Steagul Roşu, septembrie 1959 (Anul 11, nr. 3177-3202)
1959-09-25 / nr. 3198
Realizarea de cît mai multe economii, obiectiv principal al muncii politice de masă După plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, în întreprinderile industriale s-a intensificat şi mai mult lupta pentru obţinerea de cît mai multe economii în producţie. In acest sens, materiile prime şi materialele, combustibilul, energia electrică, etc. au început să fie mai bine gospodărite, cu mai mult simţ de răspundere folosite în producţie. Un nou avînt a căpătat lupta pentru economii. In fiecare întreprindere s-au format colective din cei mai capabili muncitori, tehnicieni, ingineri, economişti, oameni cu simţ gospodăresc care, sub îndrumarea conducerilor administrative şi a organizaţiilor de partid, au identificat noi rezerve interne ce duc la scăderea preţului de cost şi la obţinerea de importante economii peste plan. Succesele înregistrate au constituit nu odată probleme de seamă ale activităţii agitatorilor care au popularizat, în rîndul oamenilor muncii, experienţa pozitivă a fruntaşilor şi au combătut deficienţele acolo unde ele persistă. Redăm mai jos citeva din aspectele muncii politice desfăşurată de colectivele de agitatori in lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie, reducerea preţului de cost al produselor, realizarea a cu mai multe economii. Prin valorificarea rezervelor interne de mai mulţi ani de zile fac parte din colectivul de agitatori al organizaţiei de bază de la Atelierele de zonă C.F.R. Titu. Explicînd sarcinile pe care le pun partidul şi guvernul în faţa oamenilor muncii, noi, agitatorii, ajutăm pe muncitori să înţeleagă mai bine politica partidului nostru, mobilizîndu-i la lupta pentru îndeplinirea planului de producţie şi la obţinerea unor importante economii. Activitatea pe care o desfăşurăm noi acum, este strîns legată de principalele sarcini care izvorăsc din Documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. Pe baza indicaţiilor primite din partea biroului organizaţiei de bază, organizăm pe locul de producţie — în timpul mesei, ori după lăsarea lucrului— scurte convorbiri în care explicăm muncitorilor importanţa descoperirii şi punerii în valoare a rezervelor interne. O problemă ridicată de mine în convorbiri, a fost şi aceea privitoare la creşterea productivităţii muncii, care poate fi obţinută printr-o mai bună organizare a muncii, prin folosirea la maximum a orelor de lucru, întrecerea socialistă care se desfăşoară între partidele de muncă şi secţii pentru realizarea angajamentelor luate în urma dezbaterii Documentelor plenare. C.C. al P.M.R. din iulie a.c. stă în centrul atenţiei noastre. Utilizînd piesele vechi recondiţionate în ateliere, folosind deşeurile lemnoase la confecţionarea treptelor de scări de vagon, scaune frînari, gherete de frînă, extinzînd mica mecanizare în toate secţiile Atelierelor de zonă C.F.R. s-au obţinut însemnate economii. Suma totală a acestor economii, realizată de la începutul anului şi pînă la sfîrşitul lunii august se ridică la 157.000 lei. Ca rezultat al eforturilor depuse de întregul nostru colectiv de muncă, pe luna august, s-a realizat reparatul a 361 vagoane, în loc de 301 cît prevedea planul. ȘTEFAN TUDORACHE agitator, Atelierele de zonă C.F.R. Titu Agitatoarea Tănase Bodea de la întreprinderea „Producţia“ din comuna Baloteşti, este fruntaşă în muncă, iat-o în clişeul nostru explicînd tovarăşelor de muncă cum a reuşit să-şi îndeplinească planul de producţie şi să realizeze însemnate economii. îndeplinirea planului de producţie şi obţinerea de economii — sarcina noastră de căpetenie Sarcina de căpetenie care stă în faţa fiecărui membru al brigăzii noastre de tractoare, o constituie îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie şi obţinerea de cît mai multe economii. Hotărîrea plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c., a însufleţit şi mai mult pe tractorişti în munca lor de zi cu zi. In calitate de agitator al organizaţiei de bază am căutat să ajut îndeaproape pe fiecare tractorist să-şi poată îndeplini cu cinste angajamentele luate şi să-i popularizez pe fruntaşi la gazeta de perete sau în convorbirile pe care le organizez pe locul de muncă. In cadrul acestor convorbiri, au luat cuvîntul şi fruntaşii în producţie, împărtăşind tovarăşilor din brigadă metodele lor de lucru. La o astfel de convorbire i-am propus tractoristului fruntaş Burcea Nicolae să vorbească despre realizările lui în muncă. El a arătat că şi rezultatele lui în muncă se datoresc faptului că întotdeauna a căutat să evite pe cît posibil mersul in gol al tractorului şi că o importanţă deosebită în mărirea productivităţii muncii o are buna îngrijire a tractorului şi a celorlalte maşini agricole cu care lucrează. Analiza muncii în comun, popularizarea la gazeta de perete a metodelor de lucru înaintate au contribuit la antrenarea în mai mare măsură a tractoriştilor la îndeplinirea angajamentelor. La sfîrşitul campaniei de vară, cînd am făcut bilanţul muncii noastre am constatat cu satisfacţie că brigada şi-a depăşit planul de producţie cu 38,69 la sută şi că am obţinut peste 50.000 lei economii la piese, carburanţi şi lubrefianţi. Acum cînd ne aflăm în plină campanie agricolă de toamnă muncim cu abnegaţie pentru a obţine noi succese în munca noastră. Vrem ca membrii gospodăriei agricole colective „Pămînt desţelenit“ din Săpunari, pe ogoarele căreia lucrăm, să fie pe deplin mulţumiţi de calitatea lucrărilor executate de noi, de producţiile ce le vor obţine. MARIN TUDOR agitator din brigada X-a de tractoare de la S.M.T. Lehliu CIFRE ŞI FAPTE .# Constructorii de nave din Olteniţa lansează în prezent tot mai multe vase care corespund întrutotul cerinţelor tehnicii moderne. ^ Pe lîngă atenţia ce o acordă calităţii, colectivul de agitatori de aei luptă să obţină o producţie mărită cu minimum de cheltuieli, în primele 8 luni ale anului în curs, valoarea economiilor peste plan se ridică la 1.000.000 lei. • La Atelierele Navale Giurgiu rebuturile s-au menţinut multă vreme la un procent ridicat. Trecerea la turnarea în cochile, propunere care aparţine agitatorului Aurel Racoviţă a permis reducerea rebuturilor sub limita admisă. S-a micşorat astfel simţitor consumul de fontă — cu 15—20 la sută la piesele de peste 500 kg. şi cu 8—10 la sută la cele mai mici. Se înţelege că la cele 485.000 lei economii în producţie obţinute pînă la 31 august de acest colectiv, şi turnătorii au adus un aport consistent. 19 Mecanizatorii de la G.A.S. ,,Mihai Viteazu“ raionul Vidra, avînd în fruntea lor pe comuniști, luptă din toate puterile pentru realizarea angajamentelor luate în urma plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. Descoperind și punînd în valoare inepuizabilele rezerve interne, ei au realizat pe luna august economii în valoare de 62.000 lei. Economiile realizate provin din depăşirea planului de bantri executaţi, din economiile de carburanţi şi lubrefianţi. Pînă la sfîrşitul luniiaugust sectorul mecanical gospodăriei a realizat economii în valoare de 120.000 lei. Pentru traducerea în viaţă a obiectivelor propuseC el mai mare volum de lucrări se execută în campania de toamnă: recoltatul, arăturile şi însămînţatul păioaselor. Pentru asigurarea succesului acestei campanii, hotărâtoare pentru recolta viitoare, tractoarele lucrează ziua şi noaptea fără întrerupere. Mecanizatorii depun eforturi sporite■ Membrii brigăzii I-a din cadrulS.A.S. Belciugatele, raionul Brăneşti, animaţi de dorinţa de a contribui la obţinerea unor importante economii şi-au luat angajamentul ca: FIECARE TRACTOR SA EXECUTE 800 HA. A.N. FAŢA DE 650 HA. A.N■ PLANIFICATE, SA MICŞOREZE CONSUMUL DE PIESE DE SCHIMB ȘI MATERIALE PENTRU REPARAŢII, CU 40 LA SUTA, SA CONSUME PENTRU FIECARE HA. A.N. II LITRI CARBURANTI IN LOC DE 14 LITRI, SA REALIZEZE UN PREȚ DE COST DE 75 LEI LA FIECARE HA. A.N. Toate lucrările: însămînțarea orzului şi a griului de toamnă, arăturile adinei să fie executate respectîndu-se întocmai regulile,agrotehnice, condiţie de bază pentru dobîndirea unor recolte bogate în anul viitor. , Nu de mult, biroul organizaţiei de bază ne-a instruit cu problemele specifice muncii în campania de toamnă. Eu, ca agitator, am discutat adesea la lăsarea lucrului, cînd maşinile se adună la capul locului, cu mecanizatorii despre calitatea lucrărilor efectuate in cursul zilei cît şi despre felul în care au funcţionat tractoarele. Odată am observat că Marin Gavrilă pierde un timp preţios la alimentarea semănătorii cu grîu■ Am descoperit şi cauza. El nu ajuta omului de pe semănătoare să descarce sacii. Pe loc am discutat cu el şi am înlăturat acest neajuns in muncă. Astfel s-a scurtat timpul de alimentare a semănătorii la jumătate. încă din prima zi de lucru am observat că la capetele de loc rămîneau porţiuni care ajungeau pînă la 20 metri,, ce trebuiau refăcute. Aceasta însemna risipă de grîu, de carburanţi. Pentru ca pe viitor să nu se mai repete acest lucru, seara am discutat cu mecanizatorii şi am căzut de acord cu toţii că printr-o minuire mai atentă a semănătorii, fişia ce urmează a fi refăcută, poate fi cu mult mai mică, sub 5 metri. Incepind de a doua zi, mecanizatorii au ţinut seamă de cele discutate. Noi lucrăm in două schimburi. Dar aceasta nu înseamnă că nu rezervăm timp suficient pentru întreţinerea tractoarelor care In aceste condiţii sint supuse unui efort in plus. Au fost cazuri cînd unii mecanizatori nu au acordat atenţia necesară îngrijirii maşinilor. Imediat, ceilalţi tovarăşi au discutat cazul civit şi atunci lucrurile s-au ■ îndreptat■ Ca agitator, am căutat să fiu mereu in mijlocul tovarăşilor mei de muncă, atent la felul în care ei muncesc, popularizind pe fruntaşi şi luind atitudine Împotriva celor delăsători. Astfel, toţi membrii briggăzii au reuşit să efectueze lucrări de calitate, să obţină importante economii. AURICA CHIRILOIU agitator în brigada I-a de cîmp /i de la G.A.S. Belciugatele, raionul Brănești . Agitatorul Aurică Chiriloiu de la G.A.S. Belciugatele, raionul Brănești discutînd cu mecanizatorii din brigada I-a de cîmp despre realizarea unor cît mai mari economii. STEAGUL ROŞU Adunarea tineretului din Capitală Joi după-amiază, la Arenele Libertăţii, a avut loc adunarea tineretului din Capitală în legătură cu participarea delegaţiei tineretului din R.P Romina la cel de-al Vll-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Viena şi la cea de-a V-a Adunare a organizaţiilor membre ale F.M.T.D. de la Praga. Au participat membri ai Biroului C-C. al U.T.M, membri ai Comitetului naţional de pregătire a celui de-al Vll-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, activişti ai Comitetului Central şi ai Comitetului Orăşenesc U.T.M. Bucureşti, secretari şi membri ai organizaţiilor de bază U.T.M., tineri din întreprinderi, instituţii, studenţi şi elevi.Adunarea a fost deschisă de tov. Toma Marinescu. A luat apoi cuvîntul tov. Virgil Trofin, prim secretar al C.C. al U.T.M., care a vorbit despre importanţa şi rezultatele celui de-al Vll-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Viena şi despre însemnătatea celei de-a V-a Adunări a organizaţiilor membre ale F.M-T.D. de la Praga. O delegaţie a organizaţiilor de masă din R.P.R. a plecat în R.P. Chineză Joi dimineaţa a părăsit Capitala plecînd la Pekin o delegaţie a organizaţiilor de masă din R.P. Romina care, la invitaţia organizaţiilor de masă din R.P. Chineză, va lua parte la manifestările prilejuite de cea de-a 10-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze. Delegaţia este condusă de ing. Mihai Marin, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Romînă. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost condusă de reprezentanţi ai organizaţiilor de masă din ţara noastră. Au fost de faţă Liu Gien-guo, ambasadorul R.P. Chineze la Bucureşti, şi alţi membri ai ambasadei. (Agerpres) I Teref rama YIeri după amiază, la redacţia ziaru- X lui nostru a sosit următoarea tele‹› gramă : V „Mecanizatorii de la S.M.T. Rîioasa, X raionul Turnu Măgurele, comunică ›› îndeplinirea planului anual în pro- X porţie de 103,3 la sută, la data de 21 ‹› septembrie a.c. Totodată ei şi-au în·deplinit angajamentul luat în urma ‹‹ plenarei «C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c., realizînd economii în va- X loare de 256.000 Iei". ›› Telegrama este semnată de directo- X rul staţiunii, tov. Ilie Cernica. Tovarăşul losif Ardeleanu decorat cu Ordinul Muncii clasa I Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R. P. Române a conferit „Ordinul Muncii“ clasa I tovarăşului losif Ardeleanu cu prilejul împlinirii vîrstei de 50 de ani, pentru îndelungată activitate în mişcarea muncitorească şi pentru rezultate bune obținute în munca sa. Cîştigătorii concursului PROVERBE ŞI ZOAIE . Ieri după amiază în sala de festivităţi „I. L- Caragiale“ din oraşul Giurgiu, a avut loc desemnarea, prin tragere la sorţi, a cîştigătorilor concursului „PROVERBE ŞI ZICALE“ organizat de ziarul nostru. In continuare a avut loc un program artistic susţinut de formaţii din localitate. Publicăm mai jos numele cîştigâtorilor ! PREMIUL I în valoare de lei 1.000 a revenit participantului Pavel I. Bugean din comuna Ulmeni, raionul Alexandria. Cîte un PREMIU II a 750 lei fiecare a revenit participanţilor Anghel Calotă din comuna Dracea, raionul Turnu Măgurele şi Teodor Roşescu din Bucureşti str. Ateneului 32, raionul Lenin. Cite un PREMIU III în valoare de 500 lei fiecare a revenit participanţilor Elena Groasa de la Sanatoriul T.B.C. Grădiştea, raionul Vidra, Alexandru Tănăsescu din Bucureşti, calea Ponei 70, şi Petru Duţă din Bucureşti, str. Ady Endre nr. 20-Cîte o MENŢIUNE a 100 lei fiecare au obţinut următorii participanţi : 1. Teodor Miliţă de la Centrul mecanic Ciulniţa, raionul Călăraşi. 2. Dragomir Gh. Ion din comuna Amara (str. Soarelui 39), raionul Slobozia. 3. Haralambie Stan, comuna Conteşti raionul Titu. 4. Milcu Constanţa, elevă, cl. VIII-a, oraşul Roşiori 5. Sporea Ion, Olteniţa, str. Iosif Rangheţ 80. 6. Ecaterina Voicu, str. Eduard Grand 11 din Bucureşti. 7. Ion Creţu, str. N. Bălcescu 75, oraşul Turnu Măgurele 8. Pavel Osaci, staţiunea I.C.A.R. Moara Domnească, raionul Brăneşti. 9. Jeanette Constantinescu, Giurgiu, şos. Sloboziei 118-10. Marin Restescu, comuna Domneşti (satul Sîrbi 119), raionul Domneşti. Aducem la cunoştinţă câştigătorilor că premiile respective vor fi trimise la domiciliul fiecărui cîștigător prin mandat poștal. VINERI 25 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 14.00 Cîntă orchestra de muzică populară Radio; 14.30 Muzică instrumentală; 15.00 Buletin de ştiri; 1S.05 Recomandări din program; 15.10 Muzică uşoară; 15.40 Din folclorul popoarelor; 16.15 Vorbeşte Moscova ! 16.45 Cîntece; 17.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic; 17.15 Anunţuri şi muzică; 17.25 Muzică simfonică romînească ; 18.05 Legendele popoarelor; 18.35 Muzică uşoară sovietică; 19.00 Buletin de ştiri ; 19.05 Concert de muzică populară rominească ; 19.45 Cîntecul săptămînii ; 20.00 Radiojurnal ; 20.20 „Noapte bună, copii“; 20.30 Jurnalul satelor; 21.00 Ciclul „Interpreţi celebri care au concertat în Bucureşti" ; 21.15 Ii mulţumesc Partidului ; 21.30 „Partidul ne conduce“, emisiune de cîntece ; 21.45 Muzică uşoară romînească; 22.00 Radiojurnal, buletin meteorologic şi sport ; 22.30 Cîntece şi jocuri populare romîneşti; 23.00 Muzică simfonică ; 23.52-23.55 Buletin de ştiri. , PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri ; 14.03 Recomandări din program; 14.07 Muzică uşoară; 14.30 Program muzical dedicat nuntaşilor în producţie din industrie şi agricultură; 15.00 Concert simfonic; 16.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic; 16.15 Bucuria muncii noastre, emisiune de cîntece; 16.30 Ciulă Florentina Vlad şi Vasile Cănănău; 10.50 Curs de limba rusă; 17.00 „Saptămîna muzicii chineze"; 17.30 Sfatul medicului; 17.35 Muzică uşoară executată la trompetă; 17.50 Cronică economică; 18.00 Buletin de ştiri; 18.05 Din cele mai cunoscute melodii populare romîneşti; 18.35 Constructorii vieţii noi — emisiune de cîntece; 18.50 Anunţuri şi muzică; 19.00 Actualitatea în ţările socialiste; 19.30 Radioreportaj; 19.40 Fragmente din opera „Tosca", de Puccini; 21.00 Radiojurnal, sport şi buletin meteorologic; 21.15 Doine şi jocuri populare româneşti; 21.45 Album artistic; 22.00 Pagini din literatura pianului; 22.30 Moment poetic; Şt. O. Iosif; 22.35 Program de canzonete; 23.00 Radiojurnal ; 23.15—24.00 Muzică, populară romînească. SIMBATA 26 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 5.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic; 5.14 Lecţia de gimnastică; 5.20 Emisiunea pentru sate; Carnet ştiinţific; 5.30 Cîntece şi marşuri patriotice; 5.50 Sfatul medicului; Sciatica; 11.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic; 6.15 Melodie şi ritm; 6.45 Salut voios de pionier; 7.00 Buletin de ştiri şi sumarul presei centrale; 7.15 Acordeonul vesel; 7.30 Jocuri populare româneşti; 7.45 Anunţuri şi muzică; 8.00 Din presa de astăzi; 8.30 Muzică; 9.00 Muzică uşoară sovietică; 9.30 Emisiune literară; 9.45 Cîntece; 10.00 Muzică de cameră; 10.32 Cîntă Petre Savu; 11.00 Buletin de știri; 11.03 Muzică de estradă; 11.45 Actualitatea literară în revistele noastre; 12.00 Cîntece; 12.20 Cotidiene; 12.30 Muzică populară romînească; 13.00 Buletin de știri; 13.05 Concert de prînz; 13.45 Cotele apelor Dunării. TEATRE : Teatrul de Stat de Operetă : Văduva veselă ; Teatrul National „I. L. Carăgiale“ — Sala Comedia: Tragedia optimistă1; Sala Studio: Omul cu morţoaga ; Teatrul Municipal — Sala Matei Miilo: Hamlet ; Sala Filimon Sîrbu: Moartea unui comis-voiajor ; Teatrul Muncitoresc C.F.R. — Giuleşti: Mizerabilii ; Teatrul Tineretului : Partea leului ; Teatrul Armatei — Sala Magheru : Femeia îndărătnică; Circul de Stat : Cu toate pînzele sus. CINEMATOGRAFE : Patria, Bucureşti, 13 Septembrie (grădină) : Vîrsta dragostei : Al Sahla, Mioriţa, Moşilor, Libertăţii : Dragostea nu se cumpără ; Republica, Elena Pavel : Ultima aventură a lui Don Juan Magheru, Central, Gh. Doja : Torentul : V. Alecsandri, I. C. Frimu, N. Bălcescu, Dinamo (grădină) ! Cartea junglei : Lumina. Griviţa : Omul cu pantaloni scurţi ; Victoria: Melba ! 13 Septembrie, Gh. Bacovia : In zgomotul roţilor ; G. Coşbuc : Azi pentru ultima oară ; Timpuri Noi : După 5000 de ani — Prin parcurile Sofiei — Taina insulei îndepărtate Tineretului : Mînăstirea din Parma înfrăţirea între popoare, 1 Mai : Vîrsta dragostei * AL Popo Prietenul regăsit V. Roaită, Arta : Contrabandiştii ■, Cultural, Volga : Pe drumurile Rominiei şi O poveste ca în basme ! Unirea: Fatima: C. David : Odată în viaţă : Flacăra, 23 August : 12 rezultate exacte ; Munca : Trapez : Donca Simo : Marfă pentru Catalonia : Ilie Pintilie : Fete de aceeaşi vîrsta: Popular : Nevăzut... necunoscut : T. Vladimirescu, B. Delavrancea, Maxim Gorki : Sombrero : M. Eminescu , Evgheni Oneghin; 8 Mai : Evadare din umbră : Olga Bande : Submarinul .,Vulturul" ; Drumul Serii : Casa liniştită : 30 Decembrie : Dimineaţa mohorită : 16 Februarie : Pagini de vitejie : Aurel Vlaicu : Dragoste pe note : Clubul C.F.R. Grivita roşie’ s Frunze roşii. Deschiderea unei expoziţii de material didactic Ieri, în sala de festivităţi a Centrului şcolar veterinar din Capitală, a avut loc în prezenţa a numeroşi profesori, maiştri veterinari şi elevi deschiderea unei expoziţii cu tema: confecţionarea materialelor didactice prin mijloace proprii. Cu acest prilej, directorul şcolii, Aurel Gallo, a vorbit despre contribuţia cadrelor didactice şi a elevilor la pregătirea materialelor didactice, precum şi despre activitatea cercului tehnic ai cărui membri au reuşit să confecţioneze peste 200 planşe, grafice şi mulaje. 3^ PEKIN 24 — Corespondentul Agerpres transmite: Cu zece ani in urmă China producea 158.000 tone oțel. Pe plan mondial ea ocupa atunci locul al 25-lea in acest domeniu. Progresele uriaşe realizate in industria metalurgică a Chinei in anii de după eliberare silit dovedite de cifre. De la 158.000 tone anual, producţia de oţel a Chinei a atins la sfîrşitul anului trecut cifra de 9.530.000 tone. La sfirşitul anului curent ea va atinge cifra de 12.000.000 tone, adică de 75 de ori mai mult decit in anul 1949. In ceea ce priveşte producţia de oţel, China se va afla la sfirşitul acestui an pe locul al 7-lea in lume. După eliberarea ţării muncitorii chinezi au refăcut întreprinderile distruse in timpul războiului şi au început construirea unui mare număr de întreprinderi noi care aveau să transforme Chilia intr-o înfloritoare ţară industrială. In sectorul industriei siderurgice si metalurgice, s-au construit in timpul primului plan cincinal peste 300 de obiective industriale. Printre altele a fost mult extins combinatul de la Ansan, care a fost înzestrat cu utilaj modern primit din Uniunea Sovietică. La Combinatul de la Anşan a fost construită cea mai mare fabrică de laminate din China. In prezent, Combinatul de la Anşan este una dintre cele mai mari întreprinderi industriale din China, o mindrie a poporului chinez care l-a supranumit ,,Cetatea de oţel“. La Uhan, in sudul Chinei, şi la Baotou, in Mongolia Interioară, au fost construite alte două mari combinate siderurgice care împreună cu marele combinat de la Anşan au pus bazele industriei grele a Chinei Populare. Numeroase alte intreprinderi siderurgice se află in prezent in construcţie sau în curs de extindere la Şiţinşan, in apropiere de Pekin, Tihiuan, Maanşan sau Sianfan, si provincia Uhan, la Ciuntzin etc. Uzina de la Şiţinşan care pipă anul trecut nu producea decit fontă, a devenit acum unul din cele mai mari combinate siderurgice ale Chinei. In anii primului plan cincinal producţia de oţel a Chinei a crescut de 5,9 ori, cifră care nu include oţelul obţinut toamna trecută prin metode locale in milioanele i de cuptoare construite in întreaga ţară in cadrul campaniei de masă pentru creşterea producţiei de oţel. Ştiri sosite de la întreprinderile siderurgice din întreaga ţară anunţă că pretutindeni planurile de producţie sunt îndeplinite înainte de termen. Ziarele anunţă mereu depăşiri de plan la întreprinderile din Anşan, Şiţvnşan, Bactou şi multe altele. Dind o producţie de 12.000.000 tone oţel pină la sfirşitul acestui an, clasa muncitoare din China va îndeplini cu trei ani înainte de termen prevederile celui de-al doilea plan cincinal. li irtuma miei de a im aiMri I i. r. CMieze Lucrările Adunării Generale a O.N.U. NEW YORK 24 (Agerpres). — După cum s-a mai anunţat, la 23 septembrie în Adunarea Generală a O.N.U. a continuat dezbaterea generală. In şedinţa de dimineaţă, după cuvîntarea ministrului de externe al Cehoslovaciei Vaclav David, a urmat la cuvînt ministrul Afacerilor Externe al Italiei, Giuseppe Pella, care a subliniat că actuala sesiune are loc intr-o atmosferă mai calmă. Deși Pella a declarat că principalul efort trebuie făcut pentru realizarea unui acord cu privire la dezarmare, totuși cele cinci puncte propuse de el constituie o repetare a poziţiei puterilor occidentale în această problemă. La şedinţa de după-amiază au luat cuvîntul delegaţii Iugoslaviei, Irlandei, Iordaniei, Uruguayului, Guatemalei şi Boliviei. Secretarul de stat pentru afacerile externe al Iugoslaviei, Rocea Popovici, a arătat că în ultimul an pe plan internaţional au avut loc unele schimbări pozitive care trebuie considerate ca fiind de mare importanţă, deoarece ele se referă în primul rînd la domeniul relaţiilor dintre Est şi Vest. Incontestabil, a subliniat Popovici, ,,un eveniment extraordinar de important în această direcţie este vizita lui N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., în Statele Unite“. Conducătorul delegaţiei iugoslave şi-a exprimat regretul şi a reproşat Statelor Unite că din cauza ,,opunerii neraţionale a guvernului american, pînă în prezent nu s-a găsit o rezolvare pozitivă a problemei reprezentării Chinei în O.N.U.“. Secretarul de stat al Iugoslaviei a expus poziţia guvernului său în problema dezarmării. „Salutăm şi sprijinim propunerea radicală cu privire la dezarmarea totală, prezentată aici de premierul Hruşciov în numele guvernului sovietic* — a declarat Popovici. Ministrul Afacerilor Externe al Irlandei, Frank Aiken, care a luat apoi cuvîntul, a salutat de asemenea conferinţele şi contactele dintre şefii guvernelor marilor puteri şi a exprimat speranţa că continuarea şi lărgirea întîlnirilor de acest fel vor duce nu numai la realizarea unei păci de scurtă durată, dar şi la stabilirea unei păci trainice. Reprezentantul Iordaniei, Abdel Moneim Rifai, a declarat că este de părere că constituirea comisiei celor zece pentru dezarmare constituie o măsură practică şi constructivă. Rifai a exprimat speranţa că ţările care dispun de arma nucleară vor accepta pînă la urmă să renunţe la această invenţie nefastă şi să o folosească în scopuri paşnice pentru îmbunătăţirea vieţii. In legătură cu aceasta el a criticat intenţiile Franţei de a efectua experienţe nucleare în pustiul Sahara. Reprezentanţii Guatemalei şi Boliviei au salutat schimbul de vizite dintre şefii guvernelor U.R.S.S. şi S.U.A. şi au subliniat interesul deosebit cu care a fost întîmpinată această ştire în ţările lor. ★ NEW YORK 24 (Agerpres). In şedinţa din dimineaţa zilei de 24 septembrie a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite a continuat discuţia generală. Au luat cuvîntul Thanat Khoman, ministrul Afacerilor Externe al Tailendei, Golda Meir, ministrul Afacerilor Externe al Izraelului, Farid Zeineddin, reprezentantul R.A.U., Halvard Lange, ministrul Afacerilor Externe al Norvegiei şi alţii. Şeful delegaţiei Republicii Populare Române la a XIV-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U., Silviu Brucan, a expus poziţia guvernului R. P. Romíne față de cele mai importante probleme internaționale actuale. Un program atotcuprinzător de dezarmare _ Prof. Inc. V. NICOLAU rectorul Institutului de construcţii Propunerile prezentate de Nikita Sergheevici Hruşciov, premierul guvernului sovietic, în faţa Adunării Generale a O.N.U., pentru înfăptuirea dezarmării generale şi totale ca mijloc de înlăturare definitivă a războiului, dovedesc, încă odată că întreaga politică externă a Uniunii Sovietice este îndreptată numai spre asigurarea păcii, a colaborării paşnice între toate ţările lumii. Această soluţie simplă şi radicală de înlăturare pentru totdeauna a pericolului războiului dă noi speranţe popoarelor în posibilitatea realizării păcii veşnice şi universale. Ororile şi distrugerile pricinuite de primul război au întărit lupta popoarelor pentru asigurarea păcii internaţionale în fruntea căreia s-a situat de la început Uniunea Sovietică. Intr-o statistică publicată de fosta Societate a Naţiunilor erau evaluate cheltuielile ocazionate de primul război mondial. Aceste fonduri ar fi fost suficiente pentru a construi cite o locuinţă nouă pentru fiecare familie din ţările beligerante, iar cu prisosul s-ar fi putut crea cite o universitate în fiecare oraş cu peste 60.000 locuitori. Ne putem închipui ce minunate realizări s-ar fi putut obţine cu mijloacele irosite în cel de al doilea război mondial, în care distrugerile de vieţi omeneşti şi bunuri materiale au fost incomparabil mai mari. Ideologii militarişti din statele capitaliste, sprijinitori ai unui al treilea război mondial, reiau vechile teze ale strategilor prusaci, după care războiul trebuie să fie total şi necruţător, urmînd a fi folosite toate mijloacele de exterminare în masă, inclusiv armele nucleare şi bacteriologice. S-a ajuns la o asemenea situaţie cînd cele mai uimitoare descoperiri ale minţii omeneşti, cînd cele mai noi cuceriri în domeniul fizicii, chimiei, mecanicii etc., ior urma să fie aservite tehnicii distrugerii şi războiului. In astfel de condiţii cînd descoperirile cele mai noi ale ştiinţei ş tehnicii sânt folosite pentru război este evident că ele devin secreţi militare. Colaborarea şi schimbu de experienţă pe plan internaţiona care ar trebui să contribuie la progresul ştiinţei şi tehnicii, sunt împiedicate. Pentru toate popoarele lumi devine un fapt de neconceput ca succesele strălucite ale ştiinţe contemporane să fie folosite în scopul distrugerii omenirii în loc ca ele să servească cauzei nobile de construire a unei vieţi paşnice şi fericite pentru întreaga omenire. Orice om de ştiinţă, inginer, sau tehnician care se consacră cu pasiune muncii sale creatoare doreşte în mod fierbinte ca rezultatele strădaniilor sale să fie puse în slujba omului, a îmbunătăţirii continue a vieţii lui. Pentru noi cei care lucrăm în domeniul construcţiilor, care ne străduim an de an să construim mai mult şi mai bine fabrici şi uzine, locuinţe şi drumuri, căi ferate şi irigaţii, care ne consacrăm muncii constructive, paşnice şi creatoare, nimic nu poate fi mai odios şi mai absurd decît încercarea de a împinge omenirea spre un nou război, în care tot ce mina omenească a creat este sortit distrugerii. Tocmai de aceea, sîntem convinşi că declaraţia guvernului sovietic va trezi un ecou puternic în inimile oamenilor cinstiţi de pretutindeni înarmindu-i în lupta pentru apărarea muncii lor paşnice. Programul dezarmării generale şi totale conţinut în declaraţia guvernului sovietic demonstrînd in mod convingător posibilitatea asigurării definitive a păcii în lumea întreagă, deschide perspective uriaşe omenirii însetate de pace. Popoarele lumii vor lupta neorosit pentru a impune guvernelor pr ideile luminoase ale declarației guvernului sovietic.