şescu din Bucureşti str. Ate­neului 32, raionul Lenin. Cite un PREMIU III în valoare de 500 lei fiecare a revenit participanţilor Elena Groasa de la Sanatoriul T.B.C. Grădiştea, raionul Vi­dra, Alexandru Tănăsescu din Bucureşti, calea Ponei 70, şi Petru Duţă din Bucu­reşti, str. Ady Endre nr. 20-Cîte o MENŢIUNE a 100 lei fiecare au obţinut urmă­torii participanţi : 1. Teodor Miliţă de la Centrul mecanic Ciulniţa, ra­ionul Călăraşi. 2. Dragomir Gh. Ion din comuna Amara (str. Soare­lui 39), raionul Slobozia. 3. Haralambie Stan, co­muna Conteşti raionul Titu. 4. Milcu Constanţa, elevă, cl. VIII-a, oraşul Roşiori­ 5. Sporea Ion, Olteniţa, str. Iosif Rangheţ 80. 6. Ecaterina Voicu, str. Eduard Grand 11 din Bucu­reşti. 7. Ion Creţu, str. N. Băl­­cescu 75, oraşul Turnu Mă­gurele­ 8. Pavel Osaci, staţiunea I.C.A.R. Moara Domnească, raionul Brăneşti. 9. Jeanette Constantinescu, Giurgiu, şos. Sloboziei 118-10. Marin Restescu, comu­na Domneşti (satul Sîrbi 119), raionul Domneşti. Aducem la cunoştinţă câş­tigătorilor că premiile res­pective vor fi trimise la do­miciliul fiecărui cîștigător prin mandat poștal. VINERI 25 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 14.00 Cîntă orchestra de muzică populară Radio; 14.30 Muzică instrumentală;­ 15.00 Buletin de ştiri; 1S.05 Recomandări din program; 15.10 Muzică uşoară; 15.40 Din folclorul popoarelor; 16.15 Vorbeşte Mos­cova ! 16.45 Cîntece; 17.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic; 17.15 Anunţuri şi mu­zică; 17.25 Muzică simfonică romînească ; 18.05 Legendele popoarelor; 18.35 Muzică uşoară sovietică; 19.00 Buletin de ştiri ; 19.05 Concert de muzică populară romi­nească ; 19.45 Cîntecul săptămînii ; 20.00 Radiojurnal ; 20.20 „Noapte bună, copii“; 20.30 Jurnalul satelor; 21.00 Ciclul „Inter­preţi celebri care au concertat în Bucu­reşti" ; 21.15 Ii mulţumesc Partidului ; 21.30 „Partidul ne conduce“,­­ emisiune de cîntece ; 21.45 Muzică uşoară romî­nească; 22.00 Radiojurnal, buletin meteoro­logic şi sport ; 22.30 Cîntece şi jocuri populare romîneşti; 23.00 Muzică simfo­nică ; 23.52-23.55 Buletin de ştiri. , PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri ; 14.03 Recomandări din program; 14.07 Muzică uşoară; 14.30 Program muzical dedicat nuntaşilor în pro­ducţie din­­ industrie şi agricultură; 15.00 Concert simfonic; 16.00 Radiojurnal şi bu­letin meteorologic; 16.15 Bucuria muncii noastre, emisiune de cîntece; 16.30 Ciulă Florentina Vlad şi Vasile Cănănău; 10.50 Curs de limba rusă; 17.00 „Saptămîna mu­zicii chineze"; 17.30 Sfatul medicului; 17.35 Muzică uşoară executată la trompetă; 17.50 Cronică economică; 18.00 Buletin de ştiri; 18.05 Din cele mai cunoscute melodii popu­lare romîneşti; 18.35 Constructorii vieţii noi — emisiune de cîntece; 18.50 Anunţuri şi muzică; 19.00 Actualitatea în ţările socia­liste; 19.30 Radioreportaj; 19.40 Fragmente din opera „Tosca", de Puccini; 21.00 Radio­jurnal, sport şi­­ buletin meteorologic; 21.15 Doine şi jocuri populare româneşti; 21.45 Album artistic; 22.00 Pagini din literatura pianului; 22.30 Moment poetic; Şt. O. Iosif; 22.35 Program de canzonete; 23.00 Radio­jurnal­ ; 23.15—24.00 Muzică, populară romî­nească. SIMBATA 26 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 5.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic; 5.14 Lecţia de gimnastică; 5.20 Emisiunea pentru sate; Carnet ştiinţific; 5.30 Cîntece şi marşuri patriotice; 5.50 Sfatul medicu­lui; Sciatica; 11.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic; 6.15 Melodie şi ritm; 6.45 Salut voios de pionier; 7.00 Buletin de ştiri şi sumarul presei centrale; 7.15 Acor­deonul vesel; 7.30 Jocuri populare româ­­neşti; 7.45 Anunţuri şi muzică; 8.00 Din presa­ de astăzi; 8.30 Muzică; 9.00 Muzică uşoară sovietică; 9.30 Emisiune literară; 9.45 Cîntece; 10.00 Muzică de cameră; 10.32 Cîntă Petre Savu; 11.00 Buletin de știri; 11.03 Muzică de estradă; 11.45 Actualitatea literară în revistele noastre; 12.00 Cîntece; 12.20 Cotidiene; 12.30 Muzică populară ro­mînească­; 13.00 Buletin de știri; 13.05 Con­cert de prînz; 13.45 Cotele apelor Dunării. TEATRE : Teatrul de Stat de Operetă : Văduva veselă ; Teatrul National „I. L. Ca­răgi­ale“ — Sala Comedia: Tragedia op­timistă1; Sala Studio: Omul cu morţoaga ; Teatrul Municipal — Sala Matei Miilo: Hamlet ; Sala Filimon Sîrbu: Moartea unui comis-voiajor ; Teatrul Muncitoresc C.F.R. — Giuleşti: Mizerabilii ; Teatrul Tineretu­lui : Partea leului ; Teatrul Armatei — Sala Magheru : Femeia îndărătnică; Circul de Stat : Cu toate pînzele su­s. CINEMATOGRAFE : Patria, Bucureşti, 13 Septembrie (grădină) : Vîrsta dragostei : Al Sahla, Mioriţa, Moşilor, Libertăţii : Dragos­tea nu se cumpără ; Republica, Elena Pa­vel : Ultima aventură a lui Don Juan Magheru, Central, Gh. Doja : Torentul : V. Alecsandri,­­ I. C. Frimu, N. Bălcescu, Dinamo (grădină) ! Cartea junglei : Lumina. Griviţa : Omul cu pantaloni scurţi ; Victoria: Melba ! 13 Septembrie, Gh. Bacovia : In zgomotul roţilor ; G. Coşbuc : Azi pentru ultima oară ; Timpuri Noi : După 5000 de ani — Prin parcurile Sofiei — Taina insulei îndepărtate­­ Tineretului : Mînăstirea din Parma­­ înfrăţirea între popoare, 1 Mai : Vîrsta dragostei * AL Popo Prietenul re­găsit­­ V. Roaită, Arta : Contrabandiştii ■, Cultural, Volga : Pe drumurile Rominiei şi O poveste ca în basme ! Unirea: Fatima: C. David : Odată în viaţă : Flacăra, 23 August : 12 rezultate exacte ; Munca : Trapez : Donca Simo : Marfă pentru Cata­lonia : Ilie Pintilie : Fete de aceeaşi vîrsta: Popular : Nevăzut... necunoscut : T. Vladi­mirescu, B. Delavrancea, Maxim Gorki : Sombrero : M. Eminescu , Evgheni Oneghin; 8 Mai : Evadare din­ umbră : Olga Bande : Submarinul .,Vulturul" ; Drumul Serii : Casa liniştită : 30 Decembrie : Dimineaţa moho­rită : 16 Februarie : Pagini de vitejie : Aurel Vlaicu : Dragoste pe note : Clubul C.F.R. Grivita roşie’ s Frunze roşii. Deschiderea unei expoziţii de material didactic Ieri, în sala de festivităţi a Cen­trului şcolar veterinar din Capitală, a avut loc în prezenţa a numeroşi pro­fesori, maiştri veterinari şi elevi des­chiderea unei expoziţii cu tema: con­fecţionarea materialelor didactice prin mijloace proprii. Cu acest prilej, direc­torul şcolii, Aurel Gallo, a vorbit des­pre contribuţia cadrelor didactice şi a elevilor la pregătirea materialelor di­dactice, precum şi despre activitatea cercului tehnic ai cărui membri au reuşit să confecţioneze peste 200 plan­şe, grafice şi mulaje. 3^ PEKIN 24 — Corespondentul Agerpres transmite: Cu zece ani in urmă China producea 158.000 tone oțel. Pe plan mondial ea ocupa atunci locul al 25-lea in acest domeniu. Progresele uriaşe realizate in industria metalurgică a Chinei in anii de după eliberare silit dovedite de cifre. De la 158.000 tone anual, producţia de oţel a Chinei a atins la sfîrşitul anului trecut cifra de 9.530.000 tone. La sfirşitul anului curent ea va atinge cifra de 12.000.000 tone, adică de 75 de ori mai mult decit in anul 1949. In ceea ce priveşte producţia de oţel, China se va afla la sfirşitul acestui an pe locul al 7-lea in lume. După eliberarea ţării muncitorii chinezi au refăcut întreprinderile distruse in timpul războiului şi au început construirea unui mare nu­măr de întreprinderi noi care aveau să transforme Chilia intr-o înflo­ritoare ţară industrială. In sectorul industriei siderurgice si metalur­gice, s-au construit in timpul pri­mului plan cincinal peste 300 de obiective industriale. Printre altele a fost mult extins combinatul de la Ansan, care a fost înzestrat cu utilaj modern primit din Uniunea Sovietică. La Combinatul de la Anşan a fost construită cea mai mare fabrică de laminate din China. In prezent, Combinatul de la Anşan este una dintre cele mai mari întreprinderi industriale din China, o mindrie a poporului chi­nez care l-a supranumit ,,Cetatea de oţel“. La Uhan, in sudul Chinei, şi la Baotou, in Mongolia Interioară, au fost construite alte două mari combinate siderurgice care împre­ună cu marele combinat de la An­şan au pus bazele industriei grele a Chinei Populare. Numeroase alte intreprinderi si­derurgice se află in prezent in construcţie sau în curs de extindere la Şiţinşan, in apropiere de Pekin, Tih­iuan, Maanşan sau Sianfan, si provincia Uhan, la Ciuntzin etc. Uzina de la Şiţinşan care pipă anul trecut nu producea decit fontă, a devenit acum unul din cele mai mari combinate siderurgice ale Chinei. In anii primului plan cincinal producţia de oţel a Chinei a cres­cut de 5,9 ori, cifră care nu in­clude oţelul obţinut toamna tre­cută prin metode locale in milioa­nele i de cuptoare construite in în­treaga ţară in cadrul campaniei de masă pentru creşterea produc­ţiei de oţel. Ştiri sosite de la întreprinderile siderurgice din întreaga ţară anun­ţă că pretutindeni planurile de pro­ducţie sunt îndeplinite înainte de termen. Ziarele anunţă mereu de­păşiri de plan la întreprinderile din Anşan, Şiţvnşan, Bactou şi mul­te altele. Dind o producţie de 12.000.000 tone oţel pină la sfirşitul acestui an, clasa muncitoare din China va îndeplini cu trei ani înainte de termen prevederile celui de-al doi­lea plan cincinal. li irtuma miei de a im aiMri I i. r. CMieze Lucrările Adunării Generale a O.N.U. NEW YORK 24 (Agerpres). — După cum s-­a mai anunţat, la 23 sep­tembrie în Adunarea Generală a O.N.U. a continuat dezbaterea generală. In şedinţa de dimineaţă, după cuvîntarea ministrului de externe al Cehoslova­ciei Vaclav David, a urmat la cuvînt ministrul Afacerilor Externe al Italiei, Giuseppe Pella, care a subliniat că ac­tuala sesiune are loc intr-o atmosferă mai calmă. Deși Pella a declarat că principalul efort trebuie făcut pentru realizarea unui acord cu privire la dezarmare, totuși cele cinci puncte propuse de el constituie o repetare a poziţiei puterilor occidentale în această problemă. La şedinţa de după-amiază au luat cuvîntul delegaţii Iugoslaviei, Irlan­dei, Iordaniei, Uruguayului, Guate­malei şi Boliviei. Secretarul de stat pentru afacerile externe al Iugoslaviei, Rocea Popovici, a arătat că în ultimul an pe plan in­ternaţional au avut loc unele schim­bări pozitive care trebuie considerate ca fiind de mare importanţă, deoarece ele se referă în primul rînd la dome­niul relaţiilor dintre Est şi Vest. In­contestabil, a subliniat Popovici, ,,un eveniment extraordinar de important în această direcţie este vizita lui N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., în Statele Unite“. Conducătorul delegaţiei iugo­slave şi-a exprimat regretul şi a re­proşat Statelor Unite că din cauza ,,opunerii neraţionale a guvernului a­­merican, pînă­ în prezent nu s-a găsit o rezolvare pozitivă a problemei re­prezentării Chinei în O.N.U.“. Secretarul de stat al Iugoslaviei a expus poziţia guvernului său în pro­blema dezarmării. „Salutăm şi spriji­nim propunerea radicală cu privire la dezarmarea totală, prezentată aici de premierul Hruşciov în numele guver­nului sovietic* —­ a declarat Po­povici. Ministrul Afacerilor Externe al Ir­landei, Frank Aiken, care a luat apoi cuvîntul, a salutat de asemenea confe­rinţele şi contactele dintre şefii guver­nelor marilor puteri şi a exprimat spe­ranţa că continuarea şi lărgirea întîl­­nirilor de acest fel vor duce nu numai la realizarea unei păci de scurtă du­rată, dar şi la stabilirea unei păci trainice. Reprezentantul Iordaniei, Abdel Mo­­neim Rifai, a declarat că este de pă­rere că constituirea comisiei celor zece pentru dezarmare constituie o măsură practică şi constructivă. Rifai a ex­primat speranţa că ţările­ care dispun de arma nucleară vor accepta pînă la urmă să renunţe la această invenţie nefastă şi să o folosească în scopuri paşnice­­ pentru îmbunătăţirea vieţii. In legătură cu aceasta el a criticat intenţiile Franţei de a efectua expe­rienţe nucleare în pustiul Sahara. Reprezentanţii Guatemalei şi Boli­­viei au salutat schimbul de vizite din­tre şefii guvernelor U.R.S.S. şi S.U.A. şi au subliniat interesul deosebit cu care a fost întîmpinată această ştire în ţările lor. ★ NEW YORK 24 (Agerpres).­­ In şedinţa din dimineaţa zilei de 24 sep­tembrie a Adunării Generale a Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite a continuat discuţia generală. Au luat cuvîntul Thanat Khoman, ministrul Afacerilor Externe al Tailendei, Golda Meir, mi­nistrul Afacerilor Externe al Izraelu­­lui, Farid Zeineddin, reprezentantul R.A.U., Halvard Lange, ministrul Afa­cerilor Externe al Norvegiei şi alţii. Şeful delegaţiei Republicii Populare Române la a XIV-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U., Silviu Brucan, a expus poziţia guvernului R. P. Ro­míne față de cele mai importante pro­bleme internaționale actuale. Un program atotcuprinzător de dezarmare _ Prof. Inc. V. NICOLAU rectorul Institutului de construcţii Propunerile prezentate de Nikita Sergheevici Hruşciov, premierul guvernului sovietic, în faţa Adu­nării Generale a O.N.U., pentru înfăptuirea dezarmării generale şi totale ca mijloc de înlăturare de­finitivă a războiului, dovedesc, încă odată că întreaga politică ex­ternă a Uniunii Sovietice este în­dreptată numai spre asigurarea păcii, a colaborării paşnice între toate ţările lumii. Această soluţie simplă şi radicală de înlăturare pentru totdeauna a pericolului războiului dă noi speranţe popoare­lor în posibilitatea realizării păcii veşnice şi universale. Ororile şi distrugerile pricinuite de primul război au întărit lupta popoarelor pentru asigurarea păcii internaţionale în fruntea căreia s-a situat de la început Uniunea Sovietică. Intr-o statistică publicată de fosta Societate a Naţiunilor erau evaluate cheltuielile ocazionate de primul război mondial. Aceste fonduri ar fi fost suficiente pentru a construi cite o locuinţă nouă pentru fiecare familie din ţările beligerante, iar cu prisosul s-ar fi putut crea cite o universitate în fiecare oraş cu peste 60.000 locui­tori. Ne putem închipui ce minu­nate realizări s-ar fi putut obţine cu mijloacele irosite în cel de al doilea război mondial, în care dis­trugerile de vieţi omeneşti şi bu­nuri materiale au fost incompara­bil mai mari. Ideologii militarişti din statele capitaliste, sprijinitori ai unui al treilea război mondial, reiau ve­chile teze ale strategilor prusaci, după care războiul trebuie să­ fie total şi necruţător, urmînd a fi folosite toate mijloacele de exter­minare în masă, inclusiv armele nucleare şi bacteriologice. S-a ajuns la o asemenea situa­ţie cînd cele mai uimitoare desco­periri ale minţii omeneşti, cînd cele mai noi cuceriri în domeniul fizicii, chimiei, mecanicii etc., ior urma să fie aservite tehnicii dis­trugerii şi războiului. In astfel de condiţii cînd desco­peririle cele mai noi ale ştiinţei ş tehnicii sânt folosite pentru război este evident că ele devin secreţi militare. Colaborarea şi schimbu de experienţă pe plan internaţiona care ar trebui să contribuie la pro­gresul ştiinţei şi tehnicii, sunt îm­­piedicate. Pentru toate popoarele lumi devine un fapt de neconceput ca succesele strălucite ale ştiinţe contemporane să fie folosite în scopul distrugerii omenirii în loc ca ele să servească cauzei nobile de construire a unei vieţi paşnice şi fericite pentru întreaga omenire. Orice om de ştiinţă, inginer, sau tehnician care se consacră cu pa­siune muncii sale creatoare do­reşte în mod fierbinte ca rezulta­tele strădaniilor sale să fie puse în slujba omului, a îmbunătăţirii continue a vieţii lui. Pentru noi cei care lucrăm în domeniul construcţiilor, care ne străduim an de an să construim mai mult şi mai bine fabrici şi uzine, locuinţe şi drumuri, căi ferate şi irigaţii, care ne consa­­crăm muncii constructive, paşnice şi creatoare, nimic nu poate fi mai odios şi mai absurd decît încerca­rea de a împinge omenirea spre un nou război, în care tot ce mina omenească a creat este sortit distrugerii. Tocmai de aceea, sîntem con­vinşi că declaraţia guvernului so­vietic va trezi un ecou puternic în inimile oamenilor cinstiţi de pre­tutindeni înarmindu-i în lupta pentru apărarea muncii lor paş­nice. Programul dezarmării generale şi totale conţinut în declaraţia gu­vernului sovietic demonstrînd in mod convingător posibilitatea asi­gurării definitive a păcii în lumea întreagă, deschide perspective uriaşe omenirii însetate de pace. Popoarele lumii vor lupta neo­­rosit pentru a impune guvernelor pr ideile luminoase ale declarației guvernului sovietic.

Next